Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE

TINERII ANTREPRENORI ÎN EUROPA

ȘI ROLUL MOBILITĂȚII INTERNAȚIONALE
Monica Roman1*și Dorel Mihai Paraschiv2
1)
Academia de Studii Economice din București, România, IZA Bonn,
Germania și CELSI Bratislava, Slovacia
2)
Academia de Studii Economice din București, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoricul articolului

Roman, M. and Paraschiv, D.M., 2019. The Young Primit: 5 august 2019
Entrepreneurs of Europe and the Role of International Revizuit: 20 septembrie 2019
Mobility. Amfiteatru Economic, 21(Special No. 13), Acceptat: 4 octombrie 2019
pp. 763-777.

DOI: 10.24818/EA/2019/S13/763

Rezumat
Piața unică europeană și garanția libertății de circulație a mărfurilor și a persoanelor
în Uniunea Europeană au avut un impact puternic asupra ponderii tinerilor europeni care
călătoresc pe plan internațional. Acest fenomen a adus nenumărate avantaje, inclusiv
creșterea performanței economice pe piața muncii, dezvoltarea acțiunilor antreprenoriale și
chiar dezvoltarea personală.
Acest articol estimează impactul mobilității internaționale în Europa asupra
antreprenoriatului tinerilor, după întoarcerea individului în țara de origine. Sursa de date
pentru acest studiu este un sondaj european lansat în cadrul proiectului MOVE
„Cartografierea mobilității – căi, instituții și efecte structurale ale mobilității tinerilor din
Europa” finanțat prin Programul „Orizont 2020”. Am utilizat scorul de prosperitate pe un
eșantion generos care furnizează date atât pentru respondenții mobili, cât și pentru cei non-
mobili, și demonstrăm că tinerii au șanse mai mari de a deveni antreprenori dacă au avut
anterior o experiență de mobilitate intra-europeană. Chiar dacă mobilitatea s-a dovedit a avea
beneficii semnificative statistic, aceasta a afectat antreprenoriatul tinerilor europeni într-un
mod conservator, explicat de factorii care încurajează tinerii să călătorească în străinătate.

Cuvinte-cheie: mobilitatea intra-europeană a tinerilor, tineri antreprenori, potrivirea scorului

de propensiune, Europa

Clasificarea JEL: J13, J61, L26

*
Autor de contact, Monica Roman – monica.roman@csie.ase.ro

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 585

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

Introducere

În contextul creșterii șomajului în rândul tinerilor în Europa, factorii de decizie

consideră că munca independentă și antreprenoriatul sunt nu numai o strategie de dezvoltare
economică sau de inovare, ci și o modalitate de a crea noi de locuri de muncă și de a crește
ocuparea în rândul tinerilor. Din păcate, antreprenoriatul nu este comun în rândul tineretului,
iar rata de auto-ocupare a forței de muncă în Europa este de 5% în rândul tinerilor și 14% în
totalul populației (Eurostat, 2019). Câteva noi tendințe interesante au apărut în ultimii ani: în
unele țări din Europa de Est, cum ar fi România, rata de ocupare a forței de muncă a tinerilor
a crescut, la fel ca și pentru populația în vârstă de muncă, în timp ce în Germania și
Luxemburg sunt înregistrați unele dintre cele mai mici valori din Europa; în Spania, rata de
auto-ocupare a forței de muncă a tinerilor a crescut până la aproape 7%. Spania are, de
asemenea, una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor din Europa, ceea
ce ar fi putut stimula mulți tineri să se angajeze în muncă independentă (OCDE/European
Union, 2017).
Deși tineretul este cea mai mobilă categorie demografică (Constant, Nottmeyer și
Zimmermann, 2013), rolul mobilității internaționale în cazul particular al tinerilor
antreprenori nu este explorat în totalitate. Literatura actuală privind factorii determinanți ai
antreprenoriatului tratează în mare parte populația adultă sau totală de migranți (Roman,
2019; Lofstrom și Wang, 2019). Lucrarea contribuie la literatura antreprenorială prin
analizarea mobilității internaționale, ca un factor specific pentru stimularea activității
independente. Prin urmare, această lucrare își propune să completeze un gol și explorează
relația între mobilitate, spiritul antreprenorial și tineret. Scopul principal al studiului este
acela de a identifica impactul potențial al mobilității internaționale asupra antreprenoriatului
în rândul tinerilor din Europa și de a cuantifica amploarea acestui impact.
Folosim date primare colectate în proiectul MOVE, finanțat prin programul Orizont
2020 între anii 2015 și 2018. MOVE contribuie la cercetarea condițiilor de mobilitate a
tinerilor în Europa, la identificarea unor bune practici pentru creșterea dezvoltării durabile și
a bunăstării (Navarrete et al., 2017). Sondajul a fost realizat în rândul tinerilor cu scopul de
a explora experiențele și motivațiile acestora cu privire la mobilitate, precum și bariere sau
motive care îi țin pe participanții tineri care în țările lor. Setul de date include un eșantion de
5499 tineri respondenți și acoperă șase țări: Germania, Norvegia, Spania, România, Ungaria
și Luxemburg.
Trebuie remarcat faptul că cea mai mare parte a literaturii conexe se referă la
migrație și la interacțiunea ei cu antreprenoriatul, iar conceptul de mobilitate este mai puțin
aplicat. Cele două concepte, ”migrația” și ”mobilitatea”, sunt utilizate în multe cazuri în mod
interschimbabil, deoarece există o anumită suprapunere între ele. Conceptul de mobilitate
diferă de migrație în cel puțin două dimensiuni: spațial și temporal. Mobilitatea acoperă
mișcarea transfrontalieră intra-europeană a cetățenilor UE și are un caracter temporar, pe
termen scurt. Prin urmare, mobilitățile intr-europene sunt mai greu de surprins în datele
statistice oficiale, deoarece mișcarea lor este neregulată și de scurtă durată. Spre deosebire
de majoritatea literaturii existente, care privește antreprenoriatul migranților în țările de
destinație (Baycan-Levent și Nijkamp, 2009; Roman, 2019), lucrarea noastră consideră un
proces de mobilitate mai fluid și abordează activitățile antreprenoriale după întoarcerea în
țara de origine. Prin urmare, lucrarea contribuie la creșterea literaturii privind migrația de
revenire. Contribuția principală a lucrării constă în faptul că este axată pe tineretul mobil,
mai puțin studiat, și definit în cadrul acestei cercetări ca ”persoane cu vârste cuprinse între
18 și 29 de ani, care au petrecut cel puțin două săptămâni în străinătate în alte scopuri decât

586 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
cele legate de turism sau din motive de familie”. Datele se referă la respondenții mobili și
non-mobili, ceea ce face adecvată abordarea metodologică bazată pe potrivirea scorului de
propensiune, o metodă semi-parametrică cu popularitate crescândă în domeniul studiilor de
impact. De menționat, de asemenea, că cercetarea noastră consideră antreprenoriatul ca
statutul profesional actual, concept mai puțin abordat în literatura de specialitate decât
intenția de a fi antreprenor. O serie de lucrări se referă la intensitatea intențiilor
antreprenoriale în special în rândul tinerilor și studenților (Nabi și Liñán, 2011; Díaz-García
și Jiménez-Moreno, 2010; Popescu et al., 2016). Într-o meta-analiză recentă, Liñán și Fayolle
(2015) listează o serie de determinanți care afectează intenția de a deveni antreprenor; cu
toate acestea, migrația sau mobilitatea nu au fost incluse ca factori potențiali, ceea ce
confirmă necesitatea unor cercetări suplimentare în acest domeniu.
Restul lucrării este structurat după cum urmează: prima secțiune examinează
literatura de specialitate, secțiunea 2 prezintă metodologia aplicată, secțiunea 3 descrie setul
de date și variabilele, iar secțiunea 4 prezintă rezultatele. În cele din urmă, ultima secțiune
prezintă concluziile cercetării.

1. Literatura de specialitate

Relația dintre factorii determinanți ai antreprenoriatului și dezvoltarea economică

este importantă nu numai din perspectivă academică, ci și pentru factorii de decizie și mediul
de afaceri. Antreprenoriatul creează noi locuri de muncă, îmbunătățește productivitatea, dar
contribuie și la creșterea economică, stimulând inovația și competitivitatea. În contextul
dezvoltării durabile, antreprenoriatul devine un subiect de cercetare popular, iar literatura
economică în creștere subliniază rolul tot mai mare al „antreprenoriatului durabil” (Kardos,
2012). Acesta este un „concept all-inclusive care abordează contribuția activităților
antreprenoriale la rezolvarea problemelor de societate și de mediu, la dezvoltarea durabilă
într-un mod mai cuprinzător” (Kardos, 2012). Antreprenoriatul durabil este definit prin
diferite caracteristici, cum ar fi responsabilitate socială, competitivitate, creare și utilizare de
noi cunoștințe, inovativitate, dinamism și care creează valoare socială într-un mediu global
(Krisciunas & Greblikaite, 2007).
Mediul economic și instituțiile care formează economia afectează dinamica
antreprenoriatului în orice țară. După cum a raportat Acs, instituțiile influențează direct
antreprenoriatul printr-o serie de canale precum calitatea guvernanței, accesul la capital și
alte resurse non-financiare (Acs et al., 2008). Accesul la cunoștințele dobândite printr-o
experiență de mobilitate internațională este, de asemenea, modelat de contextul instituțional
și ar putea avea impact asupra activității antreprenoriale, așa cum încercăm să facem dovada
în lucrarea curentă.
În urma unei abordări dinamice care face distincția între lucrătorii pe cont propriu
și antreprenorii inovatori ambițioși, Wennekers a demonstrat că multe economii avansate
arată creșteri la ambele extreme ale spectrului antreprenorial (Wennekers et al., 2010). Pe de
altă parte, luând în considerare măsuri mai complexe, cum ar fi Indexul complex al
antreprenoriatului, care este pozitiv legat de dezvoltare, Virgill (2009) a demostrat că o relație
în formă de U nu mai este valabilă și ar putea avea loc mai mult una în formă de S. Aceste
rezultate sugerează că nu mai este suficient să privim antreprenoriatul într-o abordare statică,
deoarece diverse caracteristici ale afacerii de-a lungul ciclului său de viață afectează diferit
economiile. Este necesară o abordare dinamică a activității antreprenoriale pentru
producerea de rezultate relevante. Conform lui Reynolds, perspectiva dinamică presupune

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 587

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

luarea în considerare a „activității antreprenoriale în stadiu incipient” (Reynolds et al., 2005).

Această noțiune include activitățile antreprenorilor tineri și ale întreprinderilor noi.
Chiar dacă munca pe cont propriu a devenit din ce în ce mai mult o problemă-cheie
de politică, literatura despre antreprenoriat și în special despre antreprenoriatul în rândul
tinerilor, are limite. În toate societățile, tineretul este un factor-cheie pentru progres și pentru
inovare, devenind motorul antreprenoriatului durabil. Comportamentul antreprenorial al
tinerilor trebuie înțeles pentru a fi mai bine susținut și încurajat, iar numărul tot mai mare de
măsuri politice susține acest obiectiv.
Există diferite motive pentru care antreprenorii tineri au început afacerile și aceste
motive variază în funcție de dezvoltarea economică a diferitelor țări. După cum a raportat
OCDE, în țări dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, tinerii sunt motivați în primul rând de
dorința de independență și flexibilitate și nu neapărat de motive economice (OCDE, 2001).
Pe de altă parte, tinerii din țările în curs de dezvoltare preferă munca pe cont propriu din
necesitate economică, dar și din „nevoia de a supraviețui sau din cauza eșecului de a-și găsi
alte căi de utilizare productivă a energiei” (Chigunta, 2002).
Studiind factorii determinanți ai antreprenoriatului, cercetătorii au identificat o
necesitate puternică de a completa analiza caracteristicilor psihologice și non-psihologice ale
antreprenorului individual, care domină în prezent studiile de antreprenoriat, cu analiza
caracteristicilor de mediu (Cuervo, 2005). În afară de variabilele demografice, setul de
variabile utilizate pentru explicarea antreprenoriatului include, de asemenea, percepția
respondenților asupra complexității administrative, disponibilității sprijinului financiar și
toleranței la risc (Grilo și Thurik, 2005).
Dvouletý analizează rolul antreprenoriatului bazat pe oportunitate, precum și
barierele administrative ca factori determinanți ai antreprenoriatului nordic. Nikolaev et al..
au identificat 44 de posibili factori determinanți ai antreprenoriatului motivat de oportunități
și ai celui motivat de necesități, care sunt clasificați în patru categorii: (1) variabile
economice, (2) instituții formale, (3) valori culturale și (4) origini legale și geografie.
Rezultatele sugerează că variabilele instituționale asociate cu principiile libertății economice
sunt cele mai puternic corelate cu antreprenoriatul (Nikolaev et al.., 2018). În același timp,
factorii determinanți ai antreprenoriatului pentru tineri sunt prezentați în diferite lucrări
(Chigunta, 2002; Ojiaku et al.., 2018; Kojo Oseifuah, 2010; Popescu și Roman, 2018) care
identifică factori demografici sau personali, precum alfabetizarea financiară, educația și
formarea profesională.
Migrația, ca fenomen demografic global, are impact asupra antreprenoriatului în
diverse moduri: poate fi un motor pentru antreprenoriat în țara de destinație, dar poate
conduce și la activități antreprenoriale după ce migranții se întorc acasă (Roman și Goschin,
2012). Mobilitatea internațională este un fenomen în creștere în rândul tinerilor europeni, mai
ales după crearea pieței unice europene și garanția libertății de circulație a mărfurilor și a
persoanelor în cadrul Uniunii Europene. Mobilitatea forței de muncă îmbunătățește
funcționarea piețelor muncii prin echilibrarea nevoilor de calificare, a deficitului de pe piața
forței de muncă și a șomajului. A fi mobil la nivel internațional are consecințe pozitive asupra
dezvoltării personale și asupra performanței economice pe piața muncii (Manafi et al., 2017;
Roman, M și Paraschiv D.M., 2019). Cu toate acestea, în ciuda relevanței sale tot mai mari,
influența mobilității asupra tendinței de a deveni freelancer sau antreprenor nu este prea
dezbătută în literatura economică (Wahba, 2015).
Nexus-ul dintre migrație și antreprenoriat a fost explorat în principal din perspectiva
antreprenorilor migranți, percepuți ca un vector pentru dezvoltare durabilă (Naudé et al.,
2017). Alți autori examinează factorii determinanți ai comportamentului antreprenorial în

588 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
rândul migranților reveniți în Maroc, controlând endogenitatea potențială a duratei migrației.
Principalele constatări sugerează că trăsăturile și condițiile individuale înainte de migrație
contează pentru decizia de antreprenoriat (Hamdouch și Wahba, 2015). Folosind date din
Egipt, s-a dovedit că „un migrant revenit este mai probabil să devină antreprenor decât un
non-emigrant (...), deoarece acumulează economii și experiență în străinătate, care le cresc
șansele de a deveni antreprenori.” (Wahba și Zenou, 2012). Atunci când privim migrația ca
un factor determinant pentru antreprenoriat, literatura recentă subliniază problema
endogenității, deoarece cele două variabile ar putea fi afectate simultan de factori externi,
neobservați. De exemplu, Wahba (2015) examinează factorii determinanți ai
comportamentului antreprenorial în rândul migranților care se întorc în Maroc, controlând
endogenitatea potențială a duratei migrației. Principalele rezultate sugerează că pentru
antreprenoriat sunt relevante caracteristicile și condițiile individuale înainte de migrație.
Mai recent, Brzozowski, Cucculelli și Surdej investighează factorii care
influențează creșterea sau declinul implicării antreprenoriale transnaționale în țara de origine.
Rezultatele indică faptul că rezidența mai lungă în Italia este asociată cu o tendință mai mică
de a deveni antreprenor transnațional (Brzozowski, Cucculelli și Surdej, 2017). Alți autori
utilizează factorii socio-economici și culturali care influențează propensiunea imigranților
către antreprenoriat. Rezultatele regresiei binominale arată că migranții din Europa Centrală
prezintă o tendință de a munci pe cont propriu mai mare decât migranții din fosta Iugoslavie,
Rusia și Kazahstan, Turcia și Italia (Szarucki, Brzozowski și Stankevičienė, 2016).

2. Abordare metodologică

Studiul se bazează în principal pe o abordare cvasi-experimentală în care experiența

de mobilitate este asociată unui tratament aplicat populației de tineri din cele șase țări
europene. Potrivirea (matching în limba engleză) este o procedură intuitivă aplicată pe scară
largă în evaluarea impactului politicilor și programelor publice, dar și în alte domenii, precum
educație sau sănătate. Aceasta implică simpla selectare a unui grup de persoane care nu sunt
tratate pentru a le face să semene cu cele tratate în caracteristicile lor observabile, în afară de
faptul de a primi tratamentul (Rosenbaum și Rubin, 1983). Dacă o asemenea similitudine este
satisfăcătoare, rezultatul observat pentru grupul potrivit se apropie de cel contrafactual, iar
efectul intervenției este estimat ca diferența dintre rezultatele medii ale celor două grupuri.
Conform lui Dehejia și Wahba (2002), când diferențele relevante între oricare două unități
sunt capturate de variabilele observabile pre-tratament, metodele de potrivire pot genera o
estimare nedeplasată a impactului tratamentului. Mai mult decât atât, potrivirea este
considerată o strategie adecvată în cazul unei potențiale endogeneități dintre variabila de
tratament și rezultat.
Potrivirea scorului de propensiune (PSM) (Rosenbaum și Rubin, 1983) este aplicată
pentru identificarea existenței unui impact potențial al mobilității asupra antreprenoriatului
și pentru măsurarea dimensiunii acestui impact. Acest lucru este extrem de relevant, deoarece
există mulți alți factori care influențează antreprenoriatul, așa cum este descris în secțiunea
anterioară.
Strategia noastră metodologică constă în două etape succesive: în primul rând, am
testat un model de bază, folosind o regresie logistică asupra antreprenoriatului, incluzând
experiența de mobilitate ca factor determinant, alături de alte covariate sugerate de literatură.
În a doua etapă, PSM este aplicat pentru a răspunde cât mai adecvat la întrebările de cercetare
inițiale.

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 589

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

Potrivirea scorului de propensiune implică o estimare semi-parametrică în patru

etape principale, descrise pe scurt în această secțiune. Primul pas constă în estimarea scorului
de propensiune, parametric; al doilea pas implică compararea non-parametrică a acestor
scoruri de propensiune prin aplicarea algoritmilor de potrivire, în timp ce pasul trei presupune
verificarea calității potrivirii. În cele din urmă, efectul tratamentului este estimat. Efectul este
diferența medie a rezultatului preconizat între persoanele tratate și cele care nu sunt tratate.
Cei doi parametri cei mai frecvenți pentru captarea impactului sunt efectul mediu al
tratamentului în cadrul populației totale (ATE) și efectul mediu al tratamentului asupra
grupului tratat (ATT).
În cazul obișnuit de tratament binar, scorurile de propensiune sunt de obicei estimate
de un model probit sau logit. În această cercetare, a fost utilizat un model de regresie logistică
binară. Variabila dependentă binară din model este dacă o persoană a fost mobilă sau nu
internațional. Presupunem că valorile variabilei y (variabilă binară) sunt codificate cu 0 sau
1, 1 exprimând realizarea evenimentului; prin urmare, modelul estimează probabilitatea ca
acest eveniment să apară, pe baza valorilor variabilelor independente.

Forma generală a modelului este:

k
 p 
ln     0 
1 p 
 x  
i 1
i i (1)

unde p este: p(y = 1 | x1,x2,…,xk)

Modelul este rescris în forma următoare:
exp( 0  1x1... k xk )
P  y  1 / x1, x2 ,...xk  
1  exp 0  1x1... k xk 
(2)

Apoi se obține:
P  y  1 / x1  x2  ...  xk  0 
exp( 0 ) 
P  y  0 / x1  x2  ...  xk  0 
(3)

care este raportul șanselor când toți factorii iau valoarea zero.
Pentru βi se obține:
P y  1 / x  1, x 0 for j  i  OR
x  1, x  0 (4)
exp(  )   i j  
1

i j
i 
1  P y  1 / x  1, x 0 for j  i   OR OR
base base
 i j 

Coeficienții βi sunt interpretați ca o creștere a logitului (logaritmul OR) atunci când

xi crește cu o unitate ( alte variabile fiind menținute constante).
Pentru includerea variabilelor relevante în model, urmând sugestia lui Caliendo și
Kopeinig (2008), includem variabile care afectează simultan atât participarea la tratament și
variabila de rezultat.
Există mai multe metode de potrivire propuse în literatura de specialitate, iar dintre
ele cele mai utilizate sunt: potrivirea cu vecinul cel mai apropiat (cu sau fără etrier), potrivirea
radială, potrivirea prin stratificare și potrivirea kernel-ului.
În procedura de potrivire a celui mai apropiat vecin, una sau mai multe persoane din
grupul de comparație sunt selectate ca partenere potrivite pentru un individ tratat care este
cel mai apropiat în ceea ce privește scorul de propensiune. Metoda se aplică în două variante:
potrivirea „cu înlocuire” și „fără înlocuire”. În primul caz, un individ netratat poate fi folosit
de mai multe ori pentru potrivire, în timp ce în cel de-al doilea caz este considerat o singură

590 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
dată. Metoda implică minimizarea distanței dintre unitatea tratată și unitățile de control și
merită menționat că există un număr mare de tehnici dezvoltate pentru calcularea unei astfel
de distanțe. Distanța euclidiană cu transformarea Mahalanobis (cunoscută și ca distanța
Mahalanobis) este aplicată pe scară largă (Weinberger și Saul, 2009).
A doua metodă de potrivire aplicată, potrivirea radială, este utilă în cazurile în care
cel mai apropiat vecin este totuși departe de unitatea tratată. Un nivel de toleranță este impus
pentru distanța maximă a scorului de propensiune (etrier) pentru maximizarea distanței
acceptabile și deci pentru evitarea unei potriviri slabe.
A treia metodă aplicată, metoda prin stratificare, este destul de intuitivă; scorul de
propensiune estimat este utilizat pentru a clasifica subiecții în diferite straturi. Fiecare strat
este format din aproximativ același număr de subiecți.
În cele din urmă, potrivirea Kernel folosește toate persoanele din eșantion, spre
deosebire de metodele anterioare care au folosit un număr mai mic de unități pentru potrivire.
Metoda folosește mediile ponderate ale tuturor indivizilor din grupul de control pentru a
construi rezultatul contrafactual. Ponderile depind de distanța dintre fiecare individ față de
grupul de control. Prin urmare, funcția nucleului atribuie greutate specifică mai mare
observațiilor apropiate de individul tratat în ceea ce privește scorul de propensiune și o
pondere mai mică observațiilor mai îndepărtate.
În acest studiu, toate cele patru metode de potrivire sunt aplicate pentru a produce
un rezultat consistent, dar și ca instrument pentru compararea și validarea rezultatelor finale.
În scopul unei potriviri fiabile, s-a utilizat comanda pscore în STATA (Becker și Ichino,
2002). Opțiunea „suport comun” a fost utilizată pentru evaluarea calității potrivirii. De
asemenea, s-a aplicat testul de echilibrare.

3. Datele și descrierea eșantionului

Datele utilizate în acest studiu au rezultat dintr-un sondaj amplu al proiectului

MOVE, care se concentrează pe mobilitatea geografică transfrontalieră a tinerilor din Europa.
Un număr mare de variabile au fost acoperite de chestionarul detaliat, incluzând caracteristici
demografice, aspectele economice și percepțiile privind mobilitatea, planurile de viitor
(Navarette et al., 2017). Acelora dintre respondenți care au avut experiențe de mobilitate
multiple li s-a oferit posibilitatea de a descrie fiecare experiență în străinătate și de a o declara
pe cea mai relevantă. Prin urmare, respondentul mobil, după cum a fost identificat de datele
sondajului, ar putea fi considerat un emigrant revenit, deoarece activitatea antreprenorială a
fost dezvoltată după încheierea experienței de mobilitate.
Abordarea inovatoare a proiectului MOVE a fost aceea că experiența de mobilitate
a fost considerată în conformitate cu scopul său principal. Șase motive diferite au fost
identificate drept principalul scop de mobilitate: muncă, studiu, voluntariat, antreprenoriat,
educație profesională și formare și schimbul de elevi (Hemming et al., 2019). Mobilitatea a
fost practic definită ca fiind o plecare în străinătate dintr-un alt motiv decât turismul sau
vizitarea rudelor, pentru cel puțin 2 săptămâni. Acest concept „relaxat” de mobilitate a fost
elaborat pentru a cuprinde toate tipurile de mobilitate studiate, cum ar fi schimbul de elevi
(care durează de obicei săptămâni), formare profesională (în Germania durează cca 3
săptămâni), voluntariat, etc. Distribuția eșantionului pe motive de mobilitate arată că 54%
dintre respondenți au participat la studii, inclusiv VET, 24% au avut motive legate de muncă,
5% au fost mobili pentru voluntariat, în timp ce 16% au avut alte motive pentru a deveni
mobili. De menționat că doar 18 respondenți (care reprezintă mai puțin de 1% din eșantion)

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 591

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

au avut ca principalul motiv de mobilitate acela de a deveni antreprenor în străinătate, iar

mobilitatea lor a fost susținută în principal prin programe europene precum ERASMUS +.
Statutul locului de muncă a fost înregistrat în detaliu în sondaj și ne permite să
separăm antreprenorii de alte ocupații. Variabila de rezultat a fost înregistrată ca „ocupația
respondentului este antreprenor sau freelancer”. Important de menționat, la momentul
interviului, toți respondenții locuiau în țara de origine și, prin urmare, experiența de
mobilitate a fost finalizată. Distribuția respondenților pe ocupații arată că majoritatea sunt
angajați (49%), o mare parte încă studiază (39%), așa cum era de așteptat, având în vedere
că analiza vizează persoanele tinere. O pondere de 14% sunt șomeri și o proporție mai mică
(4,8%) sunt angajați pe cont propriu sau freelanceri. Ponderea întreprinzătorilor și
freelancerilor din eșantion este în conformitate cu media europeană.
Variabilele implicate în modele sunt vârsta, sexul, starea civilă, educația și
cunoașterea limbilor străine, educația tatălui, dimensiunea orașului de reședință a
respondentului, regiunea europeană, dar și numărul de stagii în șomaj. Pe baza rezultatelor
anterioare considerăm că aceste variabile care acoperă caracteristicile demografice și
economice ale tinerilor antreprenori, afectează atât decizia de a deveni mobil, cât și pe cea
de a fi un antreprenor. Caracteristici similare sunt utilizate în literatura de specialitate (a se
vedea Wahba și Zenou, 2012). Aceste variabile sunt analizate în secțiunea următoare.

4. Rezultate și discuții

Primul pas în calcularea scorului de propensiune este definirea grupurilor de

tratament și de control și a variabilei de rezultat relevante. Populația de interes pentru acest
studiu este definită de respondenții care au declarat antreprenoriatul drept ocupația lor
actuală. Dintre cei 5499 respondenți, 266 au fost la momentul anchetei la antreprenori sau
freelanceri (4,8%), iar dintre acești 144 erau mobili (tabelul nr. 1).
Variabilele individuale, cum ar fi vârsta și sexul, au valori similare în grupurile de
tineri mobili și non-mobili: vârsta medie este de 23,5 ani în cazul persoanelor mobile și de
24,5 pentru cele mobile, în timp ce 46% sunt bărbați. Interesant este că tinerii mobili trăiesc
într-o pondere mai mare cu un partener (44%) comparativ cu cei care nu sunt mobili (39%).
Pe de altă parte, atunci când analizăm capitalul uman, tinerii mobili vorbesc o limbă străină
(engleza) într-o cotă mai mare față de non-mobil: 90% față de 85%. Educația a fost inclusă
și în modelele noastre, ca un predictor puternic atât pentru decizia de a emigra, cât și de a
deveni antreprenor. Repondenții mobili sunt mai bine educați, iar 48% au studii superioare,
iar 44,6% au studii medii. Dintre cei non-mobili, doar 36% au studii superioare, în timp ce
62,6% au studii medii.

Tabel nr. 1: Statistici descriptive

Abatere
Variabile Obs. Media Standard Min Max
Non-mobili
Antreprenor 3431 0,0356 0,1852 0 1
Vârsta 3431 23,495 3,399 18 29
Masculin 3431 0,463 0,499 0 1
Mărimea localității în care locuiește 3431 4,113 1,584 1 9
Trăiește cu un partener 3431 0,393 0,489 0 1

592 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE

Abatere
Variabile Obs. Media Standard Min Max
Vorbește engleza 3431 0,851 0,356 0 1
Are studii secundare 3431 0,646 0,478 0 1
Educația tatălui 3208 0,415 0,493 0 1
Număr de stagii de șomaj 3431 2,077 1,376 1 5
Est European 3431 0,397 0,489 0 1
Mobili
Antreprenor 2068 0,070 0,255 0 1
Vârsta 2068 24,485 3,154 18 29
Masculin 2068 0,472 0,499 0 1
Mărimea localității în care locuiește 2068 4,238 1,641 1 9
Trăiește cu un partener 2068 0,440 0,496 0 1
Vorbește engleza 2068 0,897 0,303 0 1
Are studii secundare 2068 0,446 0,497 0 1
Educația tatălui 1952 0,372 0,483 0 1
Număr de stagii de șomaj 2068 2,235 1,433 1 5
Est European 2068 0,287 0,453 0 1
Total eșantion
Antreprenor 5499 0,048 0,215 0 1
Vârsta 5499 23,814 3,349 18 29
Masculin 5499 0,467 0,499 0 1
Mărimea localității în care locuiește 5499 4,160 1,607 1 9
Trăiește cu un partener 5499 0,411 0,492 0 1
Vorbește engleza 5499 0,869 0,338 0 1
Are studii secundare 5499 0,571 0,495 0 1
Educația tatălui 5160 0,399 0,490 0 1
Număr de stagii de șomaj 5499 2,137 1,400 1 5
Est European 5499 0,356 0,479 0 1
Sursa: calcule proprii folosind datele proiectului MOVE

Educația părinților a fost considerată un proxy pentru condițiile existente în

gospodărie, deoarece părinții cu studii superioare și resurse financiare mai bune sunt mai
capabili să sprijine decizia tinerilor membri de a pleca în străinătate sau de a deschide o
afacere. În cazul tinerilor mobili, 35% dintre tați au studii universitare și post-universitare, în
timp ce scorul este de 26% pentru tinerii fără mobil. Pentru ambele categorii, respondenții au
fost deja de două ori în șomaj până la momentul interviului. În cele din urmă, datorită selecției
eșantionului, distribuția geografică este puțin dezechilibrată: mai mulți respondenți din țările
occidentale sunt mobile în eșantion.
Statisticile descriptive privind variabila de interes dovedesc că există diferențe între
grupul de tineri mobili și non-mobili din educație, mediul familial și interesul antreprenorial,
în timp ce în termeni de vârstă sau sex, grupurile sunt foarte similare.
Pentru început, aplicăm un modelul de bază în care variabila dependentă este
calitatea respondentului de a fi antreprenor sau nu. Folosind o regresie logistică simplă,
includem o variabilă independentă pentru experiența de mobilitate: 1 dacă individul a avut o
mobilitate internațională, 0-altfel.

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 593

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

Celelalte variabile explicative sunt cele prezentate mai sus. Tabelul nr. 2 prezintă
raportul șanselor, pentru simplitatea interpretării. În primul rând, observăm că în cazul
tinerilor mobili, șansele de a fi antreprenor după întoarcere sunt duble față de persoanele care
nu sunt mobile. Remarcabil, această variabilă are cel mai mare efect în model. De asemenea,
șansele sunt mai mari pentru cei care locuiesc cu un partener și pentru estul europenilor și
mai mici pentru bărbați. Capitalul uman (educația, cunoașterea limbilor străine) nu pare să
afecteze în mod semnificativ decizia antreprenorială.
Tabel nr. 2: Regresia logistică pentru „a fi antreprenor”
Raportul Eroarea [Interval de
șanselor standard z P>z încredere 95% ]
Mobil 2,061357 0,282197 5,28 0,000 1,57624 2,69576
Vârsta 1,029072 0,023533 1,25 0,210 0,98396 1,07624
Masculin 0,698434 0,093281 -2,69 0,007 0,53757 0,90742
Mărimea localității
în care locuiește în
prezent 1,022359 0,041813 0,54 0,589 0,94360 1,10768
Trăiește cu un
partener 1,738823 0,240824 3,99 0,000 1,32545 2,28110
Vorbește engleza 0,846711 0,159039 -0,89 0,370 0,58593 1,22353
Are studii secundare 1,038735 0,153288 0,26 0,797 0,77784 1,38713
Educația tatălui 0,834024 0,120928 -1,25 0,211 0,62771 1,10814
Număr de stagii de
șomaj 1,08866 0,050374 1,84 0,066 0,99427 1,19200
Est European 1,391318 0,192694 2,38 0,017 1,06056 1,82522
Număr de obs = 5160
LR chi2(11) = 79,16
Log likelihood = - 952,99415
Prob > chi2 = 0,0000
Pseudo R2 = 0,0400
Sursa: calcule proprii folosind datele proiectului MOVE
În primul rând, observăm din rezultatele modelului că a fi mobil este cel mai
relevant factor care explică antreprenoriatul, respondenții mobili fiind de două ori mai
predispuși să devină antreprenori. În al doilea rând, bărbații au o tendință mai mică de a fi
antreprenori în comparație cu femeile. Fără a acorda un interes special diferențelor de gen,
lucrarea confirmă un decalaj de gen, spre deosebire de alte rezultate anterioare care constată
„lipsa unei diferențe de gen în intenția antreprenorială” (Díaz-García și Jiménez-Moreno,
2010). În al treilea rând, persoanele care trăiesc cu un partener au mai multe șanse să fie
angajați pe cont propriu; în cele din urmă, tinerii respondenți din Europa de Est au mai multe
șanse să devină antreprenori în comparație cu cei occidentali. Fiind mai înclinați spre
mobilitatea pentru muncă decât pentru alte tipuri de mobilitate (Manafi et al., 2017), est-
europenii pot considera mai atractiv să devină antreprenori după reîntoarcere.
Datorită potențialelor probleme de endogenitate, estimările modelării parametrice
ar putea fi deplasate. În aceste condiții, a fost aplicată o strategie contrafactuală bazată pe mai
multe proceduri de potrivire. În următoarea etapă, am derulat analiza PSM urmând pașii descriși
în secțiunea 2. Scorul de propensitate a fost estimat prin comanda pscore în STATA, care
folosește un model de regresie logistică. Tabelul nr. 3 prezintă rezultatele regresiei logistice.

594 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Tabel nr. 3: Rezultatele regresiei logistice pentru „a fi mobil”
Err. [95% Conf.
Coef. standard z P>z Interval]
Vârsta 0,0552 0,0102 5,43 0,000 0,0353 0,0751
Masculin 0,1275 0,0601 2,12 0,034 0,0097 0,2453
Mărimea
localității în care
locuiește în
prezent 0,0431 0,0191 2,26 0,024 0,0057 0,0804
Trăiește cu un
partener 0,1076 0,0631 1,71 0,088 -0,0160 0,2312
Vorbește engleza 0,4384 0,0949 4,62 0,000 0,2524 0,6245
Are studii
secundare -0,6367 0,0652 -9.76 0,000 -0,7645 -0,508
Educația tatălui -0,0933 0,0626 -1.49 0,136 -0,2160 0,0294
Număr de stagii
de șomaj 0,0921 0,0214 4,29 0,000 0,0501 0,1341
Est European -0,5471 0,0661 -8,28 0,000 -0,6767 -0,417
Constanta -212 0,29095 -7,29 0,000 2,690.94 -1,550.
Număr de obs 5160
LR chi2(9) = 357,21
Prob > chi2 = 0,0000
Log likelihood = -3243,6
Pseudo R2 = 0,0522
Sursa: calcule proprii folosind datele proiectului MOVE

Rezultatele sunt semnificative, chiar dacă pseudo-R2 este destul de modest (5,22%)
și este evident că sunt necesare mai multe variabile pentru a identifica influențele neobservate
asupra deciziei de a deveni mobil. Majoritatea variabilelor sunt semnificative statistic,
confirmând selecția adecvată a variabilelor și relevanța lor pentru generarea scorului PSM.
În a doua etapă, au fost folosite diferite metode de potrivire. În toate cazurile,
opțiunea de ”suport comun” a fost selectată. Intervalul de suport comun a fost (0,1158;
0,7853), astfel încât indivizii cu scoruri de propensiune în afara regiunii de sprijin comun au
fost excluși din procedurile de potrivire. Tabelul 4 sintetizează rezultatele și prezintă, de
asemenea, efectul mobilității asupra tendinței de a deveni antreprenor. Se observă că
metodele de potrivire aplicate au produs rezultate foarte similare: ATT arată ca persoanele
cu experiență anterioară de mobilitate internațională au o tendință mai mare de a deveni
antreprenor, în comparație cu persoanele fără experiență de mobilitate (tabelul nr. 4).
Tabel nr. 4: Tratamentul mediu pe grupul tratat (ATT)
Nr. Nr. Eroarea
Metoda de potrivire tratați control ATT standard t
Cel mai apropiat vecin 1952 1581 0,038 0,008 4,668
Metoda prin stratificare 1952 3200 0,036 0,007 5,124
Metoda radială 1952 3200 0,035 0,007 5,300
Metoda nucleului 1952 3200 0,036
Sursa: calcule proprii folosind datele proiectului MOVE

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 595

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

Rezultatele noastre confirmă faptul că experiența de mobilitate are un impact pozitiv

puternic asupra deciziei de a deveni antreprenor. Respondenții mobili internațional au o
probabilitate crescută cu 3,5 până la 3,8 p.p. de a deveni antreprenor după întoarcerea acasă,
comparabil cu tinerii fără mobilitate. Valoarea poate părea modestă, dar atunci când analizăm
mai aproape rezultatele, se constată că tinerii mobili (după potrivire) au o tendință de a deveni
antreprenor de 7,06 p.p, ceea ce este mai mult decât dublu în comparație cu tinerii fără
mobilitate (3,26 p.p). Prin urmare, a fi mobil internațional în Europa are un impact pozitiv
semnificativ asupra probabilității de a deveni antreprenor sau freelancer după întoarcerea în
țara de origine. Wahba și Zenou (2015) au obținut rezultate similare referitoare la migranții
adulți din Egipt.
Acest rezultat contribuie la literatura asupra factorilor determinanți ai
antreprenoriatului și oferă un răspuns posibil la întrebarea ce face un tânăr antreprenor? A fi
mobil internațional are efecte benefice cel puțin pentru tinerii europeni și este un factor
semnificativ în constelația numeroșilor factori potențiali care contribuie la inițiativele
antreprenoriale.

Concluzii

Scopul acestei lucrări este de identifica rolul mobilității asupra tendinței de a deveni
antreprenor în cazurile tinerilor europeni, în special după întoarcerea lor în țara de origine.
Rezultatele noastre indică faptul că experiența mobilității în spațiul european are un impact
pozitiv asupra antreprenoriatului, ceea ce ar putea duce la atenuarea șomajului în rândul
tinerilor, precum și la o dezvoltare economică durabilă pentru țările de origine. O limită a
cercetării privește numărul de variabile utilizate la calcularea scorurilor prin PSM și care
poate fi extins ulterior, rezultatele fiind totuși semnificative statistic. Setul de date utilizat a
fost colectat în 2017. Abordarea autorilor poate fi considerată cvasi-experimentală, deoarece
folosește diferite proceduri de potrivire pe baza scorului de propensiune. S-a remarcat faptul
că persoanele care au fost mobile au o probabilitate de a fi antreprenor mai mare cu 3,5 până
la 3,8 puncte procentuale decât cele care nu au fost mobile. De asemenea, a fi mobil este mai
probabil pentru persoanele care vorbesc limba engleză și pentru cei cu un număr mai mare
de stagii în șomajului. Pe de altă parte, a fi mobil este mai puțin probabil pentru bărbați și, de
asemenea, pentru est europeni.
Aceste rezultate confirmă faptul că unul dintre efectele benefice ale mobilității intra-
europene este creșterea înclinației pentru antreprenoriat, care are un impact pozitiv asupra
rezultatelor de pe piața muncii. Această concluzie este susținută de rezultatele analizei
calitative apărute în cadrul proiectului MOVE care precizează că voluntarii internaționali
români au devenit antreprenori după întoarcere, folosind schimbul intercultural de dezvoltare
personală și în scopuri economice (Roman et al., 2019).
Mai mult, interesul internațional ridicat pentru creșterea spiritului antreprenorial în
rândul generației tinere este susținut de o serie de programe europene, precum ERASMUS +
(Dabasi-Halász et al., 2019). Rezultatul acestei cercetări susține o abordare politică integrată
pentru creșterea mobilității și a antreprenoriatului în cazul tinerilor. Cu toate acestea, pare
evident că ratele de ocupare a forței de muncă tinere și ale mobilității tinerilor în Europa sunt
mici, ceea ce sugerează că programele existente ar putea și ar trebui îmbunătățite. Prin
urmare, acest lucru creează spațiul pentru cercetările viitoare în domeniu, atât din punct de
vedere teoretic, cât și aplicat.

596 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Mulţumiri

Această lucrare a primit suport din proiectul MOVE, prin programul Uniunii
Europene Orizont 2020 pentru cercetare şi inovare, prin grantul nr. 649263. Parte din
rezultatele acestei lucrări a fost prezentată la Conferința BASIQ 2019. Autorii mulțumesc
participanților pentru comentariile și sugestiile primite.

Referințe
Acs, Z.J., Desai, S. and Hessels, J., 2008. Entrepreneurship, economic development and
institutions. Small business economics, 31(3), pp. 219-234.
Baycan-Levent, T. and Nijkamp, P., 2009. Characteristics of migrant entrepreneurship in
Europe. Entrepreneurship and regional development, 21(4), pp.375-397.
Becker, S.O. and Ichino, A., 2002. Estimation of average treatment effects based on
propensity scores. The Stata Journal, 2(4), pp. 358–377.
Brzozowski, J., Cucculelli, M. and Surdej, A., 2017. The determinants of transnational
entrepreneurship and transnational ties’ dynamics among immigrant entrepreneurs in ICT
sector in Italy. International Migration, 55(3), pp.105-125.
Caliendo, M. and Kopeinig, S., 2008. Some practical guidance for the implementation of
propensity score matching. Journal of Economic Surveys, 22(1), p. 3172.
Chigunta, F.J., 2002. Youth entrepreneurship: Meeting the key policy challenges Education.
[online] Available at: <https://www.academia.edu/25132959/Youth_Entrepreneurship_
Key_Challenges_for_Inclusive_Development> [Accessed 3 March 2019].
Constant, A. F., Nottmeyer, O. and Zimmermann, K. F., 2013. The economics of circular
migration. International handbook on the economics of migration. Cheltenham: Edward
Elgar, pp. 55-74.
Cuervo, A., 2005. Individual and environmental determinants of entrepreneurship. The
International Entrepreneurship and Management Journal, 1(3), pp. 293-311.
Dabasi-Halász, Z., Kiss, J., Manafi, I., Marinescu, D.E., Lipták, K., Roman, M. and Lorenzo-
Rodriguez, J., 2018. International youth mobility in Eastern and Western Europe–the case
of the Erasmus+ programme. Migration Letters, 16(1), pp.61-72.
Dehejia, R.H. and Wahba, S., 2002. Propensity score matching methods for non-
experimental causal studies. Columbia University Discussion Paper Series, Discussion
Paper #:0102-14.
Díaz-García, M.C. and Jiménez-Moreno, J., 2010. Entrepreneurial intention: the role of
gender. International Entrepreneurship and Management Journal, 6(3), pp.261-283.
Dvouletý, O., 2017. Determinants of Nordic entrepreneurship. Journal of Small Business and
Enterprise Development, 24(1), pp.12-33.
Eurostat, 2019. Eurostat database. [online] Available at: <https://appsso.eurostat.ec.europa.
eu/nui/show.do?dataset=yth_empl_040&lang=en> [Accessed 3 September 2019].
Grilo, I. and Thurik, R., 2014. Determinants of Entrepreneurship in Europe. ERIM Report
Series. Reference No. ERS-2004-106-ORG. <online> Available at:
<https://ssrn.com/abstract=636815> [Accessed 3 September 2019].

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 597

 AE Tinerii antreprenori în Europa și rolul mobilității internaționale

Hamdouch, B. and Wahba, J., 2015. Return migration and entrepreneurship in

Morocco. Middle East Development Journal, 7(2), pp.129-148.
Hemming, K., Schlimbach, T., Tillmann, F., Nienaber, B., Roman, M. and Skrobanek, J.,
2018. Structural framework conditions and individual motivations for youth-mobility: A
macro-micro level approach for different European country-types. Migration
Letters, 16(1), pp. 45-59.
Kardos, M., 2012. The Relationship between entrepreneurship, innovation and sustainable
development. Research on European Union Countries. Procedia Economics and Finance,
1(3), pp. 1030-1035.
Kojo Oseifuah, E., 2010. Financial literacy and youth entrepreneurship in South Africa.
African journal of economic and management studies, 1(2), pp.164-182.
Krisciunas, K. and Greblikaite, J., 2007. Entrepreneurship in Sustainable Development:
SMEs Innovativeness in Lithuania. Engineering Economics, 4(54), pp. 20-26.
Liñán, F. and Fayolle, A., 2015. A systematic literature review on entrepreneurial intentions:
citation, thematic analyses, and research agenda. International Entrepreneurship and
Management Journal, 11(4), pp.907-933.
Lofstrom, M. and Wang, C., 2019. Immigrants and entrepreneurship. IZA World of Labor.
[online] Available at: < https://wol.iza.org/articles/immigrants-and-entrepreneurship>
[Accessed 25 September 2019].
Manafi, I., Marinescu, D., Roman, M., and Hemming, K., 2017. Mobility in Europe: Recent
trends from a cluster analysis. Amfiteatru Economic, 19(46), pp. 711-727.
Nabi, G. and Liñán, F., 2011. Graduate entrepreneurship in the developing world: intentions,
education and development. Education+ training, 53(5), pp. 325-33.
Naudé, W., Siegel, M. and Marchand, K., 2017. Migration, entrepreneurship and
development: critical questions. IZA Journal of Migration, 6(5), pp. 1-30.
Navarrete Moreno, L., Lorenzo-Rodríguez, J., Díaz Chorne, L., Díaz Catalán, C., Suárez-
Lledó, V.S., Fernández Araiz, V., García Cuenca, C., Pallarés I Cardona, E., Zúñiga, R.,
de Luxán, A., Skrobanek, J., Kmiotek-Meier, E., Hemming, K., Tillman, F., Manafi, I.
and Marinescu, D., 2017. MOVE Deliverable D.4.7 - Public Work Package 4 Report.
[online] Available at: <http://move-project.eu/reports-publications/> [Accessed 3 March
2019].
Nikolaev, B.N., Boudreaux, C.J. and Palich, L., 2018. Cross‐ country determinants of early‐
stage necessity and opportunity‐ motivated entrepreneurship: accounting for model
uncertainty. Journal of Small Business Management, 56, pp. 243-280.
OECD, 2001. Putting the Young in Business: Policy Challenges for Youth Entrepreneurship.
[online] Paris: The LEED Programme, Territorial Development Division. Available at:
<http://www.oecd.org/cfe/leed/putting%20the%20young%20to%20businesspdf.pdf>
[Accessed 2 March 2019].
OECD/European Union, 2017. Self-employment and entrepreneurship by the unemployed, in
The Missing Entrepreneurs 2017: Policies for Inclusive Entrepreneurship. [online] Paris:
OECD Publishing. Available at: <https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/
9789264283602-10-en.pdf?expires=1568782199&id=id&accname=guest&checksum=
0CFDD89EB70515037E9870AABA618F5B> [Accessed 12 September 2019].

598 Amfiteatru Economic

 Afaceri și consum cu caracter sustenabil, 2019 AE
Ojiaku, O.C., Nkamnebe, A.D. and Nwaizugbo, I.C., 2018. Determinants of entrepreneurial
intentions among young graduates: perspectives of push-pull-mooring model. Journal of
Global Entrepreneurship Research, 8(1), pp. 24.
Popescu, C., Bostan, I., Robu, I.B. and Maxim, A., 2016. An analysis of the determinants of
entrepreneurial intentions among students: A Romanian case study. Sustainability, 8(8),
p.771.
Popescu, M.E. and Roman, M., 2018. Vocational training and employability: Evaluation
evidence from Romania. Evaluation and program planning, 67, pp. 38-46.
Reynolds, P., Bosma, N., Autio, E., Hunt, S., De Bono, N., Servais, I., Lopez-Garcia, P. and
Chin, N., 2005. Global entrepreneurship monitor: Data collection design and
implementation 1998–2003. Small business economics, 24(3), pp.205-231.
Roman, M. and Goschin, Z., 2012. Romanian Immigrants Worldwide: What makes them
Return Home?. Journal of Identity and Migration Studies, 6(2), pp. 2-20.
Roman, M., Muresan, L.M., Manafi, I. and Marinescu, D., 2019. Volunteering as
international mobility: Recent evidence from a post-socialist country. Transnational
Social Review, 8(3), pp. 258-272.
Roman, M., 2019. Work and welfare take-up of enlargement migrants in the United
Kingdom. Applied Economics Letters, 26(5), pp. 341-344.
Roman, M. and Paraschiv, D.M., 2019. Does intra-European mobility impact youth
entrepreneurship? In: The Association for Innovation and Quality in Sustainable Business
- BASIQ, University of Bari Aldo Moro, Bucharest University of Economic Studies,
Amfiteatru Economic, The BASIQ 2019 Conference, New trends in sustainable business
and consumption. Bari, Italy. 30 May – 1 June 2019. Bucharest: ASE.
Rosenbaum, P. and Rubin, D., 1983. The Central Role of the Propensity Score in
Observational Studies for Causal Effects. Biometrika, 70(1), pp. 41–55.
Szarucki, M., Brzozowski, J. and Stankevičienė, J., 2016. Determinants of self-employment
among Polish and Romanian immigrants in Germany. Journal of Business Economics
and Management, 17(4), pp. 598-612.
Virgill, N. A., 2009. Export Processing Zones: Tools of Development or Reform
Delay? (Doctoral dissertation). [online] Available at: <http://ebot.gmu.edu/bitstream/
handle/1920/4509/Virgill_Nicola.pdf?sequence=1&isAllowed=y> [Accessed 2 March
2019].
Wahba, J. and Zenou, Y., 2012. Out of sight, out of mind: migration, entrepreneurship and
social capital. Regional Science and Urban Economies, 42(5) pp. 890–903.
Wahba, J., 2015. Selection, selection, selection: the impact of return migration. Journal of
Population Economics, 28(3), pp. 535-563.
Weinberger, K.Q. and Saul, L.K., 2009. Distance metric learning for large margin nearest
neighbor classification. Journal of Machine Learning Research, 10(Feb. iss.), pp.207-244.
Wennekers, S., Van Stel, A., Carree, M. and Thurik, R., 2010. The relationship between
entrepreneurship and economic development: is it U-shaped?. Foundations and Trends
in Entrepreneurship, 6(3), pp.167-237.
Wordofa, M.G. and Sassi, M., 2014. Improving Smallholder Farmers’ Income through
Farmer Training Centers: an Impact Evaluation in Haramaya District [online] Available
at: <http://economia.unipv.it/naf/> [Accessed 3 March 2019].

Vol. 21 • Nr. Special 13 • Noiembrie 2019 599