Recenzie de carte

Lebăda Neagră: Impactul

extrem de improbabil
Revizuit de DavidAldous

Lebada neagră: impactul extrem de improbabil în afară •i colocvial

ismi, citind mai degrabă ca o
Nassim Nicholas Taleb conversa•ie a unui raconor decât
RandomHouse, 2007 o teză bine argumentată ”.
28,00 USD, 400 de pagini
ISBN: 978-1-4000-6351-2 •i în mod clar acest lucru este
perfect deliberat. Astfel de
Taleb •i-a câ•tigat existen•a (•i o mică avere, poate transformată într-o mare o carte invită o recenzie care
avere de pia•a din 2008) într-un mod neobi•nuit - prin specula•ii financiare în reflectă opiniile recenziei
contexte în care vede o mică •ansă de a ob•ine un câ•tig foarte mare. La fel
ca al•ii care au avut cariere neobi•nuite (să zicem, Neil Armstrong sau mai mult decât se obi•nuie•te în Observa•ii.
Marcel Marceau), este interesant să-i auzim experien•ele, dar atunci când o Reac•ia mea de ansamblu este
astfel de persoană declară Sunt un filosof al ideilor, cineva este în•elept să fii că Taleb este sensibil (merge pe
precaut (cursivele indică citate din Taleb, cu caractere aldine denotă propriul prescient)
meu accent).
în discu•ia sa despre pie•ele
financiare •i
în unele dintre gândurile sale filozofice generale, dar tinde spre irelevan•ă
Expresia „Black Swan” (apărută mai devreme în contextul diferit al sau exagerare ridicolă altfel. Permite•i-mi să parcurg câteva subiecte de
falsificării popperiene) este definită aici ca un eveniment caracterizat [p. xviii] discu•ie, primele •ase asupra cărora sunt în general de acord cu Taleb, apoi
de raritate, impact extrem •i predictibilitate retrospectivă (de•i nu •ase asupra cărora nu sunt în general de acord, apoi cinci gânduri finale.
prospectivă), iar teza lui Taleb este că astfel de evenimente au un efect mult
mai mare, pe pie•ele financiare •i în lumea mai largă a afacerilor umane,
decât presupunem de obicei. Cartea este dificil de examinat, deoarece (1) [p. 286] Aleatoritatea sterilizată a jocurilor nu seamănă cu
necesită eforturi considerabile pentru a separa con•inutul de stil. Stilul este întâmplarea din via•a reală; a crede că o constituie Ludic Fallacy ( neologismul
plin de via•ă •i dispre• - bine descris de un recenzor ca „cu pu•ine excep•ii, său). Acest lucru este exact corect, iar matematicienii ar trebui să fie aten•i.
scriitorii •i profesioni•tii descri•i de Taleb sunt ni•te tâmpi•i sau pro•ti, mai În propria mea listă cu o sută de cazuri de întâmplare în lumea reală, exact
ales pro•ti. Scrisul său este plin de irelevan•e, un articol este „Jocuri de noroc explicite bazate pe artefacte cu simetrie
fizică - exemplificate prin zaruri, ruletă, loterii, căr•i de joc etc.”

(2) Taleb respinge predic•ia •i modelele (în mod explicit în finan•e •i

David Aldous este profesor de statistici la Universitatea din California, Berkeley. Adresa
sa de e-mail este aldous @ stat. berkeley.edu.
Aceasta este o u•oară revizuire a unui articol postat în ianuarie 2009 pe site-ul web al
recenziei http: //www.stat.berkeley. edu / ~ aldous /, care con•ine eseuri argumentative
suplimentare.
econometrie •i implicit aproape peste tot). De exemplu [p. 138],
De ce naiba prezicem atât de mult? Mai rău, chiar •i mai interesant: de ce nu
vorbim despre înregistrarea noastră în prezicere? De ce nu vedem cum ne
lipsesc (aproape) întotdeauna evenimentele mari? Eu numesc asta
scandalul prezicerii. •i [p. 267] In lipsa

M ARC 2011 N OTICII ALE AMS 427

 a unui mecanism de feedback [care nu ia decizii pe baza datelor] te ui•i la
modele •i crezi că confirmă realitatea. El are dreptate; oamenii î•i doresc
prognoze în economie, astfel încât economi•tii dau prognoze, chiar •tiind că
nu sunt deosebit de exacte. Cultura cercetării academice în numeroase
discipline încurajează modelarea teoretică care nu este niciodată comparată
serios cu datele.
(3) Taleb este dur în privin•a modelelor de predic•ie a stocurilor bazate
pe mi•carea browniană (Black-Scholes •i variante) •i a întregii idei de
măsurare a riscului prin devia•ie standard [p. 232]: Nu pute•i utiliza o singură
măsură pentru aleatoriu numită devia•ie standard (•i numi•i-o „risc”); nu vă
pute•i a•tepta la o
simplu răspuns pentru a caracteriza incertitudinea. •i [p. 278] dacă citi•i un
prospect de fonduri mutuale sau o descriere a expunerii unui fond
speculativ, •ansele sunt că acesta vă va furniza ... un rezumat cantitativ care
pretinde „riscul” de măsurare. Această măsură se va baza pe unul dintre
cuvintele cheie de mai sus [sigma, varian•ă, devia•ie standard, corela•ie,
pătrat R, raport Sharpe] derivat din curba clopotului •i rudele sale ... Dacă
există o problemă, ei pot sus•ine că s-au bazat pe metoda •tiin•ifică
standard.
(4) Întreba•i pe cineva ce s-a întâmplat într-un film pe care tocmai l-am
vizionat; răspunsul lor nu va fi doar o listă (acest lucru s-a întâmplat, apoi
s-a întâmplat, apoi s-a întâmplat ...), dar va oferi •i motive (a părăsit ora•ul deoarece
a crezut că nu-l iube•te ...). În mod obi•nuit ne gândim la trecut în acest fel,
ca evenimente legate de explica•ii cauzale. După cum scrie Taleb [p. 73]: narativitatea
ne face să vedem evenimentele trecute ca fiind mai previzibile, mai a•teptate
•i mai pu•in aleatorii decât au fost de fapt ... •i el nume•te asta Falacie
narativă.
(5) Capitolul 3 introduce neologisme Mediocristan •i Extremistan pentru
setările în care rezultatele [nu] au varian•ă finită. Scrierea sa este plină de
via•ă •i de rememorat, iar exemplele sale sunt potrivite, astfel încât ar fi un
înso•itor util de lectură la un curs de statistică tehnică, de•i a•a cum este
indicat mai jos, nu sunt de acord cu interpretarea sa a semnifica•iei relative
a celor două categorii.
(6) Având în vedere că teza lui Taleb este deja bine exprimată de
autocolantul „A•tepta•i nea•teptatul”, ce mai avem de spus? Ei bine, de fapt,
el face câteva puncte memorabile, cum ar fi rezumatul său [p. 50] de teme
legate de Lebedele Negre:
(a) Ne concentrăm pe segmente preselectate ale văzutului •i
generalizăm de la acesta la nevăzut: eroarea de confirmare.
(b) Ne păcălim cu pove•ti care satisfac setea noastră platonică de tipare
distincte: eroarea narativă.
(c) Ne comportăm de parcă Lebăda Neagră nu ar exista; natura umană
nu este programată pentru Lebedele Negre.
(d) Ceea ce vedem nu este neapărat tot ceea ce este acolo. Istoria ne
ascunde lebedele negre [dacă nu s-au întâmplat] •i ne oferă o idee gre•ită
despre •ansele acestor evenimente: aceasta este distorsiunea dovezilor
tăcute.
428 N OTICII ALE AMS
(e) „Tunelăm”: adică ne concentrăm pe câteva surse bine definite de
incertitudine, pe o listă prea specifică a Lebedelor Negre (în detrimentul
altora care nu-mi vin atât de u•or în minte).
•i iată strategia sa de investi•ii [pp. 295–296]: Jumătate din timp sunt
hiperconservator în desfă•urarea propriilor afaceri [financiare]; cealaltă
jumătate sunt hiperagresivă. Poate că acest lucru nu pare excep•ional, cu
excep•ia faptului că conservatorismul meu se aplică la ceea ce al•ii numesc
asumarea de riscuri, iar agresivitatea mea la zone în care al•ii recomandă
pruden•ă. Îmi fac mai pu•ine griji cu privire la e•ecurile mici, mai mult cu cele
mari, poten•ial terminale. Îmi fac griji mult mai multe despre pia•a de valori
„promi•ătoare”, în special despre ac•iunile „sigure” de tip blue chip, decât
despre întreprinderile speculative - primele prezintă riscuri invizibile, cele din
urmă nu oferă surprize, deoarece •ti•i cât de volatile sunt •i vă pot limita
dezavantaj prin investirea unor sume mai mici ... În cele din urmă, aceasta
este o regulă banală de luare a deciziilor: Sunt foarte agresiv când pot să
mă expun la lebede negre pozitive - când un e•ec ar fi de mic moment - •i
foarte conservator atunci când sunt amenin•at de o lebădă neagră negativă.
Sunt foarte agresiv atunci când o eroare într-un model mă poate aduce
beneficii •i paranoic când o eroare poate afecta. Poate că acest lucru nu
este prea interesant, cu excep•ia faptului că este exact ceea ce al•ii nu fac.
În finan•e, de exemplu, oamenii folosesc teorii fragile pentru a-•i gestiona
riscurile •i pentru a pune ideile sălbatice sub control „ra•ional”.
Poate că nu este u•or de emulat pentru dvs. sau pentru mine, dar cu siguran•ă este
util din punct de vedere conceptual pentru a ne •ine cont.
Critici
(7) Taleb îl respinge pe Mediocristan ca fiind neinteresant •i atribuie practic
Extremistan Via•a, Universul •i Totul [p. xix]: este u•or de văzut că via•a este
efectul cumulativ al unei mână de •ocuri semnificative. Acum, legile puterii
(în contextul actual, distribu•iile cu cozile legii puterii, aproximativ ceea ce
este Extremistan; pedant, vorbesc acum despre lebede gri) au primit multă
aten•ie în •tiin•a populară •i economia populară în ultimii douăzeci de ani •i
chiar apar în diferite aspecte ale lumii naturale •i (din diferite motive) în
diferite aspecte ale lumii economice umane. Dar punctul meu de vedere
este că
(a) prevalen•a aparentă a Extremistanului este exagerată de mai multe
părtiniri cognitive;
(b) în afara contextelor economice destul de restrânse, fiecare exemplu
de Extremistan din lumea umană este înconjurat de numeroase exemple la
fel de semnificative ale mediocristanului - este doar o mică parte a unei
imagini de ansamblu.
Cu alte cuvinte, afirma•ia lui Taleb citată mai sus, la fel ca o mare parte
din literatura populară, supraestimează în mod sălbatic semnifica•ia
Extremistanului. O clădire ar putea fi deteriorată în câteva secunde de un
cutremur, în câteva minute de un incendiu, în câteva ore de o inunda•ie sau
în câteva decenii de termite.
V OLUME 58, N UMBER 3

primele trei sunt dramatice din punct de vedere vizual •i pot afecta simultan
un număr mare •i imprevizibil de clădiri (Extremistan); nu a•a al patrulea
(Mediocristan); primele trei apar în •tiri ca „dezastre naturale”, dar al patrulea
nu. Dar nimic din toate acestea nu este relevant pentru impactul cantitativ al
unor astfel de evenimente, care este o chestiune empirică (termitele
câ•tigă). În mod similar, „numărul deceselor în diferite războaie” este în
Extremistan; decesele din copilărie din cauza salubrizării proaste •i a bolii
rezultate se află în Mediocristan. Ghici care a provocat mai multe decese la
nivel mondial în secolul al XX-lea. Aceasta este o problemă empirică
(salubritatea slabă câ•tigă). Asa de:
Extremistanul este uneori dramatic; Mediocristanul nu este
niciodată dramatic. Dar acest lucru nu are nicio legătură necesară cu
impactul cantitativ.
Lăsând deoparte aspectele dramatice, simplul fapt este că mintea
noastră se concentrează pe aspectele variabile ale vie•ii, pentru că noi nu nevoie
să se concentreze asupra aspectelor non-variabile. Dacă te întreb ce ai
făcut ieri, nu-mi spui lucrurile obi•nuite (naveta la serviciu, spălatul din•ilor,
respira•ia), îmi spui ce a fost diferit la ieri. Dacă te rog să-•i descrii câinele,
nu spui „patru picioare, o coadă, vocalizează latrând”, îmi spui în ce fel
diferă câinele tău de câinele obi•nuit. Asa de:
Mintea noastră se concentrează pe variabilitate. Extremistanul
este, prin definiție, mai variabil decât Mediocristanul, așa că atrage
relativ mai mult din atenția noastră. Dar acest lucru nu are nicio
legătură necesară cu impactul cantitativ.
Trecând la (b), lua•i orice exemplu, chiar •i unul „economic” standard,
cum ar fi succesul financiar al diferitelor filme. Majoritatea filmelor pierd bani;
câ•iva fac profituri enorme. Deci, acest aspect al sectorului economic al
economiei se află într-adevăr în Extremistan. Dar cât de mult •i pentru cine
contează acest lucru? Mărimea sectorului (numărul de actori •i tehnicieni
angaja•i, numărul de cinematografe) nu este afectată în niciun mod evident
de această variabilitate, doar de gustul nostru de a viziona filme, spre
deosebire de alte divertismenturi. Dintre filmele de care ne bucurăm noi •i
noi, unele au fost succese comerciale, iar altele au fost flops - cum ar fi
experien•a noastră diferită dacă succesele •i e•ecurile ar fi mai pu•in
extreme? Chiar •i un investitor diversificat în industria cinematografică nu
este prea afectat. Este greu să ne gândim la consecin•e foarte substan•iale -
de exemplu,
(8) Cu alte cuvinte, întregul Extremistan metafora, care sugerează o
•ară în care totul este guvernat de legile puterii, este în•elătoare. O metaforă
mai bună este un agora, o pia•ă, care este o componentă utilă a unui ora•,
dar este înconjurată de alte componente cu roluri diferite. Aceasta oferă o
continuare a unei proclama•ii proprii citabile.
M ARC 2011
Piețele financiare diferă de cazinouri în mai multe moduri, dar sunt
aproape la fel de nereprezentative ale operațiunii întâmplării în alte
aspecte ale lumii reale. A gândi altfel este
Eroare Agoran.
Iată trei fa•ete ale acestei erori.
(a) Banii sunt „pur •i simplu aditivi” - profitul investi•iei în carieră este
suma profiturilor •i pierderilor dvs. în fiecare zi. Restul vie•ii nu func•ionează
a•a - fericirea ta de astăzi nu este o sumă de fericire •i nefericire
incrementală din zilele anterioare.
(b) În specula•iile financiare, nu ne pasă de rezultatele efective, ci doar
de problema competitivă a capacită•ii de a ghici rezultatele mai bine decât
al•ii, cum ar fi „parierea împotriva răspândirii” pe fotbal. Dar, în deciziile cele
mai importante, sub incertitudine (alegerea unui so•, alegerea unui tratament
pentru cancer), se caută rezultate dezirabile, mai degrabă decât să-i învingă
pe al•ii.
(c) Imagina•i-vă că v-a•i trezit dintr-un somn de douăzeci •i cinci de ani •i dori•i să ajunge•i la
ceea ce s-a întâmplat. Taleb •i eu suntem de acord că privirea la cele nouă mii de titluri zilnice pe
care le-a•i pierdut nu ar fi de ajutor - acestea sunt „doar zgomot” dintr-o perspectivă pe termen lung.
Taleb vede Black Swans ca singura alternativă. Dar ignoră efectul cumulativ al tendin•elor lente
(pentru că nu sunt interesante pentru un speculator?). Ne putem gândi la o listă nesfâr•ită de
schimbări lente din Statele Unite în ultima genera•ie (cre•terea obezită•ii la copii, cre•terea
consumului de espresso, cre•terea propor•iei de ocupa•ii care necesită studii universitare, vizibilitate
sporită a pornografiei), precum •i a celor mai proeminente cele (acceptabilitatea unui pre•edinte
negru, cre•terea sectorului asisten•ei medicale la aproximativ 16% din PIB). Lua•i în considerare o
gândire în vârstă de cincizeci •i cinci de ani despre schimbările din Statele Unite în ultimii treizeci de
ani - în ce fel este diferită experien•a de a avea douăzeci •i cinci în 2011 de experien•a de a avea
douăzeci •i cinci în 1981? Poate că cel mai evident este Internetul (mai exact, lucrurile pe care le
facem acum folosind Internetul) •i prevalen•a computerelor laptop. Aceasta este o schimbare pe care
copilul nostru de cincizeci •i cinci de ani a experimentat-o individual - ne amintim de prima dată când
am folosit un browser sau un motor de căutare. Avem o tendin•ă cognitivă naturală fa•ă de schimbări,
cum ar fi Internetul, pe care le-am experimentat ca indivizi, mai degrabă decât cele precum „cre•terea
obezită•ii la copii” pe care nu le-am făcut. Cu greu se pot cuantifica astfel de aspecte, dar a• spune
că, contrar lui Taleb lucrurile pe care le facem acum folosind Internetul) •i prevalen•a computerelor
laptop. Aceasta este o schimbare pe care copilul nostru de cincizeci •i cinci de ani a experimentat-o
individual - ne amintim de prima dată când am folosit un browser sau un motor de căutare. Avem o
tendin•ă cognitivă naturală fa•ă de schimbări, cum ar fi Internetul, pe care le-am experimentat ca
indivizi, mai degrabă decât cele precum „cre•terea obezită•ii la copii” pe care nu le-am făcut. Cu greu
se pot cuantifica astfel de aspecte, dar a• spune că, contrar lui Taleb lucrurile pe care le facem acum
folosind Internetul) •i prevalen•a computerelor laptop. Aceasta este o schimbare pe care copilul nostru
de cincizeci •i cinci de ani a experimentat-o individual - ne amintim de prima dată când am folosit un
browser sau un motor de căutare. Avem o tendin•ă cognitivă naturală fa•ă de schimbări, cum ar fi
Internetul, pe care le-am experimentat ca indivizi, mai degrabă decât cele precum „cre•terea obezită•ii
la copii” pe care nu le-am făcut. Cu greu se pot cuantifica astfel de aspecte, dar a• spune că, contrar
lui Taleb
Cele mai multe diferențe în experiența de viață de la o generație la
alta sunt rezultatele cumulative ale schimbărilor lente care nu au un
impact prea mare asupra unui individ tipic și, prin urmare, căruia nu îi
acordăm prea multă atenție. Desigur, pe termen lung, natura, timpul
inițierii și durata tendințelor lente sunt imprevizibile - dar ea
N OTICII ALE AMS 429
 aceasta este, nu lebede negre, care constituie de fapt imprevizibilitatea
pe termen lung.
(9) Cuvântul predicție are o serie de semnifica•ii. Afirmarea „stocul
Microsoft va cre•te cu aproximativ 20% anul viitor” este o predic•ie
deterministă, în timp ce afirmarea opiniei dumneavoastră despre
performan•a stocului ca distribu•ie de probabilitate este o predic•ie statistică.
Orice încercare a unui cititor de a face un sens mai precis al retoricii lui
Taleb despre predic•ie cere cititorului să păstreze ferm ceea ce înseamnă în
discu•ie, deoarece Taleb nu are grijă să facă acest lucru. De exemplu, Taleb
discută [p. 150] date care arată că predic•iile anali•tilor de securitate sunt
inutile, ca •i cum ar fi o perspectivă nouă. Dar, în acest cadru, el vorbe•te
despre predic•ie deterministă •i doar repetă un principiu central de treizeci
de ani de teorie academică ( ipoteza eficientă a pieței
•i toate acestea), ca să nu mai vorbim de best-seller-ul clasic [1]. Pe de altă
parte, teoria matematică standard a finan•elor începe cu o presupunere
statistică - că pre•urile se vor mi•ca ca mi•carea browniană sau o variantă.
Criticile lui Taleb asupra acestei teorii - că ignoră lebedele negre •i că
probabilită•ile viitoare sunt intrinsec imposibil de evaluat bine - au o
valabilitate considerabilă, dar el nu face suficient de clară distinc•ia dintre
acest •i sfatul tradi•ional al agentului de bursă.
(10) O carte despre (să zicem) impactul imperiilor asupra istoriei umane
ar putea fi de a•teptat să con•ină o listă explicită a entită•ilor pe care autorul
le-a considerat imperii; în acest fel, un cititor ar putea analiza orice
generalitate afirmată despre imperii, gândind dacă s-a aplicat cel pu•in
majorită•ii imperiilor de pe listă. În mod similar, ne-am putea a•tepta ca
această carte să con•ină o listă explicită a evenimentelor din trecut pe care
autorul le-a considerat lebede negre (aici mă gândesc la lebede negre
unice, nu la lebede gri). Dar nu; sunt men•ionate cu siguran•ă diferite
situa•ii, dar mai ales prin intermediul unor aside •i anecdote. Dacă a•i citit
cartea •i a•i extras exemplele men•ionate •i apoi a•i citit-o din nou pentru a
vedea cât din material a fost direct relevant pentru majoritatea lebedelor
negre listate, atunci ar fi o propor•ie foarte mică. Cu alte cuvinte, rezumatul
(6) opiniilor lui Taleb este interesant,
(11) Stilul filosofării lui Taleb poate fi văzut în tabel [p. 284] „Empirism
sceptic vs platonism”, în care scrie o coloană de idei cu care se identifică în
mod explicit •i o contrastează cu o altă coloană cu care nimeni nu s-ar
identifica în mod explicit. Aceasta este retorica omului de paie. Într-adevăr, o
mare parte din carte este retorică despre empirism, cu o lipsă remarcabilă
de empirism real, adică, argument ra•ional din date.
(12) Această dragoste pentru retorică îl face pe Taleb să ignore în mare
măsură ceea ce a• considera întrebări filosofice interesante legate de
Lebedele Negre. Iată două asemenea. Există o serie de lucruri pe care
le-am putea
430 N OTICII ALE AMS
gândi•i-vă în timpul unei zile, dar (spre deosebire de repornirea
computerului) nu ne trezim, trecem prin gazilion •i alegem con•tient la ce să
ne gândim de fapt. Din motive evidente, în via•a de zi cu zi această
întrebare - Ce vine în aten•ia con•tientă cu privire la problemele la care s-ar
putea dori să se gândească? - nu este mare lucru. Dar este o problemă
centrală cu Black Swans: dacă credem că pot exista multe evenimente
viitoare cu impact redus, cu probabilitate redusă, pe care nu le putem
imagina în acest moment, cât de mult efort ar trebui să depunem pentru a
încerca să le imaginăm •i cum ne străduim să facem oricum? Comentariile
lui Taleb [p. 207] - Pentru expunerea dvs. la Lebedele Negre pozitive, nu
este nevoie să ave•i o în•elegere precisă a structurii incertitudinii [ aici Taleb
î•i asumă plă•i de putere-lege] •i [p. 210] probabilită•ile unor evenimente
foarte rare nu sunt calculabile; efectul unui eveniment asupra noastră este
considerabil mai u•or de constatat —Sunt par•ial adevărat, dar nu ne spune
cum •i unde să căutăm poten•ialele lebede negre.
În al doilea rând, este u•or de citat, să spunem [p. xviii], decesul
precipitat al blocului sovietic ca fiind imprevizibil, dar ce înseamnă asta?
Dacă a•i fi întrebat un expert în 1985 ce s-ar putea întâmpla cu URSS în
următorii zece ani - „da•i-mi o serie de posibilită•i •i o probabilitate pentru
fiecare” - atunci cu siguran•ă ar fi inclus ceva de genul „despăr•irea pa•nică
în republici constitutive” •i i-a atribuit o mică probabilitate. Ce înseamnă să
spui că o astfel de predic•ie este corectă sau gre•ită? În
2008, cu o zi înainte ca John McCain să-•i anun•e alegerea de
vicepre•edinte, pia•a de predic•ii Intrade i-a oferit lui Sarah Palin o •ansă de
4%. A fost corect sau gre•it? Evenimentele pu•in probabile se vor întâmpla
uneori doar întâmplător. Întreaga teza a lui Taleb este că exper•ii •i pie•ele
nu evaluează corect probabilită•ile mici, dar el o sus•ine cu anecdote •i
retorică, nu cu date •i analize.
Cinci gânduri finale
(13) Dacă nu a•i citit Lebăda Neagră, Eseul online al lui Taleb [3] este o
descriere mai scurtă •i mai coezivă a unora dintre ideile sale.
(14) Taleb pare adesea să-•i imagineze că opiniile cu care nu este de
acord provin dintr-un curs ipotetic de Financial Math 101, de•i într-un caz a
fost un curs propriu-zis [p. 278]: Mi s-a părut mai bine să-i înve•i [studen•ilor
MBA de la Wharton] o teorie bazată pe Gaussian decât să-i înve•i deloc
teorie.
Este u•or să critica•i cursurile introductive la orice disciplină ca
concentrându-se pe o teorie simplificată, dar u•or de explicat, care nu este
atât de relevantă pentru realitate (de exemplu, multe cursuri introductive de
statistici exagerează relevan•a •i sfera testelor de semnifica•ie; cursurile de
fizică spun mai multe despre gravita•ie decât despre frecare). Este mult mai
greu să rescriem un astfel de curs pentru a-l face mai realist fără a degenera
în afirma•ii calitative vagi sau fapte împră•tiate.
V OLUME 58, N UMBER 3
 (15) Sunt întotdeauna nedumerit că scriitorii de matematică financiară
(inclusiv Taleb) tind să ignore ceea ce mă pare cea mai importantă
perspectivă pe care o oferă matematica. Sim•ul comun •i sfaturile standard
subliniază corect un compromis între riscul pe termen scurt •i recompensa
pe termen lung, sugerând implicit că acest spectru continuă pentru
totdeauna. Dar nu. Macar, dacă se putea prezice
probabilități cu precizie, există o „strategie Kelly” care optimizează
rentabilitatea pe termen lung. Această strategie, subiectul căr•ii populare [2],
prezintă un nivel foarte specific de risc pe termen scurt, dat de formula
remarcabilă
cu întâmplare p% valoarea portofoliului dvs. va scădea
uneori mai jos p% a valorii sale ini•iale.
Acum, pie•ele reale de ac•iuni sunt mai pu•in volatile •i, prin urmare, una
dintre cele mai bune strategii de investi•ii (fixe, simple) pentru un investitor
american din ultimii cincizeci de ani a fost să investească aproximativ 140%
din activele lor financiare nete în ac•iuni (prin împrumuturi de bani). Este
u•or de spus că [p. 61] Sursele Lebedelor Negre de astăzi s-au înmul•it
dincolo de măsurare
•i implică faptul că aceasta este o sursă de volatilitate crescută pe pia•ă, dar
este la fel de plauzibil sau neverosimil să presupunem că activitatea
speculativă bazată pe matematică împinge pia•a de valori către nivelul de
volatilitate „Kelly”.
(16) Propria mea filozofie de investi•ii, ca cineva care dedică trei ore pe
an investi•iilor sale, este:
În mod implicit, presupuneți că viitorul va fi statistic similar cu
trecutul. Nu pentru că acest lucru este adevărat în orice sens platonic,
ci pentru că oricine spune diferit încearcă să-ți vândă ceva.
(17) Lebăda Neagră ilustrează un fenomen general că autorii care se
ocupă de întâmplare în contexte specifice (finan•e, logica inferen•ei
•tiin•ifice, fizică, noroc în via•a de zi cu zi, filozofie, riscuri pentru economia
mondială, evolu•ie, complexitate algoritmică, ...) pot fi foarte perceptivi în
cadrul acestor contextele, totu•i, prin a nu •ine cont de amploarea deplină a
apari•iilor întâmplării din lumea reală, afirmă generalizări despre întâmplare
care sunt proste•ti în afara contextului lor particular. Un antidot amuzant la
astfel de generalizări este examinarea contextelor în care „oamenii obi•nui•i”
percep •ansa. Pentru unele date despre aceasta, derivate de la 100.000 de
interogări la a
motor de căutare, vezi http: //www.stat.berkeley. edu / ~ aldous / Real-World
/ bing_chance.html.
Referințe
[1] BG Malkiel, A Random Walk Down Wall Street,
Norton, New York, 1973. [2] W. Poundstone, Formula Fortune, Hill •i Wang,
New York, 2005.
[3] NN Taleb, Al patrulea cadran: O hartă a limitelor
de statistici, http://www.edge.org/3rd_culture/
taleb08 / taleb08_index.html.
M ARC 2011
Gânditori mai buni;
Un viitor mai bun
Fondată în 1919, AUC s-a mutat într-un nou campus modern de 270 de acri din
New Cairo în 2008. Universitatea operează •i în facilită•ile sale istorice din centrul
ora•ului, oferind evenimente culturale, cursuri postuniversitare •i educa•ie continuă.
Locuin•ele pentru studen•i sunt disponibile atât în centrul ora•ului Zamalek, cât •i
în New Cairo. Printre universită•ile de premieră din regiune, AUC este acreditată în
statele mijlocii; programele sale de inginerie sunt acreditate de ABET, iar
programul de management este acreditat de AACSB. AUC este o institu•ie medie
engleză; optzeci •i cinci la sută dintre studen•i sunt egipteni, iar restul includ
studen•i din aproape nouăzeci de •ări, în principal din Orientul Mijlociu, Africa •i
America de Nord. Salariul •i rangul facultă•ii se bazează pe calificări •i experien•ă
profesională. Toate facultă•ile primesc beneficii generoase, de la •colarizarea AUC
la accesul la finan•area cercetării;
Descrierea postului:
Departamentul de Matematică •i •tiin•e Actuariale solicită candidaturi
pentru ocuparea unui loc de muncă cu normă întreagă la nivel de asistent
sau profesor asociat în domeniul Statistică sau •tiin•e actuariale, începând
din septembrie 2011. Candidatul este de a•teptat să predea •i să
efectueze cercetări în statistici sau •tiin•a actuarială •i joacă un rol activ în
departament, •coală •i activită•i de servicii universitare.
Cerințe:
Candidatul câ•tigător va fi extrem de motivat •i angajat în excelen•a în
predare •i cercetare. El / ea trebuie să aibă fie un doctorat. în statistici
sau •tiin•e actuariale (sau domeniu strâns legat) sau o bursă a unei
societă•i actuariale majore (de exemplu, SOA, CAS •i British Institute of
Actuaries / Faculty of Actuaries).
Informatii suplimentare:
Revizuirea cererilor va începe imediat •i până la 15 februarie 2011 sau
până la ocuparea postului.
Notă: Re•ine•i că datele de conectare ale contului vă permit să răspunde•i la întrebări
suplimentare ale AUC (dacă este necesar).
Instrucțiuni de aplicare:
To•i solicitan•ii trebuie să prezinte următoarele documente prin intermediul sistemului online.
a) un CV actualizat; b) o scrisoare de interes; c) un formular de informa•ii
personale AUC (PIF) completat. PIF poate fi descărcat pe pagina următoare
(lângă sec•iunea de încărcare); •i d) nume •i informa•ii de contact pentru cel
pu•in trei referin•e familiare cu experien•a dvs. profesională.
https://aucegypt.interviewexchange.com/candapply.
jsp? JOBID = 22878
N OTICII ALE AMS 431