Sunteți pe pagina 1din 3

TSTM Tema 15 Arhitectura multiplexorului SDH

Arhitectura multiplexorului este determinată de configurația lui, care depinde de funcțiile


care trebuie să le îndeplinească multiplexorul. Adițional schema structurală se determină de baza
de elemente, de tehnologia și particularitățile de producere, precum și construcția și tradițiile
producătorului.
Multiplexoarele pot fi de construcție modulară sau fixă. Construcția modulară permite de
a adapta configurația multiplexorului la cerințele de rețea prin înserarea modulelor necesare.
Construcția fixă (rigidă) a multiplexoarelor nu permite modificarea configurației și se limitează
de funcțiile realizate (de exemplu multiplexorul terminal la care este realizată numai o singură
interfață STM1 și un număr limitat de porturi de drobare).
În schema din figura 15.1 este prezentată arhitectura multiplexorului modular la nivel de
STM16, dar care poate fi utilizată pentru descrierea arhitecturii a oricărui multiplexor care
funcționează la nivel STM mai înalt.

Port acces
Comutator de nivel
1 3 inferior
GI A 2 2
1 2 11 1-21
P
2M
22-42
STM-16
43-63

GI C
MC
GI B MC Port acces
1 P de nivel
2 1 11 Comutator
2 înalt
1 STM-1o
140M
3
2 1

GI D 3

Magistrala de Magistrala Magistrala Magistrala de


comandă DCC generatorului acces la antete

2
1 Canale
Semnale
telefonice
de Modulul de comandă Generator Modulul de acces la antete
de
avariere
serviciu


F1 F2 Q 64 kb/s E1 E2
Semnale de
sincronizare externe

Figura 15.1. Arhitectura multiplexorului SDH.

În centrul schemei sunt situate modulele de comutare: 1-l de bază, al 2-lea de rezervă.
Acest modul îndeplinește funcțiile de conectare a căilor de nivel înalt ți jos (HPC-n și LPC-m,
High, Low Path Connections). Modulul de comutare recepționează semnalele în formă de VC-4,
în care se efectuează comutarea temporală la nivel de VC-11, VC-12, VC-3 și VC4 și se
distribuie între direcțiile magistrale de transmisiune și fluxurile de acces (drobare). Capacitatea
modulului de comutare depinde de necesitățile rețelei unde se va utiliza multiplexorul și poate

1
comuta de la un STM1 până la câteva sute de STM1. Cu cât capacitatea de comutare este mai
mare cu atât este mai scump modulul de comutare.
La modulele de comutare se conectează grupe de interfețe notate prin A, B, C D.
Interfețele A și B prezintă interfețele SDH de nivel STM-N, iar C și D prezintă interfețe de acces
PDH, Ethernet și altele. Interfețele de SDH precum și de acces pot fi cu protejate prin protecția
1+1 (unu de lucru și unu de protecție) pentru interfețele SDH care sunt prezentate în figura 15.1
sau protecția N+1 pentru interfețele de acces (N interfețe de lucru și una de protecție). Interfețele
de acces de obicei au rezerva 3+1și în cazul ieșirii din funcțiune a unui modul are loc trecerea pe
modulul de protecție prin intermediului modului de comutare la protecție.
În modulele de interfață la transmisie se efectuează următoarele transformări a
semnalului:
- Unitățile tributare TU-12, TU-3 recepționate de la modulele de comutare se încapsulează
în VC-4, la care se adaugă poanterii PTR formând AU4-4,
- La unitatea AU-4 sau la un grup de AU-4 se adaugă antetele MSOH și RSOH și se
formează semnalul STM-N,
- Semnalul electric STM-N se scramblează ți se obține semnalul STM-N optic pentru a fi
transmis prin cablul optic (STM-1 poate fi transmis prin cablul electric coaxial).
La recepție au loc aceleași proceduri dar efectuate în sens opus: descramblarea
semnalului optic, demultiplexarea semnalului STM-N și extragerea componentelor necesare, și
aplicarea lor la modulele corespunzătoare.
Semnalele de acces se încapsulează în containerele de nivel corespunzător conform
procedurilor studiate anterior.
Modulul de comandă (controlerul sistemului) efectuează gestionarea echipamentului și
îndeplinește următoarele funcții:
1. Transmisia, recepția semnalelor de avariere, controlul stării și funcționării,
2. Încărcarea a fiecărui modul înserat (încărcarea softului și activarea modului),
3. Gestionarea comutării pe modulele de protecție.
4. Prelucrarea bazei de date pentru gestionarea echipamentului,
5. Suportul interfețelor de gestionare F și Q (F- conectarea locală la echipament prin craft
terminal, Q- conectarea la rețeaua de management),
6. Recepția semnalelor de avariere și transmisiunea lor spre interfețele de management,
7. Prelucrarea a unor baiți a antetelor, de exemplu baiții D (canal DCC).
Modulul de dirijare conține memorie energetic independentă (Flash-Card, SD-Card) în
care se păstrează softul pentru diferite module precum și configurarea multiplexorului.
Modulul de generator asigură toate modulele ale multiplexorului cu semnalul de
sincronizare de ceas (bit). Modulul poate funcționa în mai multe regimuri: sincronizare forțată
(externă), sincronizare liberă, sincronizare după un semnal de referință.
Modulul de acces la antete asigură accesul la unii baiți a antetelor de secțiune și cale
(RSOH, MSOH, POH) și asigură interfața pentru canalul vocal de serviciu. Prin acest modul
uneori se realizează accesul la baiții de rezervă. De asemenea, poate să se realizeze comutarea
baiților antetelor de același tip a antetului SOH.
Multiplexorul conține modulul de alimentare (nu este prezentat în figura 15.1) protejat
după schema 1+1, ce asigură tensiunile de alimentare a modulelor multiplexorului.

2
Exemple de construcții și amplasare în dulap.

Arhitectura rețelei de transport.

1. Punct - punct
2. Stea
3. Inel
4. Multinivel: CORE, distribuire, Acces

Protecția rețelei

1. Protecția STM-N 1+1


2. Protecția MS-Pring

Transmisiunea prin CO

1. Diagrama energetică a sistemului de transmisiune prin CO.


2. Parametrii secțiilor optice (interfețe optice).

S-ar putea să vă placă și