Criterii de Mediul polar glaciar
caracterizare
Localizare geografică Specific pentru Groenlanda, Insula Novaia Zemlia, Insula
Franz Joseph, Arhipelagul Nord-Canadian, Antarctida
Clima Cel mai rece mediu de pe Pămînt, cu un regim termic
negativ pe tot parcursul anului. Valoarea termică cea
mai scăzută a fost înregistrată la staţia Vostok din
Antarctida (-89,3°C). Anticiclonii polari determină o
cantitate redusă de precipitaţii (100 mm/an) în formă
solidă, precum şi vînturi puternice
Relief formele de relief întîlnite sînt reprezentate de fielduri
(platouri uşor ondulate) , kame (relief fluvioglaciar sub
formă de movile sau trepte, care rezultă din acumulările
de nisip, pietriş, argilă în zona de topire a gheţarului),
drumline (acumulări create de gheţarii de calota)
Hidrografie
Flora și fauna Fauna este săracă, fiind reprezentată de morse și urşi
polari – în regiunile arctice şi de pinguini – în
Antarctida. Animalele s-au adaptat la mediu prin
culoare, stratul adipos, modul de hrănire.
Solul Solul este îngheţat pînă la adîncimi mari (în Antarctica – Solurile turboase de tundră sunt lipsite de fertilitate, în cea mai
400 m).
Activități antropice Activitatea umană este limitată, aşezările omeneşti sînt
rare. Mai multe ţări, printre care SUA, Rusia, Norvegia, condiţiilor naturale aspre. Aşezările umane sînt concentrate
Australia, au înfiinţat în Antarctida staţii de cercetări mai ales în regiunile bogate în resurse ale subsolului (petrol –
ştiinţifice
Mediul subpolar (de tundră)
Ocupă 10% din emisfera nordică, întinzîndu-se în nordul
Canadei, în Alaska, în tundra eurasiatică și în munţii înalţi
(Altai, Pamir, Himalaya, Anzi, Alpi). În emisfera sudică
mediul de tundră cuprinde insulele Falkland, Shetland de Sud
şi peninsula Graham.
Temperatura medie anuală este de 0°C. Iarna este lungă şi
geroasă (temperaturi sub -30°C, cu zăpadă şi vînturi puternice),
iar vara – scurtă şi răcoroasă (temperaturile pot atinge 8-10°C,
cauzînd topirea parţială a zăpezii). Cantitatea anuală de
precipitaţii este mai mare decît în mediul polar (200-500 mm
Formelor periglaciare de relief: rîuri de pietre, avalanşe, mări
de pietre, morene etc
Acestui mediu îi sînt caracteristice turbăriile și mlaştinile care
constituie rezultatul revărsării rîurilor în anotimpul de vară.
Lumea vegetală s-a adaptat la condiţiile îngheţului veşnic şi
este reprezentată de ierburi, muşchi, licheni, alge, arbori pitici,
arbuști (mesteacănul pitic, salcia pitică, merişorul, afinul etc.).
Fauna este mai bogată, îndeosebi cea acvatică (moluşte, foci,
morse), iar cea de uscat este reprezentată de ursul polar, renul
caribu (fig. 8.6), de diferite specii de păsări migratoare care
sosesc în anotimpul de vară.
mare parte fiind îngheţate.
Influenţa antropică în acest mediu este limitată din cauza
în Alaska, cărbune şi minereuri – în Eurasia) sau în locurile cu
 pajişti întinse, favorabile pentru creşterea animalelor (a
renilor).
Submedii În cadrul acestui mediu se diferenţiază cîteva submedii
cu trăsăturile lor specifice, și anume: ƒ mediul calotelor
glaciare, reprezentat printr-o platoşă de gheaţă, lipsită de
comunităţi vii; ƒ mediul deşerturilor reci pietroase; ƒ
mediul de mlaştină, situat în zona de contact cu mediul
subpolar.
Pentru mediile reci sînt specifice următoarele tipuri de relații: spațiale (urșii polari – Arctica, pinguinii – Antarctica); dinamice (modificarea
peisajelor arctice și antarctice prin activitățile umane); temporale (alternarea zilei și nopții polare); cauzale (reducerea efectivului speciilor de animale
din cauza braconajului – balena albastră, morsa ș.a., topirea ghețarilor din cauza încălzirii globale); statice (vegetație – sol în tundră); funcționale
(relații de autoreglare în peisajele naturale).