Lebăda Neagră

Stephen Kinsella!

28 aprilie 2008

1 Câ•i ani are pământul?

În a lui Histoire Naturelle 1 , JM de Bu! On, renumitul naturalist din secolul al XVIII-lea, a realizat o serie de calcule menite să determine vârsta
Pământului.
În timp ce înfiin•ează forje pentru topirea fierului în alt scop, de Bu! On a început să experimenteze răcirea sferelor de fier. El a teoretizat dacă
pământul a avut originea ca o minge de lavă topită, ar putea calcula durata de timp necesară pentru răcirea su "cientă pentru a forma o suprafa•ă
solidă care să sus•ină via•a la temperaturile actuale. De Bu! On a făcut un model la scară de Folosind un argument al raporturilor simple, calculele
lui De Bu! on au arătat că Pământul are o vechime de cel pu•in 75.000 de ani •i, probabil, mult mai vechi.

Din acest calcul extrem de inexact, de Bu! On a creat o teorie a adaptării speciilor la medii care s-au schimbat în timp datorită răcirii planetare.
Teoria sa a fost un •oc pentru viziunea acceptată a vârstei Pământului, calculată separat de Lightfoot •i Ussher, la 4004 î.Hr., prin adăugarea
tuturor vârstelor profe•ilor în Biblia King James Dalrymple ( 1991 ); Ussher ( 2003/1650 ). Al lui Nassim Taleb Lebăda Neagră este, pentru mine, un
exemplu al lui De Bu! on-like cochetând cu realitatea, contopit cu de Bu! on-like erudition, •i de Bu! on-like ambition - tocmai inversat.

La fel ca de Bu! On, Taleb face o falsă precizie pretinsă de Lightfoot •i Ussher •i, ca •i de Bu! On, Taleb î•i folose•te propria experien•ă ca
principiu organizator al căr•ii sale. La fel ca de Bu! On, bursa lui Taleb este profundă, largă •i aprofundată.

Asemănările se termină aici. de Bu! on a vrut să •tie Tot cu certitudine enciclopedică. Taleb este convins că putem •ti foarte, foarte pu•in despre
orice, cu certitudine, •i î•i petrece timpul cititorilor explicând această convingere în cele 329 de pagini ale căr•ii sale. Argumentul central al lui Taleb
se referă la întrebarea cum se descurcă fiin•ele umane în prezen•a atâtor incertitudini. Lebăda Neagră este un eseu personal, o medita•ie asupra
unui subiect, care relatează experien•ele specifice ale lui Taleb despre evenimente extreme, cum ar fi războiul, cancerul •i prăbu•irile pie•ei
bursiere, la problemele filozofice, epistemologice •i practice mai generale de induc•ie •i alegere sub incertitudine. Cartea în sine este un salt inductiv
de la specific la general. Taleb conchide că ar trebui să fim mai con•tien•i de limitele cuno•tin•elor noastre, mai sceptici cu privire la datele empirice
pe care le avem •i mai conservatori cu privire la predic•iile pe care le facem pe baza acestor date. Mai presus de toate, ar trebui să recunoa•tem
pur •i simplu lumea pentru ceea ce este: un sistem dominat de lebada neagră, mai degrabă decât un sistem dominat de Gauss •i să ne ajustăm
comportamentul în consecin•ă.

Deci: cum fac oamenii să facă fa•ă acestor evenimente extrem de improbabile, dar foarte importante, pe care Taleb le nume•te lebede negre?

Răspunsul lui Taleb: nu prea bine. Psihologia umană este concepută pentru a le ignora, construind iluzia certitudinii acolo unde nu există. O
legiune de exper•i în „costum gol” 2 consacra•i această ignoran•ă ca „fapt”. Pentru mine, Taleb ecouă JS Mill în această privin•ă Moară ( 1869 ,
Capitolul II, pag. 6-7):

! Departamentul de Economie, Kemmy Business School, Universitatea din Limerick, Irlanda. E-mail: stephen.kinsella@ul.ie ,

www.stephenkinsella.net .
1 de Bu! on ( 1984 ). Text complet disponibil la http://faculty.njcu.edu/fmoran/bu!onhome.htm

2 Economia neoclasică intră definitiv în categoria costumului gol pentru Taleb.

1
 Nu există o certitudine absolută, dar există o asigurare suficientă pentru scopurile vie•ii umane. Putem, •i trebuie, să presupunem
că opinia noastră este adevărată pentru îndrumarea propriei noastre conduite: •i nu mai presupunem când interzicem oamenilor răi
să pervertească societatea prin propagarea opiniilor pe care le considerăm false •i periculoase. Răspund că presupune mult mai
mult. Există cea mai mare diferen•ă între a presupune că o opinie este adevărată, deoarece, cu fiecare oportunitatea de a-l
contesta, nu a fost infirmată •i î•i asumă adevărul cu scopul de a nu permite infirmarea ei. Libertatea completă de a contrazice •i
respinge opinia noastră, este chiar condi•ia care ne justifică să ne asumăm adevărul în scopuri de ac•iune; •i în nici un alt termen, o
fiin•ă cu facultă•i umane nu poate avea nicio asigurare ra•ională de a avea dreptate.

Consecin•ele ignorării existen•ei Lebedelor Negre - orice eveniment cu impact ridicat, cu probabilitate redusă - pot fi dezastruoase. 9/11 a fost
o lebădă neagră, succesul seriei Harry Potter a fost o lebădă neagră, un •ofer de taxi care prime•te un bac•i• de 100 de dolari pe un tarif de cinci
dolari este o lebădă neagră. Aceste evenimente sunt destul de rare pentru a fi extrem de improbabile, dar, provenind dintr-o lume infestată de
legea puterii ca •i noi, evenimentele sunt mai frecvente decât presupun „costumele goale” în modelele lor conduse de Gauss. Taleb prevede că
cursul istoriei în sine este condus •i dirijat de Black Swans •i, datorită globalizării, comunicării în masă •i •ansei, impactul lor duce istoria înainte la
un ritm fără precedent.

În spiritul anun•ării limitelor cuno•tin•elor noastre, această recenzie nu este lipsită de probleme. Lebăda Neagră define•te în mod deliberat
compresia sau descrierea trunchiată, iar ideile depuse în coper•ile sale sunt profunde •i destul de înfrico•ătoare. Taleb însu•i este nelini•tit de ei. El
scrie la pagina 215:

Mi-am petrecut întreaga via•ă studiind întâmplarea, practicând întâmplarea, urând întâmplarea. Cu cât timpul trece, cu atât lucrurile
mi se par mai rele, cu cât mă sperii mai mult, cu atât sunt mai dezgustat de Mama Natură.

Prin urmare, orice recenzie a acestei căr•i (•i au existat multe) va fi par•ială, mai pu•in un ghid sau un rezumat •i mai mult o sumă de impresii,
gânduri •i întrebări cu privire la anumite aspecte ale căr•ii. Cititorului îmi cer scuze.

Cartea începe cu povestea lui Taleb, venită din Levant, care trăie•te un război, cancer •i prăbu•iri ale burselor. Cititorilor ni se oferă apoi o
imagine de ansamblu a argumentelor lui Taleb despre distribu•iile la scară •i fără scalare, precum •i o introducere în problema induc•iei, a cărei
lebădă neagră este un simptom. Ni se spune să luăm în considerare soarta curcanului. Cu trei zile înainte de a muri, curcanul nu are nici o idee
despre soarta sa •i presupune că îngră•area lui va continua pentru totdeauna. Pentru curcan, moartea sa este un eveniment al Lebedei Negre,
având în vedere modul în care a fost tratat până în momentul mor•ii sale. Taleb ne îndeamnă să nu fim curcani •i ne arată de ce continuăm să ne
comportăm ca ei în via•a noastră de zi cu zi. În primul rând, oamenii sunt binecuvânta•i •i blestema•i cu prejudecă•i care maschează prezen•a
Lebedelor Negre. Căutăm dovezi pentru a ne confirma opiniile, •i odată ce am găsit aceste dovezi indiferent dacă se întâmplă să fie adevărul, ne
agă•ăm de acea dovadă ca „fapt”. Căutăm pove•ti simple •i liniare pentru a se potrivi cu lan•ul complex de evenimente care tocmai a avut loc.
Ignorăm dovezile tăcute •i alegem să credem că trăim într-o lume drăgu•ă •i sigură - dominată de Gauss - mai degrabă decât lumea dominată de
legea puterii pe care o vedem de fapt. Taleb scrie pe pagina xix, „[I] nu este u•or de văzut că via•a este efectul cumulativ al unei mână de •ocuri
semnificative”. Nu există valori aberante - doar observa•ii pentru care nu avem explica•ii. Rezultatul acestor puncte oarbe este un e•ec de a
prevedea cu orice precizie pe orizonturi lungi de timp. „Expertul” devine, a•adar, doar un alt •aman care dansează în praf, deoarece •tiin•a sa nu
poate face mult mai bine decât rugăciunea în prezicerea a ceea ce se va întâmpla în medii complexe precum macroeconomia. Ni se oferă un
instantaneu a ceea ce trebuie să facem atunci când nu putem prezice, dintre care mai jos, iar cartea se închide cu un îndemn să nu fim un fraier,
pur •i simplu recunoscând prezen•a Lebedelor Negre •i ac•ionând în consecin•ă. Ac•iunile voastre ar trebui să se schimbe în lumina acestei noi
cuno•tin•e, nu gândirea voastră.

2 Cine sunt eroii tăi?

Eroii tăi te definesc, într-un anumit sens. Pove•tile, comportamentele •i realizările lor constituie o legătură superioară teoretică cu propriile activită•i,
în special în domeniul profesional.

2
 Dacă a• fi mai inteligent, mai norocos sau mai muncitor, a• fi mai mult ca Richard Feynman, sau Alan Turing sau Adam Smith. Eroii mei î•i
spun ceva despre mine. Printre eroii lui Nassim Taleb se numără Karl Popper,
GLS Shackle •i Sextus Empiricus. Fiecare erou rezonează cu o parte diferită a argumentului lui Taleb.
Karl Popper a expus problema crucială a induc•iei într-o lume în care tranzi•ia de la dovezi specifice la preten•ii generale printr-o simplă
poveste cauzală este fundamental afectată. Taleb rezumă frumos pozi•ia la pagina 55: „Vai, cu instrumente •i pro•ti, orice poate fi u•or de găsit.
Pute•i lua cazuri anterioare care vă confirmă teoriile •i le trata•i ca pe o dovadă ”.

George Lennox Sherman Shackle s-a concentrat pe rolul incertitudinii •i a•teptărilor în procesele economice, identificând, într-un anumit sens,
rolul necunoa•terii în economie Catus ( 1990 [1949] , 1972 ); Koppl
( 2001 ). Lec•ia lui Shackle pentru Taleb este de a renun•a la căutarea teoriilor generale ale comportamentului economic ( Taleb ,
2007 , pag. 185), în favoarea unei anumite măsuri de „necunoa•tere”. Taleb ne oferă viziunea lui Paul Samuelson că nu cunoa•te decât pu•ină
matematică, iar această mică cunoa•tere, aplicată într-un mod excesiv didactic •i confiden•ial, poate influen•a o disciplină dacă expozantul se află
în locul potrivit (un renumit wunderkind, la MIT , scriitor de manuale, etc, etc).

Sextus Empiricus apar•inea unei •coli de gânditori care s-au instruit să se îndoiască de tot „•i astfel să atingă un nivel de seninătate” ( Taleb , 2007
, pag. 46). •coala credea că orice dogmă este incorectă, deoarece orice dogmă necesită credin•a într-un sistem stabil. De la Sextus Empiricus,
Taleb ia lec•ia de încercare •i eroare necru•ătoare în fa•a incertitudinii necuantificabile.

Taleb citează •i munca altor cercetători. Taleb îi dedică cartea lui Benoit Mandelbrot, tatăl geometriei fractale, •i leionează Algazel, Bastiat,
Bayle •i, într-o măsură mai mică, Hume (( Taleb , 2007 , pag. 43-50)). Deci, Taleb este în companie bună pentru explorarea efectelor de incertitudine
asupra vie•ii normale.

3 Statistici ale Lebedei Negre

Argumentul central al lui Taleb este că într-o lume dominată de evenimente extreme, incertitudinea nu scade sub medie pe măsură ce mărimea
e•antionului cre•te, a•a cum se întâmplă într-o lume gaussiană. Lumea lui Taleb este o lume dominată de legea puterii, unde •ansele unui
eveniment cu adevărat extrem sunt mult mai mari. Lumea reală, atunci când e•antionată, poate fi făcută să semene cu o lume gaussiană, dar
rela•ia este specioasă, deoarece în timp devia•iile mari devin din ce în ce mai probabile, sugerând o distribu•ie extremă care confirmă datele mai
bine, DeVany •i Walls ( 1996 ) au găsit în industria cinematografică.

Func•ia generatoare (sau masă de probabilitate) pentru seria de observa•ii discrete pe care le putem înregistra în lumea reală (dacă există a•a
ceva) este ceea ce noi, oamenii de •tiin•ă sociali, am dori să aflăm. Oamenii de •tiin•ă ar dori să aibă explica•ia de unde provin aceste fluctua•ii
pentru a putea prevedea •i, prin urmare, să protejeze efectele acestor fluctua•ii. Dar argumentul lui Taleb (care decurge din eroii săi Shackle,
Sextus Empiricus •i Popper) distorsionează speran•a oamenilor de •tiin•ă de a găsi această func•ie. Într-o lume a necunoa•terii incomensurabile, nu
există nicio •ansă, într-un timp definitiv, de a descoperi Teoria unică adevărată. Căutarea teoriei generale trebuie abandonată, iar căutarea
motorului predictiv numită o !. Nu putem prezice nimic cu certitudine - dacă face•i acest lucru sub ipoteze false, lucrurile se înrăută•esc doar atunci
când oamenii se angajează să accepte ideea unui viitor stabil •i previzibil care nu poate exista •i sunt prin•i atunci când viitorul lor stabil refuză să
apară. Aceasta este adevărata tragedie a trăirii într-o lume a Lebedei Negre.

Citatul lui Mill de mai sus eviden•iază dilema umană centrală pe care o explorează cartea lui Taleb. Oameni sensibili trebuie sa
prezice, trebuie să privească în urmă privind înapoi •i trebuie să ia decizii bazate pe informa•ii par•iale în prezen•a necunoa•terii. Oamenii din lumea
reală nu pot în•elege acest fapt, sus•ine Taleb, din cauza arogan•ei epistemice în ceea ce prive•te calitatea cuno•tin•elor lor, a instrumentelor
predictive bazate pe ipoteze incorecte ale lui Gauss •i a prejudecă•ilor psihologice încorporate care ac•ionează împotriva viitorului predictor,
orbindu-i de prezen•a incertitudinea situată chiar în afara categoriilor intelectuale artificiale pe care le creează pentru a-•i adăposti conceptele. Ce
să facem? Cheia vie•ii sensibile într-o lume a Lebedei Negre, potrivit lui Taleb, este să exersezi pentru evenimente incerte, expunându-te la ele prin
încercări •i erori, permi•ând astfel un noroc orb să joace un rol mai mare. Profita•i de orice ocazie sau orice lucru care pare a fi o oportunitate,
pentru că unul dintre ei va plăti o! ( Taleb , 2007 , paginile 205–207) —- aceasta este strategia lui Taleb Barbell. Accepta•i că nimeni nu •tie nimic
pentru anumite perioade mari de timp, în special exper•i, •i ave•i grijă la precizie pe termen lung

3
planuri ale organiza•iilor mari, cum ar fi guvernele - nu pot fi decât incorecte.
O problemă pe care Taleb nu o explorează este ce s-ar întâmpla dacă toată lumea ar lua sfatul său. Într-o lume a Talebs, to•i con•tien•i la nivel
genetic de faptul că absen•a dovezilor nu este dovada absen•ei, con•tien•i de ignoran•a lor •i deschise oricărei oportunită•i, efectele lebedelor
negre ar fi probabil crescute mai degrabă decât scăzute pe societate.

Lua•i în considerare următorul model simplu de determinare a veniturilor cu incertitudine încorporată în acesta, iar rolul popula•iei con•tiente de
Black-Swan devine clar. Economia Lebedei Negre, să o numim, este creată dintr-o popula•ie generată aleatoriu de agen•i indexa•i de i = 1,. . . , n. Fiecare
dintre ace•ti agen•i este dotat cu un nivel normal de resurse distribuite, RES, oportunită•i, OPP, •i abilită•i, ABIL, crearea unui capital uman

indicele popula•iei de agen•i din primii ani! Perioada modelului după cum urmează:

H ea = ( Op it + RES it + ABIL aceasta). (1)

i=1

Distribu•ia ini•ială a nivelului capitalului uman în sistem pare gaussian, ca figură 1 spectacole.

Figura 1: Avu•ia generală ini•ială în economia jucăriilor.

Să înzestrăm agen•ii cu putere-lege, cum ar fi rezervele unor bunuri de•inute de valoare pe care le vom numi capital, a•a că unii sunt foarte
boga•i, iar al•ii sunt foarte săraci. Distribu•ia capitalului, K, în economie, ini•ial arată ca o figură 2 de mai jos.

Acum, permitem agen•ilor să profite de norocul lor pe o pia•ă a muncii, unde contractează
servicii în perioada următoare cu o firmă care îi angajează cu salariu de rezervare r eu, unde pentru fiecare agent eu, r eu! H aceasta.
Dacă fac o afacere cu firma în avantajul lor, gospodăriile economisesc diferen•a, iar acest lucru se adaugă lor
bogatie. Dacă nu încheie o în•elegere, agen•ii primesc un „dole” de 0,1 ”( r i).
Dacă repetăm acest model simplu pe parcursul a 100 de perioade, o expunere normală a bogă•iei apare cu exponent
! = 0,8 3 , după cum putem vedea mai jos din figură 3 , iar simularea noastră poate începe. Acest model simplu este configurat, inspirându-se mult Champernowne
( 1998 ).
Să le permitem agen•ilor no•tri acum să experimenteze Lebede Negre. Lăsa•i-i să î•i stabilească a•teptările privind veniturile
perioada următoare pe baza veniturilor lor primite în trecut, deci H i, t + 1 = H aceasta, de•i ar putea fi o!, mai ales dacă salariul lor de rezervare este mult
mai mare decât salariul pe care îl primesc în timp ce sunt •omeri. Gospodării

3 Mathematica codul pentru această simulare este disponibil de la autor la stephen.kinsella@ul.ie.

4
 K

3.5

2.5

1.5

Gospodării
20 40 60 80 100

Figura 2: Distribu•ia ini•ială a capitalului, K.

% Bogatie

0,3

0,25

0,2

0,15

# Gospodării
20 40 60 80 100

Figura 3: Evolu•ia distribu•iei bogă•iei după 100 de perioade.

5
pot salva ceea ce au câ•tigat, acoperindu-se împotriva incertitudinii sau nu. Cei care economisesc mult, pentru că •tiu că lumea este incertă, îi voi
numi pe gospodăriile Black Swan. Alte gospodării le putem numi „Curcani”. Acum, întreprinderile pot începe să ia decizii salariale neregulate, în
esen•ă aleatorii, din perioadă în perioadă, creând gospodării „curcan”. Gospodăriile din sistem trebuie acum să facă fa•ă consecin•elor a•teptărilor
neplăcute, în perioadele viitoare. Unele gospodării sunt curcani, altele nu. Dispersia veniturilor cre•te cu un factor de nouă în mica mea simulare.
Deci, chiar dacă unele gospodării se descurcă mai bine (se întâmplă să conducă taxiul în care stă Nassim Taleb •i primesc bac•i•ul de 100 de
dolari), majoritatea nu, indiferent dacă sunt sau nu con•tien•i de prezen•a incertitudinii.

Acesta este motivul pentru care avem institu•ia de asigurare •i reasigurare, deoarece, ca ( Shaw , 1956 , pag. 1527) pus
„O casă de pariuri care joacă se va distruge la fel de sigur ca un [barman] care bea”.

3.1 Construirea podurilor

Ce să faci când te confrun•i cu cuno•tin•e limitate? Odată ce a•i găsit limitele cuno•tin•elor proprii, vă pute•i acoperi. Să luăm cazul lui John A.
Roebling, inginerul din spatele podului Brooklyn. Inainte de
În 1960, majoritatea podurilor erau susceptibile la fenomene de ridicare aerodinamice, apărute din vântul pur. Colapsul „Galloping Gertie”, podul
Tacoma Narrows care s-a sfâ•iat într-o furtună în 1940 a fost un exemplu în acest sens. Podurile suspendate fuseseră predispuse să se rupă de
cel pu•in optzeci de ani înainte de Galloping Gertie. În efectuarea calculului tehnic corect al for•elor care ac•ionează pe pod, care implică
neliniarită•i, modela•i spectrul turbionar. Nimeni nu •tia cum să modeleze corect spectrul turbionar în detaliu până în anii 1950. Deci, de ce nu s-a
sfâ•iat Podul Brooklyn, ca Galloping Gertie?

Un motiv poate fi faptul că John Roebling avea suficient de mult sens pentru a •ti ceea ce nu •tia. Notele •i scrisorile sale despre proiectul
podului Brooklyn există încă •i sunt un exemplu strălucitor de bun inginer care recunoa•te limitele cuno•tin•elor sale ( McCullough , 1982 , pag. 83.).
•tia despre ridicarea aerodinamică a podurilor suspendate; îl văzuse întâmplându-se la construc•iile anterioare, cum ar fi Podul suspendat Waco,
finalizat în 1869. Roebling •tia că nu •tie suficient pentru a modela for•ele care ac•ionează pe podul Brooklyn. A•adar, el a conceput să fie
caracteristicile fermelor de pe •oseaua podului Brooklyn de sase ori ce ar fi cerut un calcul normal, bazat pe sarcini statice •i dinamice cunoscute. •i
a specificat o re•ea de •edere diagonală care curge până la •osea, pentru a continua în continuare întreaga structură a podului, pentru o bună
măsură.

Astfel, Roebling a construit un pod bun care rămâne în picioare, folosind un imens factor de siguran•ă pentru a compensa ignoran•a sa. Într-o
lume a Lebedei Negre, când vă afla•i într-un domeniu în care planurile pe termen lung sunt inutile (Taleb alege macroeconomia ca exemplu), ar
trebui să începe•i să planifica•i evenimente pe care nu le pute•i controla. Acest lucru este greu •i foarte contra-intuitiv. Dar, desigur, vrem ca podul
să rămână sus •i sistemul financiar să fie sigur. Deci, ar putea fi necesară o pruden•ă aparent excep•ională în circumstan•e importante.

4 Aspecte de perspectivă
Spune•i că de•ine•i o ma•ină. Dori•i să conduce•i ma•ina pe un drum printr-o intersec•ie „T” precum cea prezentată în figură 4 de mai jos. Problema
este să ie•i pe drum fără să fii lovit de o ma•ină care se apropie. Ma•inile circulă pe dreapta. În cea mai mare parte, pute•i vedea drumul spre
stânga •i dreapta. Cu toate acestea, acesta este un drum sinuos •i în orice moment poate exista o ma•ină în genunchii curbelor de ambele păr•i.
Deci, în timp ce majoritatea ma•inilor care vin spre •ofer sunt observabile, unele nu.

Există o distribu•ie a probabilită•ii în jurul numărului de ma•ini pe care •oferul a•ezat la intersec•ia T ar putea să le vadă, dacă ar sta acolo
câteva zile, oprind tra "c în spatele lor. Din perspectiva unui elicopter aerian cu toată ziua de a•teptat, solu•ia este simplă. Dar •oferul nostru nu
poate a•tepta •i nu poate vedea •i este problema lor. Problema este una simplă stocastică, cu excep•ia cazului în care unul este nefericitul •ofer de
acolo •i apoi pe drum. •oferul trebuie să alunge acum, •i, făcând acest lucru, riscă să fie lovi•i în timp ce invalidează argumentul probabilist pentru a
rămâne pe loc. Taleb •i Mandebrot numesc această problemă preasimptotică 4 -deoarece

4 Vedea http://www.fooledbyrandomness.com/preasymptotics.htm .

6
 Figura 4: Confruntat cu un tra "c pe care nu îl poate vedea din stânga, ce trebuie să facă •oferul nostru?

trăim acum, nu în limită, multe dintre previziunile centrale ale statisticilor moderne ne dau gre•, ca ( Catus , 1990 [1949] , pag. 7) ar atesta. Deci, în
ceea ce prive•te încercările repetate ale unui sistem fix, teoria probabilită•ilor este în mare parte inutilă pentru •ofer - condi•iile se schimbă •i nu au
•anse repetate de a vira la dreapta, trebuie să vireze chiar acum. Argumentul lui Taleb în Lebada Neagră este acela de a fi con•tien•i de genunchiul
din cot •i, pe cât posibil, asigura•i-vă că încerca•i •i evita•i să fi•i lovit de cineva care călătore•te cu viteză prin acea curbă în momentul în care
•oferul virează dreapta. Prin urmare, •oferul care urmează acest sfat ar merge foarte încet înainte, încercând să vadă dacă vine o ma•ină. Acest
lucru arată că recunosc pericolul situa•iei lor. Dar, a•a cum ne arată Mill, trebuie să ac•ionăm •i, astfel, înaintând, •oferul nostru î•i ia via•a în mâinile
lor •i toată con•tientizarea din lume nu înseamnă nimic pentru ei dincolo de acest punct. Dar, luându-•i timp pentru a privi ambele sensuri •i a ie•i
încet - evitând dependen•a inutilă de predic•iile la distan•ă mare (de exemplu, „nu există nimeni pe acel drum după ora 19:00”) - •oferul ar putea fi
un pic mai sigur. S-ar putea să fie în continuare zdrobi•i

Solu•ia •colii de reglementare la această problemă este luminile tra "c la intersec•ie, dar, atunci când acestea nu există sau func•ionează
incorect, rămâne problema de a fi zdrobit.
Argumentele lui Taleb (prezentate la paginile 201–208) sunt mai variate decât ar putea determina această caricatură cititorul să creadă, totu•i,
cartea nu abordează problema centrală a ceea ce trebuie făcut atunci când nu putem prevedea cu nicio acurate•e. Fii om; fii umil în ceea ce
prive•te calitatea cuno•tin•elor tale; fii deschis oricărei oportunită•i. Aceste recomandări ne-ar putea ajuta să oprim Podul Brooklyn să nu se clatine,
dar mă îndoiesc că vor opri ca sistemul financiar să se prăbu•ească din nou peste cinci ani sau să oprească „exper•ii” să încerce să prezică viitorul.

5 Lebada Neagră este un punct de plecare

Taleb ne arată că există o problemă •i continuă să ne arate o privire asupra posibilelor solu•ii. Un manifest pentru schimbare acesta nu este. Mai degrabă,
este un apel de trezire pentru cei care •in cont de cuvântul exper•ilor •i ac•ionează după aceste cuvinte.

Cred că Taleb nu este împotriva exper•ilor. El este unul însu•i. Sunt sigur că el ia punctul de vedere al economistului asupra activită•ilor lor: exper•ii
încearcă să-•i maximizeze propriile câ•tiguri, sub rezerva oricăror constrângeri pe care le luptă

7
împotriva. O poveste trebuie spusă, a•a că ei o spun. Dacă fiecare expert ar veni cu un semn de avertizare legat în jurul taliei ca pachete de •igări,
Taleb nu ar fi fericit. Arogan•a lor, sus•ine el, îi conduce să vândă peste poveste liniară •i să afle viitorul lăsându-l din ce în ce mai mult la mila
Lebedelor Negre. Pentru economi•ti, unde studiem un domeniu în care planurile pe termen lung sunt inutile (cum ar fi macroeconomia), ar trebui să
începem să planificăm evenimente pe care nu le putem controla. O astfel de planificare este grea •i foarte contra intuitivă. Taleb, ca povestitor, nu
poate fi împotriva acestui lucru. El este împotriva că practicienii iau cuvintele exper•ilor ca evanghelie •i se rănesc pe ei în•i•i •i societatea drept
consecin•ă.

Lebada Neagră este un punct de plecare către o în•elegere mai generală a rolului incertitudinii în aerele umane care, de•i este imperfectă, a
creat o dezbatere cu privire la natura prognozării în medii imprevizibile, cum ar fi macroeconomia •i bursa, •i pentru aceasta Nassim Taleb este de
mul•umit.

Referin•e
David G. Champernowne. Inegalitatea economică •i distribu•ia veniturilor. Cambridge University Press, 1998.

G. Brent Dalrymple. Epoca Pământului. Stanford University Press, 1991.

JML de Bu! On. Histoire Naturelle. Pub-uri franceze •i europene, 1984.

Arthur DeVany •i David Walls. Dinamica lui Bose-Einstein •i contractarea adaptivă în film
industrie. Jurnalul Economic, 106 (439): 1493-1514, 1996.

Roger Koppl. Alfred Schütz •i George Shackle: Două puncte de vedere la alegere. Revista economiei austriece,
14 (2/3): 181–191, 2001.

D. McCullough. Marele Pod. Simon •i Schuster, New York, 1982. John Stuart Mill. Despre Libertate. Londra:

Longman, Roberts •i Green, 1869.

GLS Shackle. A•teptări în economie. Hyperion Press, Westport, Connecticut, 1990 [1949].

GLS Shackle. Epistemie •i economie. Cambridge University Press, 1972.

GB Shaw. Viciul jocurilor de noroc •i virtutea asigurărilor. În JR Newman, editor, Lumea din
Matematică, volumul 3, paginile 1524–1533. New York: Simon •i Schuster, 1956.

Nassim Nicholas Taleb. Lebada Neagră: Impactul extrem de improbabil. Random House: New York,
2007.

J. Ussher. Analele lumii: Studiul clasic al istoriei lumii de James Ussher. Master Books, 2003/1650.