http://www.descopera.

org/teoria-lebedei-negre/

Teoria evenimentelor de tip Lebada Neagra e o metafora folosita pentru descrierea unui eveniment neasteptat
(pentru observator), ce are un impact major, si care, dupa aparitia sa, este rationalizat retrospectiv.
Teoria a fost propusa de Nassim Nicholas Taleb si serveste la explicarea:
rolului disproportionat al evenimentelor rare, cu impact major si greu de prezis ce depasesc limitele asteptarilor
normale in istorie, stiinta, finante si tehnologie.
imposibilitatii calcularii probabilitatii evenimentelor rare cu ajutorul metodelor stiintifice (datorita
probabilitatilor mici).
prejudecatilor psihologice, individuale si colective, ce ne fac sa devenim ignoranti fata de incertitudine si de
rolul masiv al evenimentelor istorice rare.
Spre deosebire de problemele filozofice de tip lebada neagra, aceasta teorie se refera la evenimentele
neasteptate ce au consecinte si impact major, si care au un rol dominant in istorie. Aceste evenimente extreme,
atunci cand sunt privite colectiv, au roluri mult mai importante decat evenimentele normale.
Pentru un eveniment rar, neprevizibil si cu efecte pozitive, se foloseste termenul de Lebada Alba. Termenul de
Lebada Gri se foloseste in cazul evenimentelor a caror efecte ce pot fi prevazute pana la un anumit punct ( spre
deosebire de efectele Lebedei Negre ce sunt imposibil de prevazut ), dar a caror aparitie este improbabila.
Scurt istoric
Evenimentele de tip lebada neagra au fost prezentate de Nassim Nicholas Taleb in cartea sa din 2001 Fooled
By Randomness , o carte ce avea ce avea ca subiect evenimentele financiare. Cartea sa din 2007 (revizuita in
2010), Lebada neagra, impactul foarte putin probabilului, extinde metafora lebedei si asupra unor evenimente
ce nu tin de lumea financiara. Taleb considera ca toate evenimentele istorice importante (descoperiri stiintifice,
evenimente istorice si realizari artistice) sunt evenimente de tip lebada neagra evenimente nedirijate si
improbabile. Exemplele alese de el variaza: aparitia Internetului si a calculatorului personal, Primul Razboi
Mondial, destramarea URSS-ului, atacul terorist de pe 11 septembrie.
Termenul lebada neagra provine dintr-o expresie latina scrisa de poetul Iuvenal, acesta spune ca un om bun e
la fel de rar ca o lebada neagra (rara avis in terris nigroque simillima cygno). Termenul a fost introdus in engleza,
la vremea respectiva se presupunea ca nu exista lebede negre. Importanta metaforei e data de analogia la
fragilitatea oricarui sistem de gandire. Un set de concluzii poate fi invalidat in clipa in care oricare dintre
postulatele sale fundamentale este invalidat. In acest caz, aparitia unei singure lebede negre invalideaza atat
logica frazei (Toate lebedele sunt albe), cat si orice alte deductii bazate pe ea.
Fraza lui Iuvenal era o expresie comuna in Londra secolului al XVI-lea, era folosita ca o evidentiere a
imposibilitatii unui lucru. Expresia londoneza e derivata din presupunerea Lumii Vechi ca toate lebedele trebuie
sa fie albe, din moment ce toate consemnarile istorice vorbesc doar de lebede albe. In acest context, notiunea
de lebada neagra era imposibila, sau, in cel mai bun caz, inexistenta. Dupa ce exploratorul olandez Willem de
Vlamingh a descoperit lebede negre in vestul Australiei (1697), termenul a inceput sa fie folosit pentru a defini
un lucru imposibil ce ar putea deveni posibil mai tarziu. In secolul al XIX-lea, John Stuart Mill a folosit eroare
de logica a lebedei negre ca un nou termen de identificare a falsificarii.
Identificarea unei lebede negre
In New York Times, Taleb declara:
Ceea ce numim Lebada Neagra e un eveniment ce are urmatoarele trei atribute:
Mai intai, este o extrema, se gaseste in exteriorul asteptarilor normale, deoarece nimic din trecut nu poate indica,
in mod convingator, posibilitatea aparitiei sale. In al doilea rand, produce un impact extrem. Iar in al treilea
rand, in ciuda statutului de eveniment extrem, natura umana ne face sa producem explicatiile necesare
justificarii aparitiei sale doar dupa aparitia sa, facand evenimentul sa para previzibil si explicabil.
Ma opresc si fac rezumatul tripletului: raritate, impact extrem, si previzibilitatea retrospectiva (dar nu si
prospectiva). Un mic numar de Lebede Negre explica aproape complet lumea in care traim, de la succesele
ideilor si ale religiilor, la dinamica evenimentelor istorice, si pana la elementele vietilor noastre personale.
Dupa prima aparitie consemnata a evenimentului, acesta este rationalizat retrospectiv, ca si cum cum era de
asteptat sa se intample; in sensul ca datele relevante erau disponibile, dar nu au fost luat in considerare in
momentul calcularii riscurilor. Acelasi lucru este valabil si pentru perceptiile personale ale indivizilor.
Evenimentele rare si improbabile au loc mai des decat credem. Gandirea noastra este limitata si face presupuneri
bazate pe ceea ce vedem, pe ceea ce stim si presupunem. Realitatea este mult mai complexa si mai imprevizibila
decat credem noi. Totodata, presupunerile relevante pentru situatiile normale sunt irelevante pentru situatiile
anormale, mai ales atunci cand regulile jocului se schimba. Evenimentele extreme au loc si au efecte extreme
deoarece sunt complet neasteptate. Nimeni nu s-a asteptat la atacul terorist din 11 septembrie, dar efectele sale
au fost foarte puternice.
Lebedele lui Taleb sunt diferite de versiunile filozofice timpurii a problemei, mai ales in epistemologie, deoarece
trateaza un fenomen cu proprietati statistice si empirice, numite al patrulea cuadrant. Problema indicata de
Taleb se afla in limitarile epistemologice din unele domenii implicate in luarea deciziiilor. Aceste limite sunt
de doua feluri: filozofice (matematice) si empirice (preconceptii umane cunoscute). Limita filozofica e bazata
pe scaderea cunostintelor ce privesc evenimentele rare, deoarece acestea nu sunt vizibile in trecut si necesita o
teorie extrapolata; in consecinta, daca probabilitatea evenimentului este mica, prezicerea sa depinde tot mai
mult de teorii. In al patrulea cuadrant, cunoasterea este nesigura, iar consecintele aparitiei lor sunt uriase,
necesitand o rezistenta sporita.
De ce oamenii sunt surprinsi sau recunosc cu greutate rarul si noul? Deoarece suntem obisnuiti sa extindem
cunostintele si experientele actuale spre evenimente si experiente viitoare. Totodata cea mai mare parte din
educatia noastra, atat formala cat si de alt tip, se bazeaza pe cunostintele istorice ce ne-au fost oferite fortat
de catre altii. Este adevarat ca acest lucru este oarecum necesar pentru invatat, alminteri o acceptare
neconditionata a oricarui eveniment ar fi inutila. Bertrand Russell a zis: O minte deschisa e o minte goala.
Deci nu putem fi complet deschisi, dar sa fim atenti sa nu fim nici complet inchisi. Cel mai eficient ar fi sa
gasim un echilibru intre cunoscut si necunoscut, si intre limitele cunostintelor si experientelor noastre. Aparitia
evenimentelor neasteptate e necesara gasirii acestui echilibru. In acest fel, rarul si neasteptatul este mult mai
semnificativ pentru formarea cunostintelor noastre decat isi imagineaza oamenii.
Taleb considera ca propozitia eu stiu, e, in cele mai multe cazuri, doar o iluzie, fie ea si una necesara; mintea
umana tinde sa creada ca stie, dar nu are intotdeauna o baza solida pentru eu stiu. Aceasta notiune dateaza din
vremea lui Socrate. Metoda socratica e o actiune corectiva ce ne permite sa ne dam seama daca intr-adevar stim.
In mod similar, celor care spun ca avansul stiintific a facut lumea extrem de cunoscuta, Taleb le zice ca desi
stiinta a adaugat noi cunostine, exista intotdeauna riscul de a gasi improbabilul, rarul si nou. Putem fi socati de
aceasta experienta sau putem fi deschisi fata de ea. Dupa cum spune si dictonul socratic stiu ca nu stiu nimic.
Depasirea evenimentelor de tip Lebada Neagra
Taleb nu incearca sa prevada Lebedele, ci doreste sa fim mai rezistenti impotriva celor negative, si capabili sa
le exploatam pe cele pozitive. Taleb afirma ca bancile si firmele financiare sunt extrem de vulnerabile la
Lebedele Negre, deoarece aceste firme se expun unor pierderi ce depasesc estimarile lor cele mai negative.
Taleb este foarte critic la folosirea modelului distributiei normale (Gauss) ce serveste drept baza pentru
calcularea riscului.
In cea de a doua editie a cartii Lebda neagr. Impactul foarte puin probabilului, Taleb enumera Cele 10
principii ale unei societati rezistente la Lebada Neagra. Taleb considera ca genul de impact pe care il are o
Lebada Neagra depinde foarte mult de observator. De exemplu, o Lebada Neagra pentru un curcan, nu este o
Lebada Neagra pentru macelar; prin urmare obiectivul este evita sa fii curcanul prin identificarea zonelor
vulnerabile, astfel transformam Lebada Neagra intr-o Lebada Alba.
Lebda neagr. Impactul foarte puin probabilului
Prima editie a a aparut in 2007 si a fost un succes comercial. A stat 36 de saptamani in topul celor mai vandute
carti. Cea de a doua editie a aparut in 2010. Cartea s-a vandut in aproape 3 milioane de copii. Editia a doua este
publicata in Romania de catre Editura Curtea Veche. Cartea poate fi comandata de AICI.
Subiectul cartii este impactul extrem al evenimentelor rare si neprevizibile si tendinta umana de a gasi explicatii
simple si retrospective a acestor evenimente. Cartea acopera mai multe domenii (cunostine, estetica, modalitati
de a trai) si foloseste elemente de fictiune pentru demonstrarea argumentelor sale. Autorul cartii trateaza
incertitudinea si aleatoriul ca o singura idee. Organizarea cartii urmeaza o logica simpla ce trece de la domeniul
literar la domenii stiintifice si matematice. Prima parte si inceputul partii a doua prezinta anumite aspecte
psihologice individuale si colective. In cea de a a doua jumatate a partii a doua si in partea a treia, autorul se
adreseaza comunitatii stiintifice si de afaceri. Cea de a patra parte contine sfaturi despre cum sa abordam o lume
nesigura si sa ne bucuram totusi de viata.
Taleb recunoaste existenta unei contradictii in carte. El foloseste o metafora exacta, Lebada Neagra, pentru a
milita impotriva necunoscutului, abstractului si incertitudinii imprecise corbi albi, elefanti roz sau cetatenii
ce se evapora ai planetei Tau Ceti.
Exista o contradictie; aceasta carte e o poveste, iar eu prefer sa folosesc povesti si viniete pentru a demonstra
naivitatea si preferinta noastra pentru simplificare periculoasa a narativelor Ai nevoie de o poveste pentru a
inlocui o poveste. Metaforele si povestile sunt mult mai puternice (din pacate) decat ideile; totodata ele sunt
mult mai distractive si mai usor de retinut.