Aprobat

prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova

nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009

REGULAMENTUL
SERVICIULUI INTERIOR AL FORŢELOR ARMATE
ALE REPUBLICII MOLDOVA
TITLUL I
MILITARII FORŢELOR ARMATE ŞI RELAŢIILE DINTRE EI
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE
1. Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate (în continuare -
regulament) stabileşte drepturile şi obligaţiile generale ale militarilor şi relaţiile
dintre ei, obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere din marile unităţi şi
unităţile militare ale Forţelor Armate, precum şi regulile de ordine interioară şi de
executare a serviciului interior.
2. Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale
administraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care
conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi
de organele de conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate,
întreprinderile şi instituţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.
Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de
militari:
1) militari prin contract;
2) militari în termen;
3) militari cu termen redus;
4) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar;
5) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
3. Serviciul interior este destinat pentru menţinerea în unitate a ordinii interioare
şi a disciplinei militare, care asigură capacitatea operaţională a unităţii, instruirea
efectivului, îndeplinirea corectă de către acesta a activităţilor cotidiene. Acesta este
organizat în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
4. Îndeplinirea cerinţelor serviciului interior dezvoltă la militari spiritul
responsabilităţii, acurateţea şi buna-credinţă. Înţelegerea reciprocă, bunăvoinţa şi
disponibilitatea de a acorda ajutor unul altuia contribuie la consolidarea
camaraderiei ostăşeşti şi la unirea colectivelor de militari, permit nu numai de a
realiza sarcinile ce ţin de activitatea curentă, ci şi de a suporta dificultăţile
serviciului militar.
5. Serviciul interior într-o unitate militară este condus de către comandantul
acesteia, iar în locul de staţionare a unei subunităţi - de către comandantul de
subunitate. Dacă în aceeaşi încăpere sînt amplasate cîteva subunităţi, ai căror
comandanţi nu au un şef nemijlocit comun, atunci, printr-un ordin al comandantului
de unitate, conducerea serviciului interior este încredinţată comandantului uneia din
aceste subunităţi. Organizatorul nemijlocit al serviciului interior în unitatea militară
este şeful statului major, iar în locul de staţionare al subunităţii - plutonierul de
subunitate.
 Comandanţii poartă responsabilitatea pentru starea serviciului interior în unităţile
subordonate. Ei sînt obligaţi să acorde ajutor unităţilor şi subunităţilor militare
subordonate la planificarea şi organizarea serviciului interior, controlînd sistematic
starea acestuia.
6. Pe timp de război, în condiţii de campanie, serviciul interior este stabilit de
regulamentele de luptă, precum şi de prezentul regulament.

CAPITOLUL II
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MILITARILOR

SECŢIUNEA 1
Principii generale

7. Militarii beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii

Republicii Moldova de Constituţie, de legislaţia în vigoare, precum şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu interdicţiile şi restricţiile
condiţionate de particularităţile serviciului militar.
8. Prin îndeplinire de către militari a obligaţiilor de serviciu se înţelege:
1) participarea la acţiuni militare;
2) exercitarea funcţiilor de serviciu;
3) executarea serviciului de alarmă;
4) participarea la exerciţii şi antrenamente militare;
5) aflarea pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de programul zilnic sau
la ordinul comandantului (şefului);
6) aflarea în misiuni, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau aflarea la
tratament;
7) deplasarea la şi de la locul de serviciu, de tratament sau locul misiunii;
8) participarea la concentrări militare;
9) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei;
10) acordarea de ajutor organelor de drept pentru asigurarea legalităţii şi ordinii
de drept;
11) participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor
naturale, ale avariilor tehnogene şi catastrofelor;
12) alte acţiuni ale militarului, calificate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite
în interesul persoanei, societăţii şi statului;
13) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de
ostatic sau de persoană internată;
14) dispariţia militarului pînă la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul
stabilit de lege.
La necesitate, la ordinul comandantului (şefului), militarul este obligat să
procedeze la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în orice moment.

SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile militarilor

2
 9. Drepturile militarilor şi modul de realizare a lor, ţinîndu-se cont de
particularităţile serviciului militar, sînt determinate de legislaţia în vigoare.
10. Folosirea de către militari a drepturilor lor nu trebuie să fie în detrimentul
drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii, ale statului şi serviciului militar,
precum şi nici în detrimentul drepturilor altor militari şi cetăţeni.
11. Statul asigură protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri
pentru a le asigura un nivel de viaţă suficient şi demn, pentru a le îmbunătăţi
condiţiile de serviciu şi de trai.
Asigurarea şi apărarea drepturilor militarilor sînt încredinţate organelor puterii de
stat şi ale administraţiei publice locale, judecătoriilor, organelor de drept, centrelor
militare şi comandanţilor (şefilor).
12. Pînă la depunerea Jurămîntului militar, militarul nu poate fi numit în funcţii
militare, antrenat în executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă, în executarea
serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă), de asemenea,
acestuia nu i se poate repartiza armament, tehnică militară şi aplica sancţiune
disciplinară.
13. Deciziile şi acţiunile (inacţiunile) ilegale ale conducătorilor şi ale
comandanţilor (şefilor) pot fi atacate de militari în modul prevăzut de regulamentele
militare şi legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA a 3-a
Îndatoririle generale ale militarilor

14. Militarul în activitatea sa de serviciu se conduce de cerinţele stabilite de

legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare.
15. Militarul are următoarele îndatoriri:
1) să-şi servească cu abnegaţie poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să
apere cu jertfire de sine suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării;
2) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale legilor Republicii
Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte;
3) să respecte Jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să
execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind
responsabil de modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate;
4) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale poporului său, ale unităţii militare,
să păstreze demnitatea gradului şi uniformei militare pe care o poartă;
5) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul militar, cel de stat,
precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente;
6) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională;
7) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor
cetăţenilor;
8) să cunoască şi să întreţină, regulamentar, în stare operativă de luptă, tehnica şi
armamentul încredinţat, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar
din dotare;

3
 9) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea
mijloacelor tehnice şi a armamentului, precum şi la realizarea altor activităţi în
timpul îndeplinirii serviciului militar;
10) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi
să nu-şi permită deprinderi dăunătoare.
16. Se interzice menţionarea în scrisori şi telegrame a unor informaţii privind
activitatea, misiunile, structura, completarea cu efectiv, tehnică şi armament, a altor
informaţii ce ţin de menţinerea capacităţii de luptă a unităţii, precum şi discutarea
despre acestea cu persoane străine.
17. Militarul este obligat să dea dovadă de patriotism, să se mîndrească cu gloria
militară a poporului său, să contribuie la consolidarea frăţiei de arme internaţionale.
18. În procesul de instruire şi educare a militarilor, superiorii trebuie să dea
dovadă de stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.
19. Militarii sînt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi
superiorii la menţinerea ordinii şi disciplinei.
În cazul constatării unor relaţii neregulamentare între militari, militarul este
obligat de urgenţă să ia măsuri pentru a restabili ordinea şi să raporteze despre ele
şefului său nemijlocit.
20. În interes de serviciu, militarul este obligat să se adreseze şefului său
nemijlocit şi, cu permisiunea acestuia, şefului ierarhic superior.
În interes personal, militarul, de asemenea, este obligat să se adreseze şefului său
nemijlocit, iar în caz de necesitate deosebită - şefului superior.
La înaintarea unei propuneri, cereri sau reclamaţii militarul se conduce de
prevederile Regulamentului disciplinei militare.
21. În timpul desfăşurării acţiunilor militare, militarii sînt obligaţi să cunoască şi
să respecte întocmai cerinţele dreptului internaţional privind conflictele armate.
22. Militarul, în timpul acţiunilor de luptă, chiar şi atunci cînd este izolat de
unitatea (subunitatea) sa militară şi se află în încercuire deplină, este obligat să
opună rezistenţă dîrză inamicului.
Aflîndu-se în calitate de prizonier, militarul este obligat să caute şi să folosească
orice ocazie pentru a se elibera pe sine şi pe camarazii săi din prizonierat şi pentru a
se reîntoarce la trupele sale. Militarul făcut prizonier de către inamic, la
interogatoriu, are dreptul să-şi spună numai numele, prenumele, patronimicul, gradul
militar, data naşterii şi numărul personal.
Militarii aflaţi în prizonierat, în situaţia de ostatic sau de persoană internată, dar
care nu au încălcat Jurămîntul militar şi nu au săvîrşit infracţiuni contra statului sau
contra păcii şi umanităţii, beneficiază de statutul de militar.
Autorităţile publice competente şi conducătorii structurilor militare sînt obligaţi
să întreprindă măsuri pentru eliberarea militarilor aflaţi în prizonierat, în situaţia de
ostatic sau de persoană internată, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare, de
alte acte normative şi în conformitate cu normele dreptului internaţional.

SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţiile funcţionale şi speciale ale militarilor

4
 23. Fiecare militar are obligaţii funcţionale, care definesc volumul şi limitele
îndeplinirii practice de către el a obligaţiilor şi sarcinilor ce îi sînt încredinţate, în
conformitate cu funcţia pe care o deţine.
Aceste obligaţii sînt determinate de regulamentele militare, precum şi de fişa
funcţiei, de instrucţiunile sau de ordinele comandanţilor (şefilor) direcţi, în
conformitate cu cerinţele prezentului regulament.
24. Militarii aflaţi în serviciul de alarmă, în serviciul de luptă, în serviciul de zi şi
în cel de garnizoană, precum şi atunci cînd sînt antrenaţi în alte activităţi prevăzute
de legislaţie, îndeplinesc obligaţii speciale şi sînt învestiţi cu drepturi deosebite,
inclusiv cu dreptul de a aplica arma, forţa şi cu alte drepturi, în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Obligaţiile speciale şi modul de îndeplinire a lor sînt stabilite
prin acte legislative şi juridice şi prin regulamente militare, elaborate în baza lor,
care, de regulă, au un caracter temporar.

SECŢIUNEA a 5-a
Păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicare armei

25. Militarii, pe perioada îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, au dreptul la

păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicarea armei.
26. Regulile de păstrare, purtare, folosire şi aplicare a armei de către militari sînt
determinate de prezentul regulament.
27. Militarii, ca măsură excepţională, au dreptul să aplice arma de foc personal
sau prin intermediul efectivului subunităţii:
1) pentru respingerea unui atac în grup sau a unui atac armat asupra obiectivelor
de stat şi militare aflate sub pază, precum şi asupra locurilor de dispunere a unităţilor
şi subunităţilor militare (clădirilor, încăperilor şi a altor obiecte), coloanelor auto,
mijloacelor de transport izolate şi a gărzilor, în cazul în care apărarea lor prin alte
metode este imposibilă;
2) pentru prevenirea capturării prin violenţă a armamentului şi a tehnicii militare,
în cazul în care apărarea lor prin alte metode este imposibilă;
3) pentru autoapărare, pentru apărarea militarilor şi a persoanelor civile contra
unor atacuri ce prezintă un pericol evident pentru viaţa sau sănătatea lor, în cazul în
care prin alte metode este imposibil de a-i apăra;
4) pentru eliberarea ostaticilor;
5) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată, care a săvîrşit sau a
fost surprinsă în momentul săvîrşirii unei infracţiuni sau a persoanei care evadează
de la arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se supună cerinţei
legale de a depune arma, în cazul în care este imposibilă înfrîngerea rezistenţei sau
reţinerea infractorului pe alte căi şi cu alte mijloace;
6) militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma de foc în cazurile şi
în ordinea determinate de Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de
gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova;
7) în afară de acesta, comandantul (şeful) are dreptul să aplice arma personal sau
să ordone aplicarea ei pentru restabilirea disciplinei şi ordinii în cazul nesupunerii
deschise a unui subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate evident spre trădare
de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei misiuni în condiţii de luptă.
5
 Efectuarea unei împuşcături asupra ţintei este considerată drept aplicare a armei.
28. Aplicarea armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind
intenţia de a recurge la ea, acordîndu-se timp suficient pentru reacţia de răspuns, cu
excepţia cazurilor în care tergiversarea aplicării armei generează un pericol direct
pentru viaţă şi sănătatea militarilor.
29. Arma de foc poate fi aplicată fără avertizare în caz de atac prin surprindere,
de atac cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a aparatelor de
zbor, a navelor fluviale, în cazul eliberării ostaticilor, evadării de la arest cu armă
sau cu mijloace de transport, precum şi în timpul evadării din mijloacele de transport
în timpul deplasării lor.
30. Militarii au dreptul să folosească arma pentru a da semnalul de alarmă sau
pentru a chema în ajutor, precum şi contra unui animal care ameninţă viaţa sau
sănătatea oamenilor.
31. La aplicarea şi folosirea armei, militarul este obligat să întreprindă toate
măsurile posibile pentru asigurarea securităţii persoanelor din jur, iar, în caz de
necesitate, să acorde ajutor medical de urgenţă victimelor. Este interzisă aplicarea
armei contra copiilor, contra persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vădite de
invaliditate, cu excepţia cazurilor cînd din partea lor se întreprinde un atac armat, se
opune rezistenţă armată sau se întreprinde un atac în grup, care pun în pericol viaţa
militarului şi a altor cetăţeni, dacă pe alte căi şi prin alte mijloace este imposibilă
respingerea unui astfel de atac.
Despre fiecare caz de aplicare sau de folosire a armei militarul raportează
comandantului (şefului).
32. Militarii în termen condamnaţi la muncă neremunerată în folosul comunităţii
sau aflaţi în perioada pentru care le-a fost amînată sau suspendată executarea
pedepsei, precum şi militarii în termen eliberaţi condiţionat de pedeapsă înainte de
termen, nu pot fi numiţi în serviciul de luptă şi de zi, ci numai la efectuarea unor
lucrări ce nu necesită purtarea şi folosirea armei şi tehnicii militare.

SECŢIUNEA a 6-a
Răspunderea militarilor

33. Toţi militarii, indiferent de gradul militar şi funcţia pe care o deţin, sînt egali
în faţa legii.
34. Militarii, în dependenţă de gravitatea faptei săvîrşite, poartă răspundere
disciplinară, contravenţională, materială, civilă şi penală.
35. Pentru abateri disciplinare, militarii poartă răspundere în conformitate cu
Regulamentul disciplinei militare. Comandanţii (şefii) nu poartă răspundere
disciplinară pentru faptele subalternilor lor, dacă au întreprins toate măsurile
necesare, în limita competenţei lor, pentru evitarea faptelor menţionate, au tras la
răspundere persoanele culpabile şi nu au tăinuit faptele în cauză.
36. Militarii pot fi reţinuţi sau arestaţi numai în temeiul şi în modul stabilit de
legislaţia în vigoare. Arestul pentru abaterile disciplinare se efectuează în
conformitate cu Regulamentul disciplinei militare.
37. Pentru săvîrşirea de contravenţii în afara exercitării atribuţiilor de serviciu,
militarii, cu excepţia militarilor în termen, răspund contravenţional conform
6
dispoziţiilor generale. Pentru săvîrşirea de contravenţii, militarii în termen răspund
în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare.
38. Pentru prejudiciile materiale cauzate statului în timpul îndeplinirii obligaţiilor
de serviciu, militarii poartă răspundere materială, în conformitate cu Legea cu
privire la răspunderea materială a militarilor şi cu alte acte legislative.
39. Militarii reţinuţi de organele de drept sau în privinţa cărora a fost emis
mandat de arest se predau comenduirii militare sau comandantului unităţii militare
pentru a fi deţinuţi (transmişi spre supraveghere) pînă la emiterea hotărîrii
corespunzătoare.
40. În cazul tragerii la răspundere, este inadmisibilă lezarea onoarei şi demnităţii
militarilor.

CAPITOLUL III
RELAŢIILE DINTRE MILITARI

SECŢIUNEA 1
Conducerea unică

41. Conducerea unică este unul din principiile de bază ale Forţelor Armate ale
Republicii Moldova. Ea constă în învestirea comandantului (şefului) cu autoritate
deplină asupra subordonaţilor şi cu responsabilitate personală în faţa legii pentru
toate aspectele vieţii şi activităţii unităţii (subunităţii) militare şi fiecărui militar în
parte.
Conducerea unică constă în faptul că comandantul (şeful) are dreptul, pornind de
la analiza situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea ordinele respective în strictă
corespundere cu legislaţia în vigoare, cu regulamentele militare şi să controleze
executarea lor.
42. Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesubordonarea sau neexecutarea
ordinului se consideră infracţiune militară.

SECŢIUNEA a 2-a
Gradele militare
43. Fiecărui militar i se acordă grad militar în condiţiile Regulamentului cu
privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate.
Gradul militar se acordă militarului în dependenţă de pregătirea profesională, de
vechimea în serviciu în funcţia deţinută şi de calitatea îndeplinirii obligaţiilor
funcţionale. El poate fi retras în cazurile prevăzute de regulamentele militare şi
legislaţia Republicii Moldova.
44. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile de învăţămînt militar se numesc: cei
care nu au grad militar - studenţi, iar cei care au grad - conform gradului respectiv.
Cetăţenilor, care nu au avut grad militar pînă la înscrierea în instituţia de
învăţămînt militar sau au avut gradul militar soldat, odată cu înmatricularea, li se
conferă gradul militar „student”. Alte grade militare, acordate pînă la înscrierea la
instituţia de învăţămînt militar, sînt păstrate.

7
 SECŢIUNEA a 3-a
Raporturile de subordonare între militari
45. În dependenţă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe care le deţin,
unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.
46. Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor.
Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi de
stăpînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Şeful
poartă răspundere pentru acţiunile ce înjosesc onoarea şi demnitatea subordonatului.
47. Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După
executarea ordinului, subordonatul are dreptul să înainteze o reclamaţie, dacă
consideră ca faţă de el s-a procedat incorect.
48. Şefii, cărora militarii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar,
se numesc şefi direcţi.
Şeful direct, în funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef
nemijlocit.
49. După gradele militare pe care le deţin, sînt şefi (daca aceştia se află în
serviciul militar):
1) ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri cu gade superioare şi cei cu
gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi;
2) ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de ofiţeri cu gade inferioare, pentru
efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi;
3) ofiţerii cu grade inferioare - pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi;
4) subofiţerii - pentru efectivul de sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militară;
5) sergenţii - pentru efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militară.
50. Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar deţinut (pct.
45-48 ale prezentului regulament) nu sînt în raport cu alţi militari şefi sau
subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali.
Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor.
Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei
militare şi a ordinii publice, a regulilor de conduită militară şi de port al ţinutei
militare, sînt obligaţi să ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor respective.
Inferiorii după grad sînt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe ale
superiorilor.
51. În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de serviciu de către militari, care
nu sînt subordonaţi reciproc, şi cînd relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate
de comandant (şef), şef este considerat superiorul după funcţie, iar în cazul egalităţii
funcţiilor - superiorul după grad militar.

SECŢIUNEA a 4-a
Ordinul (dispoziţiunea)

52. Ordinul este o ordonanţă a comandantului (şefului) adresată subordonaţilor,

care cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau
o situaţie.

8
 Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui
militar în parte sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document
de serviciu (act juridic) de ordonanţă al conducerii militare, care se emite cu drept de
conducere unică de către comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare (şefii de
instituţii). Ordinele verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii).
53. Dispoziţiunea este o formă de transmitere de către comandant (şef) a
misiunilor la subordonaţi pe întrebări particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau
verbal. Dispoziţiunea în scris este un document de ordonanţă de serviciu emis de
către şeful statului major în numele comandantului unităţii militare sau de către
şeful comenduirii militare a garnizoanei în numele şefului garnizoanei.
Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare şi
regulamentelor militare.

SECŢIUNEA a 5-a
Modul de dare şi de executare a ordinelor.
Iniţiativa militarilor
54. Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deosebite, şeful superior
poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. În asemenea cazuri,
el comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia
ca el însuşi să raporteze şefului său nemijlocit.
55. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie în corelaţie cu prevederile
legislaţiei în vigoare, regulamentelor militare şi ale altor acte normative.
56. Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze
minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă
răspundere pentru ordinul dat şi pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea
ordinului legislaţiei în vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de putere
sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în ordinul pe care îl dă şi pentru neluarea
măsurilor de executare a acestuia. Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită
interpretări ambigue şi să nu provoace îndoieli subordonatului.
57. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat, exact şi
în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde „Am înţeles” şi apoi îl
execută.
Dacă este necesar să se convingă că ordinul dat a fost înţeles just, comandantul
(şeful) poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul care a primit ordinul se
poate adresa comandantului (şefului) cu rugămintea de a i se repeta acesta.
Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului care
a dat ordinul, precum şi şefului său nemijlocit.
58. Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la un alt şef superior după
situaţia de serviciu un nou ordin, care împiedică executarea primului, el raportează
despre aceasta şefului care a dat ordinul nou şi, în cazul în care acesta este
confirmat, îl execută pe ultimul.
Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.
59. În scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, militarul este obligat
să manifeste iniţiativă raţională. Aceasta este deosebit de necesară cînd ordinul

9
primit nu mai corespunde situaţiei, ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sînt de aşa
natură că primirea la timp a unui nou ordin este imposibilă.

SECŢIUNEA a 6-a
Salutul militar

60. Salutul militar este o expresie a coeziunii camaradereşti a militarilor, o

dovadă a stimei reciproce şi o manifestare a culturii generale.
61. Toţi militarii, la întîlnire (depăşire), sînt obligaţi sa se salute reciproc,
respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar în cazul egalităţii
gradelor militare - se salută reciproc.
62. Militarii sînt obligaţi să dea onorul militar:
1) la intonarea Imnului de Stat;
2) mormîntului Soldatului Necunoscut;
3) mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea,
independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
4) Drapelului de luptă al unităţii militare;
5) procesiunilor funerare, însoţite de subunităţi militare.
63. Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la comandă:
1) Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate;
2) conducătorii (persoanele cu funcţii de răspundere care conduc structura
militară) structurilor militare;
3) generalii şi toţi şefii direcţi ai unităţii (subunităţii) militare.
Pentru a saluta în formaţie de pe loc persoanele menţionate mai sus, şeful
superior dă comanda „Drepţi, pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, îi
întîmpină şi raportează.
De exemplu: „Domnule general de brigadă, brigada de infanterie motorizată
numărul unu este gata pentru desfăşurarea apelului de seară. Sînt comandantul
unităţii, colonel Popescu”.
64. La adunarea unităţii militare cu Drapelul de luptă (la paradă, pentru revista de
front, la depunerea Jurămîntului militar etc.), în raport se indică denumirea deplină a
unităţii militare cu enumerarea denumirilor onorifice şi a decoraţiilor acordate.
Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda.
65. Unităţile şi subunităţile militare, de asemenea, salută la comandă:
1) mormintele comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea,
independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
2) Drapelul de luptă al unităţii militare;
3) procesiunile funerare, însoţite de subunităţi militare;
4) una pe alta, atunci cînd se întîlnesc.
66. Salutul militar dat Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al
Forţelor Armate şi conducătorilor structurilor militare ale Republicii Moldova,
executat de trupe în formaţie pe loc, este însoţit de intonarea de către orchestră a
„Marşului de întîmpinare” şi a Imnului de Stat.

10
 67. La executarea salutului de către unităţile militare a şefilor direcţi, începînd de
la comandantul unităţii respective în sus, precum şi a persoanelor numite pentru
conducerea inspecţiei (controlului), orchestra intonează doar „Marşul de
întîmpinare”.
68. În timpul aflării în afara formaţiei, atît în timpul şedinţelor, cît şi în cel liber
de la exerciţii, militarii din unităţile (subunităţile) militare salută şefii la comanda
„DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI”.
69. În statele majore şi în instituţii sînt salutaţi, la comandă, numai şefii direcţi şi
persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului).
70. La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile la care asistă doar
ofiţeri, comandanţii (şefii) sînt salutaţi la comanda „DOMNILOR OFIŢERI”.
71. Comanda „DREPŢI”, „Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” o
dă comandantul (şeful) superior dintre cei prezenţi sau militarul care primul l-a
observat pe comandantul (şeful) sosit. La această comandă, toţi cei prezenţi se
ridică, se întorc spre comandantul (şeful) sosit şi iau poziţia de „drepţi”, iar ofiţerii şi
subofiţerii acoperiţi, suplimentar, duc mîna la coifură.
Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi raportează.
Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc
REPAUS” sau „DOMNILOR OFIŢERI”, iar cel care a raportat dublează comanda,
după care toţi cei prezenţi iau poziţia „pe loc repaus” sau se aşează. Ofiţerii şi
subofiţerii care sînt acoperiţi, lasă mîna în jos de la coifură şi, în continuare,
acţionează conform indicaţiilor comandantului (şefului) sosit.
72. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi a raportului se
execută numai la prima vizitare de către comandant (şef) a unităţii (subunităţii
militare), în decursul zilei respective. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune,
DREPŢI” se execută la fiecare vizitare de către comandant (şef) a subunităţii
militare.
73. În prezenţa unui comandant (şef) superior, comanda pentru salutul militar al
unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.
74. În timpul desfăşurării şedinţelor în clase (încăperi), comanda „DREPŢI”,
„Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” se dă la începutul şi la sfîrşitul
fiecărei şedinţe.
75. Comanda „DREPŢI” înainte de raportul prezentat comandantului (şefului) se
dă în cazul în care sînt prezenţi şi alţi militari; dacă aceştia lipsesc, comandantului
(şefului) doar i se raportează.
76. La intonarea Imnului de Stat, militarii aflaţi în formaţie iau poziţia de „drepţi"
fără comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în afară de aceasta,
duc mîna la coifură.
Militarii aflaţi în afara formaţiei, la intonarea Imnului de Stat, iau poziţia de
„drepţi", iar cînd sînt acoperiţi, duc mîna la coifură.
77. Comanda pentru executarea salutului militar unităţilor şi subunităţilor
militare nu se dă:
1) la punerea unităţii sau subunităţii militare în stare de alarmă, în timpul
marşului, precum şi în timpul şedinţelor (exerciţiilor) şi aplicaţiilor tactice;
2) la punctele de comandă, la centrele de comunicaţii şi la locurile de executare a
serviciului de alarmă (de luptă);
11
 3) pe poziţia de tragere (de lansare), în timpul executării tragerilor (lansărilor);
4) pe aerodromuri, în timpul efectuării zborurilor;
5) în timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau a lucrărilor cu
scop de instrucţie, precum şi în timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri,
hangare, laboratoare, în timpul întreţinerii tehnicii şi armamentului;
6) în timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive;
7) în timpul servirii mesei şi după semnalul „Stingerea” pînă la semnalul
„Deşteptarea”;
8) în încăperile pentru bolnavi.
În aceste cazuri şeful sau superiorul doar raportează şefului sosit. De exemplu:
„Domnule maior, compania unu infanterie motorizată execută exerciţiul doi al
tragerilor de instrucţie. Sînt comandantul COMPANIEI, căpitan Ursu”.
Subunităţile care participă la procesiunile funerare nu execută salutul militar.
78. La adunările festive, conferinţele care se desfăşoară în unitatea militară,
precum şi la concerte, spectacole şi la cinematograf comanda pentru salutul militar
nu se dă şi comandantului (şefului) nu i se raportează.
79. La adunările generale ale efectivului pentru salutul militar se dă comanda
„DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi se raportează comandantului (şefului).
De exemplu: „Domnule locotenent-colonel, efectivul batalionului la adunarea
generală este adunat. Sînt şeful statului major al batalionului, maior Ciobanu”.
80. La adresarea şefului sau superiorului unor militari concreţi, aceştia, cu
excepţia celor bolnavi, iau poziţia de „drepţi” şi îşi indică funcţia, gradul militar şi
numele. La strîngerea de mînă, primul întinde mîna superiorul, militarul răspunde
suplimentar cu „SĂ TRĂIŢI”. Dacă superiorul este fără mănuşi, inferiorul, înaintea
strîngerii de mînă, îşi scoate mănuşa de pe mîna dreaptă.
81. La salutul comandantului (şefului) sau al superiorului („BUNĂ ZIUA”), toţi
militarii, care se află în formaţie sau în afara ei, răspund - „SĂ TRĂIŢI (domnule
căpitan)”, daca comandantul (şeful) sau superiorul îşi ia rămas bun („LA
REVEDERE”), militarii răspund „SĂ TRĂIŢI”. La sfîrşitul răspunsului se adaugă
cuvîntul „domnule” şi gradul militar, fără a indica genul armei sau serviciul.
De exemplu: „SA TRĂIŢI, domnule sergent”, „SĂ TRĂIŢI, domnule
locotenent” etc.
82. Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire
unui militar, acesta răspunde cu „Servesc Republica Moldova” celui care-l felicită.
Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) militară, militarii acesteia
răspund prin „Ura” prelungit, repetat de trei ori, iar dacă comandantul (şeful) le
aduce mulţumiri, ei răspund cu „Servim Republica Moldova”.
83. La citirea decretelor Preşedintelui Republicii Moldova – Comandant suprem
al Forţelor Armate, a ordinelor conducătorului structurii militare, militarii care se
află în formaţie sau într-o încăpere iau poziţia de „drepţi” fără comandă.

SECŢIUNEA a 7-a
Modul de prezentare în faţa comandanţilor (şefilor)

12
 84. La sosirea în unitatea militară a unui comandant (şef) superior, acestuia i se
prezintă sau raportează numai comandantul unităţii. Alte persoane se prezintă doar
în cazul adresării nemijlocite, indicîndu-şi funcţia, gradul militar şi numele.
85. Militarii se prezintă şefilor lor nemijlociţi:
1) la numirea în funcţie;
2) la predarea funcţiei;
3) la acordarea gradului militar;
4) la decorarea cu distincţii de stat şi militare;
5) la plecarea în deplasare, la tratament sau în concediu şi la înapoiere.
Prezentîndu-se şefului său nemijlocit, militarul îşi indică funcţia, gradul militar,
numele şi motivul prezentării.
De exemplu: „Domnule colonel, sînt comandantul companiei 1 infanterie
motorizată, căpitan Popescu. Mă prezint cu ocazia acordării gradului militar maior”.
86. Ofiţerii şi subofiţerii nou-numiţi în unitate se prezintă comandantului unităţii.
Comandantul unităţii prezintă militarii prin contract nou-sosiţi întregului efectiv
al unităţii în faţa formaţiei.

SECŢIUNEA a 8-a
Modul de prezentare în faţa persoanelor sosite pentru inspecţie (control)

87. La inspectarea (controlul) unităţii militare, comandantul acesteia se prezintă

în faţa persoanei desemnate pentru a conduce executarea inspecţiei (controlului),
dacă aceasta din urmă are gradul militar egal sau mai mare decît cel al
comandantului unităţii militare; dacă persoana ce inspectează (controlează) este mai
mică în grad decît comandantul unităţii militare, ea se prezintă în faţa comandantului
unităţii militare.
Pîna la începerea inspectării (controlului), comandantul unităţii militare îi
prezintă celui ce inspectează (controlează) pe comandanţii subunităţilor supuse
inspectării (controlului).
88. La vizitarea subunităţilor de către persoanele care le inspectează
(controlează), comandanţii acestor subunităţi îi întîmpină şi le raportează.
89. Dacă persoana care execută inspecţia (controlul) soseşte într-o subunitate
împreună cu comandantul unităţii, comandantul acestei subunităţi raportează celui
care inspectează (controlează), în cazul în care ultimul este egal sau mai mare în
grad decît comandantul unităţii militare.
90. Dacă în timpul inspecţiei (controlului) soseşte un comandant (şef) mai mare
în grad sau în funcţie decît cel care execută inspecţia (controlul), raportul îl dă
comandantul unităţii (subunităţii) militare, iar cel care execută inspecţia (controlul)
se prezintă.
91. La sosirea în unitatea (subunitatea) militară a persoanelor ce execută
însărcinări de serviciu speciale ale comandanţilor (şefilor) superiori, comandantul
unităţii (subunităţii) militare se prezintă doar celor mai mari în grad. În celelalte
cazuri, cei sosiţi se prezintă comandantului unităţii (subunităţii) militare şi îi
raportează despre scopul sosirii.

13
 92. Toate indicaţiile celor care inspectează (controlează) sau ale militarilor care
execută însărcinările comandanţilor (şefilor) superiori se transmit prin intermediul
comandantului unităţii militare. Persoanele menţionate sînt obligate să comunice
comandantului unităţii (subunităţii) despre rezultatele inspectării (controlului) sau
ale executării însărcinării de serviciu ce le-a fost dată.
93. La desfăşurarea chestionării militarilor unităţii (subunităţii) militare,
persoanele ce execută inspecţia (controlul) se conduc de prevederile Anexei nr.9.

SECŢIUNEA a 9-a
Despre politeţea militară şi conduita militarilor

94. Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu de înaltă

cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere
demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi. E necesar să se ţină cont de faptul că,
după comportamentul militarilor, se judecă nu numai despre ei, dar şi despre
onoarea Forţelor Armate în ansamblu.
95. Relaţiile dintre militari se bazează pe stimă reciprocă. În probleme de
serviciu, ei trebuie să se adreseze unul altuia cu „Dumneavoastră”. În probleme
personale, militarii, adresîndu-se unul altuia, îşi indică gradul, fără a indica genul de
armă sau serviciul.
96. Comandanţii şi superiorii, adresîndu-se subordonaţilor şi inferiorilor pe linie
de serviciu, îi numesc după gradul lor militar şi după nume sau numai după grad, în
ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „Domnule”.
De exemplu: „Soldat Pîntea”, „Sergent Olaru”, „Domnule sergent”.
97. Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar, care nu au grade militare ale
efectivului de sergenţi şi subofiţeri, în adresări sînt numiţi: „Student Moraru”
„Domnule student”.
98. Subordonaţii şi inferiorii, adresîndu-se comandanţilor şi superiorilor, îi
numesc după grad, adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule”.
De exemplu: „Domnule locotenent major”, „Domnule general de brigadă”.
99. În cazul adresării către un grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), se foloseşte
expresia „Domnilor ofiţeri”.
100. În afara orelor de serviciu şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul
altuia după grad sau pe nume. În viaţa cotidiană, ofiţerilor li se permite folosirea
expresiei afirmative „cuvînt de ofiţer”; la întîlnire sau cînd îşi iau rămas bun se
admite să se spună „am onoarea să Vă salut, domnule...”.
101. Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor,
brutalitatea şi adresările familiare sînt incompatibile cu noţiunea de onoare militară
şi cu demnitatea militarilor.
102. În timpul aflării în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sînt
obligaţi să ia poziţia de „drepţi”, iar dacă sînt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o
lase în jos.
La încheierea raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură. Dacă înainte de
raport s-a dat comanda „DREPŢI”, cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe loc
REPAUS”, repetă comanda şi lasă mîna în jos.

14
 103. Pentru a se adresa unui alt militar în prezenţa unui superior în grad militarul
trebuie să solicite permisiunea ultimului.
De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan
Popescu”.
104. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile
interurbane, dacă lipsesc locuri libere, militarul este obligat să-i ofere locul său
şefului (superiorului).
105. În cazul întîlnirii cu un şef (superior), cînd subordonatul (inferiorul) nu
poate trece pe lîngă acesta din cauza spaţiului îngust, subordonatul este obligat,
salutîndu-l, să-i cedeze trecerea; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie depăşit,
subordonatul (inferiorul) trebuie sa-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-
mi să trec”.
106. La adunări, concerte, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii)
militarii superiori în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală, începînd cu primele
rînduri (dacă nu au fost alte dispoziţii).
107. Militarii trebuie să fie politicoşi faţă de populaţia civilă, să manifeste o
deosebită atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să contribuie la apărarea
onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente,
incendii sau calamităţi.
108. În cazul în care pe lîngă un militar sau un grup de militari trece o unitate
(subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia sînt în
mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pe tot timpul trecerii. În
cazul întîlnirii unităţii (subunităţii) militare fără Drapel de lupta, aceştia îi salută pe
comandanţi fără a se opri.
109. Militarilor li se interzice: să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze
în prezenţa unui şef (superior) fără permisiunea acestuia, precum şi să mănînce sau
să fumeze din mers şi în locurile nedestinate acestui scop.
110. Modul sănătos de viaţă trebuie să devină o normă cotidiană în
comportamentul fiecărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în
locurile publice se consideră o încălcare gravă a disciplinei militare, care
compromite onoarea militarului.
111. Regulile de politeţe militară, de comportament şi de executare a salutului
militar sînt obligatorii pentru militarii aflaţi în rezervă sau în retragere, în cazul
portului ţinutei militare. Ei sînt obligaţi să respecte întocmai cerinţele
regulamentelor militare.
112. Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc
tipurile necesare ale ţinutei militare. Ţinuta militară, precum şi regulile privind
portul acesteia, se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova - Comandantul
Suprem al Forţelor Armate. Dreptul de a purta ţinuta militară îl au toţi militarii,
precum şi militarii aflaţi în rezervă sau retragere, eliberaţi din serviciul militar cu
acest drept.
În timpul aflării în afara locului de dispunere a unităţii militare la odihnă, precum
şi la tratament, militarilor li se permite portul îmbrăcămintei civile.

CAPITOLUL IV
OBLIGAŢIILE COMANDANŢILOR (ŞEFILOR)
15
 SECŢIUNEA 1
Obligaţiile generale ale comandanţilor (şefilor)

113. Comandantul (şeful) este autoritatea învestită, care exercită comanda şi

controlul asupra întregului personal aflat în subordine.
114. Autoritatea implică privilegiul şi libertatea comandantului (şefului) de a
impune deciziile proprii subordonaţilor. A comanda înseamnă a impune voinţa
comandantului subalternilor pentru atingerea scopurilor propuse.
115. Responsabilitatea este o obligaţie etică şi legală pe care şi-o asumă
comandantul pe timpul realizării actului de conducere.
116. Comandantul (şeful) are următoarele obligaţii:
1) Să menţină capacitatea operaţională a unităţii (subunităţii) militare în-
credinţate. În acest scop:
a) să planifice, să organizeze şi să desfăşoare măsuri de menţinere şi
perfecţionare a capacităţii operaţionale pentru realizarea scopurilor propuse;
b) să planifice şi să organizeze în timp util sprijinul logistic;
c) să asigure cunoaşterea şi executarea de către efectiv a obligaţiilor ce îi revin;
d) să cunoască starea reală a unităţii (subunităţii) militare încredinţate, să dispună
în permanenţă de informaţii exacte privind bunurile materiale disponibile, mişcarea
şi starea lor;
e) să întreprindă măsuri privind asigurarea protecţiei informaţiilor.
2) Să conducă nemijlocit instruirea trupelor. În acest
scop:
a) să planifice, să organizeze şi să desfăşoare instruirea trupelor, folosind diferite
tehnici pedagogice (exerciţii tactice, antrenamente, întruniri, conferinţe, şedinţe
etc.);
b) să-şi perfecţioneze permanent propriile cunoştinţe profesionale şi propria
măiestrie metodică, precum şi cele ale subordonaţilor;
c) să exercite controlul şi să acorde ajutorul necesar subordonaţilor în procesul
instruirii trupelor;
d) să aplice permanent în procesul de instruire a trupelor tehnici noi de predare
(test, concurs, instruire la distanţă etc.), precum şi condiţii de instruire cît mai
apropiate de lupta reală, să perfecţioneze baza materială de instrucţie.
3) Să educe în permanenţă subordonaţii săi. În acest
scop:
a) să le menţină dispoziţia morală şi psihologică de a apăra Patria, sentimentul de
mîndrie şi simţul răspunderii pentru apartenenţa la Forţele Armate ale Republicii
Moldova, să le dezvolte calităţile necesare pentru îndeplinirea datoriei militare,
curajul, stăpînirea de sine, ingeniozitatea, vigilenţa, sentimentul camaraderiei
ostăşeşti şi simţul întrajutorării, să ofere personal exemplul de educaţie, de atitudine
sîrguincioasă faţă de serviciu, precum şi ritualurile militare (Anexele nr. 1-8 şi nr.
10);
b) să perfecţioneze cultura comunicării interetnice, să manifeste grijă pentru
coeziunea colectivului ostăşesc şi pentru consolidarea prieteniei dintre militari, să ia
în consideraţie şi să stimeze sentimentele, tradiţiile şi obiceiurile lor naţionale;
16
 c) să dea dovadă de delicateţe şi atenţie faţă de subordonaţi, să nu admită în
relaţiile cu ei grosolănii, să îmbine exigenţa înaltă şi principialitatea cu respectul
demnităţii lor personale, să ia măsuri pentru soluţionarea problemelor ce ţin de traiul
şi de asigurarea protecţiei sociale şi juridice a militarilor, a cetăţenilor, eliberaţi din
serviciul militar şi a membrilor familiilor lor, să creeze condiţii pentru dezvoltarea
spiritului de creaţie tehnică şi a altor tipuri de creaţie, pentru ridicarea nivelului de
cultură şi pentru odihnă, pentru întărirea sănătăţii şi dezvoltarea fizică, iar în caz de
necesitate – să intervină pe lîngă şefii superiori în interesul subordonaţilor.
4) Să menţină în permanenţă o disciplină militară strictă
şi o stare moral-psihologică sănătoasă în cadrul efectivului.
5) Să întreprindă măsuri pentru prevenirea cazurilor de
deces şi de traumatism în cadrul efectivului. În acest scop:
a) să stabilească regulile de securitate pe timpul executării diferitelor activităţi
conform programului zilnic (serviciului de alarmă (de luptă), folosirii armamentului
şi utilizării tehnicii militare, executării marşului, desfăşurării aplicaţiilor, tragerilor
(lansărilor) de luptă, zborurilor, desfăşurării şedinţelor, lucrărilor de gospodărie şi
speciale, serviciului de gardă şi celui interior etc.), să aducă aceste reguli de
securitate la cunoştinţa subordonaţilor, să ceară şi să controleze respectarea lor
strictă;
b) pînă la începerea şedinţelor, lucrărilor sau altor activităţi de
serviciu, să se convingă dacă pentru ele sînt create şi menţinute condiţiile de
securitate necesare; dacă subordonaţii au însuşit regulile de securitate ce li s-au adus
la cunoştinţă şi dacă au suficiente deprinderi practice pentru a le îndeplini.
6) Să asigure ordinea interioară în unitatea (subunitatea) subordonată. În acest
scop:
a) să orienteze activitatea subordonaţilor spre organizarea studierii şi respectării
prevederilor regulamentelor militare;
b) să organizeze instalarea corectă a militarilor (subunităţilor) în încăperi
(unitate);
c) să prevadă distribuirea raţională a timpului pe parcursul activităţilor cotidiene;
d) să realizeze pregătirea multilaterală a efectivului pentru executarea serviciului
de zi; să organizeze controlul executării serviciului interior; să participe personal la
verificarea gărzilor, precum şi să elaboreze recomandări pentru îmbunătăţirea
serviciului de zi;
e) să organizeze şi să menţină ordinea interioară în locurile în care militarii se
află temporar (în parc, la centrele de instruire etc.);
7) să menţină în stare de funcţionare permanentă tehnica şi armamentul din
dotare şi să asigure integritatea patrimoniului militar. În acest scop:
a) să organizeze primirea şi punerea în funcţiune a armamentului şi a tehnicii
militare sosite în unitatea (subunitatea) militară, să controleze personal pregătirea
efectivului pentru primirea şi exploatarea lor;
b) să organizeze şi să realizeze controlul stării tehnice şi exploatării
armamentului şi tehnicii militare, să întreprindă măsuri de prevenire a incidentelor şi
a accidentelor;

17
 c) să organizeze evidenţa, păstrarea şi mişcarea patrimoniului militar; să
organizeze inventarieri ale bunurilor materiale în scopul prevenirii pierderii acestora
(lipsuri, deteriorări, sustrageri etc.) şi să tragă la răspundere persoanele vinovate;
d) să organizeze asigurarea deplină a efectivului din subordine cu toate tipurile
de drepturi în conformitate cu legislaţia în vigoare, să folosească raţional mijloacele
materiale şi financiare;
e) să întreprindă măsuri pentru prevenirea maladiilor, pentru menţinerea şi
fortificarea sănătăţii militarilor şi pentru perfecţionarea asistenţei medicale;
f) să organizeze gospodăria trupelor;
g) să ia măsuri pentru protecţia mediului ambiant în zona de acţiune a unităţii
militare, pentru folosirea raţională şi conform destinaţiei a suprafeţelor de teren.
8) Să-şi perfecţioneze pregătirea profesională şi metodele de conducere a unităţii
(subunităţii) militare. În acest scop:
a) să-şi perfecţioneze cunoştinţele şi deprinderile profesionale şi să cunoască
modul de aplicare a acestora;
b) să cunoască legile cu privire la activitatea sa de serviciu şi prevederile
regulamentelor militare şi să ceară de la subordonaţi respectarea lor;
c) să le educe subordonaţilor spiritul întreprinzător, abordarea ştiinţifică a
misiunilor ce le revin, atitudinea critică faţă de rezultatele muncii proprii şi să ţină
cont de sugestiile subordonaţilor;
d) să repartizeze cu pricepere lucrările şi obligaţiile între subordonaţi, să exercite
controlul executării ordinelor; să educe efectivului perseverenţa, responsabilitatea
personală, spiritul de previziune şi de precauţie, să menţină legătură permanentă cu
el;
e) să consolideze prin toate mijloacele conducerea unică, să orienteze eforturile
subordonaţilor spre realizarea activă şi creativă a misiunilor stabilite;
f) să facă sistematic cu efectivul bilanţuri privind pregătirea de luptă, serviciul
de luptă, serviciul trupe, starea disciplinei militare şi să întreprindă măsuri pentru
ameliorarea lor.
9) Să administreze cu pricepere activitatea cadrelor. În acest scop:
a) să studieze efectivul prin conversaţii, să cunoască calităţile profesionale şi
moral-psihologice ale subordonaţilor;
b) să selecteze, repartizeze şi să desfăşoare atestarea militarilor prin contract,
ţinînd cont de poziţia şi de concluziile comisiei de atestare;
c) să conducă procesul de selectare a candidaţilor la angajare în serviciul militar
prin contract şi la înscriere în instituţiile militare de învăţămînt;
d) să stimuleze subordonaţii pentru fapte de vitejie şi iniţiativă raţională în
serviciu şi să-i sancţioneze pe cei neglijenţi;
e) să primească în audienţă cu probleme personale militarii şi membrii familiilor
acestora.
10) Să conducă activitatea ştiinţifică, de invenţii şi raţionalizare. În acest scop:
a) să stabilească sarcinile, să organizeze şi să controleze realizarea planurilor
activităţii ştiinţifice, de invenţii şi de raţionalizare, să asigure în plan tehnico-
material îndeplinirea lor;
b) să orienteze forţele creatoare ale militarilor spre soluţionarea problemelor
apărute în procesul realizării sarcinilor care stau în faţa unităţii (subunităţii) militare;
18
 c) să participe personal la activitatea ştiinţifică, de invenţii şi de raţionalizare, să
studieze, să generalizeze şi să propage experienţa înaintată, să organizeze
desfăşurarea conferinţelor, consfătuirilor, trecerilor în revistă şi expoziţiilor şi să
participe la lucrările lor;
d) să stimuleze militarii care au obţinut cele mai bune rezultate în activitatea de
creaţie.
117. Comandantul (şeful) trebuie să cunoască situaţia inamicului şi să aprecieze
just posibilităţile acestuia în timp şi în spaţiu, precum şi situaţia forţelor din
subordine, capacitatea lor de luptă şi gradul lor de asigurare pe linie logistică, şi să
influenţeze prin deciziile sale pozitiv desfăşurarea cursului operaţiilor militare cu
mijloacele pe care le are la dispoziţie.
118. În timpul pregătirii operaţiilor militare, comandantul are următoarele
obligaţii:
1) să ia decizie privind cursul optim al operaţiilor;
2) să stabilească concepţia operaţiilor, misiunile subunităţilor din compunerea
forţei proprii şi a celor alocate;
3) să organizeze conducerea operaţiilor forţelor;
4) să organizeze forţele participante la operaţie;
5) să ia măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor din subordine.
119. În timpul desfăşurării operaţiilor militare, comandantul are următoarele
obligaţii:
1) să ordone executarea planului şi să conducă forţele şi mijloacele;
2) să coordoneze eforturile acestora pentru îndeplinirea misiunilor primite şi să
stimuleze iniţiativa subordonaţilor;
3) să menţină permanent legătura cu eşalonul superior, cu comandanţii din
subordine, cu vecinii şi cu cei cu care cooperează;
4) să stabilească, să precizeze şi să controleze îndeplinirea misiunilor de către
forţele din subordine.
120. Comandantul (şeful), la rezolvarea problemelor legate de activitatea de
muncă a angajaţilor civili, este obligat să se conducă strict de legislaţia în vigoare,
de ordinele şi directivele emise de conducătorul structurii militare. El este
responsabil de organizarea muncii personalului civil, de crearea de condiţii pentru
sporirea productivităţii muncii, de asigurarea disciplinei de muncă şi de producţie,
de respectarea regulilor de protecţie a muncii, de satisfacerea necesităţilor şi
cerinţelor angajaţilor civili, de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai.
121. În cazul plecării temporare a comandantului (şefului), pentru exercitarea
obligaţiilor sale, acesta numeşte un locţiitor. Dacă locţiitorul titular lipseşte şi dacă
el nu a fost numit de comandant (şef), conducerea o preia superiorul în funcţie, iar în
cazul egalităţii funcţiilor – superiorul în grad. Cel care a preluat conducerea
raportează comandantului (şefului) superior.
122. Comandantul unităţii militare nou-numit preia conducerea în baza unei
dispoziţii sau a unui ordin al comandantului (şefului) superior. Comandantul unităţii
militare comunică preluarea conducerii printr-un ordin şi o raportează
comandantului (şefului) superior.
Comandantul de unitate (subunitate) militară nou-numit este prezentat efectivului
unităţii (subunităţii) militare de către comandantul (şeful) superior.
19
 123. Comandanţii de unităţi (subunităţi), începînd cu comandantul de companie
în sus, la preluarea funcţiei, efectuează chestionarea militarilor unităţii (subunităţii)
militare în scopul evidenţierii şi soluţionării ulterioare a cererilor şi a reclamaţiilor
înaintate (Anexa nr. 9).
124. Termenul pentru luarea în primire şi pentru predarea funcţiei şi gestiunii
constituie:
1) pentru comandanţii de unităţi militare - cel mult 10 zile;
2) pentru locţiitorii comandantului de unitate (subunitate), pentru comandantul
de subunitate (batalion, companie) - cel mult 5 zile.
3) pentru şefii de servicii şi secţii - cel mult 15 zile;
4) pentru comandanţii de plutoane (grupe) - cel mult 3 zile.
Termenul stabilit de primire - predare a funcţiei şi a gestiunii, la necesitate, se
modifică de comandant (şef).
Pentru alte persoane cu funcţii de răspundere termenul pentru primirea-predarea
funcţiei şi gestiunii este determinat de comandantul (şeful) superior.
Procesul de primire-predare a funcţiei şi a gestiunii se consideră încheiat odată cu
aprobarea actelor respective de către comandantul (şeful) superior.
125. Pentru primirea-predarea funcţiei şi a gestiunii de către comandantul unităţii
militare, printr-un ordin al comandantului (şefului) superior, este numită o comisie,
care verifică starea generală a serviciilor unităţii militare cu întocmirea actelor
respective.
126. Comandantul unităţii militare primeşte - predă funcţia şi gestiunea personal,
în prezenţa comisiei numite de comandantul (şeful) superior.
127. În actul de primire-predare a funcţiei şi a gestiunii se indică: efectivul
control şi cel prezent al unităţii militare; starea pregătirii în vederea luptei şi cea în
vederea mobilizării; starea bazei materiale de instrucţie; starea moral-psihologică a
efectivului şi starea disciplinei militare; starea comunicaţiilor şi informaticii; starea
logisticii şi cea financiară.
128. Actele sînt semnate de comandantul care ia în primire şi de cel care predă,
precum şi de membrii comisiei conform domeniilor de activitate, şi se prezintă spre
aprobare comandantului (şefului) superior.
129. Comandantul de subunitate predă - primeşte funcţia şi gestiunea în baza
ordinului pe unitatea militară.
Primirea-predarea funcţiei şi a gestiunii comandantul de subunitate o raportează
în scris, în mod ierarhic, comandantului unităţii militare.
130. Persoana care ia în primire funcţia prezintă, împreună cu raportul, actul de
primire a subunităţii, în care se indică: efectivul control şi cel prezent ale subunităţii;
starea pregătirii în vederea luptei; starea moral-psihologică a efectivului şi
disciplinei militare; existentul şi starea armamentului, tehnicii militare şi a altor
mijloace materiale; condiţiile de cazare şi de trai ale militarilor.
Actul se întocmeşte şi se semnează de comandantul care primeşte funcţia şi de
cel care o predă.

SECŢIUNEA a 2-a
OBLIGAŢIILE PERSOANELOR DIN CONDUCEREA
UNITĂŢII MILITARE
20
 131. Pentru conducerea unităţii militare sînt stabilite următoarele funcţii de bază:
1) comandantul unităţii militare;
2) locţiitorul comandantului unităţii militare;
3) ofiţerul pentru problemele juridice al unităţii;
4) şeful serviciului financiar al unităţii militare, locţiitorul şi specialiştii
serviciului financiar;
5) şeful statului major al unităţii militare.
COMANDANTUL UNITĂŢII MILITARE

132. Comandantul unităţii militare este autoritatea învestită cu exercitarea

comenzii întregului personal.
133. Comandantul unităţii stabileşte obligaţiile funcţionale (responsabilităţile)
militarilor, ce exercită funcţii care nu sînt prevăzute în prezentul regulament.
134. Comandantul unităţii militare este şef direct al întregului efectiv al unităţii
militare.
135. Comandantul unităţii militare are următoarele obligaţii:
1) să conducă instruirea trupelor şi educaţia efectivului unităţii militare, să
conducă cu pricepere unitatea;
2) să desfăşoare exerciţii tactice cu unitatea (subunitatea), să conducă
pregătirea statului major al unităţii militare, să desfăşoare şedinţe cu comandanţii de
subunităţi, cu locţiitorii acestora şi cu şefii de servicii din unitatea militară, precum
şi şedinţe cu subunităţile unităţii militare;
3) să organizeze elaborarea şi executarea planului pregătirii de luptă şi a
planului de ridicare a capacităţii operaţionale a unităţii militare;
4) să organizeze şi sa înfăptuiască măsuri de protecţie a efectivului, a
armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale ale unităţii contra
armelor de nimicire în masă, ţinînd cont de particularităţile apărării locale şi
protecţiei civile;
5) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, şi
subofiţer din subunitate, să desfăşoare în permanenţă lucrul de educaţie militară cu
ofiţerii şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a acestora; să organizeze şi să
orienteze activitatea consiliului ofiţerilor şi a celor de onoare ale ofiţerilor din veriga
superioară şi inferioară spre consolidarea colectivului de ofiţeri, să examineze
propunerile şi recomandările acestor organe consultative ale comandantului şi să ia
deciziile corespunzătoare;
6) să asigure funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pregătire
psihologică şi de asigurare a protecţiei psihologice a întregului efectiv în timpul
desfăşurării acţiunilor de luptă, procesului de instruire a trupelor, serviciului interior
şi al celui de gardă;
7) să promoveze şi să susţină în colectivele militare spiritul patriotic şi
democratic, al echităţii sociale, încrederii reciproce între militari, să creeze şi să
menţină în unitatea militară o atmosferă de intoleranţă faţă de neajunsuri, faţă de
indiferenţă şi pasivitate;

21
 8) să organizeze procesul de repartizare în subunităţi a contingentului nou-sosit
şi depunerea de către acesta a Jurământului militar în modul stabilit;
9) să conducă procesul de selectare şi repartizare a cadrelor, să determine
candidaţii la încadrare în serviciul militar şi la înscriere în instituţiile de învăţămînt
militar, cu luarea în considerare a concluziilor, propunerilor şi recomandărilor
consiliului ofiţerilor şi ale comisiei permanente de atestare;
10) să aprobe graficul concediilor pentru militarii prin contract;
11) să stabilească programul zilnic, să ceară menţinerea ordinii interioare, să
stabilească ţinuta efectivului în funcţie de genul misiunilor care se îndeplinesc şi de
orarul şedinţelor;
12) să organizeze paza locului de dispunere a unităţii militare, controlul
serviciului de gardă şi al celui interior, să controleze personal executarea acestora;
13) în cazul comiterii de infracţiuni şi producerii de incidente, să raporteze
comandantului (şefului) superior, să înştiinţeze procurorul militar, să intenteze o
cercetare administrativă (de serviciu), materialele căreia să fie prezentate în decurs
de trei zile organului de urmărire penală; să participe personal la cercetarea
catastrofelor şi a altor incidente soldate cu moartea oamenilor sau care au avut alte
consecinţe grave, precum şi la cercetarea cazurilor de încălcare a regulilor privind
relaţiile dintre militari, stabilite de regulamentele militare;
14) să desfăşoare lunar bilanţul stării pregătirii de luptă, serviciului de luptă,
serviciului trupe, disciplinei militare şi a ordinii interioare;
15) să întreprindă măsuri pentru menţinerea rezervelor stabilite, pentru
păstrarea, întreţinerea în stare de funcţionare şi folosirea corectă a armamentului,
tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, să controleze periodic existentul, starea
şi capacitatea lor de luptă; să efectueze, cel puţin de două ori pe an, revista
armamentului şi a tehnicii militare, anunţînd bilanţurile revistei într-un ordin pe
unitatea militară;
16) să înfăptuiască controlul respectării regulilor tehnicii de securitate în timpul
folosirii armamentului, tehnicii militare şi a muniţiilor la desfăşurarea şedinţelor,
tragerilor, exerciţiilor tactice, lucrărilor etc.;
17) să întreprindă măsuri pentru îmbunătăţirea traiului militarilor, păstrarea şi
fortificarea sănătăţii acestora, să examineze şi să aprobe tabelul cu repartiţia şi
consumul alimentelor pe o săptămînă, să organizeze controlul zilnic al calităţii
hranei, să controleze săptămînal personal calitatea hranei;
18) să conducă activitatea logistică şi financiară a unităţii militare, asigurînd
consumul legal şi economic al mijloacelor materiale şi a celor băneşti;
19) să supravegheze starea protecţiei antiincendiare;
20) să întreprindă măsuri în vederea ocrotirii mediului ambiant şi folosirii
raţionale a resurselor naturale în locul de dispunere a unităţii militare, la
desfăşurarea activităţilor cotidiene;
21) să organizeze inventarierea existentului patrimoniului militar pe servicii prin
controale planificate şi inopinate. În cazul depistării unor pagube materiale, să
dispună cercetare administrativă şi să ia la timp decizia cu privire la tragerea la
răspundere a persoanelor vinovate;

22
 22) să stabilească şi să ceară respectarea regimului de trecere în unitate, a
modului de vizitare şi de învoire a militarilor din locul de dislocare a unităţii
militare.
136. Comandantul unităţii militare răspunde de înaintarea rapoartelor către
eşalonul superior şi de informarea comandanţilor, în partea ce-i vizează, privind:
primirea misiunii; decizia luată; îndeplinirea misiunii; obiectivele importante;
schimbările de situaţie; hotărîrea luată.
137. Comandantul unităţii militare, pînă la începerea fiecărui nou an de
învăţămînt, emite în scris un ordin de bază pe unitate în care determină modul de
realizare a acelor prevederi ale prezentului regulament şi ale Regulamentului
serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova, pe care el are dreptul să le reglementeze (Anexa nr. 16).
138. Comandantul unităţii militare emite zilnic ordine pe problemele cotidiene de
serviciu (Anexa nr.17), iar, la necesitate, privind pregătirea de luptă şi alte probleme.
Ordinele sînt semnate de către comandantul unităţii militare şi de şeful statului
major. În unităţile în care este prevăzută funcţia de jurist, suplimentar, (pe verso)
ordinele sînt vizate de către jurist.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI UNITĂŢII MILITARE

139. Locţiitorul comandantului unităţii militare este autoritatea învestită să
participe la actul de comandă a unităţii militare din care face parte. El trebuie să fie
capabil să preia în orice moment comanda. Relaţiile locţiitorului comandantului cu
şeful statului major, cu statul major şi cu comandanţii subunităţilor subordonate sînt
stabilite de către comandant. Locţiitorul comandantului poate să dea ordin şefului
statului major în limitele stabilite de către comandant. El îl poate consulta oricînd pe
acesta în problemele specifice actului de comandă a unităţii militare.
140. Locţiitorul comandantului nu are stat major. Cînd primeşte responsabilităţi
specifice desfăşurării operaţiilor militare, lui i se asigură asistenţă din partea
statului major.
Locţiitorul comandantului se subordonează comandantului unităţii militare şi este
şef direct al întregului efectiv al unităţii militare. În lipsa comandantului unităţii
militare, el îi îndeplineşte obligaţiile.
141. În unităţile militare în care funcţia de locţiitor al comandantului de unitate
nu este prevăzuta de state, obligaţiile lui sînt îndeplinite de şeful statului major al
unităţii militare.
142. Locţiitorul comandantului îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în punctul de
comandă de bază al structurii respective. Uneori, în anumite situaţii, el îşi desfăşoară
activitatea şi în alt punct de comandă, stabilit conform planului/ordinului de operaţii.
143. Locţiitorul comandantului unităţii militare are următoarele obligaţii :
1) să participe la planificarea şi executarea planului ridicării capacităţii
operaţionale a unităţii, precum şi a planului pregătirii de luptă a unităţii militare;
2) să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii şi cu subofiţerii, precum şi şedinţe şi
exerciţii tactice cu subunităţile;
3) să conducă pregătirea fizică şi lucrul sportiv în masă;

23
 4) să organizeze şi să înfăptuiască personal măsuri de pregătire a specialiştilor
de clasă;
5) să controleze organizarea şi starea pregătirii de luptă în subunităţi, să acorde
ajutor comandanţilor de subunităţi la înlăturarea neajunsurilor depistate în
organizarea şi desfăşurarea şedinţelor;
6) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer şi
subofiţer, să realizeze în permanenţă lucrul de educaţie militară cu ofiţerii;
7) să înfăptuiască selectarea candidaţilor la încadrare în serviciul militar prin
contract, precum şi a candidaţilor la înscriere în instituţiile de învăţămînt militar;
8) să organizeze lucrările de utilare şi perfecţionare a bazei materiale de
instrucţie, să supravegheze asigurarea la timp a subunităţilor unităţii militare cu
mijloace materiale, cu materiale didactice şi demonstrative, destinate pregătirii de
luptă;
9) să controleze respectarea regulilor de securitate, a normelor şi a regulilor de
protecţie a mediului ambiant la desfăşurarea şedinţelor, tragerilor şi exerciţiilor
tactice etc.;
10) să organizeze activitatea ştiinţifică, metodică, precum şi controlul asupra
comisiei pentru activitatea de invenţii şi raţionalizare în unitatea militară;
11) să controleze, cel puţin o dată pe săptămînă, desfăşurarea şedinţelor la
pregătirea de luptă, executarea serviciului de zi, precum şi respectarea ordinii
interioare în unitatea militară.

OFIŢERUL PENTRU PROBLEMELE JURIDICE

AL UNITĂŢII MILITARE

144. Ofiţerul pentru problemele juridice al unităţii militare, pe timp de pace şi pe

timp de război, răspunde: de asigurarea cadrului legal adecvat tuturor activităţilor
desfăşurate, ordinelor şi dispoziţiunilor date, precum şi de cunoaşterea şi aplicarea
normelor de drept internaţional şi a restricţiilor impuse de aceste norme unităţii
militare.
145. Activitatea ofiţerului pentru problemele juridice, în procesul luării deciziei,
nu limitează dreptul comandantului de a adopta, pe proprie răspundere, soluţii
oportune pentru îndeplinirea misiunilor primite.
Ofiţerul pentru problemele juridice se subordonează comandantului unităţii
militare, iar pe întrebările metodice a activităţii juridice – organului serviciului
juridic ierarhic superior al structurii militare.
.
146. Ofiţerul pentru problemele juridice al unităţii militare are următoarele
obligaţii:
1) să participe la elaborarea actelor (planurilor stării de pregătire în vederea
luptei şi în vederea mobilizării ale unităţii militare, precum şi a planului pregătirii de
luptă) şi să monitorizeze executarea acestora;
2) să cunoască situaţia şi decizia comandantului;
3) să asigure, la cererea comandantului, informaţiile necesare ce ţin de
reglementările interne şi internaţionale în domeniul de activitate, care face obiectul
deciziei comandantului;
24
 4) să participe la întocmirea regulilor de angajare;
5) să furnizeze informaţii utile în plan juridic pe linia instruirii personalului
combatant;
6) să consilieze din punct de vedere juridic comandantul, precum şi
comandanţii subunităţilor subordonate, pentru cunoaşterea şi aplicarea de către ei a
normelor convenţiilor internaţionale de drept umanitar;
7) să asigure informarea în scopul cunoaşterii şi aplicării riguroase a actelor
normative în întreaga activitate;
8) să apere interesele patrimoniale ale unităţii militare;
9) să reprezinte interesele unităţii militare în faţa instanţelor de judecată;
10) să pregătească şi să prezinte estimări juridice;
11) să desfăşoare cu ofiţerii, cu subofiţerii şi cu subunităţile unităţii şedinţe pe
teme juridice;
12) să respecte regulile de prevenire a incendiilor şi de protecţie a mediului
ambiant;
13) să participe la activităţile de expertiză a legislaţiei în vigoare în vederea
depistării şi excluderii contradicţiilor dintre actele normative privind raţionalizarea
şi invenţiile;
14) să controleze executarea serviciului de alarmă şi a celui de zi în
conformitate cu graficul aprobat de comandantul unităţii militare.

ŞEFUL SERVICIULUI FINANCIAR AL UNITĂŢII MILITARE

147. Şeful serviciului financiar al unităţii militare este obligat să asigure integritatea
mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale aflate în gestiune, să coordoneze
organizarea evidenţei contabile, prezentarea dărilor de seamă organului ierarhic
superior de asigurare financiară în termenele stabilite şi să exercite calitativ controlul
executării planurilor de finanţare pe mijloacele bugetare şi speciale.
148. Şeful serviciului financiar se subordonează nemijlocit comandantului
unităţii militare, iar în chestiuni privind metodologia evidenţei contabile, rapoartele
financiare şi principiile de organizare a activităţii serviciului – organului ierarhic
superior de asigurare financiară.
149. Şeful serviciului financiar al unităţii militare are următoarele obligaţii:
1) să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi de
mobilizare ale unităţii militare, precum şi a planului pregătirii de luptă şi să
organizeze executarea lor;
2) să cunoască situaţia şi decizia comandantului;
3) să organizeze şi să ţină corect evidenţa contabilă în strictă corespundere cu
legislaţia în vigoare, să gestioneze serviciul financiar-economic al unităţii militare,
să asigure planificarea mijloacelor băneşti pentru necesităţile unităţii militare;
4) să-şi ridice permanent nivelul pregătirii militare şi profesionale, să cunoască şi
să aplice în activitatea practică legislaţia economico-financiară, să posede cunoştinţe
trainice în domeniul organizării şi gestionării gospodăriei militare;
5) să participe, în comun cu locţiitorii comandantului unităţii militare (şefului
instituţiei) şi cu şefii de servicii la elaborarea şi întocmirea planului activităţii

25
economico-gospodăreşti al unităţii militare (instituţiei), să analizeze propunerile
parvenite privind asigurarea financiară a măsurilor preconizate de aceste planuri;
6) să efectueze controlul preventiv al întocmirii corecte şi la timp a
documentelor financiar-contabile şi al legalităţii operaţiunilor executate;
7) să efectueze, în comun cu şefii serviciilor, analiza activităţii financiar-
economice a unităţii militare şi, în conformitate cu datele acumulate, să întocmească
un raport comandantului unităţii militare, în care să fie reflectate propunerile privind
utilizarea raţională şi conform destinaţiei a mijloacelor băneşti şi a valorilor
materiale, în baza planurilor aprobate, ţinîndu-se cont de modificările operate,
măsurile privind păstrarea, integritatea mijloacelor băneşti şi a patrimoniului;
8) să calculeze şi să achite în termenele stabilite drepturile băneşti ale militarilor,
compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare, salariul angajaţilor civili ai
unităţii şi alte tipuri de plăţi;
9) să efectueze în termenele stabilite şi în măsură deplină reţinerile din
drepturile băneşti ale militarilor, din salariul angajaţilor civili şi din alte tipuri de
plăţi (impozitul pe venit, pensia alimentară, contribuţia individuală de asigurări
sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
reţinute din salariul angajaţilor civili, imputaţia privind prejudiciul material cauzat
statului şi alte reţineri care se efectuează în mod obligatoriu) şi să le transfere în
termenele stabilite după destinaţie, conform legislaţiei în vigoare;
10) să aducă la cunoştinţa efectivului unităţii militare regulamentele,
instrucţiunile şi indicaţiile metodice referitoare la calcularea şi achitarea drepturilor
băneşti ale militarilor, salariului angajaţilor civili şi altor tipuri de plăţi;
11) să întocmească, împreună cu locţiitorii comandantului unităţii militare,
şefii de servicii, comandanţii de subunităţi, devizul de cheltuieli pentru mijloacele
bugetare, devizele de venituri şi cheltuieli pentru mijloacele speciale cu calculele
corespunzătoare;
12) să efectueze instruirea persoanelor cu funcţii de răspundere privind
păstrarea şi asigurarea integrităţii valorilor materiale, modul de întocmire şi de
prezentare a dărilor de seamă;
13) să înfăptuiască, nu mai rar de o dată în trimestru, confruntarea datelor
evidenţei sintetice de pe dările de seamă privind mişcarea bunurilor materiale în
servicii şi subunităţi cu datele evidenţei analitice (documentele primare, registrele de
evidenţă etc.);
14) să efectueze lunar inventarierea mijloacelor băneşti, a decontărilor cu diferiţi
debitori şi creditori, cu persoanele cu funcţii de răspundere, să reflecte la timp şi
corect în evidenţa contabilă rezultatele inventarierii;
15) să aplice pe larg tehnica de calcul modernă pentru ţinerea evidenţei
contabile;
16) să organizeze lucrările de secretariat în serviciul financiar (contabilitate) în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
17) să efectueze zilnic, înainte de a preda sub pază încăperea casieriei (casei de
bani), verificarea numerarului cu datele evidenţei contabile (din registrul de casă);
18) să raporteze, în ziua primirii numerarului din instituţia bancară,
comandantului unităţii militare, să facă înscrierile corespunzătoare în registrul de

26
casă, să prezinte registrul de casă comandantului unităţii militare pentru confirmarea
sumei primite prin semnătură;
19) să efectueze, nu mai rar de o dată pe an, controlul financiar al activităţii
subdiviziunilor pe bază de autorecuperare (gospodăria auxiliară, căminele, hotelurile,
cantinele ofiţereşti etc.) ale unităţii militare;
20) să efectueze expertiza economică a proiectelor contractelor încheiate de
către unitatea militară (instituţie) cu agenţi economici sau cu persoane fizice, prin
controlul preţurilor, tarifelor la mărfurile şi serviciile preconizate, să fie achiziţionate
sau prestate, să facă calculele legate de darea în chirie/arendă a bunurilor;
21) să efectueze controlul luării în evidenţă în termenele stabilite şi pe deplin a
bunurilor materiale procurate, primite centralizat sau ca ajutor umanitar în baza
documentelor justificative, iar, în caz de necesitate, să efectueze controlul existenţei
acestor bunuri la depozitele unităţii militare şi, la depistarea neajunsurilor, să
raporteze comandantului unităţii militare;
22) să verifice sistematic existenţa mijloacelor băneşti, prezentarea
documentelor justificative privind cheltuielile efectuate şi achitarea în termenele
stabilite de către titularii de avans;
23) să efectueze controlul respectării disciplinei statelor în subdiviziunile pe bază
de autorecuperare (gospodăriile auxiliare, cantinele ofiţereşti, căminele, hotelurile
etc.);
24) să execute în termenele stabilite hotărîrile judiciare şi titlurile executorii, să
ia măsuri pentru încasarea la timp şi pe deplin a sumelor spre recuperare şi transferare
conform destinaţiei;
25) să ia măsuri urgente în legătură cu adresările şi sugestiile efectivului unităţii
militare în problemele drepturilor băneşti ale militarilor şi salariului angajaţilor
civili;
26) să efectueze înscrierile corespunzătoare în registrul de evidentă a lipsurilor
al unităţii militare, să ia la control trecerea la pierderi a bunurilor materiale din
registrele de evidenţă ale serviciilor respective, să întocmească dosare fiecărei
persoane culpabile şi să ţină la control mişcarea dosarelor privind lipsurile şi
imputările pînă la închiderea (finisarea) lor;
27) să asigure păstrarea şi ţinerea evidenţei formularelor de evidenţă strictă şi
cu regim special ale serviciului financiar (contabilităţii);
28) să semneze cu a doua semnătură toate documentele contabile, ce ţin de
executarea planurilor de finanţare din mijloace bugetare şi din mijloace speciale –
cecurile de numerar, dispoziţiile şi notele de plată trezoreriale, atestatele băneşti,
borderourile de distribuţie a diferitelor tipuri de plăţi, dările de seamă financiare,
corespondenţa privind problemele financiare etc.;
29) să asigure păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă,
maşinogramelor şi a altor documente în termenele stabilite, precum şi casarea şi
predarea lor la arhivă;
30) să efectueze personal gestionarea şi controlul activităţii personalului din
subordine, să organizeze pregătirea individuală specială;
31) să raporteze periodic, nu mai rar de o dată pe lună, comandantului unităţii
militare în scris despre starea activităţii economico-financiare;

27
 32) să întocmească şi să prezinte la sfîrşitul lunii comandantului unităţii militare
spre aprobare planul activităţii serviciului financiar (contabilităţii) pe luna următoare;
33) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer,
subofiţer şi sergent din serviciul subordonat, să conducă lucrul educativ;
34) să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, subofiţerii şi cu subunităţile unităţii pe
specialitatea sa;
35) să exercite controlul respectării regulilor de prevenire a incendiilor în
serviciul subordonat, să conducă măsurile de protecţie a mediului ambiant;
36) să controleze executarea serviciului de alarmă şi a celui de zi în
conformitate cu graficul aprobat de comandantul unităţii militare.
150. Ajutorul superior al şefului serviciului financiar al unităţii militare se
subordonează nemijlocit şefului serviciului financiar al unităţii militare şi
îndeplineşte obligaţiunile lui funcţionale.
151. Ajutorul şefului serviciului financiar al unităţii militare îndeplineşte acele
sarcini şi misiuni, care sînt stabilite şi elaborate de către şeful serviciului financiar al
unităţii militare, ţinînd cont de volumul, specificul muncii şi caracteristica
funcţională.
152. Specialistul superior al serviciului financiar pe timp de pace şi pe timp de
război răspunde: de efectuarea operaţiunilor de casă; de primirea-eliberarea
numerarului la indicaţia şefului serviciului financiar al unităţii militare.
Contabilul se subordonează nemijlocit şefului serviciului financiar al unităţii
militare.
153. Specialistul superior al serviciului financiar este obligat:
1) să primească, să păstreze şi să elibereze după destinaţie numerarul conform
documentelor justificative (dispoziţii de plată şi încasare, borderouri de distribuţie
etc.) semnate de către persoanele cu funcţii de răspundere;
2) să înregistreze, îndată după efectuarea operaţiunii, fiecare dispoziţie de plată
şi de încasare în registrul de casă, precum şi în registrul de evidenţă a documentelor
de încasări şi plăţi;
3) să calculeze zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, totalurile sumelor din registrul de
casă, să scoată soldul la data zilei următoare, să socoată numerarul şi să-1 verifice cu
datele evidenţei, exemplarul doi al registrului de casă cu documentele justificative
anexate fiind predate serviciului financiar (contabilităţii) sub semnătură;
4) să întocmească şi să ţină registrul de evidenţă a sumelor băneşti depuse;
5) să predea zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, sub pază încăperea casieriei (casei
de bani);
6) să îndeplinească alte misiuni şi sarcini la indicaţia şefului serviciului financiar
al unităţii militare.
7) să exercite controlul respectării regulilor de prevenire a incendiilor şi măsurile
de protecţie a mediului ambiant.
154. Specialistul superior al serviciului financiar poartă răspundere materială
deplină, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru păstrarea şi pentru integritatea
tuturor valorilor aflate în gestiune şi pentru prejudiciul cauzat unităţii militare, atît în
urma unor acţiuni premeditate, cît şi în urma neglijenţei sau îndeplinirii
necorespunzătoare a obligaţiunilor sale funcţionale.

28
 155. Specialistului superior al serviciului financiar i se interzice să transmită
obligaţiile sale altor persoane. Nu se permite transmiterea obligaţiunii de a primi,
preda şi păstra mijloacele băneşti şi bunurile materiale aflate în gestiune militarilor
în termen.
156. În cazul necesităţii de a înlocui provizoriu specialistul superior al serviciului
financiar, efectuarea operaţiunilor de casă sînt puse pe seama altui colaborator al
serviciului financiar al unităţii militare.
157. În cazul abandonării inopinate de către casier a locului serviciului (boală
etc.), mijloacele băneşti şi valorile materiale aflate în gestiune sînt inventariate de
către o comisie, instituită prin ordinul comandantului unităţii militare, în prezenţa
şefului serviciu financiar, şi predate temporar persoanei care va îndeplini funcţia de
specialist superior al serviciului financiar. Conform rezultatelor inventarierii şi
transmiterii valorilor materiale şi a mijloacelor băneşti, se întocmeşte procesul-verbal
de inventariere a numerarului.

STATUL MAJOR AL UNITĂŢII MILITARE

158. Statul major al unităţii militare este structura de bază a comandamentului,
prin care comandantul realizează conducerea forţelor subordonate.
159. Statul major îşi desfăşoară activitatea pe baza ordinelor eşalonului superior,
deciziei şi precizărilor comandantului unităţii militare.
160. Statul major elaborează, pregăteşte pentru distribuire şi distribuie planurile
şi ordinele pentru adoptarea şi executarea deciziei comandantului, coordonînd toate
activităţile necesare.
161. Statul major este condus de şeful statului major şi este organizat pe secţii, cu
denumiri codificate ale compartimentelor.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL UNITĂŢII MILITARE

162. Şeful statului major este persoana învestită cu conducerea activităţii statului
major. El ia decizii care privesc întreaga unitate militară doar în absenţa
comandantului şi a locţiitorului acestuia.
163. Şeful statului major al unităţii militare are următoarele obligaţii:
1) să organizeze activitatea statului major pentru planificarea, coordonarea şi
controlul activităţilor în unitate;
2) să organizeze elaborarea şi să realizeze planul ridicării capacităţii
operaţionale, planul pregătirii de luptă a unităţii militare şi să controleze executarea
acestora;
3) să cunoască în orice moment situaţia şi starea reală a subunităţilor şi a unităţii
militare, precum şi să controleze mersul îndeplinirii misiunilor ce le revin;
4) să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii unităţii, să îndrume pregătirea statelor majore
ale unităţilor şi subunităţilor care asigură conducerea unică a unităţii;
5) să menţină operativitatea statului major şi să cunoască capacitatea
operaţională a subunităţilor (unităţii);
6) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui militar al
statului major, să desfăşoare în permanenţă lucrul educativ cu ei;

29
 7) să organizeze transmiterea la timp şi corectă a tuturor ordinelor
comandantului unităţii şi ale comandanţilor (şefilor) superiori pînă la subunităţi şi
servicii, precum şi controlul executării acestora;
8) pînă la intrarea în serviciul de zi, să organizeze instructajul personalului
serviciului de zi;
9) să organizeze şi cel puţin o dată pe săptămână să controleze pregătirea şi
executarea serviciilor de gardă şi interior;
10) să cunoască prezenţa şi situaţia efectivului, armamentului, tehnicii
militare şi a altor mijloace materiale;
11) să organizeze inventarieri planificate şi inopinate ale patrimoniului militar
pe serviciile unităţii;
12) să controleze calitatea şedinţelor privind respectarea regulilor de securitate;
13) să organizeze şi să controleze prezentarea la timp a rapoartelor necesare la
Marele Stat Major.

SECŢIUNEA a 3-a
OBLIGAŢIILE COMANDANŢILOR, LOCŢIITORILOR LOR
ŞI ALE SOLDAŢILOR ÎN CADRUL SUBUNITĂŢILOR

164. Pentru conducerea subunităţilor sînt stabilite următoarele funcţii:

1) comandant de batalion (divizion);
2) locţiitor al comandantului de batalion (divizion);
3) şef de stat major al batalionului (divizionului);
4) comandant de companie (baterie);
5) locţiitor al comandantului de companie (baterie);
6) comandant de pluton (grup);
7) plutonier de subunitate;
8) instructor sanitar al subunităţii;
9) locţiitorul al comandantului de pluton;
10) comandant de grupă.

COMANDANTUL DE BATALION (DIVIZION)

165. Comandantul de batalion (divizion) este organizatorul principal al pregătirii

de luptă şi al educaţiei militare în cadrul batalionului.
166. Comandant de batalion (divizion), pe timp de pace şi pe timp de război, îşi
execută obligaţiile potrivit pct. 135-136 ale prezentului regulament.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI DE BATALION (DIVIZION)

30
 167. Locţiitorul comandantului de batalion (divizion) se subordonează coman-
dantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al batalionului. În absenţa
comandantului de batalion, el îi exercită obligaţiile.
168. Locţiitorul comandantului de batalion (divizion), pe timp de pace şi pe timp
de război, îşi execută obligaţiile potrivit pct. 142-143 ale prezentului regulament.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL BATALIONULUI (DIVIZIONULUI)

169. Şeful statului major al batalionului (divizionului) se subordonează

comandantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al batalionului.
170. Şeful statului major al batalionului (divizionului), pe timp de pace şi pe timp
de război, îşi execută obligaţiile potrivit pct.163.

COMANDANTUL DE COMPANIE (BATERIE)

171. Comandantul de companie (baterie) se subordonează comandantului de

batalion (divizion) si este şef direct al întregului efectiv al companiei.
172. Comandantul de companie (baterie) este organizatorul nemijlocit al instruirii
şi educării de fiecare zi a efectivului companiei.
173. Comandantul de companie are următoarele obligaţii:
1) să organizeze în cadrul companiei pregătirea de luptă, să întocmească orarul
şedinţelor de pregătire pe săptămînă, să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, subofiţerii şi
sergenţii, precum şi cu efectivul companiei; în timpul executării misiunilor de luptă,
să conducă cu pricepere compania;
2) să verifice cunoştinţele şi deprinderile practice ale soldaţilor, sergenţilor,
subofiţerilor şi ofiţerilor din companie;
3) să organizeze păstrarea corectă a materialelor didactice, a aparatelor,
utilajului şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi sport, care se află în cadrul
companiei, şi să urmărească ca ele să fie folosite în volum deplin la şedinţele
teoretice şi practice;
4) să verifice zilnic pregătirea ofiţerilor companiei pentru desfăşurarea
şedinţelor cu efectivul companiei;
5) să cunoască gradul militar, numele, naţionalitatea, durata serviciului, funcţia
sau specialitatea, situaţia familială, calităţile profesionale şi moral-psihologice ale
fiecărui militar din companie, să efectueze în permanenţă cu aceştia lucrul educativ;
6) să efectueze selectarea candidaţilor la încadrare în serviciul militar prin
contract, precum şi la înscriere în instituţiile militare de învăţămînt;
7) să prezinte soldaţii şi sergenţii pentru a fi înaintaţi în următorul grad militar,
să promoveze pe cei demni în funcţiile vacante;
8) să organizeze instalarea efectivului, să menţină ordinea interioară şi
disciplina militară în cadrul companiei, să supravegheze aspectul exterior şi ţinuta
subordonaţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de purtare a ţinutei militare,
ajustarea corectă a echipamentului, a îmbrăcămintei şi încălţămintei;
9) să organizeze pregătirea personalului serviciului de zi din partea companiei
şi să controleze modul de executare a serviciului;

31
 10) să desfăşoare săptămînal bilanţuri ale stării pregătirii de luptă, disciplinei
militare şi ordinii interioare;
11) să asiste, periodic, la deşteptare şi la apelul de seară în companie;
12) să cunoască partea materială, regulile de exploatare a armamentului şi a
tehnicii militare ale companiei;
13) să organizeze primirea la timp, exploatarea corectă şi reparaţia
armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale ale companiei; să
verifice, cel puţin o dată pe lună, existenţa, starea şi evidenţa acestora; să treacă
în registrul reviziei (controlului) armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor
(Anexa nr. 18) rezultatele controlului armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor;
14) să controleze pregătirea armamentului şi tehnicii militare din dotarea
companiei înaintea fiecărei ieşiri la exerciţiile tactice sau şedinţe, precum şi prezenţa
lor la înapoierea de la acestea; să întreprindă măsuri de prevenire a catastrofelor, a
avariilor şi a deteriorării armamentului şi tehnicii militare; să asigure respectarea de
către efectiv a cerinţelor tehnicii securităţii în timpul desfăşurării şedinţelor,
tragerilor, exerciţiilor tactice, lucrărilor etc.;
15) să asigure la timp militarii în termen din companie cu drepturile cuvenite, să
se îngrijească de traiul subordonaţilor şi să studieze în amănunte necesităţile lor, să
supravegheze respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală;
16) să supravegheze întreţinerea şi exploatarea corectă a tuturor încăperilor
repartizate companiei, menţinerea în curăţenie a sectorului de teren atribuit
companiei, precum şi realizarea măsurilor de protecţie contra incendiilor în cadrul
companiei;
17) să ţină evidenţa efectivului companiei, să cunoască exact în orice moment
efectivul control, prezent şi cel temporar absent; existentul, starea armamentului,
tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; să facă, o dată pe lună, confruntarea
datelor de evidenţă a efectivului din companie, precum şi a mijloacelor materiale cu
datele de evidenţă din unitate;
18) să conducă gospodăria companiei.
174. Comandantul de companie (pluton de asigurare materială), suplimentar, este
obligat:
1) să organizeze şi să execute primirea, expedierea, stocarea şi repartizarea
mijloacelor materiale la depozitele subordonate, în corespundere cu documentele
aprobate de organele de aprovizionare;
2) să întocmească planul lunar de exploatare a mijloacelor de transport şi să-l
prezinte spre aprobare şefului serviciului.
175. Comandantul de companie (pluton, companie independentă) de pază
(gardă), suplimentar, este obligat:
1) să organizeze şi să controleze executarea serviciului de pază şi apărare a
obiectivului şi să-l îmbunătăţească permanent;
2) să întocmească orarul şedinţelor de pregătire de luptă pentru militarii care
execută serviciul de gardă şi să controleze modul de desfăşurare a şedinţelor cu
efectivul gărzii;
3) să păstreze şi să menţină în starea cuvenită obiectivele de pază şi apărare şi
să întreprindă măsuri pentru ca toate mijloacele de iluminare şi de semnalizare
tehnică să fie în stare de funcţionare;
32
 4) să controleze săptămînal starea împrejmuirilor obiectivelor, locaşelor de
tragere, precum şi a obiectivelor şi să întreprindă măsuri de înlăturare imediată a
neajunsurilor depistate;
5) să pregătească militarii pentru executarea misiunilor de luptă, specifice
pentru un obiectiv concret, să participe la antrenamentele de concordanţă cu
subunitatea de serviciu în vederea respingerii unui eventual atac;
6) să organizeze antrenamentul cîinilor de pază în scopul menţinerii dresării.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI DE COMPANIE (BATERIE)

176. Locţiitorul comandantului de companie (baterie) se subordonează

comandantului de companie şi este şef direct al întregului efectiv al companiei.
177. Locţiitorul comandantului de companie are următoarele obligaţii:
1) să participe la întocmirea orarului de şedinţe pe săptămînă şi să ţină evidenţa
pregătirii de luptă a companiei;
2) să acorde ajutor comandanţilor de plutoane la organizarea şi desfăşurarea
şedinţelor de pregătire de luptă şi să înlăture neajunsurile depistate;
3) să organizeze lucrul sportiv în masă, activitatea de invenţii şi raţionalizare în
cadrul companiei;
4) să cunoască efectivul companiei, să efectueze în permanenţă lucrul
individual orientat spre educarea militară a subalternilor;
5) să cunoască armamentul şi tehnica militară (baza materială, regulile de
exploatare) din dotarea companiei şi să controleze personal existenţa şi starea lor de
pregătire în vederea luptei;
6) să participe la pregătirea armamentului şi a tehnicii militare pentru şedinţe şi
exerciţii tactice, să întreprindă măsuri de prevenire a catastrofelor, a avariilor şi a
deteriorărilor;
7) să organizeze şi să realizeze personal măsurile de pregătire a specialiştilor de
clasă în cadrul companiei;
8) să organizeze folosirea şi păstrarea corectă a materialelor didactice, a
aparatelor, a utilajului şi a obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi sport, care se
află în cadrul companiei sau sînt rezervate acesteia;
9) să menţină disciplina militară şi ordinea interioară în companie; să participe
la pregătirea personalului serviciului de zi şi să controleze executarea serviciului de
către acesta;
10) să supravegheze întreţinerea în curăţenie a sectorului de teren repartizat
companiei şi respectării de către efectivul companiei a regulilor de prevenire a
incendiilor;
11) să ceară de la efectivul companiei respectarea regulilor de purtare a ţinutei
militare;
12) să asiste periodic la deşteptare şi la apelul de seară în companie.

COMANDANTUL DE PLUTON (GRUP)

178. Comandantul de pluton (grup) se subordonează comandantului de

companie şi este şef direct al întregului efectiv al plutonului (grupului).
33
 179. Comandantul de pluton (grup) instruieşte şi educă personal subordonaţii
săi. Comandantul de pluton (grup) are următoarele obligaţii:
1) să desfăşoare cu efectivul plutonului (grupului) şedinţe de pregătire de luptă
şi să supravegheze instruirea corectă a soldaţilor de către comandanţii de grupe, iar
la executarea misiunilor de luptă – să conducă cu pricepere plutonul (grupul);
2) să păstreze corect materialele didactice, aparatele, utilajul şi obiectele bazei
materiale de instrucţie şi sport din cadrul companiei şi să le folosească eficient la
şedinţele teoretice şi practice;
3) să perfecţioneze permanent cunoştinţele şi deprinderile practice personale şi
ale efectivului plutonului la pregătirea de luptă;
4) să desfăşoare zilnic bilanţuri ale stării pregătirii de luptă, disciplinei militare
şi ordinii interioare în pluton;
5) să supravegheze însuşirea materialului predat şi să verifice săptămînal
cunoştinţele şi deprinderile practice ale soldaţilor şi sergenţilor din subordine;
6) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea,
ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în
pregătirea de luptă, calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui
militar; să efectueze lucrul educativ; să ţină tabelul nominal al plutonului (grupului);
7) să se îngrijească de traiul subordonaţilor şi să studieze în amănunte
necesităţile lor; să asiste, cel puţin o dată pe săptămînă, la deşteptare şi la apelul de
seară în pluton (în grup);
8) să ceară şi să urmărească cu stricteţe respectarea ordinii interioare şi a
disciplinei militare de către efectivul plutonului (grupului), a regulilor privind
aspectul exterior al militarilor, purtarea ţinutei militare, ajustarea corectă a
echipamentului şi igiena corporală;
9) să perfecţioneze permanent starea de pregătire fizică a efectivului, să
desfăşoare sistematic şedinţe la pregătirea fizică;
10) să cunoască partea materială şi regulile de exploatare a armamentului şi
tehnicii militare din înzestrarea plutonului (grupului) şi să controleze personal starea
de pregătire în vederea luptei;
11) să supravegheze exploatarea corectă a armamentului, a tehnicii militare şi
a altor mijloace materiale şi, cel puţin o dată pe săptămână, să verifice personal
starea şi existenţa acestora;
12) să verifice pregătirea armamentului şi a tehnicii militare pentru ieşirea la
fiecare exerciţiu tactic sau şedinţă, precum şi prezenţa şi starea acestora la înapoierea
de la şedinţe şi exerciţii tactice;
13) să asigure îndeplinirea regulilor de securitate în timpul desfăşurării
şedinţelor, tragerilor, exerciţiilor tactice şi lucrărilor cu armamentul şi tehnica
militară;
14) să ţină evidenţa pregătirii de luptă a plutonului (grupului);
15) să pregătească serviciul de zi numit din pluton (grupă) şi să verifice
executarea acestuia;
16) să raporteze comandantului de companie necesităţile subordonaţilor,
precum şi stimulările şi sancţiunile disciplinare aplicate soldaţilor şi sergenţilor din
pluton (grup).

34
 PLUTONIERUL DE SUBUNITATE
180. Plutonierul de subunitate se subordonează comandantului de subunitate, este
organizatorul nemijlocit al ordinii interioare în locul de dispunere a subunităţii şi şef
direct al sergenţilor şi soldaţilor din subunitate.
181. În lipsa ofiţerilor din cadrul subunităţii, plutonierul de subunitate
îndeplineşte obligaţiile comandantului de subunitate.
182. Plutonierul de subunitate are următoarele obligaţii:
1) să asigure toate materialele necesare pentru desfăşurarea şedinţelor de
pregătire de luptă ale subunităţii, precum şi să desfăşoare, la indicaţia comandantului
de subunitate, şedinţe de pregătire;
2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, naţionalitatea, durata
serviciului, funcţia, calităţile individuale, situaţia familială ale soldaţilor, sergenţilor
din subunitate şi să aibă grijă de ei;
3) să ceară respectarea exigenţelor privind aspectul exterior de la soldaţii şi
sergenţii din subunitate şi să întreprindă măsuri pentru menţinerea corectă a
acestuia;
4) să ceară de la soldaţii şi sergenţii din subunitate respectarea disciplinei
militare şi a programului zilnic, să raporteze imediat comandantului de subunitate
încălcările disciplinei militare, precum şi recompensele şi pedepsele disciplinare
aplicate de el soldaţilor şi sergenţilor din subunitate;
5) pentru executarea serviciului şi pentru efectuarea lucrărilor, să repartizeze
misiunile pe plutoane, personal să ţină evidenţa rîndului la serviciu al sergenţilor şi
să urmărească modul în care se execută serviciul de zi pe plutoane;
6) să pregătească personalul pentru executarea serviciului interior, să efectueze
instructajul şi să asigure prezenţa la timp la apel; să urmărească îndeplinirea
întocmai a obligaţiilor de către sergentul de serviciu şi plantoanele pe subunitate;
7) cu aprobarea comandantului subunităţii, să verifice la primire şi să distribuie
muniţiile şi armamentul pentru soldaţii şi sergenţii din serviciile de gardă, iar pentru
cei din subunitatea de serviciu - la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate;
8) să conducă inspecţia de dimineaţă şi să efectueze apelul de seară;
9) să conducă subunitatea la cantină sau s-o expedieze sub comanda unuia din
locţiitorii comandanţilor de pluton;
10) să inspecteze şi să expedieze fiecare echipă numita din partea subunităţii; să
conducă personal subunitatea la baie şi s-o prezinte la controlul medical;
11) să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate, prin sergentul de serviciu pe
subunitate, informaţia cu privire la militarii absenţi la apelul de seară, iar dacă sînt
absenţe nemotivate - numele, prenumele şi patronimicul acestora;
12) la plecarea în învoire din locul de dispunere a unităţii, să înmîneze biletele
de voie militarilor în termen, să-i instruiască şi să controleze dacă aceştia sînt
echipaţi regulamentar şi cunosc regulile de comportare în locurile publice;
13) să primească la timp şi să examineze armamentul şi alte mijloace materiale
parvenite în subunitate, să supravegheze cu stricteţe existenţa lor, exploatarea
corectă a acestora şi să le expedieze la timp spre a fi reparate; să asigure materialul
necesar pentru repararea echipamentului cu forţele proprii ale efectivului subunităţii;

35
 14) să organizeze păstrarea şi evidenţa regulamentelor, instrucţiunilor şi
manualelor, distribuirea lor pentru folosinţă temporară, să controleze existenţa şi
starea acestora în cadrul plutoanelor;
15) să organizeze menţinerea în ordine a tuturor încăperilor din subunitate,
precum şi a sectorului de teritoriu repartizat subunităţii şi să conducă executarea
curăţeniei generale a acestora;
16) să urmărească respectarea regulilor de încălzire a sobelor, întreţinerea
corectă a mijloacelor de stingere a incendiilor şi respectarea de către soldaţii şi
sergenţii din subunitate a regulilor de prevenire a incendiilor;
17) să informeze sergentul de serviciu pe bucătărie, prin sergentul de serviciu pe
subunitate, referitor la militarii aflaţi în serviciul de zi sau care lipsesc în interes de
serviciu, pentru a li se păstra hrana;
18) să primească, prin întocmirea unui proces-verbal, banii şi obiectele de
valoare de la soldaţii şi sergenţii sancţionaţi cu arest şi să le prezinte comandantului
de subunitate;
19) să efectueze lunar confruntarea registrelor de evidenţă a bunurilor militare
din subunitate cu registrele de evidenţă ale serviciilor unităţii militare şi să ţină
evidenţa şi gestiunea stabilită;
20) să verifice, în corespundere cu normele de aprovizionare în vigoare,
existenţa mijloacelor materiale aflate la militari, iar pentru cei ce urmează să fie
trecuţi în rezervă, cu cel puţin 30 de zile înainte de plecarea acestora, să stabilească
pagubele ce trebuie recuperate;
21) să organizeze păstrarea obiectelor personale ale militarilor în magazia
subunităţii;
22) să stabilească programul de lucru şi accesul în magazia subunităţii;
23) la plecarea din locul de dispunere a subunităţii, să lase în locul său pe unul
din locţiitorii comandanţilor de plutoane.

INSTRUCTORUL SANITAR AL SUBUNITĂŢII

183. Instructorul sanitar al subunităţii se subordonează comandantului şi

plutonierului de subunitate, iar în domeniul asigurării medicale în cadrul subunităţii
execută indicaţiile şi cerinţele şefului punctului medical (felcerului) al batalionului.
184. Instructorul sanitar al subunităţii are următoarele obligaţii:
1) să instruiască efectivul subunităţii privind regulile şi procedeele practice de
acordare a primului ajutor medical răniţilor şi bolnavilor; să explice metodologia
folosirii mijloacelor medicale de protecţie individuală ale militarului;
2) să supravegheze respectarea condiţiilor sanitare în încăperile şi pe teritoriul
repartizate subunităţii;
3) să organizeze măsurile de păstrare şi fortificare a sănătăţii efectivului şi
respectarea regulilor igienei corporale;
4) să supravegheze menţinerea în curăţenie a echipamentului personal şi a
lenjeriei de corp şi de pat de către efectivul subunităţii;
5) să controleze calitatea apei folosite;
6) să acorde bolnavilor şi răniţilor ajutorul medical necesar;

36
 7) să raporteze zilnic comandantului de subunitate despre numărul militarilor
bolnavi şi să prezinte militarii care invocă probleme de sănătate medicului pentru a
fi supus examenului medical, iar în cazurile urgente să expedieze personal bolnavii
la medic, după care să raporteze comandantului (plutonierului) de subunitate;
8) să execute prescripţiile de tratament şi să supravegheze respectarea de către
bolnavi a indicaţiilor medicului;
9) să asigure efectivul subunităţii cu mijloace individuale de protecţie
medicală;
10) să instruiască şi să conducă acţiunile puşcaşilor-sanitari şi brancardierilor;
11) la plecarea sa din locul de dispunere a subunităţii, să lase în loc pe unul din
puşcaşii-sanitari.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI DE PLUTON

185. Locţiitorul comandantului de pluton se subordonează comandantului de

pluton, iar în problemele serviciului de zi şi menţinerii ordinii interioare - şi
plutonierului de subunitate şi este şef direct al soldaţilor şi sergenţilor din pluton.
186. Locţiitorul comandantului de pluton are următoarele obligaţii:
1) să instruiască, să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfăşoare
personal şedinţe la indicaţia comandantului de pluton;
2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea,
calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele
şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
3) să urmărească respectarea disciplinei militare şi executarea serviciului de
către întregul efectiv al plutonului;
4) să întreţină în stare bună armamentul, tehnica militară şi alte mijloace
materiale ale plutonului, să urmărească existenţa acestora;
5) să aibă grijă ca în încăpere să fie curat, să stabilească rîndul la executarea
curăţeniei între grupe; să ceară de la subordonaţi să întreţină în stare bună şi curate
încăperile repartizate, armamentul, ţinuta militară a efectivului; să urmărească ca
reparaţia curentă a echipamentului să fie executată la timp cu forţele proprii
ale efectivului;
6) să efectueze inspecţia de dimineaţă a efectivului plutonului;
7) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor;
8) să numească soldaţii la serviciu şi la lucru, să ţină tabelul cu rîndul la
serviciu în pluton (Anexa nr. 18), evidenţa personalului, armamentului şi a altor
mijloace materiale ale plutonului;
9) să cunoască în orice moment repartizarea subordonaţilor;
10) să raporteze comandantului de pluton toate solicitările subordonaţilor,
stimulările, abaterile şi sancţiunile disciplinare aplicate;
11) rămînînd în locul comandantului de pluton, să îndeplinească obligaţiile
acestuia.

COMANDANTUL DE GRUPĂ

37
 187. Comandantul de grupă se subordonează comandantului de pluton şi
locţiitorului acestuia şi este şeful nemijlocit al efectivului grupei.
188. Comandantul de grupă are următoarele obligaţii:
1) să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă –
să comande cu pricepere grupa;
2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea,
calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele
şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
3) să urmărească executarea programului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară
în grupă, să ceară respectarea de către subordonaţi a disciplinei militare;
4) să cunoască partea materială, regulile de exploatare a armamentului, a
tehnicii militare şi a altor materiale ale grupei, să urmărească existenţa acestora, să
le controleze zilnic şi să le întreţină în ordine şi bună stare;
5) să instruiască soldaţii grupei în vederea sporirii nivelului ţinutei ostăşeşti a
acestora şi rezistenţei lor fizice;
6) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor; să
supravegheze permanent acurateţea, starea, ajustarea corectă şi portul ţinutei şi
echipamentului subordonaţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de igienă
corporală;
7) să verifice ca, după trageri şi şedinţe, la subordonaţi să nu rămînă muniţii şi
substanţe explozibile;
8) să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de
îmbolnăvire, cererile şi reclamaţiile subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în
vederea prevenirii încălcărilor, stimulările şi sancţiunile disciplinare aplicate,
precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului şi a altor mijloace
materiale;
9) să cunoască permanent unde se află subordonaţii săi.

OBLIGAŢIUNILE SOLDATULUI

189. Soldatul se subordonează comandantului de grupă.

190. Soldatul are următoarele obligaţii:
1) să înţeleagă datoria sa de militar al Forţelor Armate, să-şi execute în mod
exemplar obligaţiile de serviciu, să însuşească arta militară;
2) să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la
comandantul unităţii inclusiv;
3) să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să respecte onoarea şi demnitatea
camarazilor şi regulile de politeţe militară, de conduită şi de executare a salutului
militar;
4) să se călească zilnic, sa-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte
regulile de igienă corporală;
5) să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;
6) să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţate, gata
de luptă, echipamentul, armamentul şi tehnica militară încredinţată;
7) să poarte cu grijă echipamentul, să-l repare la timp şi îngrijit, să-l cureţe
zilnic şi să-1 păstreze în locurile stabilite;
38
 8) să respecte întocmai regulile de securitate la manipularea armamentului,
tehnicii şi în alte cazuri, precum şi regulile de prevenire a incendiilor;
9) dacă are nevoie să plece din subunitate, să ceară aprobarea comandantului
de grupă, iar la înapoiere - să-i raporteze despre sosire;
10) să aibă permanent un comportament adecvat, să nu admită încălcări ale ordi-
nii publice şi fapte nedemne faţă de populaţia civilă.
191. Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, pentru succesele
obţinute în pregătirea de luptă şi pentru disciplină militară impecabilă soldatului i se
poate acorda gradul militar caporal.
192. Caporalul este obligat să-1 ajute pe comandantul de grupă la instruirea şi
educarea soldaţilor, iar atunci cînd rămîne în locul comandantului de grupă – să
îndeplinească obligaţiile acestuia.

TITLUL II
ORDINEA INTERIOARĂ

CAPITOLUL V
Principii generale

193. Ordinea interioară este respectarea întocmai a prevederilor regulamentare

privind executarea serviciului de zi, cazarea, activitatea zilnică şi traiul militarilor în
unitate (subunitate).
194. Ordinea interioară se asigură prin:
1) executarea conştientă şi întocmai de către toţi militarii a obligaţiilor
prevăzute de legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare;
2) lucrul educativ consecutiv;
3) organizarea corectă a pregătirii de luptă;
4) executarea exemplară a serviciului de alarmă şi de zi;
5) respectarea programului zilnic în conformitate cu legislaţia în vigoare;
6) respectarea regulilor de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi a
altor mijloace materiale; crearea de condiţii adecvate pentru activitatea zilnică a
militarilor, viaţa şi traiul acestora;
7) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, precum şi întreprinderea
măsurilor de protecţie a mediului ambiant în zona de activitate a unităţii militare.

CAPITOLUL VI
PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR
Serviciul de zi
Principii generale

195. Serviciul de zi răspunde de menţinerea ordinii interioare, paza efectivului,

armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi bunurilor materiale ale
unităţii (subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea
la timp a măsurilor de prevenire a incidentelor, infracţiunilor, încălcărilor grave de

39
disciplină militară, precum şi pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul
interior.
196. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul
de bază pe unitate pe întreaga perioadă a anului calendaristic şi se modifică în caz de
necesitate.
197. Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru
executarea serviciului de zi al unităţii:
1) ofiţerul de serviciu pe unitate;
2) ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate;
3) garda;
4) ofiţerul (subofiţerul) de serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi mecanicii-
conductori (conducătorii auto) la autovehiculele de tracţiune de serviciu;
5) sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control şi trecere;
6) sergentul de serviciu pe statul major al unităţii şi agenţii de legătură;
7) serviciul de patrulă;
8) serviciul de zi pe subunitate;
9) felcerul sau instructorul sanitar de serviciu;
10) pompierul de serviciu;
11) subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină şi lucrătorii repartizaţi la
cantină;
12) subunitatea de intervenţie (de serviciu);
13) toboşarul-gornist de serviciu.
198. Prin ordin de zi pe unitate se numesc: ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul
ofiţerului de serviciu pe unitate, şeful gărzii, subofiţerul de serviciu pe parc,
sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere, subunitatea de intervenţie (de
serviciu), precum şi subunităţile de la care se numeşte personalul pentru serviciul de
zi şi personalul destinat pentru lucru. La necesitate, comandantul unităţii are dreptul
să modifice componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi, să numească în
subunităţile care nu au camere de păstrare a armamentului numai serviciul de
noapte.
199. În serviciul de zi pe subunitate sînt numiţi:
1) sergentul de serviciu pe subunitate;
2) plantonii pe subunitate.
Numărul de schimburi ale plantoanelor este stabilit de către comandantul unităţii.
200. La dispunerea mai multor subunităţi într-o încăpere, la decizia
comandantului unităţii, în funcţie de efectivul lor şi de condiţiile de instalare, poate
fi numit un sergent de serviciu pe subunităţi.
Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în dependenţă de
condiţiile amplasării subunităţilor, de asigurare a pazei şi de menţinere a ordinii
interioare.
201. Toate persoanele de serviciu şi ajutorii acestora trebuie să poarte pe partea
stîngă a pieptului o insignă cu inscripţia respectivă (Anexa nr.12). Insigna se
transmite de către vechea persoană de serviciu noii persoane de serviciu, după
raportul de predare şi primire a serviciului.
202. Ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul acestuia, ofiţerul (subofiţerul) de
serviciu pe parc, numiţi din rîndul ofiţerilor şi subofiţerilor, sînt înarmaţi cu pistoale
40
cu muniţii. Subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de
control, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, numiţi din rîndul sergenţilor,
precum şi ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere, sergentul
de serviciu pe subunitate şi plantoanele, plantoanele pe parc sînt înarmaţi cu
baionete-cuţit sau bastoane reteveu. Baioneta-cuţit se poartă pe centură, în partea
stingă, la lăţimea unei palme de cataramă, iar bastonul - pe centură, în partea
dreaptă, la şold.
203. Prin ordinul conducătorului structurii militare sau şefului Marelui Stat
Major, în unele unităţi militare, personalul serviciului de zi poate fi înarmat cu
pistoale-mitraliere (carabine) cu două încărcătoare pline (cu 30 cartuşe). Modul de
aplicare a armei se execută în corespundere cu cerinţele prezentului regulament,
actele departamentale şi legislaţia în vigoare.
204. Militarii din componenţa serviciului de zi sînt obligaţi să cunoască bine, să
execute întocmai şi conştiincios obligaţiile lor de serviciu, să ceară cu perseverenţă
respectarea programului zilnic şi a altor reguli de ordine interioară.
205. Militarii din componenţa serviciului de zi nu au dreptul să întrerupă sau să
predea altcuiva executarea obligaţiilor lor, fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe
unitate.
206. La vizitarea subunităţilor de către şefi, începînd de la comandantul unităţii
în sus, militarii de serviciu pe subunităţi sînt obligaţi să raporteze imediat ofiţerului
de serviciu pe unitate despre aceasta.
207. Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, precum şi sergentul de
serviciu pe subunitate, în timpul serviciului, au voie să se odihnească (să doarmă) pe
rînd, cîte 4 ore fiecare, în orele stabilite de comandantul unităţii, fără încălţăminte,
dar fără să-şi scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.
208. Plantoanelor din schimbul liber li se permite să se odihnească (să doarmă)
pe rînd, dezbrăcate, numai de la stingere pînă la deşteptare.
209. Persoanelor de serviciu pe parc, pe punctul de control, pe cantină, felcerului
(instructorului sanitar) de serviciu, sergentului de serviciu pe statul major al unităţii
li se permite, în timpul nopţii, să se odihnească (să doarmă), fără încălţăminte, dar
fără să-şi scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.
210. Militarilor care au fost schimbaţi din serviciul de zi li se acordă timp
suficient pentru odihnă.
211. Ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor prin contract din componenţa
personalului serviciului de zi, în zilele de odihnă şi de sărbătoare, li se acordă o zi de
odihnă în decursul săptămînii, la decizia comandanţilor (şefilor) nemijlociţi.
212. Se admite schimbul nemijlocit al militarului din componenţa personalului
serviciului de zi, în cazurile în care:
1) starea sănătăţii sau cea psihică nu-i permite să execute obligaţiile de serviciu;
2) este detaşat de urgenţă în misiuni speciale;
3) starea sa familială s-a agravat;
4) încălcă grav sau intenţionat obligaţiile de serviciu (consumă băuturi alcoolice,
toxice, stupefiante, doarme în ore nepermise, fură bunuri materiale, deteriorează
intenţionat bunuri materiale etc.);
5) militarul încalcă prevederile regulamentare privind relaţiile dintre militari;
6) militarul se află în urmărire penală.
41
 213. La scoaterea din serviciul de zi, comandantul numeşte cercetare
administrativă în funcţie de caz, iar militarul schimbat nu este numit în serviciu în
aceeaşi zi.
214. Admiterea altor forţe specializate pentru asigurarea pazei şi integrităţii
obiectivelor militare, poate fi efectuată cu aprobarea conducătorului structurii
militare, la propunerea ierarhic înaintată de comandanţii (şefii) acestora.
Comandantul (şeful) obiectivului împreună cu şeful structurii forţelor specializate
pentru asigurarea pazei şi integrităţii obiectivelor, stabileşte perimetrul obiectivului,
modul de organizare şi executare a serviciului, cantitatea de armament şi muniţii,
păstrarea acestora, modul de intervenţie, mijloacele de legătură şi responsabilităţile
privind executarea controlului.

PERSONALUL DESTINAT EFECTUĂRII DE LUCRĂRI

215. Militarii destinaţi efectuării de lucrări se numesc prin ordin de zi pe unitate,

în care se indică: felul activităţii, durata, cînd, unde şi la dispoziţia cui sînt detaşate
subunităţile. Subunităţile destinate pentru efectuarea lucrărilor sosesc sub
conducerea comandanţilor lor sau a şefilor numiţi din rîndul ofiţerilor, subofiţerilor
sau sergenţilor. Numirea subunităţilor pentru efectuarea de lucrări neplanificate este
efectuată de şeful statului major la indicaţia comandantului unităţii.
216. De organizarea efectuării lucrărilor şi asigurarea securităţii lor răspunde
comandantul (şeful) la dispoziţia căruia sînt detaşate subunităţile. Comandantul de
subunitate (şeful de echipă) este obligat să controleze respectarea regulilor securităţii
de către efectiv.
SUBUNITATEA DE INTERVENŢIE (DE SERVICIU)
217. Subunitatea de intervenţie este destinată pentru întărirea gărzilor la
necesitate, pentru intervenţii urgente în caz de incendiu, calamităţi naturale sau alte
situaţii excepţionale.
Se interzice folosirea subunităţii de intervenţie pentru executarea lucrărilor de
gospodărie în afara unităţii.
Subunitatea de intervenţie se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate.
218. La darea alarmei pentru subunitatea de intervenţie (la chemare), aceasta se
adună în locul stabilit şi acţionează conform indicaţiilor ofiţerului de serviciu pe
unitate.
219. Cartuşele pentru subunitatea de intervenţie sînt distribuite numai la ordinul
ofiţerului de serviciu pe unitate.
220. Şedinţele cu subunitatea de intervenţie se desfăşoară în locul de dispunere a
unităţii. Ofiţerul de serviciu pe unitate trebuie să cunoască locul de dispunere a
subunităţii de intervenţie şi modul de chemare a acesteia.

MODUL DE NUMIRE A PERSONALULUI PENTRU SERVICIUL DE ZI

221. Subunităţile (în limita posibilităţilor) sînt numite la serviciu împreună cu

comandanţii (şefii) lor.

42
 222. Graficul privind rîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi subunităţilor
unităţii este elaborat de statul major de comun acord cu şeful statului major şi
aprobat de comandantul unităţii.
223. Rîndul la serviciu în subunitate al plutoanelor îl stabileşte plutonierul de
subunitate (unitate), iar în pluton - locţiitorul comandantului de pluton.
224. Din punct de vedere numeric serviciile de rînd urmează a fi repartizate
militarilor uniform şi echitabil.
225. Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sînt ţinute separat pentru
fiecare lună (Anexa nr. 18):
1) pentru efectivul de soldaţi - de către locţiitorii comandanţilor de plutoane;
2) pentru efectivul de sergenţi - de către plutonierul de subunitate;
3) pentru subofiţeri şi ofiţeri - de către statul major al unităţii.
Tabelele cu rîndul la serviciu se păstrează timp de un an, apoi se nimicesc în
modul stabilit.

PREGĂTIREA PERSONALULUI
SERVICIULUI DE ZI

226. Statul major al unităţii militare, cu patru-cinci zile pînă la începutul lunii
următoare, comunică comandanţilor de subunităţi zilele de intrare şi componenţa
personalului destinat pentru executarea serviciului de zi pentru luna următoare.
227. Comandanţii subunităţilor, din partea cărora se numeşte personalul pentru
serviciul de zi, răspund nemijlocit de selectarea efectivului şi de pregătirea acestuia
pentru executarea serviciului, de sosirea la timp a personalului la şedinţă (instructaj)
la persoanele cu funcţii de răspundere ale unităţii şi la apel.
228. În noaptea care precede serviciul, persoanele numite în serviciul de zi vor fi
scutite de toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi din partea echipei de
pompieri, care execută serviciul în locul de dispunere a unităţii, nu sînt scutiţi de
şedinţe şi lucrări.
229. La orele indicate în programul zilnic, personalului i se acordă obligatoriu
cel puţin 3 ore pentru a se pregăti de executarea serviciului, inclusiv pentru
desfăşurarea şedinţei practice.
Şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu,
iar şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.
230. Pregătirea personalului din componenţa serviciului de zi, cu excepţia gărzii,
numit din partea subunităţii, este efectuată de către plutonierul (sau persoana ce-l
înlocuieşte) subunităţii. Pregătirea personalului numit pentru executarea serviciului
de zi din partea batalionului sau unităţii militare este organizată de către comandanţii
corespunzători şi executată de către locţiitorii acestora.
231. Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciului
de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
232. Personalul din componenţa serviciului de zi, stabilit prin ordin pe unitate, în
funcţie de destinaţia serviciului, soseşte la ora stabilită la şedinţă (instructaj) la şeful
statului major al unităţii, la locţiitorii comandantului de unitate sau la o altă persoană
cu funcţii de răspundere, numită de către comandantul unităţii în acest scop.

43
 233. La şedinţă (instructaj) se studiază prevederile regulamentelor militare,
instrucţiunilor şi regulile de siguranţă, de asemenea, se verifică cunoaşterea de către
efectiv a obligaţiilor speciale.
234. Şedinţele practice se desfăşoară la ora indicată în programul zilnic, în
încăperi (locuri) utilate pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a
subunităţii sau la locul de executare a serviciului.
235. La necesitate, cînd unele persoane din componenţa serviciului de zi sînt
înarmate cu pistoale-mitraliere (carabine), se desfăşoară şedinţe privind acţiunile cu
folosirea armei.
236. Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat serviciului de zi trebuie să fie
gata pentru executarea serviciului şi primit în subordine de către sergenţii (ofiţerii,
subofiţerii) de serviciu, precum şi de către şeful gărzii unităţii.

APELUL SERVICIUL DE ZI

237. Apelul serviciul de zi se efectuează în conformitate cu prevederile

Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova. Apelul este executat de noul ofiţer de serviciu pe unitate la
ora stabilită de programul zilnic.
238. Cu 10 minute pînă la apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe unitate din
rîndul ofiţerilor adună efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia
subunităţii de intervenţie, în locul stabilit pentru apel, verifică prezenţa acestuia şi, la
sosirea ofiţerului de serviciu pe unitate, îi raportează.
239. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este un subofiţer sau sergent,
atunci adunarea personalului destinat pentru serviciul de zi şi raportul ofiţerului de
serviciu pe unitate le execută un ofiţer din rîndul persoanelor destinate pentru
serviciul de zi.
240. Pentru apel, personalul destinat pentru serviciul de zi se adună în formaţie:
la flancul drept - gărzile, apoi de la dreapta spre stînga - personalul serviciului pe
statul major al unităţii, personalul serviciului pe punctul de control, personalul
serviciului pe parcul auto cu mecanicii-conductori (conducătorii auto) ai
autovehiculelor de tracţiune de serviciu, personalul serviciului de patrulă, personalul
de serviciu pe subunităţi, în ordinea subunităţilor, conform statelor de organizare,
personalul serviciului pe cantină, pompierul de serviciu, felcerul (instructorul
sanitar) de serviciu, toboşarul-gornist de serviciu.
241. Personalul serviciului se adună în formaţie în urma persoanelor sale de
serviciu, iar ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la flancul drept al
gărzilor.

OBLIGAŢIILE PERSOANELOR SERVICIULUI INTERIOR

Ofiţerul de serviciu pe unitate

242. Ofiţerul de serviciu pe unitate se numeşte din rîndul ofiţerilor unităţii. El

răspunde de înştiinţarea la timp a subunităţilor şi a conducerii unităţii despre
anunţarea alarmei, de monitorizarea menţinerii ordinii interioare, de controlul
executării serviciului de zi, precum şi de integritatea pistoalelor şi muniţiilor
44
ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii. Ofiţerul de serviciu pe unitate se subordonează
comandantului unităţii. Lui i se subordonează întregul personal al serviciului de zi
pe unitate.
243. În unităţile militare, de la batalion independent în jos, se permite numirea
subofiţerilor în serviciul de zi pe unitate.
244. În privinţa gărzilor interioare ale unităţii ofiţerul de serviciu se călăuzeşte de
prevederile Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
245. Înainte de apel, noul ofiţer de serviciu, la ora stabilită, soseşte la şeful
statului major al unităţii pentru primirea parolei.
La apel, noul ofiţer de serviciu pe unitate verifică efectivul personalului
serviciului de zi, armamentul, ţinuta, cunoaşterea obligaţiilor de către acesta, dă
indicaţii privind organizarea serviciului, respectarea regulilor tehnicii securităţii,
lichidarea neajunsurilor depistate şi ţinuta pentru următoarele 24 de ore.
După apel, noul ofiţer de serviciu primeşte documentele clasificate (Anexa
nr.11), armamentul, muniţiile ofiţerilor şi subofiţerilor (armamentul este primit
bucată cu bucată, conform numerelor şi în complet). În comun cu vechiul ofiţer de
serviciu pe unitate, verifică starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de înştiinţare
şi pază, a aparatelor de cercetare radioactivă şi chimică, de asemenea, precizează
numărul arestaţilor şi timpul aflării lor la arest.
246. După predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri de serviciu
raportează comandantului unităţii.
De exemplu: „Domnule colonel, sînt locotenent major Creţu, am predat serviciul
de zi pe unitate”. „Domnule colonel, sînt căpitan Munteanu, am primit serviciul de
zi pe unitate”.
După raport, noul ofiţer de serviciu pe unitate raportează toate neajunsurile
depistate în procesul primirii serviciului, care nu au putut fi înlăturate de către
personalul vechiului serviciu de zi.
247. Ofiţerul de serviciu pe unitate are următoarele obligaţii:
1) la primirea semnalului de alarmă, să dea imediat semnal pentru deşteptarea
subunităţilor, să raporteze comandantului unităţii, să înştiinţeze locţiitorii acestuia şi
alte persoane cu funcţii de răspundere ale unităţii conform schemei; pînă la sosirea
lor, să conducă ieşirea subunităţilor în raioanele de concentrare;
2) la primirea ordinului de mobilizare, să raporteze imediat comandantului şi
şefului statului major al unităţii şi să acţioneze conform indicaţiilor lor şi
instrucţiunilor respective;
3) să distribuie ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii, sub semnătură în registrul de
distribuţie a armamentului şi muniţiilor (Anexa nr. 18), iar în caz de alarmă - după
fişe, armamentul personal şi muniţiile pentru acesta, să controleze predarea lor la
timp; la declanşarea nesancţionată a semnalizării de pază de la camerele de păstrare
a armamentului şi muniţiilor în subunităţi, să stabilească cauzele şi să procedeze
după situaţie, conform instrucţiunilor;
4) în cazul întrebuinţării armelor nucleare, biologice sau chimice (NBC),
apariţiei pericolului radioactiv sau chimic în urma avariilor la întreprinderile de
energetică atomică şi ale industriei chimice, să acţioneze conform instrucţiei;
5) să supravegheze executarea programului zilnic în unitate;
45
 6) să controleze cel puţin de două ori (dintre care o dată pe timp de noapte)
executarea serviciului de către personalul serviciului de zi, respectarea regulilor de
securitate în unitate, precum şi a ordinii interioare pe sectoarele atribuite
subunităţilor; la depistarea cazurilor de infracţiuni, incidente şi încălcări, să ia
măsuri pentru înlăturarea lor;
7) să cunoască locul de aflare a comandantului unităţii, să raporteze imediat
acestuia toate cazurile excepţionale, inclusiv cele săvîrşite de către militarii în afara
locului de dispunere a unităţii;
8) să se afle în încăperea ofiţerului de serviciu; plecînd cu chestiuni de serviciu,
să lase în locul său ajutorul, comunicîndu-i unde şi pe cît timp pleacă;
9) să cunoască locurile de instrucţie a subunităţior antrenate la centrele de
instrucţie, precum şi locurile de desfăşurare a şedinţelor;
10) să cunoască situaţia repartizării efectivului unităţii, precum şi a tehnicii
militare aflate în afara unităţii; prin intermediul ofiţerului (subofiţerului) de serviciu
pe parc să controleze înapoierea vehiculelor în parc, să raporteze comandantului
unităţii toate cazurile de reţinere la rută, să întreprindă măsuri de căutare şi înapoiere
a acestora în parcul auto;
11) să organizeze şi să verifice detaşarea la timp a subunităţilor (echipelor)
numite din partea unităţii şi să raporteze şefului statului major şi comandantului
unităţii;
12) să verifice listele militarilor în termen care pleacă în învoire în afara locului
de dispunere a unităţii şi să indice în listele de învoiţi ora înapoierii lor; să permită
ieşirea agenţilor de legătură în afara locului de dispunere a unităţii la prezentarea
fişelor de înştiinţare de modelul stabilit;
13) în caz de incendiu, calamităţi naturale în locul de dispunere a unităţii sau în
apropierea acestuia, să întreprindă măsuri de salvare a Drapelului de luptă al unităţii,
a personalului, a armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; în
caz de incendiu, să cheme echipa de pompieri (la necesitate, să anunţe Serviciul
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale) şi, pînă la sosirea acesteia, să organizeze
stingerea incendiului;
14) împreună cu felcerul (instructorul sanitar) de serviciu, înainte de distribuirea
hranei, să controleze calitatea acesteia, făcînd menţiunile respective în registrul de
evidenţă a controlului calităţii hranei preparate, şi să aprobe distribuirea ei; în caz de
îndoieli, să raporteze imediat comandantului unităţii; să asiste personal în sala de
mese în timpul distribuirii şi servirii hranei şi să controleze distribuirea hranei,
conform normelor;
15) să monitorizeze menţinerea ordinii interioare în cazărmi şi în locul de
dispunere a unităţii; în caz de necesitate, să dea indicaţii persoanelor de serviciu pe
subunităţi să închidă uşile de intrare în cazărmi cu zăvoare;
16) la sosirea comandantului unităţii, să-l întîmpine, să dea comanda „DREPŢI”
şi să-i raporteze.
De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (sau s-au întîmplat următoarele). Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan
Negru”.
Locţiitorilor comandantului de unitate şi şefului statului major al unităţii ofiţerul
de serviciu pe unitate doar li se prezintă.
46
 248. După apelul de seară şi deşteptare, ofiţerul de serviciu pe unitate primeşte de
la sergenţii de serviciu pe subunităţi rapoartele şi întocmeşte informaţia privind
prezenţa (răspîndirile) efectivului. În caz de absenţe nemotivate, raportează imediat
comandantului unităţii, ofiţerului operativ, informează ofiţerul de serviciu pe
comenduirea militară a garnizoanei şi întreprinde măsuri de căutare (ofiţerul de
serviciu pe unitate este responsabil pentru prezentarea la timp a raportului). La
raportul de dimineaţă ofiţerul de serviciu pe unitate raportează comandantului despre
măsurile întreprinse, despre rezultatele căutării şi prezintă materialele cercetării
preventive.
249. Toate neajunsurile depistate în timpul executării serviciului de către
personalul serviciului de zi şi încălcările ordinii interioare în unitate pe parcursul
serviciului, care nu pot fi înlăturate pînă la predarea serviciului (Anexa nr. 18),
ofiţerul de serviciu pe unitate le consemnează în registrul de primire şi predare a
serviciului. Registrul de primire şi predare a serviciului se prezintă zilnic de către
ofiţerul de serviciu pe unitate comandantului unităţii (şefului statului major) pentru
examinare şi pentru permiterea schimbării serviciului.
250. Ofiţerul de serviciu pe unitate întîmpină şi însoţeşte pe:
1) Preşedintele Republicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate şi
pe conducătorul structurii militare;
2) generalii, şefii superiori ai comandantului unităţii şi persoanele numite pentru
conducerea inspecţiei (controlului).
La întîmpinarea acestor persoane, ofiţerul de serviciu pe unitate dă comanda
„DREPŢI” şi raportează.
De exemplu: „Domnule general de brigadă. Brigada a doua de infanterie
motorizată execută tragerile conform programului pregătirii de luptă (în raionul
cutare). Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Cernei”.
251. Despre sosirea persoanelor enumerate, ofiţerul de serviciu pe unitate
raportează imediat comandantului unităţii (persoanei care-l înlocuieşte) şi ofiţerului
de serviciu operativ.
252. In cazul în care şeful superior sosit este întîmpinat de comandantul unităţii şi
acesta îi raportează, ofiţerul de serviciu pe unitate doar se prezintă.
253. În cazul sosirii în unitate a generalilor, care nu sînt indicaţi mai sus, precum
şi a ofiţerilor superiori dintr-o altă unitate militară, ofiţerul de serviciu pe unitate se
prezintă acestora.
De exemplu: „Domnule general de brigadă. Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate,
căpitan Popescu”. Apoi, îi însoţeşte la comandantul unităţii sau la persoana care-l
înlocuieşte.
Ceilalţi militari sosiţi, după identificarea lor şi a motivului sosirii lor, în caz de
necesitate, pot să aibă acces în unitate cu permise valabile de o singură folosinţă.

AJUTORUL OFIŢERULUI DE SERVICIU PE UNITATE

254. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este numit din rîndul ofiţerilor cu
grade inferioare, subofiţerilor sau sergenţilor şi se subordonează ofiţerului de
serviciu pe unitate. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este obligat să cunoască
instrucţiunea ofiţerului de serviciu pe unitate, situaţia, modul de manipulare a
47
mijloacelor de înştiinţare, a tehnicii de pază şi de comunicaţii, a aparatelor de
cercetare radioactivă şi chimică de care dispune ofiţerul de serviciu pe unitate;
rămînînd în locul ofiţerului de serviciu pe unitate, să-i execute obligaţiile.
După apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu primeşte în încăperea ofiţerului de
serviciu documentele nesecrete (Anexa nr.11), bunurile materiale conform listei şi
verifică respectarea ordinii interioare în subunităţi.
255. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din corpul ofiţerilor cu
grade inferioare i se subordonează toate persoanele din serviciul de zi al unităţii; în
ce priveşte gărzile interioare, el se călăuzeşte de prevederile Regulamentului
serviciului pe garnizoană şi serviciului de gardă cu privire la ajutorul de serviciu pe
gărzi.
256. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din efectivul subofiţerilor i
se subordonează tot personalul serviciului de zi, cu excepţia ofiţerilor.
257. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din efectivul sergenţilor i
se subordonează tot personalul serviciului de zi, cu excepţia ofiţerilor şi
subofiţerilor.

SERGENTUL DE SERVICIU PE PUNCTUL

DE CONTROL ŞI TRECERE

258. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din efectivul
subofiţerilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii) persoanelor
care sosesc (pleacă) în (din) unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii)
oricăror bunuri materiale. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere se
subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se
subordonează ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
Despre predarea şi luarea în primire a serviciului, vechiul sergent de serviciu pe
punctul de control şi trecere şi cel nou raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.
259. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere are următoarele
obligaţii:
1) după apel, să primească documentaţia, utilajul şi inventarul conform listei
(Anexa nr. 11);
2) să verifice documentele de identificare a persoanelor sosite în unitate, să
distribuie permise de o singură folosinţă cu acordul persoanelor, lista cărora este
aprobată de comandantul unităţii şi la indicaţia ofiţerului de serviciu pe unitate;
3) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele autenticitatea
documentelor cărora îi provoacă îndoieli;
4) să nu permită ieşirea militarilor în termen în afara locului de dispunere a
unităţii în cazul în care aceştia nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu
respectă ţinuta şi au un aspect exterior neglijent, precum şi a echipelor care se
deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte, în cazul în care acestea nu dispun
de lanterne de semnalizare, iar ziua – dacă nu dispun de fanioane de semnalizare;
5) să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea
ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în loc ajutorul său;
6) să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;

48
 7) la sosirea comandantului de unitate, a locţiitorilor acestuia şi a şefului statului
major, să-i întîmpine şi să li se prezinte.
260. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere întîmpină ofiţerii din
alte unităţi militare şi li se prezintă.
De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergentul de serviciu pe punctul de control,
sergent Laur”. Apoi, raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe
unitate.

AJUTORUL SERGENTULUI DE SERVICIU

PE PUNCTUL DE CONTROL ŞI TRECERE

261. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit

din efectivul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordonează sergentului de serviciu pe
punctul de control şi trecere.
262. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere se află în
permanenţă la punctul de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul
unităţii, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bunuri materiale cu
aprobarea sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.
263. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere are
următoarele obligaţii:
1) să permită intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu permisul de
formă stabilită cu fotografie, iar dacă îi cunoaşte din vedere - fără prezentarea
acestuia; militarilor în termen - cu biletele de voie (de concediu, delegaţiile,
ordinele, fişele de înştiinţare), altor persoane - cu permise de o singură folosinţă;
2) la efectuarea controlului permiselor permanente sau de o singură folosinţă - să
le confrunte cu modelele aflate la punctul de control şi trecere, sa verifice prezenţa
ştampilei, corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu le-a
expirat termenul, iar pe permisul de o singură folosinţă, la ieşirea vizitatorului, să fie
menţiunea persoanei pentru vizitarea căreia s-a eliberat permisul;
3) să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea
(aducerea) bunurilor materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se
permite să treacă; să permită trecerea doar a mijloacelor de transport ce dispun de foi
de drum;
4) să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere despre
persoanele ale căror permise au termenul expirat sau autenticitatea documentelor
cărora îi provoacă îndoieli;
5) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere
despre sosirea comandantului unităţii, locţiitorilor acestuia, şefului statului major al
unităţii, precum şi a ofiţerilor din alte unităţi.

SERGENTUL DE SERVICIU PE SUBUNITATE

264. Sergentul de serviciu pe subunitate este numit din efectivul sergenţilor şi, ca
excepţie, din rîndul celor mai pregătiţi soldaţi. El răspunde de executarea întocmai a
programului zilnic şi de respectarea regulilor de menţinerea a ordinii interioare în
subunitate, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor subunităţii,
49
obiectelor personale ale efectivului şi de corectitudinea executării serviciului de
către plantoane. Sergentul de serviciu pe subunitate se subordonează ofiţerului de
serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior –
comandantului şi plutonierului de subunitate.
265. Înainte de apel, noul sergent de serviciu pe subunitate verifică componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi al subunităţii, îl controlează şi îl prezintă
plutonierului de subunitate. După efectuarea controlului vizual şi al cunoaşterii
obligaţiilor de serviciu şi desfăşurarea şedinţelor practice de către plutonierul de
subunitate, el primeşte de la vechiul sergent de serviciu informaţia referitoare la
existentul şi raspîndirile efectivului şi conduce personalul serviciului de zi la apel.
266. După efectuarea schimbării personalului, noul sergent de serviciu, în comun
cu vechiul sergent de serviciu, verifică şi primeşte armamentul (bucată cu bucată, pe
serii şi în complet), lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, rastelurile, bunurile
materiale conform inventarului, existenţa şi starea de funcţionare a lacătelor,
mijloacelor de stingere a incendiilor, de semnalizare, de înştiinţare şi a altor
mijloace, după care sergenţii de serviciu semnează în registrul de primire şi predare
a serviciului (Anexa nr.18).
267. După primirea serviciului, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi,
se prezintă la comandantul de subunitate (la persoana ce-l înlocuieşte), iar în lipsa
acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea şi luarea în
primire a serviciului.
De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe
companie”. „Domnule căpitan, sînt sergentul inferior Cobzari. Am primit serviciul
pe companie”.
După aceasta, noul sergent de serviciu pe subunitate raportează despre
observaţiile şi indicaţiile date de ofiţerul de serviciu pe unitate la apel, precum şi
despre neregulile sau neajunsurile depistate în timpul primirii serviciului.
268. Sergentul de serviciu pe subunitate are următoarele obligaţii:
1) la darea alarmei, să efectueze deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii
prin contract ai subunităţii şi, pînă la sosirea lor, să execute indicaţiile ofiţerului de
serviciu pe unitate;
2) să urmărească îndeplinirea întocmai a programului zilnic în subunitate;
3) să cunoască locul de dispunere a subunităţii şi modul de înştiinţare a ei,
existentul efectivului în subunitate (cîte persoane se află în serviciul de zi, cîte sînt
bolnave, arestate, învoite în afara locului de dispunere a unităţii sau trimise în
componenţa echipelor), precum şi existentul şi distribuirea exactă a armamentului;
4) să distribuie armamentul numai la ordinul comandantului sau plutonierului de
subunitate, efectuînd menţiunile corespunzătoare în registrul de distribuire a
armamentului şi muniţiei (Anexa nr. 18); la primirea armamentului, să verifice
seriile şi integritatea acestuia; să păstreze permanent asupra sa şi să nu transmită
nimănui cheile de la camera de păstrare a armamentului. După apelul de seară,
cheile de la încăperile pentru păstrarea armamentului se predau ofiţerului de serviciu
pe unitate, în tuburi speciale sigilate;
5) în cazul infracţiunilor, incidentelor, încălcărilor relaţiilor regulamentare dintre
militari, să întreprindă de urgenţă măsuri pentru a restabili ordinea disciplinară; să
raporteze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de
50
subunitate (persoanei ce-l înlocuieşte), iar în absenţa acestora – plutonierului de
subunitate;
6) să controleze existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi funcţionarea
sistemului de semnalizare al camerelor de păstrare a armamentului, respectarea
regulilor de prevenire a incendiilor în subunitate (să permită fumatul numai în locuri
speciale; uscarea echipamentului - numai în uscătorii; să supravegheze respectarea
regulilor de încălzire a sobelor şi de folosire a lămpilor de gaz);
7) la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu
zăvoare, accesul în ea să-l admită după recunoaşterea prealabilă (prin orificiul de
observare);
8) în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să întreprindă
măsuri de stingere şi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate şi
comandantului de subunitate, de asemenea, să întreprindă măsuri de evacuare a
personalului şi de scoatere a armamentului şi a bunurilor din încăperile aflate în
pericol;
9) să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de subunitate să
însoţească militarii bolnavi la punctul medical;
10) la ora stabilită, să adune în formaţie învoiţii în afara locului de dispunere a
unităţii, să-i verifice şi să raporteze despre aceasta plutonierului de subunitate şi, la
ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate;
11) dacă părăseşte încăperea subunităţii în interes de serviciu, precum şi pentru
odihnă, să transmită executarea obligaţiilor sale unuia din plantoanele din schimbul
liber;
12) să primească de la plutonierul de subunitate, după apelul de seară, informaţia
despre militarii care lipsesc, iar dacă sînt absenţe nemotivate - numele, prenumele şi
patronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate.
De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întîi de infanterie motorizată
apelul de seara s-a efectuat. Efectivul este prezent, cu excepţia a doi militari, care se
află în concediu şi a altor trei care se află în servicii. Sînt sergentul de serviciu pe
companie, sergent Ursu”;
13) la timpul stabilit, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate existentul şi
răspîndirile efectivului subunităţii, iar în cazul depistării lipselor nemotivate acestea
urmează a fi raportate imediat;
14) să organizeze efectuarea curăţeniei în încăperile şi pe teritoriul atribuit
subunităţii, să respecte regimul de iluminare, încălzire şi aerisire a încăperilor
subunităţii, să verifice prezenţa apei potabile în recipiente;
15) să menţină ordinea în timpul servirii mesei de către efectivul subunităţii; la
indicaţia plutonierului de subunitate, să prezinte la timp sergentului de serviciu pe
bucătărie raportul privind rezervarea hranei pentru persoanele aflate în serviciu, sau
pentru cele care lipsesc în interes de serviciu;
16) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele sosite pentru
inspecţie (control);
17) la sosirea în subunitate a şefilor direcţi, de la comandantul de subunitate în
sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”, să le
raporteze şi să-i însoţească pe teritoriul subunităţii.

51
 De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Compania se află la centrul
de instruire. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent Ursu”.
Altor ofiţeri şi subofiţeri, sergentul de serviciu pe subunitate nu le raportează, ci
doar li se prezintă.
La sosirea militarilor din alte subunităţi, sergentul de serviciu pe subunitate, de
asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la comandantul subunităţii.
În cazul în care comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul
subunităţii şi acesta îi raportează, sergentul de serviciu pe subunitate doar i se
prezintă.
269. La dispunerea subunităţii într-o localitate, sergentul de serviciu pe
subunitate urmăreşte ca soldaţii şi sergenţii să nu părăsească raionul de dispunere a
subunităţii. Despre încălcările regulilor stabilite sergentul de serviciu pe subunitate îi
raportează comandantului (plutonierului) de subunitate.

PLANTONUL PE SUBUNITATE

270. Plantonul pe subunitate se numeşte din efectivul soldaţilor. El asigură paza

şi integritatea camerei de păstrare a armamentului, muniţiilor, bunurilor materiale
ale companiei şi obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor. Plantonul pe
subunitate este subordonat sergentului de serviciu pe subunitate.
271. Plantonul în serviciu pe subunitate execută serviciul în interiorul încăperii,
lîngă uşa de intrare, în apropierea camerei pentru păstrarea armamentului.
Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii:
1) să nu părăsească încăperea subunităţii fără aprobarea sergentului de serviciu
pe subunitate, să supravegheze permanent camera pentru păstrarea armamentului;
2) să nu permită persoanelor străine să intre în încăpere şi nici scoaterea din
cazarmă a patrimoniului militar fără permisiunea sergentului de serviciu pe
subunitate;
3) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe subunitate toate cazurile de
infracţiuni, incidente şi încălcări ale relaţiilor regulamentare dintre militarii din
subunitate, abaterile de la regulile de prevenire a incendiilor, să întreprindă măsuri
de eliminare a acestora;
4) să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de
alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic;
5) să menţină ordinea interioară şi pe teritoriul atribuit subunităţii şi să ceară
aceasta de la toţi militarii;
6) să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere
dezbrăcaţi;
7) să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe echipamentul numai în
locurile destinate acestui scop;
8) la sosirea în subunitate (companie) a şefilor direcţi, de la comandantul
subunităţii mai sus, şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”;
la sosirea altor ofiţeri ai subunităţii, a plutonierului de subunitate şi a militarilor din
alte subunităţi, să cheme sergentul de serviciu.

52
 De exemplu,la ieşirea de campanie: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA
LINIE”; în subunitate: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA IEŞIRE”.
272. Plantonului în serviciu îi este interzis să se aşeze, să-şi scoată echipamentul
şi să-şi descheie hainele.
273. Plantonul din schimbul liber este obligat să menţină ordinea în încăperile
subunităţii şi să nu părăsească încăperea fără permisiunea sergentului de serviciu pe
subunitate, sa-l ajute la stabilirea ordinii în caz de încălcare a relaţiilor
regulamentare dintre soldaţii şi sergenţii subunităţii; cînd rămîne în locul sergentului
de serviciu - să-i execute obligaţiile.
274. Plantonul este obligat să cunoască în orice moment unde se află sergentul de
serviciu pe subunitate. Toate abaterile observate le raportează sergentului de serviciu
pe subunitate.

SUBOFIŢERUL (SERGENTUL) DE SERVICIU PE CANTINĂ

275. Subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină se numeşte din rîndul
subofiţerilor sau sergenţilor prin contract. El răspunde de corectitudinea primirii
produselor alimentare de la depozit, de introducerea produselor alimentare în cazan
în cantităţile prevăzute, de distribuirea la timp a hranei conform normelor stabilite,
de integritatea mijloacelor tehnice şi bunurilor materiale, precum şi de starea
sanitaro-igienică a bucătăriei, a sălii de mese şi de menţinerea ordinii în ele.
Subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină se subordonează ofiţerului de serviciu
pe unitate, ajutorului acestuia, şefului compartimentului logistică şi şefului
serviciului alimentar al unităţii militare. Lui i se subordonează efectivul de deservire
a serviciului pe cantină.
276. Noul subofiţer (sergent) de serviciu pe cantină, la ora stabilită, soseşte
pentru instructaj la şeful compartimentului logistică, iar în absenţa lui – la şeful
serviciului alimentar.
Pînă la apel, noul subofiţer (sergent) de serviciu pe cantină verifică componenţa
personalului de serviciu, completează tabelul personalului din serviciul de zi pe
cantină şi îl prezintă pentru examenul medical. După apel, primeşte, conform listei,
documentele (Anexa nr.11), inventarul de bucătărie şi vesela, utilajul tehnologic,
frigorific, dispozitivele, aparatele de măsurare şi cîntărire, alte bunuri materiale şi
verifică dacă ele se află în stare bună. Repartizează sarcinile efectivului de deservire,
pe cantină, efectuează instructajul în vederea respectării regulilor de securitate.
277. Despre predarea-primirea serviciului, vechiul şi noul subofiţer (sergent) de
serviciu pe cantină raportează şefului compartimentului logistică şi ofiţerului de
serviciu pe unitate.
278. Subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină are următoarele obligaţii:
1) să organizeze primirea bunurilor materiale şi să asigure integritatea şi
păstrarea acestora pe parcursul serviciului, iar în caz de pierdere - poartă răspundere
materială conform legislaţiei în vigoare;
2) să cunoască numărul de persoane asigurate cu drepturi de hrană şi tabelul
săptămînal de repartizare a produselor alimentare;
3) să primească împreună cu instructorul-bucătar (bucătarul superior),
produsele alimentare de la depozit, verificînd cantitatea şi calitatea lor. Pentru
53
determinarea calităţii produselor alimentare este chemat felcerul (instructorul
sanitar) de serviciu;
4) să supravegheze prelucrarea produselor alimentare şi să asigure ca
prelucrarea cărnii şi a peştelui, precum şi distribuirea hranei gata să fie efectuate
numai de bucătari;
5) să asiste la introducerea produselor în cazan şi să supravegheze ca ele să fie
introduse exact în cantitatea prevăzută în tabelul de repartizare a produselor
alimentare;
6) să asiste la porţionarea cărnii şi peştelui, să controleze masa lor, precum şi
corectitudinea înscrierilor făcute de instructorul-bucătar (bucătarul superior) în
registrul de evidenţă a calităţii hranei preparate;
7) să nu permită lucrul în cantină efectivului care nu a fost examinat de medic,
să supravegheze ca acesta să respecte regulile de igienă pe timpul lucrului;
8) să menţină ordinea în cantină, să nu permită primirea hranei în sala de mese,
dacă militarii sînt acoperiţi, îmbrăcaţi în scurte, mantale şi în salopete;
9) să urmărească aranjarea şi curăţarea meselor la timp, să organizeze
distribuirea veselei de bucătărie şi de masă şi primirea ei de la subunităţi;
10) să nu permită distribuirea hranei fără controlul calităţii ei de către felcerul
(instructorul sanitar) de serviciu şi fără aprobarea distribuţiei de către ofiţerul de
serviciu pe unitate, să asigure distribuirea la timp şi corectă a hranei, respectarea cu
stricteţe a rîndului subunităţilor la distribuirea acesteia;
11) să ceară ca produsele alimentare să fie păstrate în ordine şi să fie asigurată
integritatea lor;
12) să rezerveze hrana conform comenzilor plutonierilor de subunităţi sau
sergenţilor de serviciu pe subunităţi şi să nu admită depăşirea termenelor de păstrare;
13) să organizeze procesul tehnologic de spălare calitativă a veselei de masă şi
de bucătărie conform regulilor sanitare, să nu permită scoaterea ei din cantină;
14) să organizeze scoaterea la timp a resturilor şi menţinerea curăţeniei pe
terenul adiacent al cantinei;
15) să nu permită accesul persoanelor străine în cantină;
16) să asigure respectarea prevederilor regulilor de prevenire a incendiilor şi a
modului de exploatare a utilajului tehnologic;
17) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate sau ajutorului acestuia toate
neregulile constatate;
18) dacă cantina este vizitată de comandanţii direcţi, începînd cu locţiitorii
comandantului unităţii în sus, precum şi de ofiţerul de serviciu pe unitate, să
raporteze.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt sergentul de serviciu pe
cantină, plutonier Ungureanu”.
19) dacă cantina este vizitată de comisia de control însoţită de comandanţii
(şefii) direcţi, precum şi de ofiţerul de serviciu pe unitate, să se prezinte.
De exemplu: „Domnule colonel, sînt sergentul de serviciu pe cantină, plutonier
Ungureanu”.

FELCERUL (INSTRUCTORUL SANITAR) DE SERVICIU

54
 PE PUNCTUL MEDICAL (INFIRMERIE)

279. Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical (infirmerie)

răspunde de ordinea interioară în punctul medical (infirmerie), iar în absenţa
medicului – de acordarea asistenţei premedicale. El se subordonează ofiţerului de
serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi şefului punctului medical (infirmeriei) al
unităţii.
280. Despre primirea şi predarea serviciului vechiul şi noul felcer (instructor
sanitar) de serviciu raportează şefului punctului medical (infirmeriei).
281. Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical (infirmerie) are
următoarele obligaţii:
1) să se afle permanent în punctul medical (infirmerie); în cazul plecării din
punctul medical în interes de serviciu – să numească în locul său un superior pe
punctul medical (infirmerie) din rîndul pacienţilor şi să-i comunice unde şi pe cît
timp pleacă;
2) să cunoască numărul bolnavilor aflaţi la tratament staţionar în punctul
medical (infirmerie), caracterul maladiei, tratamentul şi regimul alimentar prescris
fiecărui bolnav şi să execute prescripţiile medicului, de asemenea, să cunoască
numărul bolnavilor aflaţi în instituţiile curative de tratament;
3) să determine şi să aprobe calitatea produselor alimentare livrate pentru
pregătirea hranei efectivului;
4) pînă la începutul consultaţiei în policlinică, să selecteze cartelele medicale
ale militarilor înscrişi pentru consultaţie şi să ia temperatura corporală a bolnavilor
sosiţi;
5) la prezentarea la punctul medical (infirmerie) a militarilor cu dereglări acute
de sănătate, să le acorde primul ajutor sau ajutorul medical de urgenţă şi să raporteze
imediat şefului punctului medical;
6) la solicitarea sergentului de serviciu pe subunitate sau a ofiţerului de serviciu
pe unitate, să sosească imediat la bolnavi pentru a-i acorda asistenţă medicală, iar în
cazurile cînd este necesar ajutor medical de urgenţă – să expedieze bolnavul imediat
la punctul medical (infirmerie) şi să raporteze medicului;
7) să execute controlul medical al persoanelor sosite din concedii, deplasări, al
efectivului destinat pentru serviciul pe cantină, precum şi a conducătorilor auto
înainte de plecarea lor în cursă;
8) să controleze calitatea hranei pentru bolnavi, distribuirea ei la timp,
temperatura aerului, aerisirea, curăţenia şi dezinfecţia în încăperile punctului
medical (infirmeriei);
9) la primirea serviciului, să recepţioneze contra semnătură preparatele
medicale toxice şi stupefiantele şi cheile de la dulapurile în care acestea se
păstrează;
10) după primirea serviciului, să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate
informaţia referitoare la numărul bolnavilor aflaţi la tratament staţionar în punctul
medical (infirmerie) şi în alte instituţii curative de tratament;
11) la vizitarea punctului medical (infirmeriei) de către comandanţii direcţi, de
la şeful punctului medical în sus, precum şi de către ofiţerul de serviciu pe unitate şi
ajutorul acestuia, să li se prezinte.
55
 De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt felcerul de serviciu,
plutonier Ungureanu”.
12) Dacă punctul medical este vizitat de comisia de control, însoţită de
comandanţii direcţi, de la şeful punctului medical în sus, precum şi de ofiţerul de
serviciu pe unitate şi de ajutorul acestuia, să li se prezinte.
De exemplu: „Domnule maior, sînt felcerul de serviciu, sergent Vescu”.
282. După prezentare, felcerul de serviciu raportează celui sosit numărul de
bolnavi în punctul medical (infirmerie) şi starea lor.

SERGENTUL DE SERVICIU PE STATUL MAJOR AL UNITĂŢII

283. Sergentul de serviciu pe statul major al unităţii se numeşte din efectivul

sergenţilor. El răspunde de curăţenia din încăperea statului major, de executarea
corectă a serviciului de către agenţii de legătură şi de primirea (transmiterea) la timp
a corespondenţei şi a telefonogramelor. Sergentul de serviciu pe statul major al
unităţii se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi
şefului statului major al unităţii.
284. Despre predarea şi luarea în primire a serviciului, vechiul şi noul sergenţi de
serviciu raportează şefului statului major al unităţii şi ofiţerului de serviciu pe
unitate.
285. Sergentul de serviciu pe statul major al unităţii are următoarele obligaţii:
1) după apel, să ia în primire, conform listei, documentaţia, utilajul şi
inventarul (Anexa nr.11);
2) să primească, în afară orelor de program, corespondenţa;
3) să primească şi să transmită corespondenţa;
4) să conducă acţiunile agenţilor de legătură;
5) să nu părăsească încăperea statului major, să menţină ordinea interioară, să
admită intrarea în încăperea statului major a persoanelor străine în modul stabilit de
comandantul unităţii;
6) la anunţarea alarmei, să înştiinţeze imediat toţi militarii statului major al
unităţii;
7) să ia sub pază încăperile statului major şi să păstreze cheile de la acestea;
8) să supravegheze respectarea regulilor la încălzirea sobelor, iar după
terminarea zilei de serviciu, să efectueze inspecţia încăperilor statului major al
unităţii referitor la siguranţa contra incendiilor;
9) în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri netitulară, să
întreprindă măsuri de stingere a incendiului şi de salvare a documentelor şi
materialelor statului major, să raporteze imediat despre aceasta ofiţerului de serviciu
pe unitate şi şefului statului major al unităţii;
10) la intrarea în statul major a comandanţilor direcţi, de la comandantul unităţii
în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate şi a ajutorului acestuia, să dea
comanda „DREPŢI” şi să raporteze.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt sergentul de serviciu pe
statul major, sergent Grosu”.
56
 11) la sosirea în statul major a şefului statului major al unităţii, a locţiitorilor
comandantului de unitate şi a ofiţerilor din alte unităţi, să li se prezinte;
De exemplu: „Domnule maior, sînt sergentul de serviciu pe statul major al
unităţii, sergent Antoniu”.

ŞEFUL SERVICIULUI DE PATRULĂ

286. Patrulele sînt numite pentru 24 de ore sau pentru un timp anumit, ziua sau
noaptea, şi pot fi pe jos sau cu mijloace de transport.
287. Patrula e formată din şeful patrulei şi doi - trei militari de patrulă şi este
asigurată cu mijloace de comunicaţii, pentru asigurarea legăturii cu ofiţerul de
serviciu pe unitate.
288. Dotarea cu arme de foc a personalului patrulelor se efectuează doar în cazuri
deosebite.
289. Schema de patrulare şi instrucţiunea patrulelor este elaborată de şeful
statului major şi aprobată de comandantul unităţii. În instrucţiunea pentru patrula de
serviciu se indică: sarcinile patrulelor, particularităţile serviciului pe rută, ordinea de
raport şi algoritmul acţiunilor în situaţii excepţionale.
290. Şeful serviciului de patrulă este numit din rîndul sergenţilor (subofiţerilor).
Şeful serviciului de patrulă este responsabil de executarea corectă a serviciului de
către militarii de patrulă, de menţinerea ordinii, de respectarea disciplinei militare,
de paza obiectivelor încredinţare, precum şi de controlul aflării autorizate a
persoanelor străine (tehnicii) pe teritoriul unităţii.
291. Şeful serviciului de patrulă se află în subordinea ofiţerului de serviciu pe
unitate şi a ajutorului acestuia.
Şeful serviciului de patrulă are următoarele obligaţii:
1) să se prezinte la şeful statului major pentru instructaj şi să studieze
documentaţia necesară;
2) să cunoască misiunea patrulei, să nu se distragă şi să conducă serviciul
patrulei;
3) să urmărească respectarea de către militari a disciplinei şi a ţinutei militare;
4) să raporteze la timpul indicat despre executarea serviciului ofiţerului de
serviciu pe unitate;
5) să respecte itinerarul de patrulare, să organizeze executarea corectă a
serviciului de către militarii de patrulă şi să le permită odihna conform orelor
stabilite;
6) să verifice starea antiincendiară a obiectivelor (depozitelor, magaziilor,
subsolurilor etc.) unităţii şi să le preia spre pază, asigurînd integritatea acestora;
7) să controleze aflarea autorizată a persoanelor străine (tehnicii) pe teritoriul
unităţii şi, în caz de necesitate, să le reţină şi să le prezinte ofiţerului de serviciu pe
unitate.
De exemplu: „Domnule (maior), sînt şeful serviciului de patrulă, sergent
Antoniu. Permiteţi- mi să aflu scopul prezenţei Dumneavoastră (prezentaţi-mi, Vă
rog, permisul de acces).”
292. La încălcarea disciplinei de către militarii în grad superior, şeful patrulei se
adresează cu rugămintea de a înceta încălcarea de disciplină. Dacă rugămintea lui nu
57
este executată, şeful de patrulă este obligat să raporteze ofiţerului de serviciu pe
unitate şi să acţioneze la indicaţia lui.

MILITARUL DE PATRULĂ

293. Militarii de patrulă sînt numiţi din rîndul soldaţilor cu bună pregătire de
front şi fizică, de regulă, din aceeaşi subunitate. Militarul de patrulă se află în
subordinea şefului serviciului de patrulă
294. Militarul de patrulă are următoarele obligaţii:
1) să execute cu vigilenţă serviciul, să urmărească comportamentul militarilor şi
să raporteze şefului serviciului de patrulă despre încălcările de disciplină militară şi
ordine interioară în unitate;
2) să execute prompt şi cu exactitate ordinele şefului serviciului de patrulă şi să
nu părăsească locul de serviciu fără permisiunea lui;
3) să nu primească şi să nu transmită nimic fără permisiunea şefului de patrulă;
4) să verifice starea antiincendiară a obiectivelor (depozitelor, magaziilor,
subsolurilor etc.) unităţii şi să le preia spre pază, asigurînd integritatea acestora;
5) să cunoască misiunea patrulei, să respecte itinerarul de patrulare şi să nu se
abată de la executarea serviciului;
6) să execute necondiţionat indicaţiile şefului serviciului de patrulă;
7) în lipsa şefului serviciului de patrulă, să exercite obligaţiile acestuia;
8) la finisarea serviciului de patrulare, să se întoarcă în subunitatea sa şi să
raporteze sergentului de serviciu pe subunitate despre sosire.
295. În cazul refuzului de a se supune sau de împotrivire a militarului, la
reţinerea lui şeful patrulei are dreptul personal sau cu personalul patrulei să aplice
forţa fizică.
Aplicarea armei este o măsură extremă şi se permite doar în cazurile şi în modul
expus în prezentul regulament.

POMPIERUL DE SERVICIU

296. Pompierul de serviciu se numeşte din rîndul efectivului echipei de pompieri

a unităţii şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia.
297. Pompierul de serviciu răspunde de respectarea regulilor de prevenire a
incendiilor în încăperile unităţii, centrului de instruire, precum şi la alte obiective ale
unităţii.
298. Pompierul de serviciu are următoarele obligaţii:
1) să cunoască particularităţile stării siguranţei contra incendiilor la obiectivele
unităţii;
2) să cunoască, să respecte şi să ceară de la toţi militarii executarea regulilor de
prevenire a incendiilor conform planului de protecţie antiincendiară;
3) să verifice buna stare a mijloacelor de stingere a incendiilor, sistemelor de
alarmă contra incendiilor, rezervoarelor (hidrantelor) de alimentare cu apă în caz de
incendiu şi să întreprindă măsuri pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare;

58
 4) în comun cu şefii de depozite şi cu ofiţerul de serviciu pe parc, să
controleze, înainte de închiderea obiectivelor, respectarea regulilor de prevenire a
incendiilor şi să înmîneze acestora fişele de control;
5) să controleze şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate, şefului
compartimentului logistic, precum şi şefului serviciului de protecţie antiincendiară
despre folosirea instalaţiilor, aparatelor de încălzire, de iluminare etc., dacă acestea
sînt neautorizate, defectate şi prezintă pericol de incendiu;
6) să raporteze la timp ofiţerului de serviciu pe unitate, şefului
compartimentului logistic, precum şi şefului serviciului de protecţie antiincendiară
neajunsurile depistate, incendiile şi măsurile luate referitor la starea antiincendiară în
unitate;
7) la ora stabilită, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre
îndeplinirea prevederilor privind siguranţa contra incendiilor;
8) să acţioneze în comun cu echipa de pompieri la stingerea incendiilor.
299. După primirea - predarea serviciului, vechiul şi noul pompier de serviciu
raportează ofiţerului de serviciu pe unitate şi şefului serviciului de protecţie
antiincendiară, informînd despre toate neajunsurile depistate şi neînlăturate.

TOBOŞARUL-GORNIST DE SERVICIU

300. Toboşarul-gornist de serviciu se numeşte din rîndul efectivului soldaţilor

pregătiţi ai subunităţilor şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi
ajutorului acestuia. Toboşarul-gornist de serviciu este obligat să se afle într-o
încăpere din apropierea camerei ofiţerului de serviciu pe unitate şi să dea semnale la
ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate sau al ajutorului acestuia.
301. Pentru a da semnalele în lipsa unui toboşar-gornist pot fi folosite mijloace
tehnice de înregistrare sonoră.

CAPITOLUL VII
ALARMAREA
Principii generale

302. Alarmarea unităţii se execută de comandanţii (şefii) cărora acest drept le-a
fost acordat de comandantul structurii militare.
Alarmele sînt de luptă şi de exerciţiu.
303. Alarmarea de lupta a unităţii se execută în scopul pregătirii acesteia pentru
executarea misiunilor de luptă. În acest caz, este scos întregul efectiv al unităţii, cu
armamentul şi tehnica militară, cu alte mijloace materiale care i se cuvin.
304. Modul de alarmare de luptă a unităţii este determinat de planul elaborat de
statul major sub conducerea nemijlocită a comandantului unităţii şi aprobat de către
un comandant (şef) superior. În plan trebuie să se prevadă:
1) cine are dreptul să anunţe alarma de luptă, modul de înştiinţare a subunităţilor,
precum şi cel de înştiinţare şi adunare a militarilor prin contract;
2) acţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate şi ale altor persoane din serviciul de
zi la anunţarea alarmei;

59
 3) raionul de adunare a unităţii, punctele de adunare a subunităţilor şi modul de
ieşire la ele a efectivului şi de scoatere a tehnicii militare;
4) raioanele de concentrare a unităţii şi locurile de dispunere a subunităţilor în
ele, precum şi aliniamentul (punctul) de plecare, itinerarele şi ordinea înaintării
unităţii;
5) activităţile de asigurare de luptă şi de asigurare logistică (modul de distribuire
a muniţiilor, a alimentelor şi a altor mijloace materiale, precum şi modul de
încărcare şi transportare a acestora în raionul de concentrare) a unităţii;
6) organizarea conducerii şi comunicaţiilor la alarmarea de luptă a unităţii, pe
timpul înaintării şi în raionul de concentrare;
7) modul de scoatere (expediere) a Drapelului de luptă al unităţii militare;
8) organizarea serviciului de comenduire pe timpul ieşirii în raioanele de adunare
şi de concentrare.
305. Alarmarea de exerciţiu a unităţii se execută în scopul pregătirii ei pentru
acţiuni la anunţarea alarmei de luptă, la ieşirea unităţii pentru exerciţii tactice, în caz
de calamităţi, pentru stingerea incendiilor şi îndeplinirea altor misiuni. În acest caz,
unitatea acţionează ca la anunţarea alarmei de luptă, cu restricţiile stabilite.
306. Toţi militarii trebuie să cunoască exact ordinea acţiunilor unităţii la
anunţarea alarmei, în partea care-i priveşte.
307. La anunţarea alarmei, efectivul trebuie să acţioneze rapid şi organizat,
respectînd mascarea.

TITLUL III
SERVICIUL DE ALARMĂ. PARTICULARITĂŢILE
SERVICIULUI INTERIOR ÎN PARCURI ŞI PE TIMPUL
DISPUNERII TRUPELOR LA CENTRELE DE INSTRUIRE

CAPITOLUL VIII
SERVICIUL DE ALARMĂ (DE LUPTĂ)

Principii generale

308. Serviciul de alarmă (de luptă) constituie executarea unei misiuni de luptă.
Acesta se realizează cu forţele şi cu mijloacele de serviciu, desemnate de la unităţile
şi subunităţile militare ale genurilor de armă.
309. Din componenţa serviciului de alarmă (de luptă) fac parte: forţe şi mijloace
de luptă, de asigurare, precum şi schimburile de serviciu ale punctelor de comandă.
310. Serviciul de alarmă (de luptă) este organizat de către comandantul unităţii
militare. El răspunde de executarea misiunii de către forţele şi mijloacele de
serviciu.
311. Locţiitorii comandantului unităţii militare şi şefii de compartimente ale
statului major răspund de menţinerea capacităţii de luptă, de asigurarea şi pregătirea
forţelor şi mijloacelor de serviciu, în sfera lor de competenţă.
312. Componenţa forţelor şi mijloacelor de serviciu, gradul lor de pregătire în
vederea luptei, durata, modul de executare a serviciului de alarmă (de luptă), modul
de pregătire a efectivului, a armamentului şi a tehnicii militare pentru intrare în
60
serviciul de alarmă (de luptă) şi schimbul lor sînt stabilite prin ordinul
comandantului unităţii militare, în corespundere cu cerinţele prezentului regulament,
a ordinelor şi directivelor conducătorului structurii militare sau ale Statului Major
General al Forţelor Armate condus de şeful Marelui Stat Major al Armatei
Naţionale.
313. Se interzice numirea în serviciul de alarmă (de luptă) a militarilor care nu au
depus Jurămîntul militar, care nu au însuşit programul de pregătire în măsura
stabilită, care sînt supuşi urmăririi penale, precum şi a celor bolnavi.
314. Pregătirea personalului pentru executarea serviciului de alarmă (de luptă) se
efectuează în baza unui plan aprobat de comandantul unităţii, în componenţa
subunităţilor, echipajelor de luptă, schimburilor de serviciu, înainte de fiecare intrare
în serviciu.
Pregătirea se efectuează sub conducerea comandantului unităţii sau a persoanelor
desemnate de el, ţinîndu-se cont de caracterul şi de amploarea misiunilor, de
specificul unităţii, subunităţii militare, de timpul şi de locul executării serviciului de
alarmă (de luptă), în clase de pregătire pentru serviciul de alarmă (de luptă) sau în
locuri pregătite special în acest scop, cu folosirea tehnicii de instrucţie (de instrucţie
şi luptă), a aparatajului, a instalaţiilor de antrenament, a machetelor şi a manualelor.
Armamentul şi tehnica militară se pregătesc din timp pentru serviciul de alarmă
(de luptă).
Toate măsurile de pregătire a forţelor şi a mijloacelor de serviciu se încheie cu
controlul stării de pregătire a acestora pentru executarea serviciului de alarmă (de
luptă). Rezultatele controlului sînt notate în registrul de evidenţă a pregătirii pentru
serviciul de alarmă. Comandantul unităţii, prin ordin de luptă, indică intrarea în
serviciul de alarmă (de luptă).
315. Modul de intrare în serviciul de alarmă (de luptă) este stabilit prin ordinele
conducătorului structurii militare sau ale Statului Major General al Forţelor Armate,
condus de şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.
316. Despre intrarea în serviciul de alarmă (de luptă) comandantul forţelor şi
mijloacelor de serviciu (ofiţerul de serviciu operativ, şeful de schimb, de echipă,
ofiţerul de serviciu la punctul de comandă) raportează şefului său nemijlocit şi la
punctul de comandă superior.
317. Comandantul forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerul de serviciu
operativ, şefii de schimb, de echipă, ofiţerul de serviciu la punctul de comandă) este
obligat să cunoască în detaliu situaţia, să acţioneze îndrăzneţ şi hotărît, să-şi asume
responsabilitatea pentru deciziile luate şi sa asigure executarea misiunii de luptă.
318. În perioada serviciului de alarmă (de luptă), cu schimbul de serviciu se
execută antrenamente separate şi complexe (o parte din ele - de control) sub
conducerea comandanţilor forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerilor de serviciu
operativ, şefilor de schimb, de echipe, ofiţerilor de serviciu la punctele de comandă)
şi şefilor superiori.
În afară de aceasta, cu personalul schimburilor de serviciu libere de executarea
nemijlocită a misiunii serviciului de alarmă (de luptă) se desfăşoară şedinţe de
pregătire conform programului aprobat de comandantul unităţii.
319. Comandantului forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerului de serviciu
operativ, şefului de schimb, de echipa, ofiţerului de serviciu la punctul de comandă)
61
îi este interzis să dea ordine personalului care îl sustrag pe acesta de la îndeplinirea
obligaţiilor serviciului de alarmă (de luptă) şi care pot duce la zădărnicirea misiunii
de lupta.
320. Personalului schimbului în serviciu, pe timpul serviciului de alarmă (de
luptă), i se interzice:
1) să transmită cuiva, chiar şi temporar, îndeplinirea obligaţiilor serviciului de
alarmă (de luptă) fără permisiunea comandantului forţelor şi mijloacelor de serviciu
(ofiţerului de serviciu operativ, şefului de schimb, de echipă, ofiţerului de serviciu la
punctul de comandă);
2) să se sustragă de la executarea obligaţiilor serviciului de alarmă (de luptă);
3) să părăsească samavolnic postul de luptă sau alt loc de executare a
serviciului de alarmă (de luptă);
4) să îndeplinească lucrări cu armamentul şi cu tehnica militară ce ar scădea
starea de pregătire a acestora.
321. În unitatea (subunitatea) militară de la care sînt desemnate forţele şi
mijloacele de serviciu, învoirea personalului în afara locului de dispunere a unităţii,
şedinţele de pregătire, activităţile sportive şi culturale se organizează în aşa mod ca,
în caz de necesitate, să fie asigurată întărirea schimburilor în serviciu în termenele
stabilite.
322. Periodicitatea efectuării controlului asupra serviciului de alarmă (de luptă)
de către persoane cu funcţii de răspundere este stabilită de către conducătorul
structurii militare sau al Statului Major General al Forţelor Armate, condus de şeful
Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.
323. Controlul executării serviciului de alarmă (de luptă) este exercitat de
comandantul unităţii militare, de şefii lui direcţi sau de persoane împuternicite de
aceştia; pentru aceasta, se întocmeşte un plan de control al executării serviciului de
alarmă (de luptă).
324. După ieşirea din serviciul de alarmă (de luptă), se efectuează analiza
executării serviciului de către efectiv, starea acestuia fiind consemnată în ordinul
comandantului unităţii militare.

CAPITOLUL IX
PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI
INTERIOR ÎN PARCURILE AUTO

Principii generale

325. Parc auto se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea, întreţinerea,

repararea şi punerea în stare de luptă a armamentului şi a tehnicii militare.
326. Parcurile pot fi permanente şi de campanie.
Parcurile permanente se amenajează în locurile de dispunere permanentă a
amplasării unităţii, la centrele de instruire. În aceste condiţii, armamentul şi tehnica
militară se dispun în depozite ce se închid sau sub acoperiş, precum şi pe platforme
cu împrejmuire sigură. În parc se amenajează un punct de control tehnic cu încăperi
pentru subofiţerul de serviciu pe parc, şeful punctului de control tehnic, clasa pentru
studierea regulilor de securitate a circulaţiei rutiere, instructajul conducătorilor auto,
62
şefii de maşină şi personalului de serviciu pe parc; un punct de alimentare cu
carburanţi, un punct de curăţare şi spălare, un punct (un teren) de întreţinere tehnică
zilnică, un punct de întreţinere tehnică şi reparaţii; locuri pentru păstrarea
armamentului şi a tehnicii militare şi obiective pentru punerea lor în stare de luptă,
încăperi (locuri) pentru întreţinerea tehnicii şi alte încăperi necesare.
Parcurile de campanie se organizează în cazul dislocării temporare a unităţii
(subunităţii) militare în condiţii de campanie..
Construcţia şi amenajarea parcurilor trebuie sa asigure ieşirea rapida şi uşoară a
mijloacelor de transport.
327. Teritoriul parcului se împarte în sectoare, care se repartizează subunităţilor.
Limitele sectoarelor se marchează cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent se
împrejmuieşte, se utilează cu mijloace tehnice de pază, cu instalaţii ce asigură
respectarea regulilor de protecţie a mediului înconjurător, se amenajează cu zone
verzi şi se iluminează suficient.
Toate încăperile parcului, porţile încăperilor şi porţile parcului se numerotează.
328. Spre parc, cît şi spre încăperile din interiorul parcului şi spre construcţiile
speciale, trebuie să fie construite drumuri şi stabilite căi de acces, care se menţin
permanent în condiţii bune pentru circulaţie. Vara, pe timp uscat, drumurile se
stropesc, iar iarna se curăţă de zăpadă.
Circulaţia şi mersul pe teritoriul parcului pe lîngă drumuri sînt interzise.
Pe toate drumurile din parc se instalează indicatoare ale direcţiei şi vitezei de
deplasare a mijloacelor de transport şi alte semne rutiere.
329. De organizarea serviciului interior în parc, de întreţinerea şi păstrarea
corectă a armamentului şi a tehnicii militare, a construcţiilor speciale, a depozitelor,
de menţinerea curăţeniei, de respectarea măsurilor de protecţie contra incendiilor şi
de protecţie a mediului ambiant răspunde şeful compartimentului logistic, iar acolo
unde această funcţie nu este prevăzută în state – şeful serviciului auto sau şeful
unuia din serviciile logistice ale unităţii.
De întreţinerea armamentului, tehnicii militare, încăperilor şi sectoarelor pe
teritoriul parcului, repartizate subunităţilor, răspund comandanţii de subunităţi.
330. Întreţinerea tehnică a mijloacelor de transport se efectuează după fiecare
cursă, după rulajul (uzarea) stabilit de normative, precum şi după păstrare. În afară
de aceasta, se efectuează întreţinerea tehnică sezonieră a mijloacelor de transport.
331. Examinarea şi întreţinerea armamentului şi a tehnicii militare, precum şi
reutilarea şi amenajarea parcurilor se efectuează în zilele de parc.
332. Armamentul şi tehnica militară examinate se dispun în locul de staţionare.
În perioada rece a anului, în depozitele neîncălzite şi pe platformele deschise ale
parcului, la temperaturi joase ale aerului, se evacuează apa din sistemele de răcire
ale motoarelor, iar de la armament şi de la tehnica militară se scot acumulatoarele.
După aceasta, se fixează tăbliţe cu următoarele inscripţii: „Apa este evacuată”,
„Acumulatoarele sînt scoase”.
Este interzisă plasarea la locul de parcare a armamentului şi a tehnicii militare ce
nu au fost examinate.
Păstrarea mijloacelor de transport în afara parcului este interzisă, cu excepţia
tehnicii încărcate cu muniţii sau cu alte mijloace materiale şi care se află pe teritoriul
depozitelor sub paza gărzii.
63
 În timpul trecerii în revistă a armamentului şi a tehnicii militare, comandantul
unităţii controlează şi starea parcurilor.
333. Tehnica militară iese din parc în baza ordinului de distribuţie, aprobat în
ajun de comandantul unităţii, în stare tehnică bună, cu conducătorii de autovehicule
nominalizaţi, care dispun de documente de identitate şi permis de conducere la
categoria respectivă, care au trecut controlul medical înainte de cursă şi sînt admişi
pentru cursă, cu foi de parcurs completate, semnate de şeful statului major, şeful
serviciului auto (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea tehnicii
militare), avînd viza şefului punctului de control tehnic privind starea bună a
autovehiculului, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile
vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Utilizarea autovehiculului se planifică ţinînd
cont de misiunile unităţii.
Ieşirea tehnicii militare neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în
cazuri excepţionale şi numai cu aprobarea comandantului unităţii.
În zilele de odihnă şi de sărbătoare, ieşirile tehnicii militare din parc se reduc la
minimum.
334. Cînd pleacă în cursă două şi mai multe autovehicule este numit un şef al
coloanei.
Cînd se transportă oameni sau încărcături explozive, atît în coloane, cît şi cu
autovehicule singulare, pentru fiecare maşină este numit un şef de maşină. În alte
cazuri, şefii de maşini se numesc pe măsura necesităţii prin decizia comandantului
unităţii.
Şeful coloanei (şeful de maşină) este numit un ofiţer, un subofiţer sau un sergent
prin contract, care cunoaşte regulile de circulaţie. El răspunde de executarea misiunii
primite şi de utilizarea corectă a tehnicii militare, de disciplina personalului din
maşini (maşină) şi de respectarea de către acesta a regulilor de securitate.
Şeful coloanei (şeful de maşină) are următoarele obligaţii:
1) înainte de plecarea tehnicii militare, să verifice respectarea normelor de
îmbarcare a oamenilor şi de încărcare a încărcăturii; să controleze succesiunea
îmbarcării (încărcării), debarcării (descărcării) şi modul de amplasare a personalului
(încărcăturii) în autovehicul (autovehicule);
2) pe durata deplasării tehnicii militare, să urmărească respectarea itinerarului,
a vitezei de circulaţie stabilite, să supravegheze respectarea de către conducătorii
auto (conducătorul auto) a regulilor de circulaţie, iar de către personalul din
autovehicule (maşină) - a disciplinei militare şi a regulilor tehnicii de securitate.
Şefului coloanei (şefului de maşină) i se interzice să preia conducerea
autovehiculului sau să-l someze pe conducătorul auto să transmită cuiva conducerea
autovehiculului; să dea ordine ce obligă conducătorul auto (conducătorii auto) să
încalce regulile de circulaţie rutieră şi să depăşească viteza de circulaţie stabilită.
Şeful coloanei (şefii de maşini) şi conducătorii auto sînt instruiţi în privinţa
scopului, modului, termenelor de executare a misiunii şi în privinţa regulilor de
securitate a circulaţiei de către persoanele cu funcţii de răspundere care au organizat
acest transport sau de către şefii lor direcţi. Conducătorii auto a mijloacelor de
transport sînt instruiţi, în afară de aceasta, de către comandanţii de subunităţi în
privinţa respectării cerinţelor de exploatare a tehnicii militare, a regulilor de

64
circulaţie rutieră şi a normelor de comportament pe timpul cursei. Conducătorilor
auto li se interzice categoric să transmită cuiva conducerea tehnicii militare.
335. Pregătirea mijloacelor de transport pentru ieşire este organizată de către
comandanţii de subunităţi.
Controlul stării tehnice a mijloacelor de transport la ieşirea lor din parc şi la
înapoierea lor din cursă este efectuat de către şeful punctului de control tehnic.
336. Ordinea interioară şi programul de lucru în parc se stabilesc prin ordin pe
unitate (Anexa nr.16). Accesul în parc şi lucrul în parc în afara timpului stabilit se
permite numai cu aprobarea comandantului unităţii.
337. În timpul stabilit pentru lucru şi pentru şedinţe de pregătire, personalul are
acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.
Militarii prin contract din unitate au acces în parc în timpul stabilit pentru lucru
în baza legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în parc în interes de serviciu, cîte
unul, au acces în parc în baza livretelor militare cu aprobarea ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc, informîndu-l pe şeful compartimentului logistic.
Echipajele (conducătorii auto) sosite pentru scoaterea autovehiculelor în cursă au
acces în parc pe baza foilor de parcurs.
Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc numai pe baza
permiselor valabile o singură dată, semnate de comandantul unităţii şi confirmate
prin ştampila unităţii, şi fiind însoţite de un militar numit.
Accesul la tehnicа militară din parc este permis persoanelor care au dreptul să
deschidă depozitele şi încăperile din parc conform listei aprobate.
Ordinea de acces la tehnica militară în caz de alarmă este stabilită de
comandantul unităţii şi este expusă în instrucţiunile respective.
338. Ordinea de păstrare şi de eliberare a cheilor de la broasca de contact, de la
trapa autovehiculului, de la încăperile din parc şi de la porţile parcului trebuie să
asigure ieşirea în termen a autovehiculelor din parc, precum şi să excludă utilizarea
lor arbitrară (neautorizată) de către personal.
Cheile se păstrează:
1) de la broasca de contact şi de la trapa autovehiculului: un set – la subofiţerul
de serviciu pe parc; alt set - la sergentul de serviciu pe subunitate, într-un sertar
sigilat, împreună cu foile de parcurs în caz de alarmă;
2) de la încăperile din parc şi de la porţile parcului: un set - la subofiţerul de
serviciu pe parc; altul - la ofiţerul de serviciu pe unitate, într-un sertar sigilat.
339. Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sînt numiţi ofiţerul (subofiţerul)
de serviciu pe parc, plantoanele şi mecanicii-conductori (conducătorii auto)
autovehiculelor de tracţiune.
Plantoanele sînt repartizate de către ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc pe la
intrările în parc, iar în timpul lucrărilor - şi pe teritoriul parcului.
Parcurile permanente şi cele de campanie sînt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea,
de către gardă cu santinele. Dacă parcurile sînt amenajate cu mijloace tehnice de
pază sigure, ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.
340. Modul de sigilare (plombare) a tuturor încăperilor, a platformelor cu
armament şi tehnică militară, precum şi ordinea de pază a armamentului şi tehnicii
militare sosite în parc după transmiterea lui sub paza gărzii sînt stabilite de
comandantul unităţii.
65
 OFIŢERUL (SUBOFIŢERUL) DE SERVICIU PE PARC

341. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se numeşte din rîndul ofiţerilor sau
subofiţerilor, iar într-o subunitate independentă el poate fi numit din rîndul
sergenţilor. El răspunde de menţinerea ordinii interioare în parc şi de executarea
serviciului de către personalul serviciului pe parc. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu
pe parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, pe linia serviciului interior
în parc - comandantului subunităţii logistice.
Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (conducătorii
de autovehicule) ai autotractoarelor.
342. Noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc se prezintă la ora stabilită la şeful
statului major, ulterior, la şeful compartimentului logistic pentru instructaj.
După apel, noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc: primeşte documentele şi
bunurile materiale (Anexa nr. 11), verifică teritoriul parcului şi toate încăperile din
parc după registrul de evidenţă, precum şi armamentul, tehnica militară şi instalaţiile
aflate sub şoproane sau pe platforme.
El notează în registrul pentru primirea şi predarea serviciului abaterile ce nu sînt
înlăturate în timpul primirii serviciului.
Despre predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri (subofiţeri) de
serviciu raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.
343. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc are următoarele obligaţii:
1) să se afle în permanenţă la locul de executare a serviciului; să lase, atunci
cînd pleacă în interes de serviciu, cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate, în
locul său pe plantonul din schimbul liber şi să-i comunice acestuia locul plecării şi
timpul;
2) sa controleze şi să asigure accesul legal persoanelor care intră în parc, să
noteze pe permisele valabile o singură data ora sosirii şi plecării din parc; după
predarea serviciului – să transmită permisele la statul major al unităţii militare;
3) să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor
numite prin ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele respective, şi să asiste la
deschiderea lor;
4) să aprobe personal ieşirea din parc a autovehiculelor şi deplasarea lor în
interiorul parcului;
5) să completeze, conform regulilor stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-
înapoierii tehnicii;
6) să supravegheze înapoierea la timp în parc a autovehiculelor din cursă, iar
în cazul în care ele se reţin - să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate;
7) să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc) conform
celor prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească ca pe teritoriul parcului să nu
pătrundă persoane străine;
8) să urmărească respectarea programului zilnic în parc şi să cunoască ce
lucrări se execută în parc şi de care subunităţi, să nu permită executarea în parc a
lucrărilor care nu sînt legate de întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a altor
categorii de tehnică sau de amenajarea parcului;

66
 9) să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul
autovehiculelor în stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi al armamentului;
10) să urmărească menţinerea ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului,
precum şi respectarea normelor de protecţie a mediului înconjurător;
11) în perioada de timp rece, să urmărească încălzirea corectă şi la timp a
sobelor din încăperile parcului şi din încăperile cu instalaţii de încălzire a apei şi
uleiului, precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile; în depozitele
neîncălzite şi pe platformele neacoperite ale parcului, să verifice dacă s-a evacuat
apa din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger mare - să verifice dacă au fost
scoase de pe autovehicule acumulatoarele şi dacă au fost puse plăcuţele respective;
12) să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor
(Anexa nr.15) şi să verifice existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea
incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum şi starea de
pregătire a autotractoarelor în caz de incendiu;
13) să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a autovehiculelor şi a altor
categorii de tehnică înapoiate în parc;
14) să nu permită parcarea autovehiculelor în locuri nestabilite;
15) să controleze ca după finisarea lucrărilor în parc să fie stinse luminile în
încăperi şi să fie lăsată numai iluminarea de serviciu, iar în exteriorul parcului – să
fie aprinse luminile;
16) să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile încăperilor
(platformelor împrejmuite), destinate pentru păstrarea lichidelor tehnice otrăvitoare;
17) la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd cu comandantul unităţii în sus,
precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să-i întîmpine şi să raporteze.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic
deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt subofiţerul de serviciu
pe parc, plutonier Mîtcu”.
După raport, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful)
sosit pe teritoriul parcului.
344. În cazul în care comandantul (şeful) din eşalonul superior este însoţit de
către comandantul unităţii sau şeful compartimentului logistic, ofiţerul (subofiţerul)
de serviciu pe parc nu raportează, ci doar se prezintă.
345. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc permite ieşirea autovehiculelor din
parc în modul stabilit la pct.319.
La sosirea autovehiculului în parc şi după controlul executat de şeful punctului de
control tehnic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc notează în foaia de parcurs şi
în registrul de evidenţă a ieşirii-înapoierii autovehiculelor timpul, indicaţiile privind
kilometrii parcurşi, iar după întreţinere, autovehiculul se parchează şi se organizează
paza în modul stabilit.
346. În cazul izbucnirii unui incendiu în parc, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe
parc cheamă imediat echipa de pompieri, întreprinde măsuri pentru stingerea
incendiului, evacuarea efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor bunuri
materiale şi raportează imediat ofiţerului de serviciu pe unitate.
347. La finisarea lucrărilor în parc ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc
controlează ca în toate încăperile şi pe teritoriul parcului să fie respectate regulile de
prevenire a incendiilor şi de protecţie a mediului ambiant, sa fie ordine; ia în primire
67
încăperile din parc, depozitele, platformele, aprobă sigilarea lor şi, suplimentar, le
sigilează cu sigiliul său. După controlul parcului, împreună cu pompierul de
serviciu, şi primirea fişei de control, el predă parcul spre pază gărzii.

PLANTONUL PE PARC

348. Plantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor şi sergenţilor. El răspunde

de respectarea ordinii în parc, de corectitudinea ieşirii şi intrării autovehiculelor în
parc. Plantonul pe parc se subordonează ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe
parc.
349. Plantonul pe parc are următoarele obligaţii:
1) să permită accesul militarilor în parc, precum şi ieşirea din parc şi intrarea în
parc a autovehiculelor şi a altei tehnici numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului)
de serviciu pe parc;
2) să urmărească menţinerea ordinii în parc;
3) să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi şi pe teritoriul
parcului, cu excepţia locurilor special stabilite şi amenajate pentru aceasta;
4) să supravegheze ca autovehiculele să fie scoase (aduse) de la (la) locul de
parcare numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc;
5) în cazul izbucnirii unui incendiu, să raporteze imediat ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc şi să întreprindă măsuri pentru stingerea lui;
6) să raporteze imediat despre toate încălcările de ordine în parc ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc.
350. Plantonul execută serviciul la intrarea în parc, iar plantonul din schimbul
liber, pe timpul lucrărilor în parc, se află pe teritoriul parcului şi urmăreşte
respectarea ordinii interioare în parc, a regulilor de prevenire a incendiilor şi nu
părăseşte locul său de aflare fără aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe
parc.

MECANICUL-CONDUCTOR (CONDUCĂTORUL AUTO) AL

AUTOTRACTORULUI DE SERVICIU

351. Mecanicul-conductor (conducătorul auto) al autotractorului de serviciu se

numeşte din rîndul mecanicilor-conductori (conducătorilor auto) din subunităţi şi
răspunde de starea de pregătire permanentă a autotractorului de serviciu pentru
evacuarea armamentului şi tehnicii militare. El se subordonează ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc.
352. Mecanicul-conductor (conducătorul auto) al autotractorului de serviciu are
următoarele obligaţii:
1) permanent să se afle în încăperea destinată personalului serviciului de zi în
parc;
2) să cunoască regulile şi modul de folosire a autotractorului de serviciu pentru
evacuarea armamentului, tehnicii militare şi a altor materiale din încăperile parcului;
3) să supravegheze existentul şi buna stare a mijloacelor de remorcare şi
evacuare a armamentului şi tehnicii militare instalate pe autotractorul de serviciu;

68
 4) să menţină regimul de temperatură stabilit al motorului autotractorului de
serviciu, care asigură pornirea lui rapidă şi sigură în condiţii de temperatură joasă.

CAPITOLUL X
PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR
ÎN CONDIŢIILE DISPUNERII TRUPELOR
LA IEŞIRE DE CAMPANIE (ÎN TABERE)
Principii generale

353. În timpul ieşirilor de campanie (în tabere) trupele sînt cantonate în aşa fel
ca, în condiţii cît mai apropiate de situaţia de luptă, să perfecţioneze gradul de
pregătire a efectivului, să cultive calităţile lui moral-psihologice şi să sporească
nivelul lui de pregătire fizică în vederea îndeplinirii datoriei militare.
Ordinea ieşirii de campanie se stabileşte în planul de pregătire de luptă, iar
particularităţile ieşirii subunităţilor - prin ordinul comandantului (şefului) superior.
354. Serviciul interior în unitate şi în subunităţile ei în timpul dispunerii în teren
(în tabere) se organizează în conformitate cu prevederile capitolelor VI şi X ale
prezentului regulament.
Comandantul unităţii, stabilind programul zilnic, regulamentul timpului de
serviciu al militarilor prin contract, modul de învoire a militarilor în termen pe
parcursul ieşirii de campanie (din tabere) şi alte reguli ale ordinii interioare, trebuie
să ţină cont de misiunile ce le revin subunităţilor în scopul ridicării nivelului lor de
pregătire de luptă, particularităţile dispunerii acestora, precum şi de regulile generale
stabilite la ieşirea de campanie (în tabără) de către comandantul (şeful) superior.
355. În cazul concentrării la centrul de instruire (în tabără) a unităţilor militare, a
subunităţilor din diferite unităţi militare, pentru conducerea serviciului interior
comandantul (şeful) superior numeşte comandantul taberei întrunite, iar în caz de
necesitate – şi alte persoane cu funcţii de răspundere.
Comandantul taberei întrunite răspunde: de organizarea şi desfăşurarea pregătirii
de luptă: de educarea, de disciplina militară şi de starea moral-psihologică a
efectivului, precum şi de menţinerea ordinii interioare în unităţile militare dislocate
în tabăra întrunită şi de respectarea de către acestea a normelor de protecţie a me-
diului ambiant. Comandantul taberei întrunite este comandant direct al efectivului
tuturor unităţilor (subunităţilor) dispuse în tabăra militară întrunită. Comandantul
taberei întrunite îşi îndeplineşte obligaţiile în conformitate cu obligaţiile
comandantului de unitate.
356. Prin ordinul comandantului taberei întrunite, în serviciul de zi este numit
ofiţerul de serviciu pe tabăra întrunită, care îşi execută obligaţiile în conformitate cu
obligaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate.
357. La centrul de instruire unitatea (subunitatea) se dispune în clădiri sau în
tabără (în corturi). Cînd sînt cantonate împreună cîteva subunităţi din diferite unităţi
militare, teritoriul şi clădirile pentru fiecare sînt repartizate de comandantul (şeful)
superior sau de comandantul taberei întrunite.
Statele majore, punctele medicale, atelierele, depozitele, unităţile de servicii
(obiectele) se dispun, de regulă, în clădiri. Armamentul şi tehnica militară se dispun
69
în depozitele parcurilor de campanie şi sub acoperişuri, iar în lipsa acestora – se
acoperă cu huse şi prelate.
358. Limitele hotarelor taberei militare, care interzic ieşirea efectivului, sînt
indicate prin ordinul comandantului taberei.
Primirea vizitatorilor pe poligon (în tabără) se efectuează conform modului
stabilit de comandantul unităţii, potrivit cerinţelor expuse în pct.427-430.
359. La ieşirile de campanie (în tabere), scăldatul militarilor în bazine de apă este
interzis.
360. Teritoriul centrului de instruire (taberei) trebuie să fie menţinut în curăţenie,
respectîndu-se regulile de prevenire a incendiilor (Anexa nr.15) şi de protecţie a
mediului ambiant. Gunoiul se colectează şi se transportă în locurile stabilite de
comun acord cu organele de supraveghere sanitară, la cel puţin 3 km depărtare de
limitele teritoriului de cantonament al unităţii, luînd în consideraţie direcţia
vînturilor dominante.
Pe toate drumurile de pe teritoriul centrului de instrucţie (taberei) se instalează
indicatoare de direcţie a circulaţiei, precum şi alte semne rutiere care indică viteza
de circulaţie maximă admisă pentru autovehicule. Pentru tehnica pe şenile se
stabilesc căi de acces separate.

INSTALAREA UNITĂŢII ÎN TABĂRĂ (ÎN CORTURI)

361. Cînd unitatea este instalată în tabără (în corturi), tabăra este împărţită în
conformitate cu indicaţiile expuse în Anexa nr. 14.
Pentru executarea serviciului interior în unitate, se numeşte personalul de
serviciu potrivit prevederilor pct.196-200. Schimbarea personalului pentru serviciul
de zi se execută la ora stabilită de comandantul unităţii, înaintea primei linii, la
mijlocul frontului taberei, personalul stînd cu faţa spre exteriorul taberei.
362. În subunitate se numesc trei schimburi de plantoane: schimbul de serviciu se
găseşte pe linia din faţă, lîngă umbrela-ciupercă, schimbul al doilea păzeşte raionul
de instalare a subunităţii, iar schimbul al treilea - se odihneşte. Plantoanele pe
subunitate îndeplinesc obligaţiile prevăzute la pct.270-274. În afară de aceasta,
plantoanele sînt obligate: să transmită cu vocea ordinele pentru militarii aflaţi în
corturi şi plantoanele din subunităţile amplasate în vecinătate; să supravegheze ca
militarii să-şi satisfacă necesităţile în locul destinat acestui scop.
363. Pentru inspecţia de dimineaţă şi pentru apelul de seară subunităţile se adună
în locul stabilit de comandant. Pe timp nefavorabil, la indicaţia ofiţerului de serviciu
pe unitate, apelul de seară se permite a fi desfăşurat în corturi.
364. Apelul de seară se face la comanda „Începeţi apelul”, dată de ofiţerul de
serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) şi se desfăşoară în conformitate cu
prevederile pct.404- 406.
365. La ora stabilită pentru interpretarea semnalului „Zorile”, ofiţerul de serviciu
pe unitate (pe tabăra întrunită) dă comanda „DREPŢI” şi ordonă muzicii să
interpreteze semnalul „Zorile”. Orchestra (toboşarul-gornist) interpretează semnalul
„Zorile”. Cînd se desfăşoară apelul de seară general pe tabără, după semnalul
„Zorile”, orchestra interpretează Imnul de Stat al Republicii Moldova, după care

70
ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) comandă: „Pe loc REPAUS. LA
CORTURI”. Orchestra interpretează marşul.
La ora stabilită se dă semnalul „Stingerea”.
După apel, sergenţii de serviciu pe subunităţi se prezintă la ofiţerul de serviciu pe
unitate (pe tabăra întrunită) şi raportează.
366. Pe timp favorabil, ziua şi în nopţile călduroase, la indicaţia ofiţerului de
serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită), plantoanele ridică poalele corturilor. Pe timp
uscat, liniile taberei, drumurile şi culoarele dintre corturi se stropesc.

CAPITOLUL XI
PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR ÎN TIMPUL
TRANSPORTĂRII TRUPELOR

Principii generale

367. Unităţile, subunităţile militare şi echipele numeroase, în vederea

transportării pe căi de comunicaţie feroviare şi fluviale, se organizează în eşaloane
militare.
În cazul transportării pe cale aeriană, pentru fiecare navă aeriană se formează
echipe militare.
Fiecărui eşalon (echipe) militar i se atribuie un număr.
368. Efectivul eşalonului (echipei) militar trebuie să cunoască şi să respecte
normele de comportament şi securitate în timpul transportării trupelor.
369. Prin ordinul comandantului unităţii militare, la fiecare eşalon, se numesc:
şeful eşalonului militar, ajutorul şefului pentru asigurarea de luptă, ajutorul pentru
aprovizionare, şeful comunicaţiilor şi medicul (felcerul).
În echipa militară se numeşte şeful ei.
Şefii de vagoane (de compartimente în navele în care sînt dispuşi oamenii) se
numesc de către comandanţii subunităţilor transportate în ele sau de către şeful
eşalonului militar, iar plantoanele pe compartimentele navelor aeriene - de către
şeful echipei militare.
Numele de familie al şefului eşalonului (echipei) militare şi gradul lui militar,
numărul eşalonului (echipei) militar sînt comunicate întregului efectiv.
370. Pentru executarea serviciului interior şi de gardă în eşalonul militar se
numesc:
1) ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar şi ajutorul lui;
2) sergenţii de serviciu pe subunităţi;
3) sergenţii de serviciu şi plantoanele pe vagoane (pe compartimente în navele
fluviale, în navele aeriene);
4) personalul de gardă;
5) subunitatea de serviciu;
6) toboşarul-gornist de serviciu.
371. Personalului eşalonului (echipei) militar i se interzice:
1) să intervină în activitatea organelor de transport;
2) să reţină trenul în gări (nava - în porturi, nava aeriană - în aeroporturi) peste
timpul prevăzut de program;
71
 3) să urce şi să coboare (în nava aeriană - să-şi părăsească locurile) înainte de
comanda sau semnalul stabilit; să urce în vagoane (pe puntea navei) şi să sară din ele
din mersul trenului (navei);
4) să oprească trenul cu maneta de intervenţie, cu excepţia cazurilor cînd sînt
puse în pericol mersul trenului şi viaţa oamenilor;
5) să facă pe pereţii vagoanelor (navelor) inscripţii, să lipească şi să atîrne
pancarte, lozinci, fanioane;
6) să menţioneze în scrisori şi telegrame denumirea unităţii militare şi informaţii
despre transporturi, precum şi să discute despre acestea cu persoane străine; să lase
la locurile de îmbarcare, debarcare şi în vagoane (în compartimentele de navă, în
nave aeriene) scrisori, ziare, hîrtii etc.;
7) să stea în timpul transportării pe acoperişul vagoanelor, pe platforme, în
gheretele de frînă, în cabinele şi caroseriile autovehiculelor, iar pe sectoarele
electrificate de cale ferată, în afară de aceasta, să se atingă de suporturi de metal şi
de priza la pămînt, să se apropie de firul de contact mai aproape de doi metri;
8) să se afle în încăperile de serviciu ale navei, la locurile de muncă ale
echipajului navei, în bărci de salvare; să se caţăre prin obloanele ecluzelor;
9) să stea în uşile şi golurile de uşă ale vagonului, să se sprijine de uşile
vagonului (de balustrade, copastiile navei);
10) să folosească în vagoane (pe nave) mijloace de iluminare şi încălzire
neprevăzute;
11) să alimenteze tehnica cu carburanţi – lubrifianţi după încărcarea acesteia cu
efectiv, armament, muniţii sau bunuri materiale;
12) să umble fără vreo necesitate pe linii ferate (pe teritoriul portului,
aeroportului); să arunce gunoi pe teritoriu şi să aprindă focul la staţii (porturi,
aeroporturi); să ia fără aprobare bunuri care nu aparţin eşalonului (echipei);
13) să arunce la staţii şi din mersul trenului (navei) gunoi, resturi alimentare etc.
372. Se interzice transportarea cu eşalonul militar a persoanelor străine, precum
şi a încărcăturilor care nu aparţin eşalonului militar. Transportarea cu eşalonul
militar a personalului administraţiei transporturilor, precum şi a formaţiilor militare
de ocazie este aprobată de şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare.
373. Încărcăturile periculoase sînt transportate sub supravegherea permanentă a
persoanelor cu funcţii de răspundere ale eşalonului, ale organelor transporturilor
militare în strictă corespundere cu prevederile documentelor normative în vigoare
pentru felurile de transport.
374. Militarul rămas de eşalonul (echipa) militar(ă) este obligat să se prezinte la
şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare, iar în lipsa acestuia - la şeful staţiei
(portului, aeroportului), să raporteze (să informeze) cauzele care au dus la pierderea
eşalonului (echipei), să comunice numărul eşalonului (echipei) militar(e) şi să
acţioneze conform indicaţiilor şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare sau
de şeful staţiei (portului, aeroportului).

ŞEFUL DE EŞALON (ECHIPĂ) MILITAR(Ă)

375. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) răspunde: de starea de pregătire

permanentă în vederea luptei; de îmbarcarea, transbordarea şi debarcarea la timp a
72
eşalonului (echipei) militar(e); de dispunerea şi fixarea corectă a armamentului şi
tehnicii militare; de disciplină, ordine şi de respectarea de către personalul
eşalonului (echipei) militar(e) a regulilor stabilite pentru transporturi şi de securitate;
de organizarea asigurării multilaterale şi a măsurilor antiincendiare; de păstrarea
armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale transportate, a
materialului rulant şi a echipamentului acestuia; de starea sanitaro-igienică a
eşalonului.
Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) se subordonează comandantului unităţii
militare sau persoanei care formează eşalonul (echipa) militar(ă) şi şefului secţiei
transporturi şi comunicaţii militare. El este şef direct al întregului personal al
eşalonului (echipei) militar(e).
376. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) are următoarele obligaţii:
1) să organizeze îmbarcarea, transbordarea şi debarcarea în termenele stabilite a
eşalonului (echipei) militar(e), să asigure dispunerea corectă şi fixarea sigură a
armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace militare, precum şi ordinea la
locul de îmbarcare-debarcare;
2) să supravegheze luarea în primire de către şefii de vagoane (de compartimente
în nave) a utilajului militar demontabil, predarea lui în locurile de descărcare şi să
asigure păstrarea acestuia în timpul transportării;
3) să asigure respectarea de către efectiv a regulilor de transport şi de siguranţă,
precum şi menţinerea ordinii în timpul staţionării trenului (navei);
4) să organizeze asigurarea multilaterală, serviciile interior şi de gardă, protecţia
antiincendiară în eşalonul militar, precum şi controlul asupra stării armamentului şi
tehnicii militare, asupra stării dispozitivelor de fixare a lor şi asupra siguranţei
împrejmuirilor pentru santinele şi observatori;
5) să asigure pregătirea eşalonului (echipei) militar(e) pentru debarcare bruscă şi
deplasare pe jos în raionul indicat sau pentru executarea misiunii de luptă;
6) să asigure perfectarea la timp a documentelor de transport ale eşalonului
(echipei) militar(e);
7) să stabilească timpul de schimb pentru serviciul de zi, precum şi să stabilească
modul de hrănire a personalului şi să aprobe tabelul cu repartiţia şi consumul
alimentelor;
8) să organizeze legătura în eşalon şi să numească şefii echipelor de încărcare-
descărcare şi ai altor echipe;
9) înainte de începerea îmbarcării eşalonului (echipei) militar(e) (navei de
transport, navei aeriene), să execute instructajul cu personalul privind regulile de
securitate în timpul lucrărilor de îmbarcare-debarcare, în timpul deplasării pe căile
de comunicaţie, mai ales pe sectoarele electrificate de cale ferată, regulile de
siguranţă antiincendiară şi acţiunile în caz de incendiu, să verifice executarea
măsurilor antiincendiare în cazul instalării în vagoane (în compartimentele navelor)
a bucătăriilor, sobelor (containerelor de încălzire şi ventilare) şi a altor instalaţii,
care prezintă pericol de incendiu;
10) pe timpul deplasării, să raporteze şefului secţiei transporturi şi comunicaţii
militare despre situaţia eşalonului (echipei) militar(e) şi să-i prezinte foaia de
parcurs;
11) să asigure respectarea regulilor sanitaro-igienice în eşalon;
73
 12) să comunice despre militarii care au rămas de eşalon şefului secţiei
transporturi şi comunicaţii militare, iar acolo unde acesta nu există - şefului staţiei
respective (portului, aeroportului);
13) în cazul staţionărilor determinate de acţiunile inamicului, de incendii, troiene,
eroziuni, precum şi în cazul accidentelor, să acorde ajutor organelor de transport la
restabilirea circulaţiei;
14) să instaleze bolnavii (răniţii) în vagonul (compartimentul, careul) de izolare
al eşalonului militar, iar pe cei care nu pot să continue transportarea - să-i interneze
în cea mai apropiată instituţie medicală militară sau civilă; în cazul decesului unei
persoane din componenţa eşalonului (echipei) militar(e), să expedieze corpul
defunctului, împreună cu obiectele, documentele, scrisorile şi banii acestuia la cel
mai apropiat spital militar sau civil.
377. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) are dreptul să se folosească gratuit de
mijloacele de comunicaţii din transport (telegraf, telefon, radio) pentru convorbiri
privind transportarea şi asigurarea eşalonului (echipei) militar(e).
378. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) soluţionează problemele legate de
transport cu şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare, iar acolo unde acesta
nu există - cu şeful staţiei (portului, aeroportului).
379. În cazul cînd în acelaşi tren (navă, navă aeriană) se deplasează cîteva
eşaloane (echipe) militare, comandantul unităţii militare sau şeful secţiei transporturi
şi comunicaţii militare numeşte pe unul din şefii eşaloanelor (echipelor) militare şef
peste ceilalţi şefi de eşaloane (echipe) militare, menţionînd acest fapt în foile de
parcurs.
380. În cazul desprinderii vagoanelor de la eşalonul militar din cauza
defecţiunilor tehnice, şeful de eşalon militar cere înlocuirea acestora. Dacă acestea
nu pot fi înlocuite, personalul din aceste vagoane se repartizează temporar în alte
vagoane ale trenului; în cazul desprinderii vagoanelor cu armament şi tehnică
militară, împreună cu acestea se lasă echipaje (conducători auto, echipe), iar în cazul
vagoanelor cu alte bunuri militare - gardă. Se întreprind măsuri pentru transportarea
lor cît mai urgentă în punctele de destinaţie.

AJUTORUL ŞEFULUI DE EŞALON MILITAR

PENTRU ASIGURAREA DE LUPTĂ

381. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru asigurarea de luptă răspunde de

starea pazei şi apărării eşalonului militar. El se subordonează şefului de eşalon
militar şi este şef direct al personalului subunităţilor militare destinate pentru
asigurarea de luptă.
382. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru asigurarea de luptă are următoarele
obligaţii:
1) să elaboreze măsurile de asigurare de luptă în timpul transportării, să
raporteze despre ele şefului de eşalon militar şi să asigure executarea lor;
2) să schiţeze modul de utilare şi folosire a adăposturilor pentru personal,
armament şi tehnica militară în raioanele de aşteptare, concentrare şi la staţiile
(locurile) de îmbarcare-debarcare;

74
 3) să organizeze cercetarea nucleară, biologică şi chimică (NBC), iar în caz de
necesitate - dezactivarea şi degazarea parţială a armamentului, a tehnicii militare şi a
vagoanelor sau a compartimentelor navei ocupate de personalul eşalonului;
4) să urmărească asigurarea personalului eşalonului militar cu mijloace de
protecţie individuală;
5) să organizeze îndrumarea circulaţiei şi mascarea armamentului, tehnicii
militare în raioanele de încărcare şi descărcare;
6) să organizeze şi să controleze executarea serviciului de gardă în eşalonul
militar şi serviciului de alarmă al mijloacelor de apărare antiaeriană;
7) să prevadă măsuri de asigurare de luptă pentru cazul că se va trece la
executarea unui marş.

AJUTORUL ŞEFULUI DE EŞALON MILITAR

PENTRU APROVIZIONARE

383. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare răspunde: de

aprovizionarea materială completă şi la timp a eşalonului militar pe servicii; de
organizarea aprovizionării cu apă, cu alimente şi cu servicii comunale în timpul
deplasării. El se subordonează şefului de eşalon militar şi este şef direct al
personalului subordonat nemijlocit lui.
384. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare are următoarele
obligaţii:
1) să primească la statul major al unităţii militare toate documentele necesare
pentru aprovizionarea personalului eşalonului militar cu produse alimentare,
echipament şi ţinerea evidenţei acestora în timpul transportării;
2) să asigure primirea la punctul de pornire a cantităţii cuvenite de produse
alimentare şi transportarea lor în eşalon, precum şi completarea rezervelor în timpul
transportării; să asigure alimentarea calitativă şi primirea de către fiecare militar a
raţiei cuvenite de alimente;
3) să aprovizioneze bucătăriile şi vagoanele pentru transportarea oamenilor cu
combustibil, cu apă tehnică şi potabilă, cu inventar, cu veselă şi mijloace de stingere
a incendiilor;
4) să alcătuiască, împreună cu medicul eşalonului, tabelul de repartiţie a
alimentelor pentru pregătirea hranei calde la bucătăriile eşalonului şi să-1 prezinte
spre aprobare şefului de eşalon;
5) să organizeze folosirea corectă a utilajului vagoanelor pentru transportarea
oamenilor, să supravegheze buna stare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a
instalaţiilor de încălzire în vagoane (în compartimentele navelor);
6) să organizeze deservirea cu baie-spălătorie a efectivului eşalonului militar.

COMANDANTUL DE SUBUNITATE

385. Comandantul de subunitate se subordonează şefilor săi direcţi şi şefului

eşalonului (echipei) militar(e).

75
 În afară de îndeplinirea obligaţiilor sale directe, expuse în punctele
corespunzătoare ale prezentului regulament, comandantul de subunitate are
următoarele obligaţii:
1) să pregătească personalul, armamentul, tehnica militară şi materialele pentru
transportare şi, în conformitate cu planul de încărcare, să efectueze repartizarea lor
pe materialul rulant (prin compartimentele navei);
2) să efectueze instructajul personalului privind regulile de transport şi
securitate, să-i comunice numărul eşalonului (echipei) militar(e), numele de familie
şi gradul militar al şefului eşalonului (echipei) militar(e);
3) să desemneze personalul pentru serviciul de zi şi echipe pentru încărcări-
descărcări sau alte echipe la indicaţia şefului eşalonului şi să numească fochiştii;
4) să conducă personal încărcarea, transbordarea şi descărcarea, să asigure
amplasarea, fixarea şi mascarea armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace
materiale, să controleze starea acestora în timpul transportării;
5) să organizeze şedinţe de pregătire cu personalul subunităţii;
6) să urmărească respectarea de către personal a disciplinei militare şi a regulilor
de transport stabilite, de asemenea, să supravegheze păstrarea utilajului vagoanelor
(compartimentelor navei).

ŞEFUL DE VAGON (DE COMPARTIMENT AL NAVEI)

386. Şeful de vagon (de compartiment al navei) se subordonează comandantului
subunităţii sale şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar.
El este şef direct al personalului dispus în vagon (în compartimentul navei).
387. Şeful de vagon (de compartiment al navei) are următoarele obligaţii:
1) să aibă lista personalului, să cunoască cît armament şi alte mijloace
materiale sînt dispuse în vagon (în compartimentul navei) şi, înainte de pornire, să
verifice existenţa lor;
2) să controleze şi să ia în primire, înainte de pornire, echipamentul vagonului
(compartimentului navei), iar după descărcare, să-1 predea în întregime şi în stare
bună;
3) să dirijeze îmbarcarea, instalarea şi debarcarea personalului;
4) să numească plantoanele pe vagon (pe compartimentul navei), să urmărească
cum se execută serviciul, precum şi să repartizeze militarii la primirea hranei, apei,
combustibilului şi la diferite lucrări;
5) să vegheze asupra păstrării secretului de stat şi respectării de către personal a
disciplinei, ordinii interioare, regulilor de purtare a uniformei şi a regulilor de
securitate;
6) să nu admită debarcarea personalului, scoaterea armamentului, muniţiilor şi
altor mijloace materiale din vagoane (compartimentele navei) fără aprobarea şefului
eşalonului sau înainte de comandă (semnal);
7) să nu admită, fără aprobare, transportarea în vagon (în compartimentul
navei) a persoanelor, precum şi a încărcăturilor care nu fac parte din eşalonul
militar;
8) să supravegheze menţinerea unei temperaturi optimale în vagoane (în
compartimentele navei) şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor; în cazul
izbucnirii unui incendiu în vagon, să întreprindă toate măsurile pentru stingerea
76
acestuia şi să dea semnalul de oprire a trenului; pe navă - concomitent cu stingerea
incendiului, să raporteze ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar;
9) primind indicaţii privind pregătirea pentru debarcare, să ordone personalului
să se îmbrace, să-şi ia armele şi obiectele personale, să înceteze încălzirea sobelor şi
să stingă focul din ele;
10) să controleze, după debarcare, dacă au fost luate toate bunurile materiale şi
dacă au fost stinse toate sobele;
11) să raporteze comandantului subunităţii şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul
militar despre bolnavi, despre militarii rămaşi de eşalon, precum şi despre defectarea
sau pierderea armelor, a altui patrimoniu militar, a utilajului vagonului
(compartimentului navei) şi despre alte incidente.

OFIŢERUL DE SERVICIU PE EŞALONUL MILITAR

388. Ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar se numeşte din corpul ofiţerilor şi se

subordonează şefului eşalonului militar şi comandantului unităţii militare în
transport. Lui i se subordonează personalul serviciului de zi şi şefii de vagoane (de
compartimente).
389. La executarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar se conduce
de prevederile pct.242-250. În afară de aceasta, ofiţerul de serviciu pe eşalonul
militar are următoarele obligaţii:
1) să urmărească predarea de către comandanţii de subunităţi a armamentului, a
tehnicii militare şi a altor mijloace materiale sub paza gărzii, să supravegheze
instalarea primului schimb de santinele, schimbarea şi ridicarea gărzii;
2) să controleze existentul de personal, executarea serviciului de către
personalul serviciului de zi, starea de pregătire a subunităţii de serviciu, precum şi
respectarea de către personal a regulilor de prevenire a incendiilor;
3) să supravegheze respectarea ordinii şi disciplinei în eşalonul militar, a
regulilor privind transporturile militare şi păstrarea mijloacelor materiale;
4) la indicaţia şefului eşalonului militar, să comunice comandanţilor de
subunităţi, şefilor de vagoane (de compartimente) şi şefului gărzii staţiile în care se
permite ieşirea personalului;
5) să asigure pe parcursul transportării primirea şi distribuirea organizată a
hranei calde, a apei, a combustibilului şi a mijloacelor de iluminare;
6) să nu permită accesul la eşalonul militar al persoanelor străine, cu excepţia
lucrătorilor din transporturi pentru întreţinerea trenurilor (navelor).

SERGENTUL DE SERVICIU PE SUBUNITATE

390. Sergentul de serviciu pe subunitate se subordonează ofiţerului de serviciu pe

eşalonul militar şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior în subunitate -
comandantului şi subofiţerului de subunitate. Lui i se subordonează plantoanele pe
vagoanele (pe compartimentele navei) în care este dispus efectivul.
391. Sergentul de serviciu pe subunitate îndeplineşte obligaţiile prevăzute la pct.
264-269. În afară de acestea, la indicaţia comandantului de subunitate şi cu
aprobarea ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar, sergentul de serviciu pe
77
subunitate trebuie să controleze la staţii cum sînt fixate şi mascate armamentul,
tehnica militară şi alte mijloace materiale, să lichideze neregulile şi să raporteze
despre aceasta comandantului de subunitate şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul
militar.

PLANTONUL PE VAGON (PE COMPARTIMENTUL NAVEI,

PE COMPARTIMENTUL NAVEI AERIENE)

392. Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe compartimentul navei

aeriene) se subordonează sergentului de serviciu pe subunitate, şefului de vagon (de
compartiment), iar acolo unde aceştia nu există - şefului echipei militare.
393. Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe compartimentul navei
aeriene) execută obligaţiile prevăzute la pct.270-274. Suplimentar, plantonul pe
vagon este obligat:
1) înainte de îmbarcarea în vagon sau debarcarea din acesta a personalului, să
instaleze scara dublă (scara mobilă) şi bara de la uşă, iar, după finisarea îmbarcării
sau debarcării, să ridice scara dublă (scara mobilă) şi bara de la uşă;
2) să verifice existentul în personal după îmbarcare şi să raporteze şefului de
vagon (de compartiment al navei) sau şefului echipei militare;
3) să nu permită ieşirea personalului din vagon (din compartimentul navei)
înainte de comandă sau de semnalul stabilit şi cu încălcarea ţinutei;
4) să supravegheze încălzirea sobelor şi respectarea regulilor de prevenire a
incendiilor, cît şi existenţa apei în rezervoare şi căldări; înainte de debarcare, să
înceteze încălzirea sobelor şi să stingă focul din acestea;
5) să menţină ordinea în vagon (în compartimentul navei, în compartimentul
navei aeriene);
6) să supravegheze păstrarea utilajului şi inventarului;
7) să urmărească semnalele şi comenzile date de şeful eşalonului (echipei)
militar(e) şi de ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar;
8) să nu permită personalului să se expună din vagon, să se sprijine pe bara de
la uşa vagonului şi să se afle dincolo de aceasta în uşa vagonului, să stea sau să şadă
în uşa vagonului;
9) să controleze ca în vagon să fie deschise anume uşile pe care le-a indicat
şeful eşalonului militar;
10) să nu permită personalului să arunce din vagon (din compartimentul navei)
gunoi, resturi de alimente etc.

CAPITOLUL ХII
REPARTIZAREA TIMPULUI ŞI ORDINEA ZILNICĂ
Principii generale
394. Repartizarea timpului în unitatea militară se organizează în scopul asigurării
stării de pregătire operaţională, de pregătire de luptă, menţinerii ordinii interioare,
disciplinei militare, condiţiilor de asigurare logistică, de odihnă a efectivului,
precum şi în scopul executării misiunilor stabilite.

78
 Într-o săptămînă, durata totală a timpului de serviciu al militarilor prin contract
nu trebuie să depăşească durata timpului stabilit conform legislaţiei în vigoare.
Durata timpului de serviciu pentru militarii în termen este determinată de
programul zilnic al unităţii militare.
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, în perioada executării
serviciului de luptă (de alarmă), participării la exerciţii şi antrenamente militare,
precum şi la alte acţiuni legate de asigurarea capacităţii de luptă şi de mobilizare,
timpul de serviciu nu se limitează, militarilor oferindu-li-se însă timp pentru odihnă.
Militarilor în termen li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă în săptămână.
Militarilor prin contract, antrenaţi la executarea îndatoririlor serviciului militar în
zilele de odihnă şi de sărbătoare, timp pentru odihnă li se acordă în mod obligatoriu
în alte zile ale săptămînii, la hotărîrea comandantului de unitate (subunitate),
ţinîndu-se cont de necesităţile serviciului. Durata timpului pentru odihnă acordat nu
trebuie să depăşească durata timpului aflării în serviciu în zilele de odihnă şi de
sărbătoare.
Pentru militarii prin contract se stabileşte săptămîna de serviciu de cinci zile cu
două zile de odihnă, iar pentru militarii în termen şi cei cu termen redus şi pentru
studenţii instituţiilor de învăţămînt militar săptămîna de serviciu este de şase zile cu
o zi de odihnă.
În cazul antrenării militarilor prin contract la executarea îndatoririlor serviciului
militar peste durata stabilită a timpului de serviciu în săptămînă şi imposibilităţii de
a-i acorda timp pentru odihnă în alte zile ale săptămânii, acest timp se sumează şi se
acordă militarilor ca zile suplimentare de odihnă la concediul anual obligatoriu.
395. Programul zilnic al unităţii militare stabileşte în timp realizarea activităţilor
zilnice ale efectivului subunităţilor şi statului major al unităţii militare.
Programul zilnic este stabilit de către comandantul unităţii militare, ţinînd cont de
misiunile ce revin unităţii militare, de anotimp şi de condiţiile climaterice. Acesta
este elaborat pentru perioada de instruire şi poate fi actualizat de către comandantul
unităţii militare pe parcursul desfăşurării exerciţiilor tactice, tragerilor, ieşirilor de
campanie, executării serviciului de alarmă, serviciilor de garda şi celui interior, altor
activităţi, ţinînd cont de specificul executării acestora.
Programul zilnic al unităţii militare se află în documentaţia serviciului de zi (pe
panouri).
396. În programul zilnic trebuie să fie prevăzut timp pentru înviorarea de
dimineaţă, toaleta de dimineaţă şi de seară, inspecţia de dimineaţă, şedinţele de
instrucţie şi pentru pregătirea către acestea, pentru pregătirea serviciului de zi,
schimbul îmbrăcămintei speciale (de lucru), curăţarea încălţămintei şi toaleta
dinaintea mesei, servirea mesei, îngrijirea armamentului şi tehnicii militare, lucrul
educativ şi sportiv în masă, informarea efectivului, audierea şi vizionarea
programelor informative, primirea bolnavilor la punctele medicale, satisfacerea
necesităţilor personale ale militarilor (cel puţin două ore), plimbare, apelul de seară
şi opt ore pentru somn.
Intervalele dintre primirea hranei nu trebuie să depăşească şapte ore şi nici să fie
mai mici de patru ore.
După prînz, în decursul a cel puţin 30 de minute, nu se vor desfăşura şedinţe sau
lucrări.
79
 Adunările, şedinţele, precum şi activităţile educative, vizionarea spectacolelor,
filmelor şi alte activităţi trebuie să fie terminate pînă la plimbarea de seară.
397. Timpul de serviciu al militarilor prin contract trebuie să prevadă timpul
sosirii la serviciu şi plecării de la acesta, timpul întreruperii pentru primirea hranei
(prînzului), pregătirii individuale (cel puţin patru ore pe săptămînă), pregătirii zilnice
pentru desfăşurarea şedinţelor şi timpul pentru pregătirea fizică (cu o durata totală de
cel puţin trei ore pe săptămînă).
La determinarea timpului de serviciu se ţine cont de necesitatea executării de
către militari a obligaţiilor funcţionale în corespundere cu misiunile unităţii şi
programul zilnic, precum şi a măsurilor de menţinere a unităţii (subunităţii) militare
în starea de pregătire permanentă în vederea luptei.
398. În scopul întreţinerii armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace
materiale, utilării şi amenajării parcurilor şi obiectivelor bazei materiale de
instrucţie, aducerii în ordine a unităţii militare şi executării altor lucrări, în fiecare
săptămînă se organizează ziua de gospodărie, iar lunar - zi de parc. Săptămînal se
desfăşoară îmbăierea efectivului cu schimbul lenjeriei de pat şi de corp.
Zilele de parc, gospodărie se realizează conform planurilor elaborate de şeful
compartimentului logistic, de comun acord cu şeful statului major, şi aprobate de
către comandantul unităţii. Extrasele din acest plan se transmit subunităţilor.
Lucrările în zilele de parc şi de gospodărie, precum şi cele de aducere în ordine a
teritoriilor unităţilor militare se execută sub conducerea plutonierilor sau a
tehnicienilor subunităţilor, iar în lipsa acestora – sub conducerea persoanelor ce le
înlocuiesc. Conducătorii lucrărilor sînt responsabili de organizarea acestora, precum
şi de respectarea regulilor tehnicii securităţii.
399. Zilele de duminică şi cele de sărbătoare sînt zile de odihnă pentru întreg
efectivul, cu excepţia celui care execută serviciul de alarmă (serviciu de luptă) şi
serviciul de zi. Zilele de odihnă şi cele de sărbătoare se desfăşoară conform
planurilor elaborate de şeful compartimentului personal, de comun acord cu şeful
statului major şi aprobat de către comandantul unităţii. În aceste zile, cît şi în timpul
liber de şedinţe, cu efectivul se desfăşoară activităţi cultural-educative şi distractive,
precum şi activităţi sportive.
În ajunul zilelor de odihnă şi al celor de sărbătoare, stingerea se permite a fi
efectuată cu o oră mai tîrziu, iar deşteptarea, în zilele de odihnă şi în cele de
sărbătoare, se efectuează mai tîrziu, la ora stabilită de comandantul unităţii militare.
În zilele de odihnă şi în cele de sărbătoare înviorarea de dimineaţa nu se
desfăşoară.

DEŞTEPTAREA, INSPECŢIA DE DIMINEAŢĂ

ŞI APELUL DE SEARĂ

400. Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea”, sergentul de

serviciu pe subunitate înfăptuieşte deşteptarea comandanţilor de grupe (echipe) şi
locţiitorilor comandanţilor de plutoane, iar la ora stabilită (la semnalul
„Deşteptarea”) - deşteptarea generală a subunităţii.
401. După deşteptare, se efectuează înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor
şi a teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.
80
 402. Pentru inspecţia de dimineaţă, la comanda sergentului de serviciu pe
subunitate „Companie, pentru inspecţie – ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor
de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor la locul
stabilit. Sergentul de serviciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează
plutonierului de subunitate despre pregătirea subunităţii pentru inspecţie. La
comanda plutonierului de subunitate, locţiitorii comandanţilor de plutoane şi
comandanţii de grupe desfăşoară inspecţia de dimineaţă.
403. La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor
exterior şi respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală.
Militarii care necesită asistenţă medicală sînt înscrişi de către sergentul de
serviciu pe subunitate (unitate) în registrul de evidenţă a bolnavilor (Anexa nr.18)
pentru a fi trimişi la punctul medical al unităţii.
La inspecţia de dimineaţă, comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor
depistate, controlează executarea şi raportează locţiitorilor comandanţilor de
plutoane rezultatele inspecţiei, iar aceştia - plutonierului de subunitate.
Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează
periodic, de regulă, înainte de stingere.
404. Seara, înainte de apel, la ora prevăzută în programul zilnic, sub conducerea
plutonierului de subunitate sau a unuia din locţiitorii comandanţilor de plutoane, se
desfăşoară plimbarea de seară. În timpul plimbării de seară, efectivul interpretează
cîntece ostăşeşti în componenţa subunităţii. După plimbare, la comanda sergentului
de serviciu pe subunitate „Companie, pentru apel ADUNAREA”, locţiitorii
comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor
pentru apel. Sergentul de serviciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea,
raportează plutonierului de subunitate sau persoanei care îl înlocuieşte despre
adunarea la apelul de seară.
Plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat comanda
„DREPŢI”, începe apelul. La începutul apelului, el nominalizează gradele militare,
numele militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele lor de vitejie, în lista subunităţii
(unităţii) sau ca soldaţi de onoare. La nominalizarea acestor militari, se raportează:
„Cutare (gradul militar şi numele) a căzut cu moarte de erou în luptele pentru
libertatea şi independenţa Patriei” sau „Soldatul de onoare al companiei (gradul
militar şi numele) se află în rezervă”.
După aceasta, plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte,
controlează efectivul conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare militar
răspunde: „Prezent”. Pentru cei absenţi, răspund comandanţii de grupe. De exemplu:
„În gardă”, „În concediu”.
După apel, plutonierul de subunitate dă citire ordinelor şi dispoziţiunilor pe care
trebuie să le cunoască toţi militarii, anunţă serviciul de zi pentru ziua următoare şi
stabileşte (precizează) modalităţile de intervenţie în caz de alarmă sau incendiu.
Locţiitorii comandanţilor de plutoane numesc militarii de rînd pentru efectuarea
curăţeniei în ziua următoare. La ora stabilită, se dă semnalul „Stingerea”, se aprinde
lumina de serviciu şi se stabileşte liniştea deplină.
405. Dacă în subunitate pe timpul inspecţiei de dimineaţă şi al apelului de seară
se află comandantul subunităţii, plutonierul de subunitate raportează acestuia
rezultatele inspecţiei (apelului).
81
 406. Periodic, conform planului unităţii militare, se desfăşoară apelurile de seară
generale. Locul de executare a apelului de seară trebuie să fie iluminat.
La apelurile generale este obligat să asiste întregul efectiv al unităţii militare.
Apelul întregului efectiv, conform listei nominale, este executat de comandanţii
de subunităţi, iar rezultatele apelului sînt raportate comandantului (şefului) superior.
La apelul general al unităţii militare, comandanţii de subunităţi independente ale
unităţii raportează comandantului unităţii militare rezultatele apelului.
După apelul general, comandantul de unitate militară dă comanda „DREPŢI” şi
ordonă să se intoneze „Zorile”. La executarea apelului de seară general, după
intonarea „Zorilor”, orchestra intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. După
aceasta, subunităţile defilează sub acompaniamentul orchestrei. Dacă unitatea nu
dispune de orchestră, sînt întrebuinţate mijloacele tehnice de reproducere a
înregistrărilor sonore. Odată cu începutul intonării „Zorilor", comandanţii de
subunităţi, de la pluton în sus, duc mîna la coifură şi o lasă în jos la comanda „Pe loc
REPAUS”, dată de comandantul unităţii îndată ce orchestra a încetat intonarea.

INSTRUIREA TRUPELOR

407. Pregătirea de luptă a militarilor constituie conţinutul de bază al activităţii lor

zilnice pe timp de pace. Măsurile determinate de planul pregătirii de luptă şi de
orarul şedinţelor pot fi amînate numai de către comandatul (şeful) care a aprobat
aceste documente. Şedinţele şi exerciţiile tactice, în scopul însuşirii de către militari
a procedeelor de acţiune în lupta modernă, trebuie să fie desfăşurate în mod exigent
şi fără simplificări.
În şedinţele de instrucţie şi în exerciţiile tactice este antrenat întregul efectiv al
unităţii. De şedinţe sînt scutite numai persoanele aflate în serviciul de zi şi la
lucrările, prevăzute în ordinul de zi pe unitate, precum şi militarii cărora le-a fost
acordată zi de odihnă, ca recuperare pentru executarea serviciului în zilele de odihnă
sau în cele de sărbătoare.
Cu soldaţii şi sergenţii eliberaţi pe motiv de boala de şedinţele în teren, la
dispoziţiunea comandantului de subunitate, se organizează alte şedinţe în sălile de
clasă.
Comandanţii (şefii) vinovaţi de sustragerea efectivului de la şedinţe sînt traşi la
răspundere.
408. Şedinţele încep şi se termină la semnal, în orele stabilite de programul
zilnic.
Înaintea începerii şedinţelor, comandanţii de grupe şi locţiitorii comandanţilor de
plutoane verifică prezenţa subordonaţilor, cît şi faptul dacă aceştia sînt îmbrăcaţi
regulamentar şi echipamentul lor este ajustat şi dacă armele nu le sînt încărcate.
După terminarea şedinţelor şi exerciţiilor tactice, comandanţii de subunităţi
trebuie să controleze personal existenţa şi integritatea întregului armament, tehnicii
militare şi a mijloacelor de antrenament şi de instrucţie, precum şi existentul
muniţiilor. Armele şi cartuşierele sînt controlate de către comandanţii de grupe şi
plutoane în modul stabilit. Rezultatele controlului sînt raportate în mod ierarhic.
Muniţiile neconsumate şi tuburile se predau în modul stabilit.

82
 După şedinţe şi exerciţii tactice se execută întreţinerea armamentului, tehnicii
militare şi a echipamentului, cît şi curăţenia locurilor de desfăşurare a şedinţelor.
La decizia comandantului unităţii, trimiterea şi sosirea subunităţilor la
instrucţii în teren se efectuează sub acompaniamentul orchestrei unităţii.

DEJUNUL, PRÎNZUL ŞI CINA

409. La ora stabilită în programul zilnic, pînă la începerea distribuirii hranei,

medicul, în comun cu ofiţerul de serviciu pe unitate, trebuie să controleze calitatea
hranei, să execute cîntăririle de control ale porţiilor, precum şi starea sanitară a
încăperilor cantinei, veselei de masă şi bucătărie şi a inventarului. Hrana se probează
zilnic de către comandantul unităţii sau, la indicaţia acestuia, de locţiitori sau de şefii
de servicii.
Rezultatele controlului se înscriu în registrul evidenţei controlului calităţii
preparării hranei.
La ora stabilită, ofiţerul de serviciu pe unitate permite distribuirea hranei.
410. Soldaţii şi sergenţii trebuie să sosească în cantină în formaţie, sub
conducerea plutonierului(şefului) de subunitate.
În cantină se interzice primirea hranei cu capul acoperit, în scurte călduroase
(mantale) şi în îmbrăcăminte specială (de lucru).
411. Persoanele din serviciul de zi primesc hrana în orele stabilite de
comandantul unităţii militare.
Pentru bolnavii aflaţi la punctul medical al unităţii militare hrana se distribuie
separat.

PERMISIA DIN LOCUL DE DISPUNERE A UNITĂŢII

412. Militarii în termen au dreptul să se deplaseze liber în afara locului de

amplasare a unităţilor militare, în limitele garnizoanelor în care sînt învoiţi, conform
biletului de permisie.
413. Militarul în termen, dacă are rezultate bune la pregătirea de luptă şi nu i-a
fost aplicată o sancţiune disciplinară, are dreptul la o permisie pe săptămînă în afara
locului de dispunere a unităţii. Totodată, permisia militarilor trebuie să fie
reglementată între subunităţile unităţii astfel ca ea să nu fie în detrimentul capacităţii
de luptă a unităţii.
414. Militarii în termen beneficiază de dreptul la permisie în afara locului de
dispunere a unităţii în zilele, orele şi în modul stabilit de comandantul unităţii cu
permisiunea comandantului subunităţii. Militarii în termen pleacă în permisie în
afara locului de dispunere a unităţii după depunerea Jurămîntului militar. Sîmbătă,
duminică, în zilele din ajunul sărbătorilor şi în cele de sărbătoare, permisia se admite
pînă la apelul de seară.
Cu aprobarea comandantului de unitate, comandantul de subunitate le poate
acorda militarilor în termen permisie pe motiv întemeiat şi în alte zile ale săptămînii,
dar numai după şedinţele de instrucţie, pînă la apelul de seară sau pînă în dimineaţa
zilei următoare (dar nu mai tîrziu decît pînă la începerea şedinţelor).

83
 Permisiile se realizează conform unui grafic. Succesiunea permisiilor este ţinută
de către locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe).
Militarilor în termen, care execută serviciul de alarmă şi serviciul de zi în zilele
de odihnă şi în cele de sărbătoare, permisii nu li se acordă.
415. Pentru aprobarea permisiei, militarii se adresează şefului lor nemijlocit.
De exemplu: „Domnule sergent, rog să mi se permită o permisie pînă la ora
20.00”.
Locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) prezintă
plutonierului de subunitate listele de permisie ale militarilor în termen, semnate de
comandanţii de plutoane, pentru raport comandantului de companie.
416. La ora stabilită, sergentul de serviciu pe subunitate adună militarii care
pleacă în permisie şi raportează plutonierului de subunitate.
Plutonierul de subunitate inspectează vizual militarii, controlează aspectul lor
exterior, faptul dacă cunosc regulile de executare a salutului militar, de comportare
în stradă şi în alte locuri publice. După aceasta, el le înmînează acestora biletele de
permisie, semnate de comandantul de subunitate (Anexa nr.18). Sergentul de
serviciu pe subunitate îi înscrie pe militarii respectivi în registrul de evidenţă a
permisiilor (Anexa nr.18), întocmeşte lista lor şi o prezintă ofiţerului de serviciu pe
unitate.
Militarii în termen, care pleacă în permisie în afara locului de dispunere a
unităţii, trebuie să aibă asupra lor legitimaţia de serviciu.
Biletul de permisie este valabil numai în raza garnizoanei respective.
417. La înapoierea din permisie, militarii se prezintă ofiţerului de serviciu pe
unitate şi raportează despre sosire. Ofiţerul de serviciu pe unitate notează ora sosirii
în lista de permise.
După aceasta, învoiţii pleacă în subunitate, la sergentul de serviciu pe subunitate,
predau biletele de permisie şi raportează şefului lor nemijlocit.
De exemplu: „Domnule sergent, sînt soldatul Popescu. M-am prezentat din
permisie. În timpul permisiei nimic deosebit nu s-a întîmplat (sau am primit
observaţie de la… pentru ....)”.
Sergentul de serviciu pe subunitate notează în registrul de evidenţă a permisiilor
ora sosirii şi predă biletele de permisie plutonierului de subunitate.
Dacă militarul soseşte în subunitate după stingere, el raportează şefului său
nemijlocit în ziua următoare, pînă la inspecţia de dimineaţă.
418. Permisia studenţilor militari din anul întîi, în afara locului de dispunere a
instituţiei de învăţămînt militar, se înfăptuieşte în modul stabilit pentru militarii în
termen. Studenţilor militari din anii doi, trei şi patru, cît şi studenţilor militari care,
prin decizia comandantului instituţiei, dispun de dreptul de a locui în afara locului de
dispunere a instituţiei, după şedinţele de instrucţie şi orele obligatorii pentru
activităţile stabilite în programul zilnic, le pot fi acordate permisii pînă la apelul de
seară (pînă la începerea activităţilor din ziua următoare).
419. În unităţile militare (subunităţile independente), care se află în locuri
îndepărtate de localităţi, şi în alte cazuri, cînd permisia în afara locurilor de
dispunere în modul indicat nu este raţională, la decizia comandantului unităţii
(subunităţii independente), în zilele de odihnă, se întreprind ieşiri organizate în grup
(conform unui program cultural) în localităţile din apropiere (în oraş).
84
 DELEGAREA ŞI DEPLASAREA
SUBUNITĂŢILOR (ECHIPELOR)
420. În misiuni de serviciu se deleagă, de regulă, subunităţi (echipe) în frunte cu
comandanţii (şefii) lor. La numirea în misiune a unor militari din diferite subunităţi,
din aceştia se constituie o echipă şi din rîndul sergenţilor, subofiţerilor sau ofiţerilor
se numeşte şeful acestei echipe. Comandantului (şefului) de subunitate (echipă) i se
înmînează în unitate delegaţia şi lista efectivului subunităţii (echipei), cu indicarea
categoriei şi seriei armamentului, cantităţii de muniţii repartizate, autentificată cu
ştampila unităţii şi cu semnătura şefului statului major al acesteia. În afară de
aceasta, comandantului de subunitate (şefului de echipă) i se indică: modul de
deplasare şi de asigurare cu hrană în drum; la ce oră, unde şi la dispoziţia cui se
trimite subunitatea (echipa), regulile de securitate, regulile de păstrare şi de
întrebuinţare a armei, cît şi alte indicaţii, legate de executarea serviciului de către
subunitate (echipă).
421. Pregătirea subunităţii (echipei) pentru deplasare în misiune de serviciu
este condusă de către comandantul subunităţii de la care aceasta a fost numită.
La ora stabilită, subunitatea (echipa), sub conducerea comandantului (şefului
echipei) numit al subunităţii, se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate. Acesta
verifică componenţa şi dotarea subunităţii (echipei) şi raportează despre aceasta
şefului statului major sau comandantului unităţii.
Şeful statului major sau comandantul unităţii verifică vizual subunitatea
(echipa), controlează dacă aceasta este pregătită, desfăşoară instructajul
comandantului subunităţii (şefului echipei), iar în caz de necesitate - şi al întregului
efectiv, asigură expedierea la timp a subunităţii (echipei), punîndu-i, în caz de
necesitate, la dispoziţie un mijloc de transport. Deplasarea subunităţii (echipei) cu
armament şi muniţii în transportul public şi prin locuri publice şi aglomerate este
strict interzis.
422. Comandantul subunităţii (şeful echipei) răspunde de menţinerea
disciplinei militare de către efectiv, de executarea la timp a misiunii, cît şi de
integritatea armamentului, muniţiilor şi a altor bunuri militare.
La sosire la locul de destinaţie, comandantul subunităţii (şeful echipei) se
prezintă persoanei la dispoziţia căreia este trimisă subunitatea (echipa), iar la
înapoiere - şefului statului major al unităţii.
423. În timpul deplasării în autovehicule, comandanţii de subunităţi (şefii de
echipe) exercita obligaţiile şefului de coloană (şefului de maşină), expuse la pct.
334.
Transportarea efectivului în autovehicule neamenajate şi, pe timp de iarnă,
descoperite, este interzisă.
În timpul deplasării pe cale ferată, cu transport fluvial sau aerian, trebuie
respectate indicaţiile expuse în capitolul XIV.
424. Militarii în termen ai subunităţii care pleacă pentru a executa misiuni de
serviciu, cît şi în excursie, la cinematograf, teatru şi la alte instituţii publice în
limitele garnizoanei, se deplasează în componenţa echipei sub conducerea unui şef

85
numit de către comandantul de subunitate din rîndul ofiţerilor, subofiţerilor sau
sergenţilor.
425. Şeful echipei adună personalul echipei, îl dispune în formaţie şi îl
inspectează, întocmeşte lista (lista efectivului echipei cu semnătura comandantului şi
autentificată prin ştampila unităţii) şi raportează despre pregătirea echipei
comandantului subunităţii sau persoanei care îl înlocuieşte. După aceasta, şeful
echipei prezintă echipa şi lista echipei ofiţerului de serviciu pe unitate. Primind
aprobarea, conduce echipa la locul de destinaţie.
Şeful echipei, numit din rîndul militarilor în termen, primeşte bilet de voie şi
lista efectivului echipei.
426. Întotdeauna, la plecarea din subunitate a doi şi a mai mulţi militari, din
rîndul acestora este numit un şef. Echipa formată din trei şi mai mulţi militari se
deplasează la locul de destinaţie în formaţie (cu excepţia deplasării ei la instituţiile
publice pentru odihnă) sub conducerea şefului echipei.
Pentru evitarea accidentelor, echipele care se deplasează în formaţie pe jos
trebuie să dispună, pe timp de noapte, de lanternă de semnalizare şi de veste
reflectorizante în capul şi la coada coloanei, iar ziua - de fanioane de semnalizare.

VIZITAREA MILITARILOR

427. Vizitarea militarilor în termen este permisă de către comandantul unităţii în

perioada stabilită de programul zilnic, în încăperea (locul) pentru vizitatori,
repartizată anume în acest scop.
428. Prin ordin pe unitate, din rîndul sergenţilor, în timpul stabilit pentru
vizitarea militarilor, este numită o persoană de serviciu pe camera vizitatorilor.
Drepturile şi obligaţiile acesteia sînt stabilite într-o instrucţiune aprobată de şeful
statului major.
Persoanele care vizitează militarii sînt admise în camera vizitatorilor cu
aprobarea sergentului de serviciu pe punctul de control.
Sergentul de serviciu pe punctul de control (camera vizitatorilor) înregistrează
toate datele referitoare la persoanele sosite în registrul evidenţei vizitatorilor (Anexa
nr. 19), după care informează (prin intermediul sergentului de serviciu pe
subunitate) militarul la care au sosit vizitatorii.
429. Membrii familiilor militarilor şi alte persoane, cu aprobarea comandantului
unităţii, pot vizita cazarma, sala de mese, locul (ungheraşul) istoriei unităţii şi alte
încăperi pentru a lua cunoştinţă de viaţa şi traiul efectivului unităţii.
Pentru însoţirea lor şi pentru darea explicaţiilor necesare, sînt numiţi militarii
pregătiţi în acest scop.
430. Vizitatorii care nu respectă regulile de politeţă şi comportament sau care sînt
în stare de ebrietate (au cu ei băuturi alcoolice) nu sînt admişi pentru vizitarea
militarilor. Cazarea pe timp de noapte în cazarmă a persoanelor străine nu se
permite.

CAPITOLUL ХIII
INSTALAREA MILITARILOR

86
 Principii generale

431. Toate încăperile şi teritoriul unităţii sînt repartizate subunităţilor de către

comandantul unităţii. Cînd în tabăra militară permanent se dispun cîteva unităţi
militare, încăperile şi teritoriul acesteia sînt repartizate acestora de către
comandantul (şeful) taberei militare.
432. Militarii în termen sînt instalaţi în cazarmă.
433. Pentru instalarea fiecărei subunităţi sînt prevăzute următoarele încăperi:
1) dormitorul;
2) camera de informare şi odihnă;
3) biroul comandantului;
4) biroul comandanţilor de plutoane;
5) camera pentru păstrarea armamentului;
6) clasa de instruire ( pregătire teoretică a serviciului de zi);
7) încăperea pentru curăţarea armamentului;
8) încăperea pentru sport;
9) camera pentru menaj;
10) magazia;
11) uscătoria;
12) lavoarul;
13) încăperea (locul) pentru curăţarea încălţămintei;
14) duşul;
15) toaleta.
Pentru instalarea comandamentului unităţii sînt prevăzute următoarele încăperi:
1) biroul comandantului;
2) biroul locţiitorului comandantului;
3) biroul şefului statului major;
4) biroul ofiţerului pentru probleme juridice;
5) biroul contabilităţii;
6) birourile secţiilor (compartimentelor) unităţii;
7) biroul lucrări secrete;
8) sala pentru consfătuiri (briefinguri);
9) muzeul unităţii (ungheraşul gloriei militare);
10) camera pentru odihnă (a militarilor prin contract);
11) clasa pentru instructajul personalului de serviciu;
12) încăperea pentru executarea serviciului pe unitate (statul major);
13) lavoarul;
14) duşul;
15) toaleta.
Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul unităţii se amenajează clasele
corespunzătoare.
În fiecare unitate se ţine Cartea de onoare şi Registrul istoric al unităţii.
434. Militarii prin contract sînt instalaţi (cazaţi) în încăperi pe teritoriul unităţilor
militare sau în afara acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Subofiţerii care deţin funcţia de plutonier de subunitate, după posibilităţi, se
instalează în locul de dispunere a unităţii ori în preajma acestuia.
87
 435. Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar se instalează în cazărmi în modul
stabilit pentru militarii în termen sau în cămine. Studenţii din rîndul subofiţerilor,
militarilor prin contract şi persoanelor care au îndeplinit serviciul militar în termen
pînă la înscrierea la instituţia de învăţămînt militar sînt scutiţi de instalarea în
cazarmă, începînd cu primul an de studii. Comandantul (şeful) instituţiei de
învăţămînt militar, la necesitate, poate permite studenţilor să locuiască în afara
locului de dispunere a instituţiei de învăţămînt militar.
436. Militarilor şi angajaţilor civili li se interzice să locuiască în cantine, puncte
medicale, cluburi, parcuri, depozite şi magazii, în încăperi de instrucţie, de serviciu,
cît şi în alte încăperi din unitatea militară care nu sînt destinate acestui scop.
437. Instalarea militarilor în termen în dormitoare se efectuează reieşind din
normele de asigurare.
Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare statelor de
organizare şi funcţii ale subunităţii şi se aranjează în aşa mod ca lîngă fiecare din ele
sau lîngă două paturi împreunate să rămînă loc pentru noptieră, iar între rîndurile de
paturi să fie loc liber pentru adunarea efectivului; paturile se amplasează cu cel puţin
50 cm depărtare la pereţii exteriori, respectîndu-se alinierea. Paturile trebuie să fie
uniforme (standard).
În dormitoare, paturile pot fi cu unul sau cu două nivele.
438. Pentru militarii înscrişi în listele subunităţii pe veci sau ca soldaţi de onoare
pentru fapte vitejeşti, în dormitor, într-un loc vizibil, se amenajează un pat, care este
menţinut permanent în stare exemplară. Deasupra patului, în ramă, se atîrnă portretul
eroului şi descrierea faptei lui vitejeşti.
439. În noptiera militarului se păstrează rechizitele de igienă corporală şi
obiectele de uz cotidian.
440. Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie să constea din pătură
(plapumă), cearşafuri, pernă cu faţă de pernă, saltea şi aşternut sub aceasta.
Aşternuturile trebuie să fie aranjate uniform. Se interzice aşezatul şi culcatul pe
aşternut în îmbrăcăminte (cu excepţia persoanei de serviciu pe subunitate, în timpul
odihnei) şi în încălţăminte.
441. Echipamentul, ţinutele de iarnă şi vară, mijloacele de protecţie individuală
se păstrează în dulapuri speciale, instalate în încăperile cazărmii.
Dacă sînt condiţii corespunzătoare, ţinuta, uniforma sportivă şi obiectele
personale ale militarilor pot fi păstrate în dulapuri (compartimente) individuale.
Locurile de păstrare a echipamentului sînt repartizate militarilor şi marcate cu
etichete în care sînt indicate gradul militar, numele şi iniţialele militarului.
Îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşează în mod
ordonat şi uniform pe scaun, iar încălţămintea se aranjează la picioare, lîngă pat.
Echipamentul, în caz de necesitate, se usucă în uscătorii.
442. Modul de păstrare şi de folosire a aparatelor foto, audio şi video, cît şi a altei
tehnici electronice, pentru militarii în termen, este stabilit de către comandantul
unităţii.
443. Armamentul de infanterie şi muniţiile se păstrează în subunităţi într-o
cameră aparte, înzestrată cu semnalizare, care se află sub paza permanentă a
persoanelor din serviciul de zi. Amenajarea şi utilarea camerei de păstrare a

88
armamentului, modalitatea de păstrare, de întreţinere, de verificare şi de eliberare a
armamentului se realizează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.
444. Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu oglinzi
şi cu scaune (taburete), cu numărul necesar de fiеre de călcat, cu instrument pentru
frizură, cu inventar pentru executarea reparaţiei curente a echipamentului şi
încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie, cu afişe privind regulile de
purtare a ţinutei militare şi aspectul exterior al militarilor, precum şi privind
reparaţia îmbrăcămintei şi încălţămintei.
445. Personalul sosit în unitate pentru completare se instalează în cazarmă. Pe
parcursul instruirii acestuia, el este supus unui examen medical aprofundat, lui i se
distribuie echipament conform normelor, cu el se desfăşoară şedinţe de pregătire
militară iniţială.
Pentru instruirea personalului încorporat se emite ordin pe unitate în vederea
constituirii administraţiei subunităţii de instrucţie.
446. Obiectele personale civile (lenjeria, încălţămintea, îmbrăcămintea) ale
militarilor încorporaţi în serviciul militar în termen se aduc în ordine, se
împachetează şi se predau spre păstrare plutonierului subunităţii.
447. Repartizarea în subunităţi a personalului încorporat după depunerea
Jurămîntului militar se efectuează în modul indicat în Anexa nr.7.

ÎNTREŢINEREA ÎNCĂPERILOR
448. Toate clădirile şi încăperile, cît şi teritoriul unităţii trebuie să fie întreţinute
permanent în curăţenie şi ordine. Fiecare comandant (şef) răspunde de folosirea
corectă a clădirilor şi încăperilor, de integritatea mobilierului, inventarului şi
utilajului aflat în subordine.
Toate încăperile şi faţadele clădirilor trebuie să aibă un aspect îngrijit, stabilit de
comandant.
449. Toate încăperile trebuie să fie numerotate în modul stabilit, conform Anexei
nr.13. În interiorul fiecărei încăperi trebuie afişat inventarul bunurilor materiale.
Mobilierul, toate bunurile şi întreg utilajul din încăpere se numerotează pe una
din părţi (excluzîndu-se partea din faţă a obiectului) şi se înscriu în registrul de
evidenţă a bunurilor materiale.
450. Mişcarea bunurilor materiale dintr-o subunitate în alta se face cu aprobarea
comandantului unităţii.
451. În dormitoare sau în alte încăperi pentru efectiv, la un loc vizibil (în condiţii
de campanie într-o mapă specială), trebuie să fie afişate pe panouri speciale
programul zilnic, orarul şedinţelor, tabelul cu rîndul la serviciu, schemele de
instalare a efectivului, lista bunurilor materiale şi instrucţiunile necesare.
452. Portretele şi tablourile atîrnate în camere (încăperi) trebuie să fie în rame, iar
afişele şi alte materiale ilustrative - pe şipci. În toate încăperile se permite a avea
flori, iar la ferestre - draperii îngrijite.
Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care dau în străzile oraşului, la
înălţimea cerută, trebuie să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.

89
 În caz de necesitate, uşile de intrare în cazarmă pot fi utilate cu vizetă, cu o zăvor
interior şi cu semnalizare acustică cu ieşire la plantonul pe subunitate. În acest caz,
la ferestrele de la etajele de jos se instalează zăbrele.
453. În toate dormitoarele, pentru asigurarea cu apă potabilă, se amenajează
havuzuri sau se instalează rezervoare cu robinet închise cu lacăt. Sub supravegherea
sergentului de serviciu pe subunitate, în fiecare zi rezervoarele se clătesc şi se umplu
cu apă potabilă proaspătă, iar o dată pe săptămînă, se dezinfectează. Cheile de la
rezervoare se păstrează la sergentul de serviciu pe subunitate.
454. Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient de pubele, iar locurilor
pentru fumat - recipiente cu apă (cu lichid dezinfectant).
La intrările în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul
încălţămintei de noroi şi pubele.
455. Curăţarea zilnică a încăperilor se efectuează de către personalul numit, sub
supravegherea directă a sergentului de serviciu pe subunitate. Personalul destinat
pentru efectuarea curăţeniei, nu este scutit de şedinţele de instrucţie.
Menţinerea curăţeniei în încăperi în perioada desfăşurării şedinţelor se pune în
sarcina serviciului de zi.
456. Pe lîngă curăţenia zilnică, o dată pe săptămînă, se face curăţenie generală în
toate încăperile, sub conducerea plutonierului de subunitate. În timpul curăţeniei
generale a obiectelor de cazarmă (saltelelor, pernelor, păturilor), acestea pot fi
scoase în curte, pentru aerisire. Plutonierul de subunitate ia măsuri pentru efectuarea
curăţeniei stabilite în cazarmă şi pe teritoriul repartizat. Turnarea apei pe podele este
interzisă.
457. În cantine, tot utilajul şi inventarul se marchează şi se menţine în ordine cu
respectarea strictă a regulilor sanitare.
458. Podurile, uscătoriile şi subsolurile se încuie, iar cheile se păstrează la
persoana responsabilă de întreţinerea acestor încăperi; cheile de rezervă de la aceste
încăperi se păstrează la sergentul de serviciu pe subunitate.
459. Toaletele se amenajează în baza normelor de asigurare şi exploatare a
spaţiului locativ.
Toaletele trebuie să fie menţinute în curăţenie, zilnic să fie dezinfectate şi să aibă
o ventilare şi o iluminare suficientă. Inventarul pentru curăţirea lor se păstrează într-
un loc (dulap) stabilit.
Toaletele exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la 40-100 metri
depărtare de cazărmi, cantine, depozite alimentare. Trecerile spre acestea, pe timp de
noapte, se iluminează. În caz de necesitate (noaptea), în perioada rece a anului, în
încăperi special rezervate, se instalează pisoare. Haznalele toaletelor sînt curăţate şi
dezinfectate la timp.
460. Se interzice orice transformare sau modificare a construcţiilor, montarea şi
demontarea construcţiilor existente şi edificarea altor noi, montarea reţelelor
electrice interioare, de comunicaţii şi de semnalizare, precum şi instalarea de sobe
noi şi temporare fără permisiunea organelor de exploatare a spaţiului locativ.
Reparaţia utilajului şi reţelelor de alimentare cu energie electrică, cu gaze,
precum şi a celor de încălzire centralizată se execută cu forţele serviciului de
exploatare a spaţiului locativ sau de către persoane cu pregătire specială şi autorizate
să execute lucrările respective.
90
 461. Mersul în formaţie în pas de front în încăpere este interzis.
462. În locul de dispunere a unităţii, teritoriul adiacent, trebuie să fie înverzit şi
întreţinut în ordine, iar pe timp de noapte - iluminat suficient. Teritoriul unităţii
militare se împrejmuieşte.
Pentru menţinerea ordinii, raionul de dispunere a unităţii se repartizează, pe
sectoare, subunităţilor. Gunoiul se adună zilnic în containere închise cu capac şi se
transportă în modul stabilit. Containerele se instalează pe platforme tari. Cel puţin o
dată pe săptămînă acestea sînt curăţate şi dezinfectate.
Curăţenia teritoriului unităţii militare se asigură zilnic cu forţele proprii ale
personalului din serviciul de zi şi în ziua de gospodărie de către echipele numite în
acest scop.

ÎNCĂLZIREA ÎNCĂPERILOR
463. Începutul şi sfîrşitul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul
(dispoziţiunea) conducătorului structurii militare.
Cînd încălzirea se efectuează cu sobe, modul şi timpul de încălzire a încăperilor,
primirea şi distribuirea combustibilului se stabilesc de către comandantul unităţii.
Pînă la începutul perioadei de încălzire, toate cazanele şi sistemele de încălzire
centrală, sobele şi coşurile de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar cele cu
defecte – reparate.
464. Pe timp de iarnă, în încăperile de locuit se menţine temperatura aerului nu
mai joasă de 18°C, iar la instituţiile medicale - nu mai joasă de 20°C. În celelalte
încăperi - în conformitate cu normele stabilite. Termometrele se instalează în
încăperi pe pereţii interiori, mai departe de sobe şi de sistemele de încălzire, la
înălţimea de 1,5 m de la podea.
465. Încălzirea sobelor în încăperi se efectuează, în baza ordinului comandantului
unităţii, ţinîndu-se cont de regulile de prevenire a incendiilor şi tehnicii securităţii. În
încăperile destinate pentru şedinţe şi servicii, încălzirea sobelor se efectuează
dimineaţa, ea urmînd a fi încheiată cu o oră înainte de începutul şedinţelor
(lucrărilor). În încăperile unde temperatura este mai joasă decît normele prevăzute în
pct.464, încălzirea sobelor, cu permisiunea comandantului unităţii, poate continua.
466. Pentru perioada de încălzire, printr-un ordin pe unitate, încălzirea sobelor se
efectuează de fochişti (persoane din rîndul soldaţilor), care trebuie să fie în prealabil
instruiţi privind regulile şi cerinţele de încălzire şi siguranţă contra incendiilor.
Pentru perioada de încălzire, fochiştii sînt scutiţi de şedinţe şi de executarea
serviciilor.
Supravegherea încălzirii sobelor în subunităţi îi revine plutonierului de subunitate
şi sergentului de serviciu pe subunitate, iar în statul major al unităţii - sergentului de
serviciu pe statul major.
În timpul instructajului persoanelor din componenţa serviciului de zi o atenţie
deosebită se va acorda necesităţii de a controla respectarea regulilor de încălzire a
sobelor în încăperile de locuit şi în cele pentru serviciu.
467. Este interzisă exploatarea sobelor cu defecte, cît şi folosirea pentru
aprindere a lichidelor inflamabile, lăsarea sobelor în funcţionare fără supraveghere,

91
uscarea combustibilului lîngă sau în sobe şi păstrarea acestuia în încăperile de locuit,
cît şi spargerea lemnelor în încăperi, coridoare şi pe scări.
468. După terminarea perioadei de încălzire, toate sobele şi coşurile de fum
trebuie să fie curăţate şi verificate de către plutonierul de subunitate în comun cu
şeful serviciului cazare al unităţii, după care uşiţele sobelor se închid şi se sigilează.

AERISIREA ÎNCĂPERILOR
469. Aerisirea încăperilor în cazarmă se efectuează de către personalul serviciului
interior. În dormitoare, aerisirea se efectuează înainte de stingere şi după deşteptare,
iar în sălile de clasă - înainte de începerea şedinţelor şi în timpul pauzelor.
Pe timp cald, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă, iar pe
timp rece aerisirea se efectuează în caz de necesitate.
470. Oberlihturile şi ferestrele pentru aerisire se deschid cînd efectivul se află în
afara încăperilor. Dacă militarii nu ies din încăperi, oberlihturile sau ferestrele se
deschid numai pe o parte a încăperilor. Ferestrele deschise se fixează în cîrlige.
Pe timp cald, în cantine, în puncte medicale şi în toalete ferestrele se dotează cu
plase contra insectelor.
Instalaţiile de ventilare existente trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare.
Ventilarea aflux-aspiraţie se pune în funcţiune în caz de necesitate.

ILUMINAREA ÎNCĂPERILOR
471. Modul de iluminare este stabilit de comandantul unităţii. Iluminarea
cazărmilor se împarte în iluminat de lucru şi de serviciu (lumină albastră).
În dormitoare, de la stingere pînă la deşteptare, se lasă iluminatul de serviciu;
cînd iluminarea se efectuează cu lămpi cu petrol, lămpile de serviciu ard în mod
obişnuit. La intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în
coridoare, pe scări şi în toalete, de la lăsarea întunericului şi pînă la luminarea de zi,
se menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine
persoanelor serviciului de zi.
În scopul folosirii raţionale a energiei electrice, fiecare comandant stabileşte
programul de funcţionare a fiecărui loc de iluminare.
472. În caz de avarie sau de întrerupere temporară a iluminării electrice din alte
motive, sergenţii de serviciu pe subunităţi trebuie să dispună de surse de rezervă de
iluminat, locurile de păstrare a cărora sînt stabilite de comandantul unităţii
(subunităţii).

INSTALAREA ÎN CAZURI SPECIALE (ÎN LOCALITĂŢI)

473. Instalarea unei subunităţi a unităţii militare în localităţi se realizează cu
acordul reprezentanţilor organelor publice locale, în clădiri administrative, iar în
lipsa acestora - în case sau încăperi potrivite pentru trai.
După instalare, este interzisă trecerea arbitrară dintr-o casă în altă.
474. Localităţile destinate instalării temporare, în baza ordinului comandantului
de unitate, sînt examinate în prealabil, sub aspectul corespunderii lor normelor

92
sanitaro-epidemice. Instalarea în localităţile nefavorabile din punct de vedere
sanitaro-epidemic este interzisă.
475. Înainte de a ocupa încăperile, şoproanele şi platformele, comandantul de
subunitate le examinează, după care instalează efectivul, armamentul şi tehnica
militară.
Plutoanele se instalează, pe cît e posibil, în mod concentrat.
Ofiţerii şi subofiţerii se instalează în încăperi din apropierea locului de dispunere
a subunităţilor subordonate.
Armamentul şi tehnica militară se dispun pe subunităţi, în afara construcţiilor, pe
terenuri acoperite (mascate) sau sub şoproane.
476. Pentru fiecare subunitate se indică hotarele locului ei de dispunere, în
limitele cărora se repartizează încăperi şi sectoare de teren pentru activităţi,
stabilindu-se, totodată, punctul de adunare la semnalul de alarmă.
477. Pentru instalarea depozitelor se distribuie încăperi separate, care corespund
regulilor de prevenire a incendiilor.
Bucătăriile, brutăriile şi băile, dacă pentru acestea nu au fost rezervate încăperi
aparte, se instalează la distanţă faţă de încăperile de locuit şi de alte construcţii,
pentru evitarea incendiilor.
478. La instalarea temporară a subunităţilor într-o localitate, se construiesc
imediat toalete, care se menţin permanent în ordine.
479. Apa potabilă şi pentru prepararea hranei se va lua numai de la punctele de
alimentare cu apă desemnate; vor fi luate măsuri de prevenire a poluării acestora şi
se va organiza paza lor permanentă.
480. În fiecare încăpere se numeşte un şef, care supraveghează comportamentul
militarilor, ordinea interioară, integritatea patrimoniului militar, curăţenia teritoriului
aferent, precum şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor.
Tuturor militarilor li se interzice folosirea bunurilor materiale, care aparţin
stăpînilor încăperii, fără aprobarea acestora.
481. La instalarea temporară în localitate, armamentul şi muniţiile se păstrează
într-un loc uscat, departe de uşi, sobe, aparate de încălzire şi se păzesc de către
personalul serviciului de zi. Echipamentul se aranjează în locuri desemnate în acest
scop. Obiectele personale şi lenjeria se păstrează în raniţe.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

482. Toţi militarii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte regulile de prevenire a
incendiilor (Anexa nr.15) şi să poată manipula mijloacele de stingere a incendiilor.
În cazul izbucnirii unui incendiu, fiecare militar este obligat să înştiinţeze
structurile respective (serviciul pompieri) şi să întreprindă imediat măsuri pentru
stingerea incendiului cu toate mijloacele disponibile, precum şi pentru salvarea
oamenilor, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale.
483. În cadrul unităţii, se elaborează un plan de protecţie împotriva incendiilor,
care se coordonează cu serviciul de pompieri local, se aprobă de către comandantul
unităţii şi este adus la cunoştinţa întregului efectiv.
Extrasul din plan, care include regulile de prevenire a incendiilor în unitate,
calculul forţelor şi mijloacelor antrenate la stingerea incendiului, precum şi ordinea
93
evacuării efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale
trebuie să se afle la ofiţerul de serviciu pe unitate.
484. Comandantul unităţii răspunde de organizarea şi de starea protecţiei
împotriva incendiilor.
485. Comandantul unităţii militare şi şefii centrelor de instruire răspund de
respectarea regulilor de prevenire a incendiilor în pădurile repartizate unităţii,
centrului de instruire, precum şi în alte locuri pe timpul desfăşurării şedinţelor,
tragerilor, exerciţiilor tactice şi altor activităţi de pregătire de luptă.
486. Comandanţii de subunităţi, şefii de secţii, de servicii, de ateliere, de cluburi,
de depozite, de laboratoare şi ai altor obiective răspund de respectarea regulilor de
prevenire a incendiilor în subunităţile şi serviciile subordonate şi de menţinerea în
bună stare a mijloacelor de stingere a incendiilor.
487. Protecţia antiincendiară în cadrul unităţii militare este condusă nemijlocit de
către şeful compartimentului logistic, iar acolo unde această funcţie nu este
prevăzută în state, obligaţiile lui sînt executate de un militar prin contract, numit de
comandant prin ordin de zi pe unitate.
488. Într-o unitate care nu dispune de echipă de pompieri titulară, se constituie o
echipa de pompieri netitulară, cu personal suficient.
Componenţa echipei netitulare de pompieri se numeşte din partea unei singure
subunităţi.
De la echipă se numeşte un militar din serviciul de pompieri, inclus în
componenţa serviciului de zi, numit pompier de serviciu, care exercită serviciul la
postul de pompieri în permanenţă sau în decursul unui anumit timp.
Efectivul echipei de pompieri este scutit de executarea altor servicii.
489. Şeful serviciului de protecţie împotriva incendiilor (comandantul subunităţii
din partea căreia este numită echipa) este, totodată, şef al echipei de pompieri şi se
subordonează şefului compartimentului logistic al unităţii militare. El răspunde de
organizarea protecţiei antiincendiare, de starea de pregătire permanentă a echipei de
pompieri, a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de instruirea întregului efectiv al
unităţii privind regulile de prevenire a incendiilor.
490. Şeful serviciului de protecţie împotriva incendiilor este obligat:
1) să cunoască particularităţile siguranţei contra incendiilor a obiectivelor
unităţii, să participe la elaborarea planului de protecţie împotriva incendiilor şi
regulilor de prevenire a incendiilor;
2) să desfăşoare şedinţe cu efectivul unităţii privind pregătirea antiincendiară,
exploatarea mijloacelor de stingere a incendiilor, să pregătească echipa de pompieri
şi să efectueze instructajul acesteia;
3) să conducă controlul situaţiei antiincendiare la toate obiectivele şi să execute
controlul zilnic al respectării de către efectiv a regulilor stabilite de prevenire a
incendiilor şi a modului de executare a serviciului de către echipa de pompieri;
4) să ţină evidenţa şi să asigure exploatarea corectă a mijloacelor de stingere a
incendiilor, a semnalizării de incendiu, a rezervoarelor (hidrantelor) de alimentare cu
apă în caz de incendiu şi să întreprindă măsuri pentru menţinerea acestora în stare de
funcţionare;
5) să interzică folosirea instalaţiilor, aparatelor de încălzire, de iluminare etc.,
dacă acestea sînt neautorizate, defectate şi prezintă pericol de incendiu;
94
 6) să raporteze la timp şefului compartimentului logistic neajunsurile depistate,
incendiile şi măsurile luate privind situaţia antiincendiară în unitate;
7) să conducă stingerea incendiilor.

PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT

491. În activitatea sa cotidiană, fiecare militar este obligat să ocrotească natura
şi să protejeze bogăţiile ei. Pentru aceasta, el trebuie să cunoască sursele principale
de poluare din unitate (subunitate) şi să realizeze în cel mai riguros mod măsurile
prevăzute de regulile şi instrucţiunile privind prevenirea poluării surselor de apă, a
aerului, a solului şi păstrarea florei şi faunei.
Militarii care admit, în urma acţiunilor lor directe sau indirecte, poluarea
mediului ambiant, sînt traşi la răspundere.
Pentru prevenirea influenţei negative a trupelor asupra mediului ambiant, în
unitate se elaborează, prin ordin de bază pe unitate, un plan de măsuri privind
protecţia mediului ambiant şi se instituie o comisie permanentă a cărei componenţă
se aduce la cunoştinţa întregului efectiv.
492. Comandantul unităţii răspunde de organizarea şi de starea protecţiei
mediului ambiant.
Executarea măsurilor de protecţie a mediului ambiant în unitate este condusă
nemijlocit de şeful compartimentului logistic al unităţii militare.
493. Comandantul unităţii şi şeful centrului de instruire sînt responsabili de
executarea măsurilor de prevenire a influenţei negative asupra mediului ambiant pe
parcursul pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor tactice şi a altor măsuri de pregătire de
luptă la centrul de instruire.

CAPITOLUL XIV
PĂSTRAREA ŞI FORTIFICAREA
SĂNĂTĂŢII MILITARILOR

Principii generale

494. Păstrarea şi fortificarea sănătăţii constituie o componentă importantă şi

inalienabilă a pregătirii militarilor pentru îndeplinirea datoriei militare faţă de Patrie.
Grija de sănătatea subalternilor este una din obligaţiile de bază ale comandantului
(şefului) în vederea asigurării stării de pregătire permanente în vederea luptei а
unităţii (subunităţii) militare.
495. Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor se realizează prin:
1) asigurarea de către comandanţi (şefi) a îndeplinirii măsurilor de ameliorare a
condiţiilor de serviciu şi de trai;
2) călirea lor sistematică, prin practicarea regulată a sportului şi a pregătirii
fizice;
3) realizarea măsurilor sanitaro-igienice, antiepidemice şi curativ-profilactice.

AMELIORAREA CONDIŢIILOR DE SERVICIU

ŞI DE TRAI ALE MILITARILOR
95
 496. Activitatea zilnică a militarilor necesită în orice situaţie respectarea
cerinţelor regulamentelor şi instrucţiunilor militare cu privire la îmbunătăţirea
condiţiilor de serviciu şi de trai, ţinîndu-se cont de specificul misiunilor executate,
de condiţiile climaterice, de situaţia ecologică în raionul de dispunere a unităţii
militare, de starea asigurării materiale şi a fondului de cazare.
497. Direcţiile principale de activitate ale comandanţilor (şefilor) privind
îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor sînt:
1) stabilirea şi aducerea la timp la cunoştinţa militarilor a regulilor tehnicii
securităţii, asigurarea executării lor;
2) respectarea strictă a normelor sanitare şi a prevederilor regulamentare cu
privire la instalarea militarilor, organizarea alimentării lor, asigurării lor cu apă şi cu
alte tipuri de asigurări materiale şi sociale;
3) organizarea executării întocmai a programului zilnic şi a regulamentului
privind timpul de serviciu;
4) acordarea în volum deplin şi la timp fiecărui militar a drepturilor ce i se cuvin;
5) înlăturarea sau reducerea la minimum a influenţei factorilor nocivi asupra
sănătăţii militarilor, realizarea măsurilor de ameliorare a situaţiei ecologice în
raionul de dispunere a unităţii (subunităţii) militare.

PREGĂTIREA FIZICĂ A MILITARILOR ŞI SPORTUL

498. Pregătirea fizică a militarilor şi practicarea sportului se efectuează în scopul

sporirii rezistenţei organismului lor la diverse modificări drastice ale factorilor
mediului ambiant, la condiţiile determinate de specificul serviciului militar şi de
executarea misiunilor de luptă.
499. Pregătirea fizică a efectivului şi sportul se organizează de către comandanţi
(şefi), se efectuează sub controlul sistematic al şefului serviciului medical.
La planificarea activităţilor corespunzătoare, se ţine cont de starea sănătăţii, de
vîrsta militarilor şi de condiţiile climaterice.
500. Pregătirea fizică a efectivului şi practicarea sportului se înfăptuiesc
sistematic, prin folosirea complexă a factorilor apă, soare, aer.
Procedeele de bază ale pregătirii fizice a efectivului şi practicării sportului sînt:
1) executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber;
2) spălatul pînă la brîu sau duşul de scurtă durată cu apă rece;
3) clătirea gîtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă rece înainte
de somn;
4) în perioada de iarnă, antrenamente şi activităţi pe schiuri, în îmbrăcăminte
uşoară;
5) în perioada de vară, şedinţele şi activităţile sportive de masă se efectuează în
îmbrăcăminte uşoară. Băile de soare şi scăldatul se efectuează, sub supraveghere, în
locuri special amenajate, în zilele de odihnă şi în timpul liber.
501. Activităţile de pregătire fizică şi sport se desfăşoară în timpul înviorării de
dimineaţă, şedinţelor de instruire şi în timpul activităţilor sportive în masă.

96
 La şedinţe se execută exerciţii fizice cu folosirea diverselor procedee de
antrenament şi de dozare a efortului fizic, ţinîndu-se cont de apartenenţa militarilor
la diferite genuri de armă, de vîrstă şi de starea lor de sănătate.
Activităţile sportive se desfăşoară în secţii (echipe) sportive, în orele stabilite de
programul zilnic şi în afara timpului de serviciu.

MĂSURILE PROFILACTICE ŞI ANTIEPIDEMICE

502. Fiecare militar este obligat să se preocupe de păstrarea sănătăţii sale, să nu

tăinuiască afecţiunile sale, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi
socială şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare (fumatul, consumul de alcool,
folosirea drogurilor etc.).
503. Respectarea regulilor de igienă corporală include:
1) spălatul de dimineaţă şi curăţirea dinţilor, spălatul picioarelor înainte de somn,
spălarea regulată a ciorapilor şi a obielelor (cel puţin o dată în 2-3 zile);
2) bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp;
3) îmbăierea săptămînală, cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat;
4) menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului.
Coafura militarului, mustăţile (dacă le are) trebuie să fie îngrijite, să corespundă
cerinţelor igienei şi să nu împiedice folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi
portul echipamentului.
Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe şi să nu fie lăsate mai jos de
colţurile gurii.
504. Femeilor-militare, cînd poartă uniforma militară, li se interzice: să poarte
părul răsfirat sau codiţă împletită; să vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-l
decoloreze; să-şi fixeze părul cu agrafe de masă plastică sau de lemn; să poarte
peruci, conciuri; să-şi vopsească sprîncenele, să-şi încleie gene; să-şi facă alunele şi
unghii artificiale; să poarte unghii prea lungi; să-şi machieze exagerat faţa.
505. Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţeniei în dormitoare, în
blocurile sanitare (closete şi lavoare) şi în alte camere de folosinţă comună; aerisirea
regulată a încăperilor; menţinerea curăţeniei în locurile publice, cît şi pe teritoriul de
dispunere a unităţii.
506. În scopul sporirii imunităţii organismului faţă de bolile infecţioase,
militarilor li se administrează, în scop profilactic, vaccinuri. Vaccinările pot fi
efectuate atît conform planului, cît şi în urma unor indicaţii suplimentare.
Vaccinările planificate se efectuează efectivului unităţii conform calendarului
vaccinărilor, iar cele determinate de situaţia epidemiologică – în baza ordinului
comandantului (şefului) superior.
De vaccinări militarii sînt scutiţi numai la decizia medicului.
În cartelele medicale se fac menţiuni privind efectuarea vaccinărilor.
507. Militarul este obligat să raporteze, în ordine ierarhică, cazurile de apariţie a
bolilor infecţioase în rîndul camarazilor şi al persoanelor care locuiesc cu el în
aceeaşi încăpere (apartament, cameră din cămin etc.).
508. La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical
raportează imediat şefului compartimentului logistic şi şefului serviciului medical
superior; organizează depistarea activă, izolarea şi spitalizarea celor afectaţi,
97
efectuează dezinfecţia în subunităţi şi în obiectivele unităţii, organizează
supravegherea persoanelor, care au fost în contact cu bolnavii şi sporeşte controlul
asupra realizării măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice.
509. La necesitate, în unitate se introduce regimul de observare sau cel de
carantină şi se desfăşoară izolatoare suplimentare.

MĂSURILE CURATIV-PROFILACTICE

510. Măsurile curativ-profilactice de bază sînt: dispensarizarea, tratamentul

ambulator, staţionar şi balneo-sanatorial.
În scopul prevenirii răspîndirii bolilor infecţioase, măsurile curativ-profilactice,
planificate de serviciul medical, sînt obligatorii pentru toţi militarii.
511. Dispensarizarea include controlul medical al stării de sănătate a efectivului,
depistarea precoce activă a cazurilor de îmbolnăvire, studierea condiţiilor de serviciu
şi de trai ale militarilor, depistarea factorilor care influenţează negativ asupra
sănătăţii acestora, realizarea de măsuri profilactice, curative şi de asanare.
512. Controlul medical al stării de sănătate a militarilor se înfăptuieşte prin:
1) supravegherea medicală zilnică a efectivului;
2) controale medicale ale militarilor;
3) examene medicale profunde şi de control ale militarilor.
513. Controalelor medicale sînt supuşi:
1) întregul efectiv al unităţii - înainte de a efectua vaccinările de profilaxie;
2) militarii în termen - înainte de îmbăiere;
3) personalul forţelor (schimburilor) de serviciu - înainte de intrarea în serviciul
de alarmă (de zi);
4) militarii, a căror activitate este legată de posibila influenţă a factorilor nocivi,
cît şi cei aflaţi sub supraveghere dinamică de dispensar - în termenele stabilite
pentru ei;
5) persoanele care lucrează permanent la bucătării, la depozitele de alimente, la
obiectivele de alimentare cu apă, la brutării, în băi, la spălătorii – o dată pe
săptămînă;
6) efectivul numit pentru serviciul de zi pe cantină - înainte de schimbarea
personalului destinat pentru serviciul de zi;
7) militarii nou-sosiţi în unitate, militarii în termen reveniţi din concedii, din
delegaţii şi din instituţiile curative după tratament - în ziua sosirii în unitate, pînă la
trimiterea lor în subunităţi;
8) conducătorii auto - înainte de a ieşi la cursă;
9) participanţii la competiţii sportive - înainte de competiţie;
10) militarii sancţionaţi cu arest - înainte de a fi trimişi la arest.
Examenele medicale aprofundate se înfăptuiesc:
1) ale militarilor în - de două ori pe an;
2) ale militarilor prin contract - în trimestrele trei-patru; în trimestrul doi se
efectuează examenul medical de control.
Pentru efectuarea examenului medical aprofundat sînt antrenaţi medicii
specialişti din instituţiile medico-militare.

98
 514. Timpul, modul şi locul efectuării examenului medical al efectivului unităţii
sînt anunţate prin ordin pe unitate. Este interzisă efectuarea examenului medical al
subunităţilor în zilele de sărbătoare şi de odihnă.
515. La examenul medical efectivul subunităţii este condus (prezentat) de către
plutonierul de subunitate.
La examenele medicale ale efectivului trebuie să asiste toţi ofiţerii şi subofiţerii
subunităţii. Ei sînt obligaţi să comunice medicului observaţiile lor privind starea
sănătăţii subalternilor.
Rezultatele examenelor şi controalelor medicale ale efectivului subunităţii sînt
trecute de medic în cartelele medicale. Militarii, care după starea sănătăţii necesită
supraveghere de dispensare dinamică, sînt trecuţi în evidenţă şi supuşi periodic
examenului medical de control. Comandantul răspunde de încadrarea completă a
efectivului în examenul medical.
516. Militarii, care lipsesc din anumite motive de la examenul medical, sînt
trimişi de către comandant cu prima ocazie la punctul medical al unităţii.
517. Rezultatele examenului medical al efectivului unităţii, cît şi propunerile de
efectuare a măsurilor curativ - profilactice se raportează comandantului unităţii de
către şeful serviciului medical.
518. Militarul nu trebuie să tăinuiască boala sa. Dacă s-a îmbolnăvit, el este
obligat să raporteze comandantului (şefului) nemijlocit, pentru a fi trimis la punctul
medical spre a i se acorda asistenţă medicală.
519. Primirea de ambulator se efectuează la punctul medical al unităţii, în orele
stabilite de programul zilnic al unităţii.
Militarii care s-au îmbolnăvit acut sau au contractat o traumă sînt trimişi la
punctul medical al unităţii imediat, în orice timp, ziua sau noaptea.
520. Militarii în termen sînt trimişi la punctul medical al unităţii de către
sergentul de serviciu pe subunitate. Registrul de evidenţă a bolnavilor companiei cu
semnătura plutonierului de subunitate se prezintă felcerului (instructorului sanitar)
de serviciu pe punctul medical al unităţii cel tîrziu cu două ore înainte de începerea
primirii de ambulator.
Medicul verifică prezentarea la punctul medical a tuturor militarilor înscrişi în
registrul de evidenţă a bolnavilor.
După controlul efectuat de medic (felcer), bolnavii, în funcţie de caracterul
maladiei, sînt internaţi pentru tratament staţionar în punctul medical al unităţii, sînt
trimişi la tratament staţionar în instituţia medico-militară din afara unităţii (spital)
sau sînt supuşi tratamentului ambulator.
Militarii prin contract, la recomandarea medicului, prin decizia comandantului
superior, pot rămîne pentru tratament la domiciliu.
Despre rezultatele controlului medical, medicul face menţiunile respective în
cartelele medicale şi consemnează recomandările în registrul de evidenţă a
bolnavilor.
După acordarea asistenţei medicale, soldaţii şi sergenţii în termen revin în
subunitate sub comanda instructorului sanitar sau a şefului echipei. Şeful echipei
transmite registrul de evidenţă a bolnavilor sergentului de serviciu pe subunitate,
care îl prezintă comandantului de subunitate. Comandantul de subunitate, conform

99
recomandărilor medicului, înscrie în registrul de evidenţă a bolnavilor indicaţiile de
rigoare.
521. Avizul de eliberare completă sau parţială de la activităţi sau de la lucru este
înfăptuit de medic, iar în unităţile militare unde medicul nu este prevăzut în statele
de personal - de felcer, dar pentru cel mult trei zile. În caz de necesitate, eliberarea
poate fi repetată pe o durată de trei zile, ulterior, pentru prelungirea tratamentului la
domiciliu, este necesară decizia comisiei medico-militare. Recomandările medicului
(felcerului) privind eliberarea completă sau parţială de la exercitarea obligaţiilor de
serviciu sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere.
După expirarea termenului de eliberare acordat, la necesitate, militarii în termen
urmează a fi trimişi să efectueze un control medical repetat.
Eliberarea de la exercitarea obligaţiilor de serviciu a militarilor prin contract şi
ieşirea acestora la serviciu după boală sînt reflectate în ordinul de zi pe unitate.
Bolnavii numiţi pentru tratament de ambulator, pentru primirea preparatelor
medicamentoase, pentru efectuarea unor investigaţii şi proceduri curative, cît şi cei
care necesită consultaţii din partea specialiştilor instituţiilor medico-militare, sînt
trimişi la punctul medical al unităţii în zilele şi în orele indicate de medic în registrul
de evidenţă a bolnavilor.
522. Înscrierea militarilor în termen pentru primirea hranei dietetice se efectuează
printr-un ordin pe unitate, pe un termen de pînă la trei luni, în baza raportului şefului
serviciului medical al unităţii.
523. În infirmeria punctului medical al unităţii se efectuează tratamentul staţionar
al bolnavilor timp de pînă la 15 zile. La internare, bolnavii sînt supuşi dezinfecţiei.
524. Pentru tratament staţionar în afara unităţii, militarii sînt trimişi de către
comandantul unităţii, conform avizului medicului, iar pentru asistenţa medicală de
urgenţă, în lipsa medicului, de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe
punctul medical, care, concomitent, raportează şefului serviciului medical şi
ofiţerului de serviciu pe unitate.
Transportarea bolnavilor la instituţia medico-militară se efectuează cu transportul
sanitar de serviciu al unităţii, ei fiind însoţiţi de felcer (instructorul sanitar).
Pentru îndreptarea la tratament în afara locului de dispunere a unităţii, militarul
trebuie să dispună de îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului şi să posede biletul
pentru tratament staţionar, semnat de comandantul unităţii, cartela sa medicală,
documentul de identitate, obiectele personale necesare şi bonul de subzistenţă; în caz
de necesitate – certificat privind traumatismul şi caracteristica medicală. Pentru
tratament în afara garnizoanei, militarului, suplimentar, i se eliberează adeverinţă de
echipament, certificat de alocare la drepturi băneşti, documente de transport pînă la
locul de amplasare a instituţiei medico - militare şi înapoi.
525. Despre militarii internaţi pentru tratament staţionar în afara locului de
dispunere a unităţii, cît şi despre externarea lor după însănătoşire, şeful
(comandantul) instituţiei (unităţii) medicale este obligat să comunice în aceeaşi zi
comandantului unităţii din care au sosit militarii respectivi.
Despre depistarea la bolnavul internat a unei boli infecţioase şi despre internarea
bolnavilor cu intoxicaţii sau cu traume, şeful (comandantul) instituţiei (unităţii)
medico - militare este obligat să înştiinţeze imediat comandantul unităţii din care a

100
sosit bolnavul (bolnavii), iar despre boala infecţioasă, pe lîngă aceasta, şi instituţia
de medicină preventivă.
Militarii care s-au îmbolnăvit în perioada concediului sau a delegaţiei sînt trimişi
la tratament staţionar în instituţii medicale de către şefii de comenduiri sau de către
şefii centrelor militare.
După însănătoşire, militarii sînt trimişi din instituţia medico-militară în unitate cu
documentele respective, care, la sosire, se predau plutonierului de subunitate.

DESERVIREA CU BAIE-SPĂLĂTORIE

526. Soldaţii şi sergenţii trebuie să se îmbăieze cel puţin o dată în săptamînă, iar
bucătarii şi brutarii, în afară de aceasta, trebuie să facă în fiecare zi duş. Mecanicii-
conductori (conducătorii auto), precum şi alţi militari antrenaţi la exploatarea
armamentului şi tehnicii militare, la diferite lucrări gospodăreşti sau activităţi
sportive, fac duş în funcţie de necesităţi.
Pentru îmbăiere, militarii sînt asiguraţi cu săpun, cu ştergare şi cu burete de
spălat dezinfectate.
Timpul îmbăierii este stabilit de programul zilnic.
527. Subunitatea pleacă la baie sub comanda plutonierului de subunitate (celui
care îl înlocuieşte). Militarii în termen aflaţi în serviciul de zi sau la lucrări, ori
absenţi din alte motive, cît şi cei reveniţi din delegaţii şi concedii, sînt trimişi la baie
de către plutonierul de subunitate în alt timp, sub comanda unui sergent.
Pentru menţinerea ordinii în baie, este numită o persoană de serviciu pe baie din
efectivul militarilor prin contract, iar pentru executarea controlului medical şi
acordarea asistenţei medicale pe timpul îmbăierii efectivului este numit un felcer
(instructor sanitar) de serviciu.
Pentru a face curăţenie în încăperile băii şi pentru dezinfectarea acestora după
fiecare schimb de militari care se îmbăiesc, la dispoziţia persoanei de serviciu pe
baie se pune numărul necesar de soldaţi.
528. Militarii arestaţi sînt trimişi la baie separat, în timpul rezervat special pentru
ei.
529. Spălatul lenjeriei se efectuează la spălătorii, în limitele garnizoanelor în care
este dispusă unitatea, sau nemijlocit în unitate. Modul de spălare este stabilit de către
compartimentul logistic al unităţii militare.
Spălatul echipamentului acolo unde nu există posibilitatea de a-l spăla în
spălătorii este permis militarilor în termen numai în camere (locuri) destinate şi
utilate special în acest scop. Uscatul îmbrăcămintei se efectuează în uscătorii sau în
locuri destinate pentru aceasta.
Lenjeria de corp şi de pat, ştergarele şi obielele trebuie sa fie schimbate o dată pe
saptămînă, în zilele de îmbăiere; bucătarii şi brutarii îşi schimbă lenjeria de corp cel
puţin de doua ori pe saptămînă.
Lenjeria de corp curată, ştergarele, obielele şi ciorapii se distribuie, iar lenjeria
murdară se predă nemijlocit la baie.
În caz de necesitate, schimbul lenjeriei, ştergarelor, obielelor şi ciorapilor se
efectuează mai des.

101
 530. Prelucrarea specială a îmbrăcămintei, a lenjeriei de corp şi a celei de pat se
efectuează în baza ordinului comandantului unităţii.

Anexa nr.1
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

JURĂMÎNTUL MILITAR

„EU, (numele, prenumele), CETĂŢEAN AL

REPUBLICII MOLDOVA, JUR CREDINŢĂ REPUBLICII
MOLDOVA ŞI POPORULUI EI.

JUR SĂ-MI APĂR PATRIA CHIAR ŞI CU PREŢUL

PROPRIEI VIEŢI, SĂ RESPECT LEGILE REPUBLICII
MOLDOVA ŞI REGULAMENTELE MILITARE.”

102
 Anexa nr.2
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

REGULAMENTUL
CU PRIVIRE LA DRAPELUL DE LUPTĂ AL
MARILOR UNITĂŢI ŞI AL UNITĂŢILOR
MILITARE DIN FORŢELE ARMATE

1. Drapelul de luptă al unităţii militare simbolizează onoarea, vitejia şi gloria

militară. El aminteşte tuturor militarilor datoria lor sfîntă de a servi cu credinţă
Patria, de a apăra, chiar şi cu preţul vieţii, suveranitatea, independenţa, integritatea
teritorială şi ordinea constituţională a Republicii Moldova.
2. Drapelul de luptă se acordă marilor unităţi şi unităţilor militare la crearea lor,
prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor
Armate, la propunerea conducătorului structurii militare. Drapelul se înmînează, în
numele Preşedintelui Republicii Moldova, de conducătorul structurii militare ori de
un reprezentant numit de acesta.
3. Drapelul de luptă reprezintă o pînză de mătase dreptunghiulară, formată din
trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical, în următoarea succesiune a culorilor
de la lance: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă,
este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei
şi lungimea Drapelului, dintre lăţimea şi lungimea Drapelului se stabilesc de
Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al Republicii Moldova.
Laturile Drapelului au franjuri din fir aurit, cu excepţia celei dinspre lance, iar
colţurile exterioare – cîte un canaf din acelaşi fir. De la lance spre dreapta, deasupra
Stemei, în linie arcuită, este inscripţia: PENTRU PATRIA NOASTRĂ, ce continuă
sub Stemă în linie dreaptă cu inscripţia: REPUBLICA MOLDOVA. Pe verso, de-
asupra Stemei, e scrisă în linie arcuită denumirea unităţii. Textul de pe ambele părţi
este executat în fir aurit cu litere majuscule. Vîrful lăncii, confecţionat din bronz
alămit, în ogivă, are imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

103
 4. Ceremonia înmînării, modul de prezentare la diferite acţiuni şi festivităţi, de
păstrare în timp de pace şi de purtare în luptă a Drapelului se stabilesc de
conducătorul structurii militare.
Drapelul de luptă se află permanent cu unitatea militară, iar în cîmp - în terenul
acţiunilor de luptă ale unităţii.
Întregul efectiv al unităţii militare este obligat să apere cu dîrzenie şi bărbăţie
Drapelul în luptă şi să nu permită capturarea acestuia de către inamic.

Anexa nr. 3
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

CEREMONIA
DEPUNERII JURĂMÎNTULUI MILITAR
1. Cetăţenii Republicii Moldova, care sînt încorporaţi în serviciul militar
sau sînt chemaţi la concentrare (la instrucţie) pentru prima dată, depun Jurămîntul
militar în faţa Drapelului de Stat al Republicii Moldova şi a Drapelului de lupta al
unităţii militare.
2. Jurămîntul militar îl depun :
1) militarii în termen şi militarii cu termen redus - după ce au trecut programul
respectiv şi au însuşit obligaţiile de bază ale soldatului, semnificaţia Jurămîntului
militar, a Drapelului de luptă al unităţii militare, cerinţele disciplinei militare, însă
cel mult după o lună şi jumătate din ziua sosirii în unitatea militară;
2) studenţii instituţiilor militare de învaţămînt, care nu au depus Jurămîntul
militar mai înainte – în acelaşi termen;
3) militarii prin contract, rezerviştii concentraţi sau mobilizaţi care anterior nu au
depus Jurămîntul militar - după încadrare (încorporare).
3. Militarii care anterior nu au depus Jurămîntul militar, depun jurămîntul sub
conducerea comandantului unităţii militare sau a şefului instituţiei militare de
învaţămînt.
4. Data depunerii Jurămîntului militar se anunţă prin ordinul comandantului
unităţii militare. Pînă la aceasta, pentru cei care urmează să depună Jurămîntul
militar, în subunităţi se desfăşoară şedinţe informative privind semnificaţia
Jurămîntului militar şi prevederile legislaţiei cu privire la apărarea Patriei.
5. La data şi la ora indicată, unitatea militară, cu Drapelul de luptă, cu Drapelul
de Stat al Republicii Moldova şi cu orchestra militară, se adună în formaţie, în ţinută
de paradă, iar pe timp de război – în ţinută de campanie, cu arma. Unitatea militară
se adună, în linie de companii (plutoane). Militarii care urmează să depună

104
Jurămîntul militar se află în primele rînduri. În alocuţiune, comandantul unităţii
militare menţionează semnificaţia majoră a Jurămîntului militar, a datoriei
constituţionale, a onoarei şi a responsabilităţii ce le revin militarilor care au depus
Jurămîntul militar de credinţă Patriei.
După alocuţiunea sa, comandantul unităţii militare ordonă comandanţilor de
subunităţi să înceapă procedura depunerii Jurămîntului militar.
Comandanţii de subunităţi îi cheamă pe rînd din formaţie pe militarii care depun
Jurămîntul militar. Fiecare militar care depune Jurămîntul militar citeşte cu voce
tare, în faţa subunităţii, textul Jurămîntului militar, după care, semnînd într-o listă
specială, trece în formaţie.
Formularele pentru listele persoanelor care depun Jurămîntul militar sînt
pregătite din timp şi au pe prima foaie textul Jurămîntului militar.
După încheierea ceremoniei de depunere a Jurămîntului militar, listele cu
semnăturile persoanelor care au depus jurămîntul, sînt înmînate de comandanţii de
subunităţi comandantului unităţii militare. Comandantul unităţii militare felicită
efectivul subunităţii cu ocazia depunerii Jurămîntului militar, iar întreaga unitate -
cu noua completare, după care orchestra militară intonează Imnul de Stat.
După intonarea Imnului de Stat, unitatea militară defilează în modul stabilit în
Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru
revista de front.
Pe timp nefavorabil, depunerea Jurămîntului militar se poate desfăşura în
încăpere. După alocuţiunea comandantului unităţii, subunităţile se repartizează prin
încăperi. După încheierea depunerii Jurămîntului militar, la comandă, subunităţile se
adună din nou în locul stabilit pentru defilare.
6. Depunerea Jurămîntului militar se poate desfăşura în locuri istorice, în
locurile de glorie militară şi de muncă, precum şi la mormintele comune ale ostaşilor
căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a
Republicii Moldova.
7. Ziua depunerii Jurămîntului militar este considerată pentru respectiva unitate
militară drept zi de sărbătoare.
8. Listele persoanelor care au depus Jurămîntul militar se păstrează în statul
major al unităţii, într-o mapă specială, sigilată, cu filele numerotate şi cusute.
După expirarea termenului stabilit, listele se predau arhivei.
În livretul şi în fişa de evidenţă ale militarilor şeful statului major al unităţii
militare face următoarea menţiune: „Jurămîntul militar depus (ziua, luna, anul)”.
9. Cetăţenii chemaţi pentru prima dată la concentrare şi care nu au depus
Jurămîntul militar mai înainte îl depun cel tîrziu la cinci zile din ziua sosirii în
unitate.
Odată cu declararea mobilizării generale sau parţiale, toţi cetăţenii supuşi
serviciului militar, care nu au depus Jurămîntul militar pe timp de pace, îl depun la
sosirea în unitatea militară.
10. De executarea la timp şi exactă a prezentului ceremonial şi de evidenţa
militarilor care au depus Jurămîntul militar, cît şi de păstrarea listelor persoanelor
care au depus Jurămîntul militar, răspunde comandantul unităţii militare.

105
 Anexa nr. 4
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

DIMENSIUNILE
DRAPELULUI DE LUPTĂ AL UNITĂŢII MILITARE
A FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Drapelul de luptă al unităţii militare a Forţelor Armate ale Republicii Moldova

are următoarele dimensiuni:
lungimea drapelului - 165 cm;
lăţimea drapelului - 82,5 cm;
lăţimea Stemei de Stat pe drapel - 35 cm;
înălţimea literelor inscripţiilor pe drapel - 7 cm;
lăţimea literelor inscripţiilor pe drapel - în funcţie de numărul lor;
în inscripţie - de la 4 pînă la 7 cm;
lungimea lăncii - 250 cm;
diametrul lăncii - 4 cm.

106
 Anexa nr. 5
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

REGULAMENTUL
CU PRIVIRE LA MODUL DE ACORDARE A
DRAPELELOR DE LUPTĂ ŞI A ORDINELOR
UNITĂŢILOR MILITARE
Principii generale

1. Drapelul de luptă se acordă brigăzilor, batalioanelor (divizioanelor)

independente, escadrilelor şi instituţiilor militare de învăţămînt.
2. În fiecare unitate militară trebuie să existe un singur Drapel de luptă de
modelul stabilit.
Drapelele de luptă vechi, cu aprobarea conducătorului structurii militare, în cazul
desfiinţării unităţii militare, se predau spre păstrare, însoţite de o informaţie istorică,
muzeului militar.

Modul de înmînare a Drapelului de luptă unităţii militare

3. Drapelul de luptă este înmînat, la formare, unităţii militare de către
conducătorul structurii militare sau de alt comandant (şef) din împuternicirea
conducătorului structurii militare.
4.La înmînarea Drapelului de luptă în condiţii de război modul de dispunere a
unităţii militare în formaţie se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă.
5.Pentru scoaterea Drapelului de luptă la locul de adunare, la dispoziţia şefului
sosit pentru înmînarea Drapelului de luptă, comandantul unităţii militare numeşte
portdrapelul şi doi asistenţi din rîndul sergenţilor, subofiţerilor sau ofiţerilor, cu
precădere din rîndul celor decoraţi cu ordine şi medalii, al fruntaşilor în pregătirea
de luptă, şi plutonul drapelului.
6.La ora fixată, portdrapelul aduce Drapelul de luptă în husă şi merge la trei paşi
în urma şefului, care înmînează Drapelul de luptă, spre locul de adunare a unităţii
militare. În această situaţie, portdrapelul ţine Drapelul de luptă la umărul stîng în
107
poziţia prevăzută în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale
Republicii Moldova; din dreapta şi din stînga portdrapelului, alături de el, merg
asistenţii.
Cînd persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă s-a apropiat la 40-50
de paşi de formaţie, comandantul unităţii militare dă comanda.
De exemplu: „Brigadă, DREPŢI! La Drapel, aliniere la dreap-TA (stîn-GA,
CENTRU)”.
Dacă în formaţia unităţii se află subunităţi înarmate cu carabine, se dă comanda:
„Companie, DREPŢI! La drapel, pentru onor, spre dreapta (stînga, centru)
prezentaţi-ARM”.
Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare”.
7. Comandantul unităţii militare, după ce dă comanda, duce mîna la coifură, se
apropie de persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă, se opreşte în faţa ei
la doi-trei paşi, şi raportează. De exemplu: „Domnule general de divizie, Brigada 2
infanterie motorizată, cu ocazia înmînării Drapelului de luptă, este adunată.
Comandantul brigăzii, colonel Marinescu".
În momentul în care comandantul unităţii se opreşte spre a raporta persoanei
sosite pentru înmînarea Drapelului de luptă, orchestra încetează să cînte.
Portdrapelul pune Drapelul de luptă la piciorul drept, în poziţie verticală, ţinîndu-l la
picior liber, cu mîna dreaptă lăsată în jos, conform cerinţelor Regulamentului
instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
8. Persoana sosită pentru a înmîna Drapelul de luptă, primind raportul, vine în
faţa unităţii, la centru, salută unitatea militară, şi se apropie de portdrapel. La
apropierea lui, portdrapelul apleacă Drapelul de lupta şi îl ţine cu ambele mîini, în
poziţie orizontală. Persoana care înmînează Drapelul de luptă îi scoate husa şi
desfăşoară Drapelul de luptă. Apoi, portdrapelul, punînd Drapelul de luptă în poziţie
verticală şi ţinîndu-l cu mîna dreaptă, se întoarce cu faţa spre formaţie.
Persoana care înmînează Drapelul de luptă citeşte Diploma Preşedintelui
Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate, după care înmînează
Drapelul de luptă şi Diploma comandantului unităţii militare. Orchestra intonează
Imnul de Stat.
9. Comandantul unităţii militare, primind Drapelul de luptă şi Diploma, după
intonarea Imnului de Stat, transmite Drapelul de luptă portdrapelului şi dă comanda:
„Portdrapel, după mine, MARŞ”. Portdrapelul, la comanda „După mine”, ia
Drapelul de luptă la umărul stîng.
10. Comandantul unităţii militare, la trei paşi după el - portdrapelul cu
Drapelul de luptă şi asistenţii, se apropie de flancul stîng, după care trec de-a lungul
frontului (la 10-15 paşi de formaţie) spre flancul drept al formaţiei. Ieşind la flancul
drept, comandantul unităţii militare ordonă portdrapelului cu asistenţii să-şi ocupe
locul în formaţie. De la începutul mişcării şi pînă cînd portdrapelul trece în formaţie,
orchestra intonează „Marşul de întîmpinare”. Unitatea militară salută Drapelul de
luptă cu „Ura” prelung.
Cînd portdrapelul a trecut în formaţie, comandantul unităţii militare face semn
orchestrei să înceteze, vine în faţa formaţiei, la centru, şi se opreşte alături de
persoana care a înmînat Drapelul de luptă. Apoi, la indicaţia acesteia, dă comanda

108
„Pe loc REPAUS”, iar dacă a fost dată comanda „Pentru onor prezentaţi - ARM”,
atunci, în prealabil, dă comanda „La picior - ARM”.
11. Persoana care a înmînat Drapelul de luptă felicită unitatea militară cu această
ocazie. La felicitare unitatea răspunde cu „Ura” prelung, repetat de trei ori. După
aceasta, comandantul unităţii militare ţine o alocuţiune.
12. În încheiere, unitatea militară defilează prin faţa persoanei care a înmînat
Drapelul de luptă. După defilare, unitatea militară se aliniază din nou şi Drapelul de
luptă este dus la locul de păstrare a lui.
13. Despre primirea Drapelului de luptă se emite un ordin pe unitatea militară,
prin care se stabileşte locul de păstrare a Drapelului de luptă şi se numesc
portdrapelul şi asistenţii.
14. Poziţia Drapelului de luptă în formaţie şi modul de scoatere şi de depunere a
lui din/în locul de păstrare sînt stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova, iar modul de păstrare - de Regulamentul
serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.

Modul de înmînare a ordinului unităţii militare

15. Înmînarea ordinului unităţii militare se execută de comandanţii (şefii)

enumeraţi la punctul 3.
16. Pentru înmînarea ordinului, unitatea militară se adună în formaţie cu armele
în modul prevăzut de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale
Republicii Moldova pentru revista de front.
17. Persoana care înmînează ordinul, primind raportul comandantului unităţii
militare şi salutînd personalul unităţii, vine în faţa unităţii, la centru.
Comandantul unităţii militare dă comanda: „Portdrapel, la mine, înainte -
MARŞ” La această comandă, ajutorul (locţiitorul) şefului de stat major, dispunîndu-
se în faţa Drapelului de luptă la doi paşi, dă comanda: „După mine, înainte-MARŞ”
şi, apropiindu-se de persoana care înmînează ordinul, postează portdrapelul şi
asistenţii cu faţa către formaţie, iar el se dispune la dreapta de dînşii.
După aceasta, persoana care înmînează ordinul citeşte în faţa formaţiei Decretul
şi Diploma Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor
Armate cu privire la decorarea unităţii militare cu ordin, apoi transmite
comandantului unităţii Diploma, iar ordinul îl fixează pe pînza Drapelului de luptă al
unităţii. Orchestra intonează Imnul de Stat.
După încetarea intonării Imnului de Stat, persoana care a înmînat ordinul felicită
unitatea militară cu ocazia conferirii distincţiei de stat. La felicitare, unitatea militară
răspunde cu „Ura” prelung, repetat de trei ori. Comandantul unităţii militare ţine o
alocuţiune.
18. După alocuţiune, comandantul unităţii militare comandă: „Portdrapel, după
mine, înainte - MARŞ”. După ce a dat comanda, comandantul unităţii militare, la trei
paşi după el - ajutorul (locţiitorul) şefului statului major şi mai departe, la doi paşi,
portdrapelul cu Drapelul de luptă şi asistenţii se îndreaptă spre flancul stîng al
formaţiei, iar apoi trec de-a lungul frontului (la 10-15 paşi de formaţie) spre flancul

109
drept al unităţii militare, unde ajutorul (locţiitorul) şefului statului major, portdrapelul
şi asistenţii trec în formaţie, la locul stabilit pentru ei.
De la începutul mişcării şi pînă la trecerea portdrapelului în formaţie orchestra
intonează „Marşul de întîmpinare”. Unitatea militară salută Drapelul de luptă cu
„Ura” prelung. În finalul ceremoniei, unitatea militară defilează în faţa persoanei
care a înmînat ordinul.
19. Dacă unitatea militară, căreia i se înmînează ordinul, nu are Drapel de luptă,
atunci ei i se înmînează concomitent Drapelul de luptă şi ordinul, în modul prevăzut
la punctele 3-12, dar după citirea Diplomei Preşedintelui Republicii Moldova -
Comandant suprem al Forţelor Armate pentru Drapelul de luptă, se citesc Decretul şi
Diploma Preşedintelui cu privire la decorarea unităţii militare cu ordin.
20. Ordinele cu care este decorată unitatea militară se fixează, în ordinea
importanţei, pe Drapelul de luptă pe faţa pînzei (cu inscripţia: „Pentru Patria
noastră”).
Primul ordin se fixează la 15 cm de marginea de sus a pînzei şi la 10 cm de lance.
Celelalte ordine se fixează de-a lungul lăncii, de sus în jos, la distanţa de 5-10 cm
unul de altul.
Pentru fixarea ordinelor pe Drapelul de luptă în pînză se fac, în caz de necesitate,
găuri, care se tivesc cu fire de mătase.

Modul de transmitere a Drapelului de luptă,

a ordinelor şi a denumirilor onorifice la reorganizarea
unităţilor militare

21. Drapelul de luptă se află tot timpul cu unitatea militară căreia i-a fost acordat,
indiferent de schimbarea denumirii unităţii.
La reorganizarea unităţii militare, care conduce la schimbarea denumirii sau a
numărului unităţii, aceste schimbări se înscriu în Diplomă de către comandantul
(şeful) superior şi se autentifică cu ştampilă cu stemă.
22. Pentru păstrarea tradiţiilor de luptă şi a memoriei despre meritele de luptă,
drapelele de luptă, ordinele şi denumirile onorifice pot fi transmise altor unităţi
militare. În aceste cazuri, Drapelul de luptă, ordinele şi denumirile onorifice se
transmit numai în cazul unei continuităţi directe între unităţile militare, şi anume în
cazul reorganizării uneia sau a cîtorva unităţi militare într-o nouă unitate militară (în
noi unităţi militare).
La reorganizarea unei unităţi militare în alta, Drapelul de luptă al unităţii,
Diploma privind acordarea lui, ordinele şi denumirile onorifice ale unităţii militare
reorganizate se păstrează în întregime pentru noua unitate militară.
La reorganizarea unităţii militare în două şi mai multe unităţi militare, Drapelul
de luptă, Diploma privind acordarea lui, ordinele şi denumirile onorifice ale unităţii
militare reorganizate se păstrează în întregime pentru una din noile unităţi militare.
La reorganizarea a două şi mai multe unităţi militare într-o singură unitate
militară, Drapelul de luptă, Diploma privind acordarea lui, precum şi toate ordinele
şi denumirile onorifice ale uneia din unităţile militare reorganizate se transmit
acestei unităţi militare; drapelele de luptă, diplomele pentru ele şi ordinele altor
unităţi militare se predau în modul stabilit.
110
 Modalitatea de transmitere către noua unitate militară a Drapelului de luptă, a
ordinelor şi a denumirilor onorifice se examinează de conducerea structurii militare
odată cu soluţionarea problemei privind organizarea noii unităţi militare şi se
documentează în modul stabilit.
23. În scopul păstrării memoriei despre militarii care, pentru faptele lor, prin
ordinele conducătorului structurii militare, au fost înscrişi pentru totdeauna în listele
unităţilor militare sau ca militari de onoare, numele lor, în cazul reorganizării unităţii
militare, pot fi înscrise în listele altor unităţi militare succesoare, în modul prevăzut
la punctul 21 pentru transmiterea ordinelor şi denumirilor onorifice. În acest caz,
înscrierea numelor militarilor în listele unităţilor militare pentru totdeauna sau ca
militari de onoare se efectuează prin ordinele conducătorului structurii militare.

Modul de păstrare şi de întreţinere a Drapelului de luptă

24. Drapelul de luptă al unităţii militare trebuie să fie păstrat:

1) cînd unitatea este instalată în cazarmă sau într-o localitate - în statul major (în
biroul comandantului unităţii militare);
2) în unităţile militare care execută serviciul de luptă - la punctul de comanda al
unităţii militare;
3) în condiţii de campanie, cînd unitatea militară este instalată în tabără (în
corturi) - în locul indicat de comandantul unităţii militare.
25. Drapelul de luptă în biroul comandantului se află într-o vitrină, sub
semnalizare, cu ieşirea semnalului la ofiţerul de serviciu pe unitate, iar atunci cînd
este scos la locul de aliniere a unităţii militare - sub paza plutonului drapelului.
26. Drapelul de luptă se păstrează împreună cu ordinele şi panglicile de decoraţii,
cu sigiliul cu stemă al unităţii militare, fiind instalat în poziţie verticală în ghereta
pentru drapel (suport cu tăietură pentru fixarea lăncii).
27. Pe timpul deplasării unităţii militare cu mijloace de transport auto, feroviar,
fluvial şi aerian, pentru Drapelul de luptă se repartizează un automobil, un vagon
(compartiment) separat. Împreună cu Drapelul de luptă, merg portdrapelul, asistenţii
şi garda, de asemenea, pot fi transportate casa cu bani şi lada cu documente secrete.
28. De păstrarea şi de întreţinerea regulamentară a Drapelului de luptă răspunde
nemijlocit şeful statului major al unităţii militare.
El este obligat:
1) să execute, cel puţin o dată pe lună, controlul Drapelului de luptă, în modul
prevăzut în punctul 29;
2) să ia măsuri de înlăturare a neregulilor constatate în timpul controlului
Drapelului de luptă şi să raporteze despre aceasta comandantului unităţii militare;
3) să ţină un registru special, notînd în el timpul controlului, neregulile
constatate la Drapelul de luptă şi măsurile luate pentru înlăturarea lor.
29. Controlul Drapelului de luptă este executat de şeful statului major în prezenţa
portdrapelului şi asistenţilor. Pentru control, şeful statului major ordonă desfăşurarea
Drapelului de luptă. La acest ordin, portdrapelul apleacă Drapelul de lupta în poziţie
orizontală, unul dintre asistenţi scoate husa, iar portdrapelul, învîrtind încet lancea,
desfăşoară Drapelul de luptă. Asistenţii ajută portdrapelul şi urmăresc ca canafurile
111
să nu se încurce, iar pînza drapelului să nu se atingă de pămînt (podea). În aceste
condiţii, se controlează prezenţa şi starea ordinelor, a panglicilor de decoraţii şi a
pînzei, starea husei, a canafurilor, a lăncii şi a ogivei.
La comanda şefului statului major de a înfăşură Drapelul de luptă, portdrapelul
apleacă Drapelul de luptă în poziţie orizontală, urmărind ca pînza lui să nu se atingă
de pămînt (podea), iar asistentul apucă pînza de colţuri, întinzînd-o uşor. Învîrtind
încet lancea, portdrapelul şi alt asistent înfăşoară Drapelul de luptă astfel încît faţa
pînzei să vină înăuntru, avînd grijă să nu se facă cute şi să nu se încurce panglicile
de decoraţii şi canafurile.
După ce pînza a fost înfăşurată, asistenţii pun husa Drapelului de luptă, şeful
statului major o sigilează cu sigila cu stemă şi, după aceasta, predă Drapelul de luptă
sub pază, în modul stabilit.
30. Atunci cînd Drapelul de luptă este scos în faţa unităţii şi cînd este predat sub
pază, desfăşurarea şi înfăşurarea lui se efectuează de către portdrapel şi asistenţi,
sub supravegherea nemijlocită a şefului statului major sau a ajutorului (locţiitorului)
său.
31. Uscarea pînzei Drapelului de luptă se efectuează afară, la umbră, sau în
încăpere. În timpul uscării, Drapelul de luptă este păzit de portdrapel şi un asistent.

Predarea, schimbarea şi repararea Drapelului de luptă

32. În cazul reorganizării unităţii militare, Drapelul de luptă, Diploma privind
acordarea lui şi ordinele, împreună cu o scurtă informaţie istorică, se transmit la
muzeul militar în mod secret şi cu ajutorul serviciului de legătură cu curieri speciali.
Din cauze legate de schimbări organizatorice, Drapelul de luptă al unităţii
militare poate fi predat la muzeu în baza deciziei conducătorului structurii militare.
33. Drapelele de luptă, care au deteriorări considerabile ori s-au învechit şi a
căror reparare şi restaurare este imposibilă, urmează a fi schimbate.
34. Pentru a lua decizia cu privire la schimbarea Drapelului de luptă sau la
repararea lui, se efectuează o examinare a Drapelului de luptă de către o comisie
numită special, formată din reprezentanţi ai conducerii structurii militare cu
participarea şefului statului major al unităţii militare. În actul de revizie se
menţionează toate defectele constatate la Drapelul de luptă, circumstanţele apariţiei
lor, precum şi avizul comisiei cu privire la schimbarea Drapelului de luptă sau
repararea lui pe loc. Actul de revizie a Drapelului de luptă este aprobat de
conducătorul structurii militare care ia hotărîrea cu privire la schimbarea Drapelului
de luptă sau la repararea lui.
În conformitate cu hotărîrea de schimbare a Drapelului de luptă, conducerea
structurii militare ia decizia privind confecţionarea unui nou Drapel de luptă.
Noul Drapel de luptă este trimis, în modul stabilit, la statul major al unităţii
militare. Vechiul Drapel de luptă, după primirea noului Drapel de luptă, împreună
cu informaţia istorică, este trimis de statul major al unităţii la muzeul militar.
35. Repararea pînzei Drapelului de luptă de către personalul şi cu mijloacele
unităţii militare este interzisă. Se permit doar reparaţiile strict necesare la lance şi
ogivă.

112
 În cazul în care este necesară repararea pînzei Drapelului de luptă, comandantul
unităţii militare este obligat să facă demersuri, pe cale ierarhică, privind trimiterea
pînzei Drapelului de luptă la atelierul special. După primirea aprobării, pînza
Drapelului de luptă este trimisă la atelier prin intermediul serviciului de legătură cu
curieri speciali.
Pentru predarea pînzei Drapelului de luptă pentru a fi reparată se întocmeşte un
act.

Anexa nr.6
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

SĂRBĂTOAREA ANUALĂ A UNITĂŢII MILITARE

1. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se organizează în scopul promovării

tradiţiilor militare, educaţiei militaro-patriotice a tinerilor cetăţeni ai Republicii
Moldova, educării militarilor în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi poporul
Republicii Moldova, faţă de datoria militară, respectului faţă de tradiţiile de luptă
ale unităţii militare, consolidării colectivelor militare. Data organizării sărbătorii
este stabilită de conducătorul structurii militare întru marcarea unei zile memorabile
din istoria unităţii militare:
1) zilei cînd s-a format;
2) zilei cînd a fost decorată cu ordin;
3) zilei cînd i s-a conferit denumirea onorifică;
4) zilei cînd a obţinut o remarcabilă victorie în luptele pentru apărarea Patriei;
5) primei zile în serviciul de alarmă.
Despre stabilirea zilei de sărbătoare se face înscrierea respectivă în registrul
istoric al unităţii militare.
2. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se desfăşoară în cea mai apropiată zi de
odihnă de ziua stabilită. În această zi, unitatea militară se adună cu Drapelul de luptă
şi orchestra militară. În faţa efectivului ţin alocuţiuni comandantul unităţii militare,
alţi militari, precum şi veterani care evocă istoria de luptă a unităţii, realizările şi
performanţele ei pe timp de pace. După aceasta, unitatea militară defilează. Se
admite ca în locul adunării în formaţie a unităţii militare să se desfăşoare, în ajunul
sărbătorii anuale, o adunare solemnă.
În ziua sărbătorii anuale se organizează şi alte acţiuni educativ-patriotice,
culturale şi sportive.
La sărbătoare pot participa reprezentanţi ai altor unităţi militare şi ai
organizaţiilor obşteşti, studenţi ai instituţiilor de învăţămînt, elevi ai şcolilor şi
liceelor, membri ai familiilor militarilor şi veterani ai unităţii militare.

113
 Anexa nr. 7
la Regulamentul
serviciul interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

MODUL DE REPARTIZARE PE SUBUNITĂŢI

A MILITARILOR SOSIŢI PENTRU COMPLETĂRI

1. Militarii sosiţi pentru completări se repartizează pe subunităţi după studierea

calităţilor profesionale ale fiecărui militar şi ţinîndu-se cont de starea sănătăţii lor, de
profesia însuşită pînă la recrutare în serviciul militar în termen, de referinţa şi de
avizul privind utilitatea lor profesională, eliberate de centrul militar (centrul de
instrucţie). În privinţa repartizării militarilor sosiţi pentru completări se emite un
ordin pe unitatea militară.
2. La ora fixată, unitatea militară cu orchestra se adună în formaţie pe jos.
Militarii nou-sosiţi pentru completări, împreună cu plutonierii de subunităţi, se
adună în formaţie pe două rînduri la 20-40 m înaintea centrului formaţiei, cu frontul
spre formaţie.
Adunarea şi întîmpinarea comandantului unităţii militare se execută după cum
este prevăzut în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova în compartimentul „Revista unităţii”.
3. După răspunsul la salut, comandantul unităţii militare, într-o scurtă cuvîntare,
evocă calea de luptă a unităţii, menţionează eroii şi distincţiile ei, precum şi
succesele subunităţilor în pregătirea de luptă, subliniază datoria de onoare şi de
răspundere ce le revine militarilor. După aceasta, el dă cuvîntul la unu-doi militari în
termen din unitate şi la unu-doi militari nou-sosiţi.
4. Şeful statului major al unităţii militare citeşte ordinul de înscriere a militarilor
sosiţi pentru completări în statele de personal ale subunităţilor.
Comandantul unităţii militare felicită personalul cu ocazia noii completări, după
care orchestra intonează Imnul de Stat.
5. La comanda comandantului unităţii militare „TRECEŢI ÎN FORMAŢIE”,
plutonierii de subunităţi, împreună cu militarii nou-sosiţi pentru completări, trec în
formaţia subunităţilor lor.

114
 6. Ceremonia de repartizare pe subunităţi a militarilor sosiţi pentru completări se
încheie cu defilarea unităţii militare.

Anexa nr. 8
la Regulamentul
serviciul interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

MODUL DE ÎNMÎNARE
A ARMAMENTULUI ŞI A TEHNICII MILITARE
1. Pînă la înmînarea armamentului şi tehnicii militare, cu efectivul se desfăşoară
şedinţe de studiere a posibilităţilor de luptă (tehnice) şi a importanţei lor în lupta
modernă, precum şi regulile de securitate a acţiunilor cu armamentul şi tehnica
militară.
Comandanţii de subunităţi controlează funcţionalitatea armamentului şi a tehnicii
militare, care urmează a fi înmînate, şi raportează pe scară ierarhică despre gradul de
pregătire a acestora pentru înmînare.
Comandantul unităţii militare dă ordin privind repartizarea armamentului şi a
tehnicii militare membrilor echipajelor (echipelor), conducătorilor auto
(mecanicilor-conducători) şi altor persoane, stabileşte timpul şi modul de înmînare
solemnă a armamentului şi a tehnicii militare. Numărul ordinului şi numele
persoanelor, cărora li s-a repartizat armamentul şi tehnica militară se înscriu în
formular (paşaport). Denumirea armamentului de infanterie, seria lui şi data
eliberării se înscriu în legitimaţii şi în tabelul de distribuţie a armamentului şi
tehnicii militare.
2. La ora fixată, unitatea militară se adună în formaţie pe jos cu armamentul, cu
Drapelul de luptă şi orchestra.
Armamentul de infanterie şi mijloacele de protecţie individuală, care urmează să
fie înmînate, se aduc la locul de adunare şi se pun pe mese la o distanţă de 10 metri
de formaţie. Alt armament şi tehnică militară se înmînează la locurile lor de păstrare.
3. Comandantul unităţii militare reaminteşte militarilor, în scurtul său discurs,
prevederile Jurământului militar şi ale regulamentelor militare. După aceasta se
citeşte ordinul de distribuţie a armamentului şi a tehnicii militare.
După citirea ordinului, comandantul unităţii militare dă comanda „Pe loc
REPAUS” şi ordonă comandanţilor de subunităţi să înceapă înmînarea
armamentului de infanterie.

115
 Comandanţii companiilor (bateriilor) şi ai altor subunităţi cheamă pe rînd
militarii din formaţie şi le înmînează armamentul.
4. După înmînarea armamentului de infanterie, comandanţii de subunităţi, la
comanda comandantului unităţii militare, adună efectivul la locurile de păstrare a
armamentului şi tehnicii militare. Pentru primirea armamentului şi tehnicii militare,
efectivul se aliniază în formaţie pe echipaje (pe echipe) şi, la comanda
comandantului de subunitate, controlează starea lor şi ansamblul de piese şi
accesorii.
În cazul conservării armamentului şi a tehnicii militare pentru o lungă perioadă
de păstrare, inclusiv cu etanşarea blocurilor (obiectelor), se permite desconservarea
şi dezetanşarea lor parţială.
Comandantul unităţii militare primeşte rapoartele şefilor de echipaje (de echipe),
ale conducătorilor auto (mecanicilor-conductori) sau ale altor persoane, cărora le-a
fost distribuit armamentul sau tehnica militară, şi le înmînează formularele
(paşapoartele), în care efectivul semnează, răspunzînd din acest moment de
armamentul şi de tehnica militară încredinţate.
Cînd există condiţiile necesare, după distribuirea armamentului şi a tehnicii
militare, pot fi demonstrate practic posibilităţile de luptă (tehnice) ale acestora şi
măiestria în manipularea lor.
Lucrările de conservare şi de etanşare a armamentului şi a tehnicii militare, după
înmînare, trebuie să fie executate în aceeaşi zi.
5. După înmînarea armamentului şi a tehnicii militare, comandanţii de subunităţi
aliniază personalul în locul indicat de comandantul unităţii militare.
Comandantul unităţii militare felicită personalul cu ocazia primirii armamentului
şi tehnicii militare.
6. Ceremonia înmînării armamentului şi tehnicii militare se încheie cu defilarea
unităţii militare.

116
 Anexa nr.9
la Regulamentul
serviciul interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

MODUL
DE DESFĂŞURARE A CHESTIONĂRII MILITARILOR

1. Locul, ora, modul de adunare şi de desfăşurare a chestionării, precum şi ţinuta

militarilor sînt stabilite de comandantul unităţii militare sau de persoana desemnată
pentru conducerea inspecţiei (controlului) cu o zi-două înainte de începerea
chestionării.
Persoanele care efectuează chestionarea sînt obligate să ia cunoştinţă de condica
de sugestii, cereri şi reclamaţii a unităţii militare şi de hotărîrile luate pe marginea
lor.
2. Întîmpinarea şefului care efectuează chestionarea se face în conformitate cu
cerinţele Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.
3. Chestionarea se efectuează separat, pe categorii de militari: soldaţi, sergenţi,
subofiţeri, ofiţeri, militari-femei.
Interogarea ofiţerilor se efectuează potrivit funcţiei pe care o deţin. Separat:
comandanţii de plutoane, comandanţii de companii, comandanţii de batalioane şi cei
egali cu ei. Locţiitorii comandanţilor de companii şi de batalioane sînt chestionaţi
separat de comandanţii lor, iar ofiţerii din comandamentul unităţii - separat de
ofiţerii din subunităţi.
4. Chestionarea soldaţilor se face pe companii. Ofiţerii, subofiţerii şi sergenţii ies
din formaţie în faţa subunităţilor lor, la distanţa stabilită pentru ei, şi, la comandă,
strîng rîndurile spre centru. Apoi ofiţerii, la comandă, ocupă locurile în corespundere
cu funcţiile lor.
Chestionarea se poate desfăşura şi în încăpere.
5. La chestionare, comandantul unităţii militare (al subunităţii) sau persoana care
inspectează (controlează) îl întreabă pe fiecare militar dacă vrea să înainteze
sugestii, cereri şi reclamaţii.
Militarul care vrea să înainteze o sugestie, o cerere sau o reclamaţie numeşte
funcţia pe care o are, gradul militar şi numele, iese din formaţie şi expune oral
sugestia, cererea sau reclamaţia sa, ori o prezintă în scris.
6. Toate sugestiile, cererile şi reclamaţiile, înaintate la chestionarea efectuată de
117
comandantul unităţii militare, se înscriu în condica de sugestii, cereri şi reclamaţii a
unităţii militare, iar la chestionarea efectuată de comandantul subunităţii – numai
cele pe marginea cărora trebuie să ia decizie şeful superior, începînd cu comandantul
subunităţii militare şi mai sus.
7. Reclamaţiile înaintate la chestionarea militarilor în timpul inspecţiei
(controlului) nu se înscriu în condica de sugestii, cereri şi reclamaţii.

Anexa nr.10
la Regulamentul
serviciul interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

MODUL
DE DESFĂŞURARE A TRECERII MILITARILOR
ÎN REZERVĂ SAU ÎN RETRAGERE

1. Trecerea militarilor în rezervă sau în retragere, cu excepţia celor trecuţi pentru

încălcări ce discreditează titlul de militar, se desfăşoară într-o atmosferă solemnă. La
ea pot fi invitaţi veterani ai unităţii militare, militari din alte unităţi (subunităţi)
militare, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi membri ai familiilor militarilor.
Trecerea militarilor în rezervă sau în retragere se execută:
1) a comandanţilor de unităţi militare - în faţa formaţiei unităţii militare cu
Drapelul de luptă;
2) a comandanţilor de subunităţi - ofiţerilor, subofiţerilor - în faţa formaţiei
subunităţii sau la adunarea ofiţerilor, subofiţerilor;
3) a militarilor prin contract şi a celor care îşi îndeplinesc serviciul în serviciile şi
statele majore ale unităţilor, subunităţilor militare - în faţa formaţiei sau la adunarea
efectivului acestor servicii, state majore;
4) a militarilor în termen - în faţa formaţiei unităţii sau a subunităţii militare, în
funcţie de numărul celor trecuţi în rezervă.
De organizarea trecerii în rezervă sau în retragere a comandantului unităţii
militare răspunde şeful lui nemijlocit, iar a celorlalţi militari - comandantul unităţii
sau subunităţii militare (şeful serviciului, şeful statului major) în care şi-a făcut
serviciul cel trecut în rezervă sau în retragere.
2. Pentru petrecerea comandantului unităţii militare trecut în rezervă sau în
retragere, unitatea militară se adună în formaţia pe jos în ţinută de paradă sau de
serviciu, fără arme, în modul prevăzut de Regulamentul instrucţiei de front al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front. Adunarea unităţii
militare este condusă de noul ei comandant, iar comandantul unităţii militare trecut
în rezervă sau în retragere se află alături de comandantul (şeful) care organizează
ceremonia.
Comandantul (şeful) care organizează petrecerea în rezervă sau în retragere,
primind raportul şi salutînd efectivul, citeşte ordinul de trecere în rezervă sau în
retragere a comandantului unităţii militare, rosteşte o scurtă cuvîntare, în care
118
menţionează meritele acestuia, anunţă despre acordarea de premii şi îi înmînează
diploma, dacă aceasta i-a fost acordată în legătură cu trecerea în rezervă sau în
retragere.
În faţa formaţiei efectivului pot să ia cuvîntul şi alţi militari, veterani ai unităţii
militare, membri ai familiilor militarilor, după care comandantului unităţii militare
trecut în rezervă sau în retragere, la rugămintea sa, i se oferă posibilitatea pentru a
rosti un cuvînt de răspuns.
După cuvîntări, comandantul trecut în rezervă sau retragere îşi ia rămas bun de la
Drapelul de luptă al unităţii militare. Pentru aceasta noul comandant al unităţii
militare se dispune în faţa formaţiei, la centru, şi dă comanda: „Portdrapel, la mine, -
MARŞ”. La această comandă, ajutorul (locţiitorul) şefului statului major, postîndu-
se la doi paşi înaintea Drapelului de luptă, comandă: „După mine, înainte - MARŞ”
şi apropiindu-se de comandantul unităţii militare, poziţionează portdrapelul şi
asistenţii cu faţa la comandant, iar el se dispune în partea dreaptă a lor. Comandantul
trecut în rezervă sau în retragere se apropie de Drapelul de luptă al unităţii militare,
se descoperă, îngenunchează cu un picior şi sărută pînza la o margine.
După ce s-a despărţit de Drapelul de luptă, comandantul unităţii militare trecut în
rezervă sau în retragere revine la locul său, iar drapelul este dus la locul stabilit în
formaţia unităţii militare.
Pe timpul deplasării cu Drapelul de luptă orchestra intonează „Marşul de
întîmpinare”.
Ceremonia se încheie cu defilarea unităţii militare.
3. Petrecerea în rezervă sau în retragere a comandanţilor de subunităţi - a
ofiţerilor, subofiţerilor şi a militarilor prin contract care şi-au îndeplinit serviciul
militar în servicii şi state majore - se desfăşoară în modul indicat la punctul 2. În
acest caz, efectivul se adună în ţinută de serviciu, iar Drapelul de luptă al unităţii
militare nu se scoate.
În cazul petrecerii militarilor enumeraţi mai sus în rezervă sau în retragere la
adunări, comandantul unităţii sau subunităţii militare dă citire ordinului de trecere în
rezervă sau în retragere, rosteşte o cuvîntare, în care menţionează meritele lor,
înmînează diplome în legătură cu trecerea în rezervă sau în retragere şi cadouri de
preţ, dacă aceşti militari s-au învrednicit de ele. Sărbătorirea de mai departe a
militarilor trecuţi în rezervă sau în retragere se desfăşoară în modul stabilit de
comandant (şef).
4. Pentru petrecerea militarilor în termen trecuţi în rezervă unitatea militară se
adună în formaţie pe jos, în ţinută de serviciu, Drapelul de luptă fiind adus la
adunarea unităţii militare la hotărîrea comandantului acesteia. Pentru ceremonia de
petrecere a acestor militari, organizată în subunităţi, Drapelul de luptă al unităţii
militare nu se scoate.
După adunarea în formaţie, întîmpinarea comandantului unităţii (subunităţii)
militare şi aducerea Drapelului de luptă, militarii trecuţi în rezervă, la comanda
comandantului, ies din formaţie şi se aliniază pe subunităţi la 20 - 40 m în faţa
formaţiei, apoi, la comandă, strîng rîndurile spre centru.
Şeful statului major al unităţii militare (comandantul subunităţii) dă citire
ordinului de trecere a militarilor în rezervă şi de stimulare a celor care s-au

119
evidenţiat cel mai mult. Premierea o face comandantul unităţii (subunităţii) militare.
După aceasta, se oferă cuvînt cîtorva militari trecuţi în rezervă şi altor militari.
Comandantul unităţii (subunităţii) militare aduce mulţumiri pentru serviciu
militarilor trecuţi în rezervă, după care orchestra intonează Imnul de Stat al
Republicii Moldova.
Ceremonia se încheie cu defilarea unităţii (subunităţii) militare (militarii în
termen trecuţi în rezervă defilează în formaţie separată).
Anexa nr.11
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

UTILAREA ÎNCĂPERILOR (LOCURILOR)

PENTRU EXECUTAREA SERVICIULUI DE ZI.
LISTA DOCUMENTELOR NECESARE

1. Încăperile (locurile) destinate executării serviciului de zi de către persoanele

de serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, pe statul major,
precum şi locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe subunitate sînt
amplasate şi utilate în aşa fel ca să asigure condiţii comode pentru îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu de către aceste persoane din serviciul de zi. În încăperile
(locurile) pentru executarea serviciului trebuie să se afle:
1) mijloace tehnice de recepţie a semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor;
2) mijloace de comunicaţii şi informatică (telefon, selector, computer etc.);
3) ceasornic;
4) surse de rezervă pentru iluminat;
5) panou cu documentaţia serviciului de zi;
6) inventar de făcut curăţenie şi pubele.
În afară de acestea, în încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului
trebuie să fie:
la ofiţerul de serviciu pe unitate:
a) pupitru de comandă cu locuri de lucru pentru ofiţerul de serviciu pe unitate şi
ajutorul acestuia, utilate cu dispozitive pentru recepţia semnalelor şi pentru
înştiinţarea subunităţilor, pentru conducerea şi controlul asupra ieşirii acestora la
punctele de concentrare, precum şi pentru controlul asupra prezentării în caz de
alarmă a ofiţerilor şi subofiţerilor din comandamentul unităţii şi deschiderii
camerelor pentru păstrarea armamentului în subunităţi; scaune (fotolii);
b) safeu (ladă) de metal pentru păstrarea documentelor;
c) dulap (ladă) de metal pentru păstrarea armelor personale ale ofiţerilor şi
subofiţerilor unităţii, a cartuşelor pentru ele şi a dozimetrelor;
d) dispozitive de cercetare radioactivă şi chimică;
e) alimentare de rezervă pentru sistemul de înştiinţare;
f) set de chei de la porţile şi încăperile parcului;
g) termometre interior şi exterior.
la subofiţerul de serviciu pe parc:
a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii);
b) dulap (ladă) cu set de chei de la broasca de contact şi de la trapele maşinilor de
120
luptă, de la încăperile şi porţile parcului;
c) termometre interior şi exterior.
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii);
b) termometre interior şi exterior;
la sergentul de serviciu pe statul major:
a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii);
b) dulap (fişet) pentru păstrarea corespondenţei intrate şi a cheilor de
la încăperile statului major.
2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutorului său, a ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc, a sergenţilor de serviciu pe punctul de control şi
pe bucătărie, iar, în caz de necesitate, şi pentru alte persoane din serviciul de zi al
unităţii, se amenajează încăperi separate sau locuri în camerele ofiţerului
(sergentului) de serviciu.
În aceste încăperi (locuri) trebuie să fie:
1) masă şi scaune;
2) pat (canapea);
3) o sticlă pentru apă şi pahare;
4) trusă cu medicamente;
5) rechizite pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei;
6) dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară;
7) reşou electric (cuptor cu microunde), fierbător electric.
3. Personalul serviciului de zi trebuie să aibă următoarea documentaţie:
1) instrucţiunea ofiţerului (sergentului) de serviciu şi a ajutorului său
(plantonului), inclusiv pentru caz de pericol de folosire a mijloacelor nucleare,
biologice şi chimice (NBC);
2) programul zilnic;
3) tabelul de indicative ale staţiilor telefonice şi persoanelor cu funcţii de
răspundere;
4) instrucţiunea privind regulile de prevenire a incendiilor;
5) inventarul documentelor şi al bunurilor materiale;
6) registrul de primire şi predare a serviciului;
7) setul de regulamente militare generale.
În afară de acestea, la persoanele de serviciu se află:
la ofiţerul de serviciu pe unitate:
a) pachetele cu instrucţiuni pentru caz de alarmă de luptă, precum şi pachetul
cu parola pentru gardă;
b) schema (harta) cu amplasarea obiectivelor bazei materiale de instrucţie
pentru evidenţa subunităţilor care se află în afara taberei militare permanente;
c) orarul general pe săptămînă al şedinţelor de pregătire pentru subunităţile din
unitate;
d) planul efectuării înviorării de dimineaţă şi variante ale ţinutei;
e) scheme cu repartizarea pe subunităţile unităţii a teritoriului pentru asigurarea
curăţeniei pe el;
f) instrucţiunea privind regulile de prevenire a incendiilor şi documentele
respective;
121
 g) registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei;
h) registrul de evidenţă a situaţiei radiologice;
i) modelele de legitimaţii pentru dreptul de control al gărzii valabile o singură
dată;
j) fişele de înştiinţare pentru agenţii de legătură;
k) registrul de evidenţă a militarilor arestaţi;
l) caietul de lucru;
la ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc:
a) planul de scoatere a armamentului şi tehnicii militare în caz de alarmă;
b) programul de lucru în parc;
c) schema cu repartizarea pe subunităţi a teritoriului parcului pentru asigurarea
curăţeniei pe el;
d) modelele de permise în parc, de foi de parcurs şi de plombă (mulaj
cu sigiliu);
e) registrele: evidenţei deschiderii încăperilor din parc; evidenţei
maşinilor de luptă şi de instrucţie; distribuirii cheilor de la broasca de contact şi de la
trapa maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;
f) registrul de ieşire şi înapoiere a autovehiculelor;
g) registrul de control asupra scurgerii apei din sistemele de răcire a
motoarelor la autovehicule;
h) registrul tehnicii securităţii în timpul lucrărilor în parc;
i) caietul de lucru;
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
a) lista persoanelor care au dreptul să aprobe intrarea pe
teritoriul unităţii şi scoaterea bunurilor de pe teritoriul unităţii;
b) modelele: de bilet de concediu, de delegaţie, de fişe de înştiinţare pentru
agenţii de legătură, de bilet de permisie, de permis pentru acces, de foi de parcurs;
c) registrul eliberării permiselor de o singură folosinţă;
d) formularele permiselor valabile pentru o singură folosinţă;
e) registrul de evidenţă a vizitatorilor;
la sergentul de serviciu pe statul major al unităţii:
a) tabelul militarilor din comandamentul unităţii care locuiesc
în afara unităţii militare, cu indicarea adreselor, telefoanelor şi modalităţilor de
chemare;
b) regulamentul timpului de serviciu al militarilor angajaţi prin contract;
c) registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare, a telefonogramelor de intrare
şi ieşire;
d) condica de primire-predare a încăperilor sub pază;
la sergentul de serviciu pe bucătărie:
a) graficul succesiunii primirii hranei de către subunităţi, de către personalul
serviciului de zi şi arestaţi;
b) normele de hrană gata şi de resturi obţinute după prelucrarea alimentelor;
c) tabelul cu durata de fierbere a alimentelor;
d) normele de distribuţie a pîinii, untului şi zahărului;
e) registrul cu evidenţa controlului calităţii hranei preparate;
f) instrucţiunea privind tehnica securităţii în timpul lucrului cu utilajul
122
tehnologic;
la sergentul de serviciu (plantonul) pe companie:
a) tabelul cu comenzi şi semnale tip pe care le dă sergentul de serviciu
(plantonul);
b) tabelul cu numele militarilor companiei care nu trăiesc în cazărmi, cu
indicarea adreselor, telefoanelor, modalităţilor de chemare şi a agenţilor de legătură;
c) modelele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă;
d) schema sectorului repartizat companiei pentru asigurarea curăţeniei;
e) registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiei; registrul bolnavilor;
registrul învoiţilor;
f) setul de chei de la broasca de contact de la trapa maşinilor de luptă, închis
într-o ladă sigilată, împreună cu foile de parcurs, pentru caz de alarmă;
g) registrul apelului de seară;
h) tabelul cu rînd la serviciu;
i) în caz de necesitate, condica de primire-predare a încăperilor sub pază.

123
 Anexa nr. 12
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

DESCRIEREA
ECUSONULUI PENTRU MILITARII DE SERVICIU

Ecusonul se confecţionează din material elastic tare, în formă de dreptunghi,

avînd drept fondal Drapelul structurii militare. În partea de sus, la mijloc, se
înscripţionează cu culoare neagră denumirea structurii militare, iar în mijlocul
ecusonului se inserează inscripţiile corespunzătoare. De exemplu: „Ofiţerul de
serviciu pe unitate”, „Sergentul de serviciu pe companie”, „Sergentul de serviciu pe
punctul de control”, „Sergentul de serviciu pe statul major” etc. În partea stîngă, în
colţul de sus, este plasată Stema de Stat a Republicii Moldova.
Dimensiunile ecusonului:
lungime - 90 mm;
lăţime - 55 mm.

MODEL
ARMATA NAŢIONALĂ
A REPUBLICII MOLDOVA

Pe verso este fixată o agrafă

OFIŢERUL DE SERVICIU
pentru a prinde ecusonul de
PE
echipament.
MINISTERUL APĂRĂRII
Ecuson poartă întreg
personalul serviciului de zi,
cu excepţia plantoanelor (curierilor).
Ecusonul se prinde în partea stîngă a pieptului: la veston, scurtă, cămaşă şi
scurta de iarnă - de buzunar.

124
 Anexa nr. 13
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

LISTELE
INSCRIPŢIILOR MODEL DE PE UŞILE
ÎNCĂPERILOR, DE LA INTRĂRILE IN CLĂDIRI
ŞI EXECUTAREA LOR GRAFICĂ
1. Lista inscripţiilor-model de pe uşile încăperilor:
1) în batalion:
a) comandantul batalionului;
b) locţiitorul (ajutorul) comandantului batalionului;
c) statul major al batalionului;
d) încăpere pentru ofiţerii batalionului;
2) în companie:
a) dormitor;
b) cameră de informare şi odihnă;
c) cameră pentru păstrarea armamentului;
d) cameră (loc) pentru curăţarea armamentului;
e) cameră de menaj;
f) magazie;
g) sală (loc) de activităţi sportive;
h) cameră pentru curăţarea încălţămintei;
i) uscătorie;
j) duşuri;
k) lavoar;
l) toaletă.
În caz de necesitate, după denumirea încăperii, poate fi indicat numărul
companiei. De exemplu : magazie, compania 1 infanterie motorizată.
În statele majore, în direcţii, instituţii şi instituţii militare de învăţămînt, pe tăbliţe
se indică gradul militar, numele şi iniţialele persoanei cu funcţie de răspundere (ale
cîtorva persoane). De exemplu: colonel G. Chirău, colonel V. Boicu. Numărul
camerei se indică aparte.
În companie, numerotarea încăperilor se efectuează în ordinea stabilită la punctul
2), indiferent de locul amplasării încăperilor şi numărul de încăperi cu aceeaşi
destinaţie la acelaşi etaj.
În cazul amplasării pe acelaşi etaj a încăperilor enumerate la punctele 1) şi 2),
numerotarea lor începe cu încăperile companiei.

2. Formă-model de tăbliţă şi modele de inscripţii pe uşile încăperilor:

125
 321

CAMERA DE
1 DORMITOR 3 MENAJ

126
 Tăbliţele se fixează la înălţimea 170 cm de la podea pînă la marginea lor de jos.
Numărul încăperilor în state majore, direcţii, instituţii şi instituţii militare de
învăţămînt se fixează mai sus de tăbliţe, la mijlocul uşii.
Inscripţia de pe tăbliţe se execută cu litere drepte, fără înclinaţie, de culoare
argintie (albă) pe fond albastru.
CANCELARIE 3.
locotenent-colonel Dimensiunile
2 Compania 4 Popescu A. I.
1 I.Mo. tăbliţelor: lăţime -
30 cm; înălţime -
12 cm; înălţimea cifrelor - pînă la 3,5 cm; înălţimea literelor inscripţiei de bază -
pînă la 3 cm; ale altor inscripţii - pînă la 1 cm.
Dimensiunile tăbliţelor cu numerele încăperilor: lăţime - 10 cm; înălţime - 7 cm.
4. Lista inscripţiilor-model pe firmele de la intrările în clădiri:
1) statul major;
2) cazarma nr.
3) punct de control;
4) punct de control tehnic*;
5) sală de mese ;
6) punctul medical al unităţii;
7) sală sportivă;
8) baie;
9) bloc de instrucţie;
10) corp de gardă;
11) cămin pentru ofiţeri;
12) cămin pentru femei;
13) clubul unităţii militare;
14) depozit alimentar**.
În caz de necesitate, după denumirea clădirii poate fi indicat numărul ei.
De exemplu: blocul de instrucţie nr. 1; căminul pentru ofiţeri nr. 2 etc.

* În caz de necesitate, pot fi indicate şi: punctul de întreţinere tehnică şi reparaţie; punctul de
alimentare; punctul de curăţare şi spălare ; staţie de încărcare etc.
** Inscripţii corespunzătoare au şi alte depozite (magazii).

127
5. Modele de executare grafică a inscripţiilor de pe firmele de la intrările în clădiri:

128
 FA (stema) RM

STATUL MAJOR AL BLOCUL

BRIGĂZII 1 INFANTERIE DE INSTRUCŢIE
MOTORIZATĂ nr. 1

FA (stema) RM

PUNCT DE CONTROL CORP DE GARDĂ

129
 Firma se fixează pe peretele clădirii, la un loc vizibil, la intrarea principală.
Inscripţia pe firmă se execută cu litere drepte, fără înclinaţie, de culoare arămie
(galbenă) pe fond albastru.
Dimensiunile firmei: lăţime - 60 cm; înălţime - 40 cm; înălţimea literelor
inscripţiei de bază - pînă la 10 cm; ale altor inscripţii - pînă la 5 cm.

130
131
 Anexa nr. 14
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

REGULILE
DE INSTALARE A TABEREI UNITĂŢII (SUBUNITĂŢII)
1. Locul de instalare a taberei este stabilit de şeful superior de comun acord cu
organele puterii de stat şi cu organele administraţiei publice locale. El trebuie să fie,
pe cît posibil, mai aproape de obiectivele (terenurile) de instrucţie.
2. La stabilirea frontului taberei se ia în consideraţie direcţia vînturilor
predominante. Nu se admite ca frontul taberei să fie intersectat de drumuri publice.
Flancurile taberei trebuie să se găsească la cel puţin 50 m faţă de aceste drumuri.
3. Tabăra se împarte în porţiuni dreptunghiulare prin linii longitudinale şi
transversale, care servesc şi ca drumuri.
4. În adîncime, tabăra se împarte în fîşii prin trei linii paralele cu frontul taberei:
linia dinainte, linia din mijloc şi linia din spate. Distanţa dintre linii în adîncime este
determinată de sistemul de dispunere a corturilor, a construcţiilor şi instalaţiilor
necesare. Lăţimea liniei dinainte constituie cel puţin 10 m; a celor din mijloc
şi din spate - cel puţin 5 m; între rîndurile de corturi, în adîncime,
se amenajează culoare cu lăţimea de pînă la 3 m.
Pentru circulaţia tehnicii de-a lungul taberei, în spatele ei, se amenajează drumuri
pentru mijloacele de transport pe roţi şi separat, pentru mijloacele de transport pe
şenile.
5. Perpendicular la frontul ei, tabăra se împarte prin linii transversale.
Liniile transversale se trasează între batalioane şi între subunităţile independente
ale unităţii. Sectorul de tabără cuprins între liniile transversale, de la linia dinainte
pînă la drumul pentru circulaţia tehnicii, poartă denumirea batalionului (subunităţii)
care este dispus în prima fîşie a sectorului.
6. În prima fîşie (între linia dinainte şi cea din mijloc) se dispun în corturi
subunităţile în ordinea lor numerică.
În fîşia a doua (între linia de mijloc şi cea din spate) se dispun statul major al
unităţii militare, punctul medical, bucătăriile şi sălile de mese, se amenajează beciuri
pentru păstrarea apei de băut şi se instalează spălătoarele.
În fîşia a treia (între linia din spate şi drumurile pentru tehnică) se dispun W.C.-
urile, depozitele, atelierele şi alte construcţii de gospodărie.
Depozitele de muniţii şi explozivi se dispun în afara limitelor taberei.
7. În partea dreaptă de la intrarea în cort, pe o tăbliţă, se indică numărul acestuia
şi şeful (gradul militar, numele şi iniţialele). Dimensiunile tăbliţelor : lăţime - 20 cm;
înălţime - 15 cm. Inscripţiile pe tăbliţă se execută cu litere drepte pe fond albastru cu
vopsea albă. Tăbliţele se instalează la înălţimea de 50 cm de la sol pînă la retezătura
de jos.
Sergenţii în termen se instalează împreună cu subunităţile lor. Plutonierului de
companie i se atribuie un cort separat, în care se amplasează şi cancelaria companiei.
Militarilor prin contract li se atribuie corturi separate.
Militarii-femei se instalează în corturi sau în încăperi separate. În batalion se
atribuie un cort separat pentru statul major al batalionului.
132
 8. Cortul pentru informare şi odihnă se dispune pe linia rîndurilor din spate
de corturi ale companiilor; alături de ele, se amenajează terenuri (clase) pentru
adunările generale ale companiilor.
9. În centrul dispunerii unităţii militare, pe linia primului rînd de corturi, se
instalează ghereta pentru drapel. În spatele gheretei pentru drapel, pe linia rîndului
doi de corturi, se instalează cortul pentru ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul
lui. Corturile pentru gardă se instalează în fîşia a doua.
10. În prima fîşie, în spatele corturilor companiilor, se amenajează încăperi
(corturi) pentru păstrarea armamentului, în preajma cărora se amenajează locuri
pentru curăţarea armamentului, iar înapoia acestora - beciuri pentru păstrarea apei de
băut şi spălătoarele.
11. Umbrelele-ciupercă pentru plantoane se instalează pe linia dinainte, cîte
una la flancurile drept şi stîng ale fiecărui batalion.
12. Parcurile se amenajează între linia din spate şi drumurile pentru tehnică, la
flancuri sau în faţa frontului taberei. Sectoarele de teren pentru amenajarea
parcurilor se stabilesc de comandantul unităţii.
13. Terenurile pentru gimnastică şi terenurile de jocuri sportive se amenajează,
de regulă, în faţa liniei dinainte.
14. Clubul unităţii se instalează pe un sector de teren care să permită amenajarea
unei scene deschise, locuri pentru spectatori şi corturi pentru alte activităţi.
15. În funcţie de condiţiile locale, la instalarea taberei se pot admite următoarele
abateri:
1) frontul taberei poate să nu fie în linie dreaptă, ci în funcţie de amplasarea
obiectelor locale;
2) intervalele dintre subunităţi pot să fie mai mari sau mai mici;
3) parcurile pot fi amplasate în afara taberei.
Teritoriul taberei se utilează cu paratrăsnete şi cu instalaţii ce asigură
respectarea regulilor de protecţie a mediului ambiant.

133
 Anexa nr. 15
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

REGULILE
DE SIGURANŢĂ CONTRA INCENDIILOR
Măsuri generale de pază contra incendiilor
în unităţile şi subunităţile militare
1. Teritoriul unităţii militare trebuie curăţat în permanenţă de gunoi şi de iarbă
uscată.
Toate depozitele, acoperişurile, platformele cu muniţie, secţiile producţiilor de
bază şi ale celor auxiliare, laboratoarele, liniile de înaltă tensiune, centralele electrice
şi transformatoarele, coşurile cazangeriilor, castelele de apă, depozitele de carburanţi
şi lubrifianţi şi de alte mijloace materiale trebuie să fie utilate cu paratrăsnete şi cu
alte sisteme de siguranţă contra incendiilor şi exploziilor, în corespundere cu
normele şi regulile în vigoare.
Căile de acces spre sursele de apă pentru stingerea incendiilor, spre clădiri,
precum şi toate drumurile de pe teritoriul unităţii trebuie să fie în permanenţă libere
pentru circulaţia maşinilor de pompieri.
2. În scopul siguranţei contra incendiilor, se interzice:
1) aprinderea focului la distanţe mai mici de 50 m de diferite construcţii,
platforme cu materiale şi tehnică militară, precum şi fumatul, folosirea aparatelor cu
flacără în parcuri, depozite, hangare şi în alte încăperi de acest fel;
2) încălzirea sobelor cu defecte, folosirea pentru aprinderea focului a lichidelor
carburante; lăsarea materialelor inflamabile aproape de sobe, iar sobele care se
încălzesc - fără supraveghere; uscarea îmbrăcămintei pe sobe, pe hogeaguri, precum
şi în dreptul vetrei; aprinderea focului în sobe în orele de odihnă
(somn) a personalului. Cînd se face focul în sobe, coşurile se curăţă de funingine o
dată la două luni;
3) încălzirea cu flacără (torţe, lămpi de benzină) a conductelor de apă şi de altă
natură din clădiri; conductele şi construcţiile clădirilor se vor încălzi numai cu aburi,
apă fierbinte şi alte mijloace care prezintă siguranţă contra incendiilor;
4) amenajarea în încăperile de la subsolul clădirilor de ateliere şi depozite,
legate de prelucrarea sau depozitarea lichidelor combustibile şi a materialelor uşor
inflamabile;
5) blocarea accesului spre mijloacele de stingere a incendiului, panouri şi
întrerupătoare electrice; depozitarea în poduri, pe scări şi pe coridoare a materialelor
inflamabile şi a bunurilor materiale; instalarea de pereţi despărţitori, amenajarea în
aceste încăperi a atelierelor, laboratoarelor şi locuinţelor ;
6) folosirea mijloacelor de stingere a incendiului în alte scopuri;
7) folosirea dispozitivelor şi reţelelor electrice defectate, a instalaţiilor şi
utilajelor electrice defectate, utilizarea aparatelor electrice de încălzire fără suport
ignifug, precum şi înlocuirea siguranţelor (buşoanelor) de la panourile de distribuţie
cu sîrme sau alte obiecte;

134
 8) învelirea becurilor electrice cu hîrtie şi pînză; tapetarea conductorilor electrici
sau acoperirea lor cu afişe şi cu alte obiecte; folosirea firelor de telefon pentru
construirea reţelei electrice de iluminat;
9) predarea sub pază a încăperilor (depozitelor) necontrolate în privinţa siguranţei
contra incendiilor.
3. Dezinfectarea şi uscarea îmbrăcămintei se execută în camere de dezinfectare
(uscătorii) tip sub supraveghere permanentă. Înainte de introducerea îmbrăcămintei
în camerele de dezinfectare, buzunarele se întorc pe dos.
În timpul dezinfectării şi uscării îmbrăcămintei se interzice:
1) ridicarea temperaturii din interiorul camerelor peste normele stabilite;
2) supraîncărcarea camerelor şi uscătoriilor cu îmbrăcăminte;
3) introducerea în camere a hainelor îmbibate cu uleiuri şi lichide combustibile;
4) aşezarea îmbrăcămintei pe reţelele de protecţie ale camerelor.
4. Fumatul este permis numai în locuri speciale care nu prezintă pericol de
producere a incendiilor şi care sînt dotate cu ventilaţie prin aspiraţie.
5. Coridoarele, trecerile, ieşirile principale şi de rezervă, scările trebuie să fie în
permanenţă libere pentru circulaţie şi să nu se blocheze. Uşile de intrare din statul
major, din cazărmi, ateliere, cluburi şi alte încăperi trebuie să se deschidă în afară.
Se interzice astuparea ieşirilor de rezervă şi căptuşirea cu materiale inflamabile a
pereţilor şi tavanelor scărilor şi coridoarelor;

6. Uneltele şi mijloacele de stingere a incendiilor, bazinele de apă, hidrantele şi

gurile de incendiu trebuie sa fie în stare bună, iar locul lor să fie marcat cu
indicatoare standardizate.
Numărul de unelte şi mijloace de stingere a incendiilor din clădiri şi de la
obiective se stabileşte conform unor norme speciale. Pe teritoriul depozitelor,
parcurilor, în hangare şi în încăperile de producţie mijloacele şi uneltele de stingere
a incendiilor trebuie să fie păstrate pe panouri.
7. La aparatele de telefon trebuie să existe tăbliţe cu numărul de telefon al celei
mai apropiate echipe de pompieri, iar pe teritoriul unităţii militare, pentru darea
semnalului alarmei de incendiu, trebuie să existe mijloace de semnalizare acustică.
8. Zilnic, la ora stabilită de comandantul unităţii, înainte de închidere, toate
atelierele, magaziile, depozitele, parcurile, hangarele şi alte încăperi de producţie,
unde există pericol de incendiu, se verifică de către şefii de depozite, şefii de
magazii, şefii de ateliere, ofiţerul de serviciu pe parc şi pompierii de serviciu în
unitate; toate neajunsurile depistate se înlătură pînă la închiderea încăperilor
(magaziilor), iar reţelele electrice se deconectează de la întrerupătoarele exterioare.
În aceste cazuri, drept confirmare a respectării regulilor de siguranţă contra
incendiilor serveşte fişa de control, care se înmînează de către pompierul de serviciu
persoanei care închide obiectivul. Şefii de magazii, şefii de depozite şi ofiţerul de
serviciu pe parc, la predarea obiectivului sub pază, transmit fişele şefului gărzii. La
ora stabilită de comandantul unităţii, şeful pichetului de pompieri primeşte fişele de
la şeful gărzii.
9. Măsuri suplimentare de prevenire a incendiilor în unităţile militare se
desfăşoară în conformitate cu regulamentele şi instrucţiunile speciale.
Regulile de siguranţă contra incendiilor
135
 în parcuri şi hangare, în locurile de staţionare
a navelor aeriene
10. Tehnica militară (aeronavele) se dispune astfel încît între unităţile de tehnică
militară (aeronave) să rămînă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor
rapidă în caz de incendiu.
11. Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare se interzice
categoric :
1) alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor aflate în locuri de parcare şi
păstrarea autovehiculelor (navelor aeriene) care au rezervoare şi conducte cu
scurgeri de carburanţi;
2) păstrarea carburanţilor în rezervoare improvizate, a lubrifianţilor şi
ambalajelor goale în locurile de parcare a autovehiculelor;
3) spălarea şi curăţarea huselor, capotelor şi îmbrăcămintei cu petrol lampant,
benzină şi cu alte lichide combustibile;
4) păstrarea în autovehicule a unor obiecte străine, mai ales a cîrpelor, huselor,
îmbrăcămintei speciale îmbibate cu ulei;
5) păstrarea cisternelor cu carburanţi în parcuri şi hangare;
6) folosirea preîncălzitoarelor care prezintă pericol de incendiu;
7) folosirea mijloacelor de iluminat care au flacăra neprotejată în locurile de
parcare pe timpul întreţinerii tehnice şi pe timpul alimentării cu carburanţi;
8) executarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate pentru parcarea
autovehiculelor;
9) alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pămînt;
10) accesul pe aerodrom al tehnicii fără mijloace de stins incendiul;
11) păstrarea navelor aeriene fără tren de aterizare;
12) blocarea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea
autovehiculelor, amenajarea în acestea a magaziilor, atelierelor şi locuinţelor;
13) închiderea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea
autovehiculelor (navelor aeriene) cu zăvoare interioare.
12. Pentru a asigura evacuarea imediată a autovehiculelor (navelor aeriene) în
caz de incendiu, zilnic se numeşte personalul de serviciu necesar şi autovehicule de
tracţiune de serviciu, utilate cu dispozitive de remorcaj

La punctele de alimentare cu carburanţi

13. Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor la punctele de alimentare cu
carburanţi, se interzice categoric :
1) depăşirea vitezei de deplasare a autovehiculelor de 5 km/h;
2) instalarea autovehiculelor pentru alimentare la o distanţă mai mică de 2 m de
la coloana de alimentare cu combustibil;
3) alimentarea tehnicii militare cu motoarele pornite, precum şi cu personalul în
caroserie;
4) executarea lucrărilor de reglaj, repararea autovehiculului, semnalizarea
acustică şi luminoasă;
5) fumatul, folosirea flăcării şi a mijloacelor de iluminat care au flacăra
neprotejată;
6) turnarea combustibilului în rezervor cu jet ce cade liber de sus;
136
 7) scurgerea de carburanţi din autocisterne, exploatarea rezervoarelor, coloanelor
pentru alimentare şi conductelor, dacă ele nu au priză la pămînt;
8) exploatarea punctelor de alimentare, dacă ele nu au paratrăsnet;
9) pornirea motorului autovehiculului înainte de a şterge de pe suprafaţa lui
combustibilul ce s-a vărsat;
10) păstrarea la punctele de alimentare a cîrpelor îmbibate cu uleiuri.

În ateliere
14. În încăperile unde se execută lucrări la care se folosesc lichide uşor
inflamabile (petrol lampant, benzină, acetonă, nitrolac etc.) şi se încarcă bateriile de
acumulatoare, se amenajează dispozitive speciale pentru ventilaţie. Motoarele
electrice, lămpile de iluminat şi distribuitoarele de energie electrică se instalează
astfel încît să se realizeze siguranţa acestora contra exploziilor. Agregatele pentru
încărcare şi generatoarele de la aparatele de sudură cu gaze se instalează în încăperi
separate. In aceste încăperi se interzice instalarea sobelor.
15. Lichidele uşor inflamabile trebuie să se păstreze în vase metalice bine
închise şi în cantităţi care să nu depăşească necesarul pentru o zi şi după terminarea
lucrului acestea să fie depozitate într-o magazie special amenajată.
Rezervoarele de combustibil de la cuptoarele şi agregatele care funcţionează cu
combustibil lichid cu capacitatea de 1 m3 se instalează în încăperi izolate, iar cele cu
capacitatea de pînă la 1 m3 – lîngă pereţi, dacă aceştia sînt confecţionaţi din material
ignifug, la o distanţă de cel puţin 5 m de la agregate.
16. Pentru adunarea materialelor de şters şi a cîrpelor îmbibate cu ulei, în toate
încăperile atelierelor se instalează lăzi metalice cu capac, care se deşartă obligatoriu
pînă la terminarea lucrului.
Îmbrăcămintea specială îmbibată cu ulei trebuie păstrată în afara încăperilor
(secţiilor), agăţată în dulapuri speciale. Se interzice lăsarea materialelor de şters
îmbibate cu ulei în buzunarele îmbrăcămintei speciale.
17. Încălzirea sobelor încetează cu 2 ore înainte de închiderea atelierelor.
După terminarea lucrului, toate deşeurile de producţie şi gunoiul trebuie scoase
din încăperile atelierelor.
În depozite (magazii)
18. Se interzice accesul cu chibrituri sau cu alte mijloace de aprins pe teritoriul
tehnic al depozitelor (magaziilor).
Iarba de pe teritoriul depozitelor (magaziilor) trebuie să fie la timp cosită şi
strînsă. Uscarea ierbii şi arderea ierbii uscate pe teritoriul depozitelor (magaziilor)
sînt interzise.
19. În magazii se permite a fi depozitate numai materialele pentru care acestea
sînt destinate.
Se interzice blocarea culoarelor şi ieşirilor din depozite (magazii), zăvorîrea din
interior a uşilor, precum şi acoperirea rafturilor şi camuflarea ferestrelor cu hîrtie,
carton, peliculă din materiale polimerice şi ţesături neprelucrate cu substanţe de
protecţie contra focului.
20. Materialele se aranjează în stive, în aşa fel încît culoarele de trecere şi
ieşirile să rămînă libere. Se interzice aşezarea materialelor aproape de sobe,

137
calorifere, instalaţii electrice şi lămpi, precum şi executarea în magazii a lucrărilor
care nu sînt legate de manipularea şi aranjarea materialelor.
21. Se interzice depozitarea materialelor de construcţie, a stocurilor de
combustibil sau a altor materiale, precum şi a ambalajelor goale în apropierea
depozitelor (magaziilor) şi păstrarea în magazii generale a lichidelor uşor
inflamabile.
22. Vatra şi gura sobelor se instalează în afara depozitelor (magaziilor), iar
hogeagurile se dotează cu captoare de scîntei. Cu două ore înainte de închiderea
depozitelor, încălzirea sobelor încetează cu totul, toate sobele se controlează şi se
închid.
23. La instalarea dispozitivelor electrice pentru iluminat, toate depozitele
(magaziile) se utilează cu întrerupătoare exterioare. Întrerupătoarele exterioare şi
panourile combinate cu siguranţă trebuie să fie închise în cutii metalice.
Dispozitivele de iluminat din depozite (magazii) trebuie să fie de tip închis (cu
globuri de sticlă) şi instalate de-a lungul culoarelor de bază şi al celor de control. Se
interzice instalarea prizelor şi amenajarea unor încăperi de serviciu în magazii.
24. În depozitele de muniţie şi substanţe explozive şi în locurile unde se
execută lucrări cu ele, sticla de la ferestre trebuie să fie mată sau acoperită cu vopsea
albă.
Substanţele explozive şi muniţiile nu trebuie să fie lăsate în bătaia soarelui nici
pentru un timp scurt.
25. Se interzice accesul în depozitele de materiale inflamabile (explozive) cu
arme albe şi de foc, dispozitive de foc şi de iluminat, în afară de bateriile de
acumulatoare, precum şi cu încălţăminte neprevăzută de instrucţiuni.
26. În depozitele (magaziile) cu lichide uşor inflamabile se admite numai
iluminatul cu ajutorul aparatelor de tip antiexploziv.
27. Locurile de pe teritoriu unde s-au vărsat carburanţi, se presoară imediat cu
nisip.
28. Pentru deschiderea dopurilor de la ambalajele metalice se interzice
întrebuinţarea dălţilor sau ciocanelor, care pot provoca scîntei.
29. După terminarea lucrului, întreaga reţea electrică în magazii, în afară de
mijloacele tehnice de pază, trebuie să fie deconectată cu întrerupătorul exterior.

138
 Anexa nr. 16
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

LISTA
PROBLEMELOR PRIVIND PREGĂTIREA DE LUPTĂ
ŞI ORGANIZAREA SERVICIULUI INTERIOR
ŞI A CELUI DE GARDĂ, ABORDATE ÎN ORDINUL
COMANDANTULUI PE ANUL DE INSTRUCŢIE
1. Organizarea pregătirii de luptă pe anul de instrucţie.
2. Programul zilnic al unităţii şi precizarea lui pe perioada ieşirii subunităţilor
la poligon (în tabără), precum şi regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin
contract.
3. Succesiunea primirii hranei de către subunităţi.
4. Timpul şi succesiunea demonstrării filmelor pentru efectivul subunităţilor.
5. Modul de desfăşurare a lucrului educativ, a activităţilor culturale şi a odihnei,
timpul şi locul de desfăşurare a apelurilor de seară generale.
6. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi, modul de pregătire şi
odihna acestuia.
7. Componenţa, ordinea acţiunilor şi odihnei subunităţii de serviciu (intervenţie).
8. Modul de amplasare şi pază a Drapelului de luptă al unităţii.
9. Modul de păstrare a Cărţii de onoare a unităţii şi a Cărţii vizitatorilor de
onoare.
10. Modul de păstrare, distribuire şi primire a armamentului şi muniţiei.
11. Modul de control al existentului şi al stării armamentului, tehnicii militare şi
altor mijloace materiale.
12. Ordinea interioară şi programul de lucru în parc.
13. Programul de lucru al depozitelor din unitate.
14. Repartizarea teritoriului, a obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi a
încăperilor între subunităţi.
15. Modul de iluminare, încălzire a încăperilor de serviciu, regimul de
funcţionare a ventilaţiei prin refulare-aspiraţie, precum şi modul de iluminare a
teritoriului.
16. Organizarea în unitate a protecţiei contra incendiilor şi a protecţiei mediului
ambiant.
17. Modul de primire în audienţă cu chestiuni personale a militarilor, a
membrilor familiilor lor şi a personalului civil de către comandantul unităţii.
18. Modul de vizitare a militarilor.
19. Modul de îmbăiere a personalului şi de tratare specială a echipamentului.
20. Modul de organizare a examenului medical al personalului unităţii.
21. Modul de executare a bilanţurilor pregătirii de luptă, disciplinei militare şi
ordinii interioare în unitate.
22. Modul de exercitare a controlului asupra executării ordinului.
La ordin se anexează:
1. Programul zilnic al unităţii.
 2. Lista ofiţerilor şi subofiţerilor desemnaţi pentru executarea serviciul de zi.
3. Lista militarilor care au dreptul să deschidă depozitele (magaziile,
parcurile) sau să primească de la gardă armamentul şi tehnica militară parcată.
4. Lista anchetatorilor.
5. Lista comisiilor de control interior al serviciilor unităţii pe perioada de
instrucţie.
6. Lista comisiei de control interior pentru verificarea activităţii de examinare
şi soluţionare a sugestiilor, cererilor şi reclamaţiilor.
7. Schema repartizării pe subunităţi a teritoriului taberei militare permanente
pentru asigurarea curăţeniei.
8. Lista persoanelor responsabile de siguranţa contra incendiilor a clădirilor şi
construcţiilor.
9. Modelele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă.
10. Schema teritoriului parcului, repartizate pe subunităţi.
11. Regulile de primire a vizitatorilor.
12. Lista persoanelor care au dreptul să permită intrarea pe teritoriul unităţii
sau aducerea (scoaterea) bunurilor materiale.

140
 Anexa nr. 17
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

ORDINUL DE ZI PE UNITATE

1. Ordinul de zi pe unitate se emite zilnic şi este semnat de către comandantul

unităţii şi şeful statului major. Ordinul de zi pe unitate cuprinde:
Capitolul I se referă la problemele cu caracter de serviciu:
a) componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe
unitate (ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul lui, şeful gărzii, subofiţerul de
serviciu pe parc, subunitatea de serviciu, precum şi subunităţile de la care este
numit personalul serviciului de zi şi al serviciului pentru lucrări) pentru ziua
următoare (precum şi pentru zilele de odihnă şi pentru prima zi lucrătoare care
urmează după ziua de odihnă);
b) informaţiile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă,
aplicaţiilor, tragerilor, numirea comisiilor de control (inspecţie), acordarea de
grade militare, depunerea Jurămîntului militar etc.;
c) mişcările zilnice ale efectivului (schimburile, plecările în misiuni şi sosirile
din misiuni, concediile şi învoirile cu o durată de peste 12 ore, trecerea în rezerva,
primirea completărilor, scutirile medicale etc.);
d) numirea în funcţie a militarilor, angajarea şi concedierea muncitorilor şi
funcţionarilor;
e) toate problemele care se reglementează prin ordinele comandantului.
Capitolul II se referă la:
a) mişcările de mijloace materiale, ordinele pe servicii şi gospodărie;
b) scăderea mijloacelor şi bunurilor materiale, propunerile de rebutare şi
casare a lor;
c) serviciul medical şi veterinar, mişcările de mijloace materiale în cadrul
serviciului;
d) alocarea de şi scoaterea de la drepturi de hrană şi băneşti;
e) comisiile de cercetare administrativă;
f) comisiile de inventariere şi la alte comisii prevăzute în ordine şi
regulamente, la persoanele care exercită controlul financiar.
Capitolul III se referă la: primirea şi predarea armamentului şi muniţiei,
consumul şi scăderile de muniţie, indicaţiile referitoare la întreţinerea, păstrarea şi
conservarea armamentului.
Capitolul IV se referă la: primirea sau predarea tehnicii militare şi indicaţiile
referitoare la exploatarea, întreţinerea şi repararea tehnicii auto de toate
categoriile, a altei tehnici militare.
Capitolul V se referă la exploatarea tehnicii de comunicaţii şi de calcul, de
geniu, chimice etc.
2. Proiectele de ordine, pentru fiecare capitol în parte, se redactează de către
locţiitorii comandantului (şefii de servicii şi de secţii), într-un caiet de lucru
secret.
141
 Proiectele capitolelor din ordinul de zi pe unitate, care se referă la activitatea
financiară şi la mişcările de mijloace materiale, sînt coordonate în prealabil cu
şeful organului financiar şi cu alte persoane responsabile de această activitate.
Problemele care urmează a fi trecute în fiecare capitol al ordinului de zi pe
unitate sînt coordonate cu şeful statului major şi sînt prezentate comandantului
unităţii spre aprobare.
3. Ordinele de zi pe unitate sînt înscrise într-un registru (carte) special de către
o persoană numită de comandantul unităţii, sub conducerea şefului secţiei S1 (A1),
şi sînt emise zilnic, pînă la ora stabilită pentru luarea la cunoştinţă de către
persoanele indicate de comandantul unităţii.
4. Registrul cu ordinele de zi pe unitate se înregistrează, se foloseşte şi se
păstrează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.
Persoanele stabilite de comandantul unităţii iau cunoştinţă de conţinutul
ordinului de zi pe unitate contra semnătură şi răspund de transmiterea lui
subordonaţilor, în părţile ce-i vizează.

142
 Anexa nr.18
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

FORME DE DOCUMENTE CARE SE ŢIN ÎN COMPANIE

REGISTRUL DE PRIMIRE ŞI PREDARE A SERVICIULUI

PE UNITATE _______________________ (COMPANIE)

Menţiuni despre primirea serviciului, despre numărul armelor şi al

Data
lăzilor cu muniţie primite şi despre neregulile depistate în executarea Hotărîrea comandantului
şi luna
serviciului

N o t ă. La decizia comandanţilor unităţilor militare, pot fi introduse modificări în registru cu includerea tabelelor
necesare (semnalelor primite, situaţiei efectivului, indicaţiilor şefilor ierarhic superiori) în funcţie de structura unităţii,
misiunilor conform destinaţiei şi componenţa serviciului de zi. Pe prima pagină a registrului se face o înscriere-model.

REGISTRUL DE BOLNAVI AL COMPANIEI

__________________________

Data
Gradul militar, numele şi iniţialele Avizul medicului Hotărîrea comandantului
şi luna

Plutonierul de companie_______________________________
(gradul militar, semnătura, numele)

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A PERMISIILOR

___________________________

Data
Gradul militar, numele şi iniţialele Pînă la ce oră este învoit La ce oră s-a înapoiat
şi luna

Plutonierul de companie______________________________
(gradul militar, semnătura, numele)

143
 BILET DE PERMISIE

__________________Observaţii ________________ Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Data _________ Caracterul încălcării _____________

________________________________________________________
(unitatea militară)

BILET DE PERMISIE

_______________________________

Cu el merg ____________________oameni.

Comandantul _____________________________
(unitatea militară)
L. Ş. _________________________________
(gradul militar şi semnătura)

VERSO

Nr. Plecare Sosire Semnătura Nr. Plecare Sosire Semnătura

crt. comandantului crt. comandantulu
de subunitate i de
subunitate
Data Ora Data Ora Data Ora Data Ora
1. 17.
2. 18.
3. 19.
4. 20.
5. 21.
6. 22.
7. 23.
8. 24.
9. 25.
10. 26.
11. 27.
12. 28.
13. 29.
14. 30.
15. 31.
16. 32.

N o t ă : 1. Biletele de permisie se păstrează la comandantul companiei, repartizate

după plutoane, într-o ladă (lădiţă) specială.
2. Formularele pentru biletele de permisie se tipăresc la tipografie, în
formă de carnet, pe material tare, cu dimensiunile de 9 X 12 cm.

REGISTRUL DE DISTRIBUIRE
144
 A ARMAMENTULUI ŞI MUNIŢIEI AL COMPANIEI___________

Distribuit Întors
Nr. Gradul militar şi
Data Denumirea, seria şi Dovadă
crt. Canti- numele persoanei, Canti- Dovadă de
numărul armamentului de Data
tatea căreia i-a fost distribuit tatea primire
(muniţiei) primire
armamentul (muniţia)

N o t ă: 1. Armamentul este distribuit personalului de către sergentul de serviciu pe

companie numai din ordinul comandantului de companie sau al plutonierului de
companie. Cînd subunitatea iese la anunţarea alarmei, la aplicaţii sau la şedinţe de
pregătire, precum şi atunci cînd se distribuie la curăţare, pentru armamentul şi
muniţia primite semnează în registru comandantul de pluton sau locţiitorul acestuia,
iar cînd intră în gardă - comandantul gărzii. Militarilor singulari armamentul li se
distribuie contra semnătură personală.
2. Muniţia pentru gardă se distribuie cu aprobarea comandantului de
companie, iar subunităţii de serviciu - prin ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate,
personal de către plutonierul de companie, tot el primeşte această muniţie şi
semnează în registru.
3. În scopul urgentării distribuirii armamentului şi muniţiei, în caz de
alarmă, în registru se face din timp o menţiune, care, la necesitate, se concretizează.
Semnătura pentru primirea armamentului şi muniţiei se face în timpul primirii lor.

TABELUL CU RÎNDUL LA SERVICIU

PLUTONUL_____________ COMPANIA ____________ LUNA ________

În companie În afara companiei

Serviciul de o
Serviciul de o zi şi o noapte neîntrerupt

de
Serviciul de noapte

Gradul
Serviciul de zi

Serviciul de zi
Executat

zi şi o noapte

noapte Serviciul

militar,
Executat
În total

În total

numele,
iniţialele
neîntrerupt

Locţiitorul comandantului de pluton________________________________

145
 (gradul militar, semnătura, numele)

N o t ă : 1 Cifrele (cu excepţia celor din coloanele “Executat” şi “În total”) indică data din
luna respectivă.
2. Cifrele din coloana “Executat” indică numărul de servicii executate în luna
precedentă, în afară de serviciile de peste rînd.

REGISTRUL
DE CONTROL (REVIZIE) AL ARMAMENTULUI, TEHNICII
MILITARE ŞI MUNIŢIEI COMPANIEI _____________________________

Indicaţiile Menţiunea
persoanei despre
Funcţia,
care a lichidarea
gradul militar Ce a fost
Nr. Rezultatele executat neajunsurilor,
Data şi numele supus
crt. controlului controlul şi data şi
controlorului controlului
termenele de semnătura
executare a comandantului
lor de subunitate
1 2 3 4 5 6 7
1 10.03.2005 Locţiitor şef Evidenţa Necesită Armamentul cu Neajunsurile au
secţie S4 - şef armamentului reparaţie: defecte să fie fost lichidate la ...
armament şi şi muniţiilor, AK-74 nr. CM- transmis în Comandantul
muniţii cpt. S. modul de 0074 şi AK-74 laboratorul de companiei ...
Parşicov păstrare şi nr. BB-1205 reparaţii pînă la (gradul militar
eliberare a ....(gradul semnătura numele)
acestora militar
semnătura
numele)

N o t ă: 1. Registrul se păstrează în camera de păstrare a armamentului.

2. Însemnări cu privire la rezultatele controlului (reviziei) fac comandanţii (şefii)
începînd cu comandantul de companie în sus.

146
 Anexa nr.19
la Regulamentul
serviciului interior al Forţelor Armate
ale Republicii Moldova

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A VIZITATORILOR ______________

(unitatea militară)

Nr. Data Ora Numele, prenumele şi La cine a venit vizitatorul (gradul Scopul
crt. Sosirii Plecării patronimicul, seria şi militar, numele, prenumele şi vizitei
numărul buletinului de patronimicul militarului vizitat,
identitate, adresa subunitatea)
vizitatorului
1. 12.04 14.30 19.00 Hîncu Ion Vasile, DX nr. Caporal Radu Ion Nicolae, plutonul Îşi vizitează
0015327,or. Bălţi, str. 1, compania 3 infanterie motorizată ruda (vărul)
Ştefan cel Mare, 12, ap. 5
2. 19.04 15.00 19.30 Sergent Popescu Nicu Ion Locotenent Grigoraş Mircea, În chestiuni
K nr. 272153, or.Ungheni, plutonul 2, compania 4 infanterie de serviciu
str. 8 martie, 15, ap.10 motorizată

Sergentul de serviciu pe punctul de control

sergent major Ion Lupuşor

N o t ă: Dacă vizitatorul este un militar, se indică gradul lui militar.

147