Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOI: 10.24818/EA/2020/54/608
Rezumat
În prezent, proiectele reprezintă un mijloc comun de organizare a activităților în
toate domeniile, iar managementul proiectelor este un subiect de cercetare actual. În timp ce
resursa umană este considerată cea mai valoroasă resursă a unei organizații, managerii de
proiect pot fi văzuți ca actori cheie pentru succesul proiectelor, un subiect de interes
deosebit datorită numărului mare de proiecte care eșuează. Cercetarea urmărește să
identifice profilul unui manager de proiect ideal, prezentând o imagine de ansamblu a
studiilor privind profilul unui bun manager de proiect și, pe de altă parte, analizând
percepția persoanelor din conducerea organizațiilor și a specialiștilor în resurse umane cu
privire la profilul managerului de proiect. Metoda de cercetare se bazează pe analiza
conjoint, pentru o abordare mai realistă. Astfel, un set controlat de profiluri diferite de
candidați pentru poziția de manager de proiect este prezentat în perechi respondenților,
cărora li se cere să își exprime preferința. Drept urmare, articolul propune un instrument
aplicabil în cadrul oricărei organizații, pentru a identifica profilul managerului de proiect
cel mai potrivit pentru rol. În primul rând, cercetarea empirică oferă dovezi că persoanele
implicate în selecția managerilor de proiect percep diferit valoarea educației, a certificării, a
experienței sau a abilităților. În al doilea rând, cercetarea arată că certificările de
management de proiect sunt relevante în selecția managerilor de proiect și sunt mult
apreciate în întreaga lume. Deși fiecare proiect necesită competențe și abilități specifice
pentru managerul de proiect, cercetarea determină un profil preferat bazat pe percepția a
peste o sută de respondenți implicați în procesul de selecție al managerilor de proiect.
Autor de contact, Ioana Beleiu – ioana.beleiu@econ.ubbcluj.ro
Introducere
Proiectele reprezintă mai mult decât un set de activități întreprinse pentru a atinge
anumite obiective. Acestea sunt organizații temporare, în conformitate cu definiția dată în
standardul internațional PRINCE2: "o organizație temporară necesară pentru a produce un
rezultat unic și predefinit la un moment dat folosind resurse predeterminate" (Office of
Government Commerce, 2009, p.4). Incertitudinea care caracterizează proiectele determină
un nivel ridicat de risc în acest domeniu, care ar putea duce la eșec, dar care pe de altă parte
poate contribui la obținerea avantajului competitiv. Frecvența sporită a utilizării proiectelor
reprezintă o adaptare a activităților economice la mediul actual, caracterizat prin
complexitate și dinamism, în timp ce managementul proiectelor este una dintre provocările
cu care se confruntă organizațiile. Proiectele sunt apreciate nu numai pentru beneficiile
financiare, ci și pentru beneficii intangibile, greu măsurabile, în domeniul tehnologic, al
inovării, al managementului cunoașterii și al managementului resurselor umane.
Rolul managerului de proiect este complex și unic, deoarece se bazează pe sarcini
temporare și pe lipsa pozițiilor formale (Bredin & Söderlund, 2013), fiind o provocare pentru
angajații din organizații. Acesta poate fi descris printr-o listă de sarcini și o gamă largă de
responsabilități. Studii care abordează profilul managerului de proiect ideal, manageri de
proiect de succes și dezvoltarea carierei managerului de proiect (Muller & Turner, 2010;
Hölzle, 2010; Fisher, 2011; Bredin & Söderlund, 2013; Ramazani & Jergeas, 2014; Bredillet et
al., 2014; Joseph & Marnewick, 2018) sunt discutate mai jos în secțiunea teoretică a lucrării.
Cercetarea prezentată în acest articol completează cercetările anterioare referitoare la rolul
managerului de proiect, urmărind identificarea competențelor și abilităților care sunt percepute
a fi cele mai importante pentru un manager de proiect ideal, printr-o analiză bazată pe alegerea
asocierilor care vizează preferințele pentru diferitele competențe și abilități ale potențialilor
manageri de proiect. Principala întrebare la care se răspunde prin cercetarea actuală este: Care
sunt competențele necesare pentru un manager de proiect ideal, conform specialiștilor în
resurse umane și persoanelor din conducerea organizațiilor? Analiza oferă posibilitatea de a
înțelege mai bine modul în care schimbările în profilurile managerilor de proiect influențează
valoarea profesională a candidaților, așa cum este percepută de către actorii principali implicați
în inițierea proiectul și în selecția managerilor de proiect. Metodologia propusă în cadrul
articolului bazată pe analiza conjoint poate fi aplicat în practică, facilitând identificarea
profilului preferat al managerilor de proiect, contribuind astfel la îmbunătățirea șanselor de a
alege persoana potrivită pentru acest rol.
Tema de cercetare este relevantă în contextul economic actual, în care, potrivit PMI,
mai mult de o treime din proiecte nu reușesc să-și atingă obiectivele (Project Management
Institute, 2013a) și mii de miliarde de dolari sunt cheltuiți anual în cadrul proiectelor cu rate
mari de eșec (Serrador & Pinto, 2015). Într-un mediu care cere angajaților să-și
îmbunătățească continuu abilitățile și competențele, mai multe studii corelează managerii de
proiect, competențele acestora și succesul proiectului. Zang et al. (2013) susțin că managerii de
proiect competenți sunt esențiali pentru succesul proiectelor, selectarea persoanei potrivite
pentru această poziție necesitând o atenție deosebită. Un alt aspect care poate influența succesul
proiectelor este definirea clară a rolurilor și responsabilităților.
Prezentul articol include o recenzie a literaturii de specialitate privind selecția și
profilul managerului de proiect, prezentarea modelului conceptual propus pentru
identificarea profilului ideal al unui manager de proiect, prezentarea metodologiei de
cercetare și o secțiune care include analiza datelor și interpretarea rezultatelor. Articolul se
încheie cu un set de concluzii care rezumă rezultatele, prezintă limitele și direcțiile viitoare
ale cercetării. Cercetarea îmbogățește literatura actuală în domeniu prin atingerea scopului
său de a crea un profil complex al managerului de proiect ideal, bazat pe percepții diferite.
Este larg acceptat faptul că una dintre cele mai valoroase resurse disponibile
pentru ca o organizație să fie competitivă este resursa umană (Segalla et al., 2001). Potrivit
Institutului de management a proiectelor (Project Management Institute, 2013b), între 2010
și 2020, vor fi create la nivel global 15,7 milioane de noi roluri de management de proiect.
Având în vedere importanța managerului de proiect, ca element cheie care stabilește relația
între structura permanentă a unei organizații și echipa temporară de proiect, și care are
principala contribuție la realizarea rezultatelor dorite, se poate observa un interes important
față de acest rol cheie, în cercetarea privind managementul proiectelor.
Managerul de proiect este membru al echipei de proiect, care răspunde în fața
proprietarului, a părților interesate și are ca obiective principale: reprezentarea intereselor
proiectului, asigurarea realizării obiectivelor proiectului, coordonarea echipei de proiect,
reprezentarea proiectului în medii relevante, supravegherea pregătirii documentației de
proiect (Gareis, 2005). Conducerea echipei de proiect și responsabilitatea transferării
rezultatelor proiectului în organizație (Hölzle, 2010) ar trebui de asemenea menționate
atunci când se descrie rolul managerului de proiect. Poziția de manager de proiect poate fi
percepută ca o profesie (Bredin & Söderlund, 2013), în multe cazuri o persoană având acest
rol de mai multe ori, în diferite proiecte. Prin urmare, recrutarea și selecția managerului de
proiect potrivit pentru un anumit proiect reprezintă o provocare pentru fiecare organizație
(Ahsan et al., 2013). Potrivit lui Taylor (2006), recrutarea și selecția sunt probabil cele mai
frecvent abordate subiecte în cursurile și cărțile de management al resurselor umane,
precum și primul pas în construirea oricărei organizații permanente sau temporare.
Procesul de recrutare are rolul de a atrage persoanele potrivite de pe piața muncii,
confruntându-se cu creșterea concurenței pentru obținerea resursei umane (Ma & Allen,
2009). Ahsan et al. (2013) a realizat un studiu privind procesul de recrutare pentru a analiza
competențele managerului de proiect menționate în anunțurile de angajare, ca semnale pe
care organizațiile le comunică potențialilor candidați. Fără a ne axa prea mult pe aspectele
privind recrutarea, este necesar să menționăm că atât recrutarea internă, cât și cea externă
sunt posibilități care trebuie luate în considerare în căutarea unui manager de proiect,
depinzând de variabile precum nivelul de inovare cerut de mediul proiectului, resursele
umane disponibile în cadrul organizației, timpul și resursele financiare disponibile pentru
desfășurarea procesului de recrutare. Concentrându-se pe procesul de selecție a managerilor
de proiect, cercetarea actuală continuă studiul menționat mai sus. Accentul se pune pe
managerii de proiect externi, angajați în faza de inițiere a proiectului.
Scopul principal al unui proces de selecție este alegerea dintre mai mulți candidați
a celui mai potrivit, persoana care este mai apropiată de standardele de performanță cerute
și are cea mai mare șansă de a atinge obiectivele proiectului, ale organizației, dar și cele
individuale. Studiile existente subliniază prezența mai multor factori care influențează
procesul de selecție a unui candidat pentru un loc de muncă. De exemplu, Segalla et al.
(2001) a efectuat o cercetare bazată pe opiniile a aproape 300 de manageri pentru a
identifica caracteristicile principale care justifică angajarea unei persoane: educație în limbi
străine, punctaje obținute la teste, abilități de gestionare a întreprinderilor mici/ mijlocii,
referințe, experiență de muncă internațională, abilitati tehnice. Subiectul rămâne de interes
în mediul economic actual (Salas & Velasco, 2012; Kar & Mitra, 2015), motiv pentru care
am abordat această problemă, concentrându-ne pe factorii care influențează angajarea
managerilor de proiect.
3. Metodologia de cercetare
Din cele patru categorii de factori prezentați mai sus au fost construite 16 profiluri
de candidați diferite pentru poziția de manager de proiect, într-un design factorial complet.
Din acest design complet, a fost extras un design factorial fracțional (matrice ortogonală)
care conține opt asemenea profiluri. Pe baza acestora au fost construite perechi și prezentate
respondenților folosind un chestionar web. Pentru fiecare pereche, respondenților li s-a
cerut să selecteze profilul de manager preferat, așa cum se arată în (figura nr. 1).
Chestionarul a fost construit și aplicat utilizând LimeSurvey, o variantă de sondaj
on-line. Populația țintă include persoanele care au fost implicate în selectarea managerilor
de proiect; și este împărțit în două grupe principale: specialiști în resurse umane și persoane
din conducerea organizațiilor (antreprenori și persoane fizice din structura de conducere a
organizației cu putere de decizie în procesul de selecție). Chestionarul a fost distribuit prin
intermediul rețelelor sociale (LinkedIn și Twitter) către medii cu potențial interes. Metoda
de eșantionare s-a bazat pe auto-selecție.
Fiecare respondent și-a declarat preferința pentru fiecare dintre cele opt profiluri
de manager de proiect prezentate în pereche cu o altă alternativă a profilului selectat
aleatoriu din cele șapte rămase în matricea ortogonală. Setul de date analizat conține 1904
înregistrări unice preluate din designul experimental controlat. Datele au fost analizate cu
ajutorul limbajului de programare pentru analiză statistică R.
În prima fază a cercetării, datele valide au fost analizate utilizând modele generale
liniare (GLM1). Ca un prim pas, influența factorilor studiați (experiența, certificarea,
educația și abilitățile) asupra preferințelor respondenților este evaluată folosind două
modele diferite de regresie:
Valorile medii
corespunzătoare
Profil Experiență Certificări Educație Abilități profilurilor
prezentate
în perechi
3 cu experiență în certificare în bun membru de 5,18
domeniul domeniul echipă,
managementului managementului adaptabil,
proiectelor abilități de
comunicare
bine dezvoltate
4 cu experiență în bun membru de 3,39
domeniul echipă,
managementului adaptabil,
abilități de
comunicare
bine dezvoltate
5 cu experiență în certificare în studii cu abilități de 7,36
domeniul domeniul superioare învățare,
managementului managementului în pregătire și
proiectelor domeniul îndrumare
proiectelor
6 cu experiență în studii cu abilități de 4,52
domeniul superioare învățare,
managementului în pregătire și
domeniul îndrumare
proiectelor
7 cu experiență certificare în cu abilități de 4,68
tehnică domeniul învățare,
managementului pregătire și
proiectelor îndrumare
8 cu experiență cu abilități de 2,84
tehnică învățare,
pregătire și
îndrumare
Concluzii
Bibliografie
Ahsan, K., Ho, M. and Khan, S., 2013. Recruiting Project Managers: A Comparative
Analysis of Competencies and Recruitment Signals from Job Advertisements. Project
Management Journal, 44(5), pp.36-54. doi: 10.1002/pmj.21366.
Bauer, B.J., Richardson, T.M. and Marion, J.W., 2014. Project Manager Management
Competency vs. Technical Competency. Which is more important to overall project
management success? International Journal of Engineering Research and
Applications, 4(4), pp 269-273.
Bredillet, C., Tywoniak, S. and Dwivedula, R., 2015. What is a good project manager? An
Aristotelian perspective. International Journal of Project Management, 33(2), pp.254-
266. doi:10.1016/j.ijproman.2014.04.001.
Bredin, K. and Söderlund, J., 2013. Project managers and career models: An exploratory
comparative study. International Journal of Project Management, 31(6), pp.889-902.
doi:10.1016/j.ijproman.2012.11.010.
Chen, M.T., 1997. The modern project manager. Cost Engineering, 39(3), pp.27-30.
Crawford, L., 2005. Senior management perceptions of project management competence.
International Journal of Project Management, 23(1), pp.7-16. doi:10.1016/
j.ijproman.2004.06.005.
Fisher, E., 2011. What practitioners consider to be the skills and behaviours of an effective
people project manager. International Journal of Project Management, 29(8),
pp.994-1002. doi:10.1016/j.ijproman.2010.09.002.
Forsberg, K., Mooz, H. and Cotterman, H., 2005. Visualizing Project Management: Models
and Frameworks for Mastering Complex Systems. 3rd ed. Hoboken New Jersey:
Wiley.
Gareis, R., 2005. Happy Projects. Vienna: Manz Verlag.
Hölzle, K., 2010. Designing and implementing a career path for project managers.
International Journal of Project Management, 28(2), pp.779-786.
doi:10.1016/j.ijproman.2010.05.004.
IPMA, 2015. Moving PM Competence Forward. [online] Available at:
<http://ipma.ch/certification/> [Accessed 20 May 2018].
Joseph, N. and Marnewick, C., 2018. Investing in project management certification: Do
organisations get their money’s worth?. Information Technology and Management, 19,
pp.51-74. doi.org/10.1007/s10799-017-0275-y.
Kar, N. and Mitra, S., 2015. Recruiting a Project Manager: A Hiring Manager's Perspective.
International Journal of Information Technology Project Management, 6(1), pp.54-65.
doi: 10.4018/ijitpm.2015010103.
Karlsen, J.T. and Gottschalk, P., 2006. Project Manager Roles in IT Outsourcing.
Engineering Management Journal, 18(1), pp. 3-9. doi: 10.1080/10429247.
2006.11431678.
Ma, R. and Allen, D, 2009. Recruiting across cultures: A value-based model of recruitment.
Human Resource Management Review, 19(4), pp.334-346.
doi:10.1016/j.hrmr.2009.03.001.
Mediouni, A., Zufferey, Z., Subramanian, N. and Cheikhrouhou, N., 2018. Fit between
humanitarian professionals and project requirements: hybrid group decision procedure
to reduce uncertainty in decision-making. Annals of Operations Research, 283, pp.471-
496doi.org/10.1007/s10479-018-2782-6.
Mir, F.A. and Pinnington, A.H., 2014. Exploring the value of project management: Linking
Project Management Performance and Project Success. International Journal of
Project Management, 32(2), pp.202-217. doi:10.1016/j.ijproman.2013.05.012.
Morris, P.W.G., Crawford, L., Hodgson, D., Shepherd, M.M. and Thomas, J., 2006.
Exploring the role of formal bodies of knowledge in defining a profession – The case
of project management. International Journal of Project Management, 24(8), pp.710-
721. doi:10.1016/j.ijproman.2006.09.012.
Muller, R. and Turner, R., 2010. Leadership competency profiles of successful project
managers. International Journal of Project Management, 28(5), pp.437-448.
doi:10.1016/j.ijproman.2009.09.003.
Obradovica, V., Jovanovicb, P., Petrovica, D., Mihica, M. and Mitrovic, Z., 2013. Project
Managers’ Emotional Intelligence - A Ticket to Success. Procedia - Social and
Behavioral Sciences, 74, pp. 274-284. doi:10.1016/j.sbspro.2013.03.034.
Office of Government Commerce, 2009. An introduction to PRINCE2: Managing and
Directing Successful Projects. London: The Stationery Office.
Project Management Institute, 2007. Project Manager Competency Development (PMCD)
Framework. 2nd ed. Newtown Square, PA: Project Management Institute.
Project Management Institute, 2013a. Project Management between 2010-2020. Project
Management Talent Gap Report. [online] Available at: