MEMORIA 395

i. subiectii lor, fie doar parlial, fragmentar) ; erile

sonale, de sau chiar eronate (ceea ce a fost memorat
: necatego- iffini?il*itarea moruzrlsnd, cate dureazl doar o perioadl de timp, dupl care
r corelarea cercetf,ri1eaSuprauiteriiaufostnumeroase,e1enu
5 se aplicfl s-au soldat intotdeauna cu rezultate semnificative, ceea ce l-a determinat probabil pe
aai inainte. Baddeley s[ afirme cd ,,1tim uluitor de pu|in referitor la acest aspect fundamental al
dizirii" Pe (Baddeley, 1993, p. 262). Fdtd a fi intru totul de acord cu autorul
-memoriii
citat, vom
umane"
incerca s[ schil[m cAteva dintre problemele mai importante $i mai bine
E a consis-
'ela;ionate, cunoscute ale mecanismului uitlrii.
rt" (Ellis Ceea ce se impune ca un fapt incontestabil este
Si -+ Prezentlm cAteva dintre cele mai rlspindite'
rpanizarea lo care intervine frecvent in cele mai diverse
:erii. dintre diferite continuturi ale memoriei (uitlm ziua de
--.
lelor sipti- n*St".. a parintritor, uit[m unde ne-am parcdt ma$ina, uit[m unde am fost $i cd am
E gi nu, de f[cut cu doud+rei zile in urmI, cu adt mai mult cir doi-trei ani iA rirm{, uit[m un
regorii dis- rlspuns la o intrebare a profesorului degi ne reamintim perfect unde se afl[ el pe
tc,acelor de p"gin, cdrtrii sau a caietului etc.) ; aceste pierderi spontane de informalii se datoreazl
ca timp de i'rpnfui cI in memorie operf,m cu reprezentiri ale obiectelor, evenimentelor etc.,
constaa ce reprezentiri adeseori foarte schematice care, cu timpul, dacl nu sunt reactualizate,
de numele se atrofiazd, la f'el ca un mugchi neutilizat, sau dispar cu desivirgire.
ciorchine). evidenliat[ de Janet in Franla, de Freud in Austria, de Prince in
scenariilor Qo
tsrE
sa ne mlre
a se face in
r'lrat c6. in rnoralei): aceastl a uit[rii deoarece sCEgiIS
Bsgtri,Ju r u#orl trIlte sunt atat de
evenimentele
uc
*a'
sDontan. -@"
ffiffiffXm impotriva lor refulindu-le in incongtient) ; se
ut9,,
- care Ie
cea
--#6 consiclerE u9[ fiecare ind"ivid posedd o ,,criptomne7.ie" , o ,,memg1ip spartl"'
rnizarea sau
de criterii, lffiiEkuit[rnevenimente9iinforma!iicaurmareaunui$oc'traumatism
3. ?ilfifiilffi"b-ial, a unor ar'ecgiuni viraie, rumori sau interf,enlii neurochi-rurgicaie
I de asemd-
ne pledeazl ce afecteazd capacitatea de tratare a ,informaliilor complexe) ; tggSi*gg.9l,l9,.ti
economia
t')
uitare tTawmatiCd; in cazul ei, pierderea memoriei apare cel rnilffewent disi-
'-'
fiffitreamintiteuneleevenimenteizolate;seconserv6expresiileeurente,
2i un spatiu
organizarea dar cele complicate dispar; sunt p[strate evenimentele trecute (intense, pllcute,
fericite), dar se uit[ cele recente ; se diminueaz[ reflexele condilionate'
i o dat[ cp h. concom
Lin memorie u uitate
cu sau fbrl leglturd cu
4Air'Elgtitr
rumele unui f. ffiEl(uit[mdinceincemaimulteevenimente,date,informatriidin
ff=Effiiffi;atf, cu inainrarea in virsta, cie cele mai multe ori datori;i degene-
iunile flcute
-)entru cd nu rescenfei progresive a lesuturilor cerebrale)'
eeminteasce itlm ceea ce ni se c[ trebuie , alt
diminuarea.
6, ffii?A?iiffi'ceput s[fie studiat[ de prin
nrccanismul
'
!--3-8.
ale urtarll
in rotalitatea

-
 'j:# . '/ ,'.
l-

396 PSIHOLOGIA MECANISMEI,OR COGNITIVE

lIt
la un moment dat (itemi 0) Si de a se concentra pentru a le reline pe cele care vor
ea
urma (itemi R), in timp ce la alte liste un asemenea consemn lipsea. La sfArgitul
fieclrei liste se prezerrta o silabl iar subiectul trebuia sf, redea cuvAntul cu care 1ur
llv
ta(
aceasta fusese asociatL in plus, la listele ce conlineau consemnul de uitare subiecgii
trebuiau s[ precizeze dac[ perechea respectiv[ (silabl - cuvdnt) figurase in listd SU

inainte sau dup[ consemnul de ,,a uita". Comparindu-se performantele obtinute in

de
cele douf, cazuri, in care cOnsemnul de ,,a uita" era prezent qi, respeCtiv, absent, s-a
demonstrat ciar rolul consemnului respectiv : cre$terea performanlelor la itemii R,
insolitl de sc[derea performantelor Ia itemii 0. Acest rezultat este concordant cu 1e

ideea potrivit c[reia puteJn uita voluntar, ceea ce nu inseamn[ insl cI informalia ev
stocate s-a pierdut definitiv. Ea rlmdne disponibill, dar, momentan, nu este acce- 1n

sibill (informatii detaliate asupra experinrbntelor gi concluziilor lui Reitman p6t fi mi

gisite in Lecocq, 1996, pp. 413-414); u11

in $tergerea din minte a imprejurtrrilor in

+.
@I,adeta1iilor,aaSpectelorparticulare,ceeace
94l9llllvrlrr4}l44lvJlwu5raIllgl4,ggvlgrlrrvr'
conduce la pierderea unitetilor informalionale integrale. In asemenea situatrii ne
simlim ca gi cAnd ,,am pierdut numdrul de telefon ce asigurd accesul la biblioteca
minlii" (Tavris gi Wade, 1995, p. 314). Willem Wagenaar (1986), raportand critic
detatii asupra evenimentelor din viala lui personal[-, a descoperit cI intr-un an uirase
20% din acele detalii, iar dup[ cinci ani, 60%. in momentul in care el a adunat
,,imprejurlri" ca mlrturii despre 10 evenimente ce pdreau tot'al uitate, a constatdt ctr
gi-a reamintit multe detalii despre toate cele l0 evenimente. Aceasta sugereaZ5 -
aratE Tavris gi Wade, dupf, care am preluat exemplul - cd unele dintre ,,uit5rile"
autorului citat erau dependente de imprejurlri.
Cele cdteva f in orinci
trei dintre ele' zeazl ce tipuri de informatii sunt
ultate), (deci factorilor declangatori); in fine, al miiloacelor 3,i chiat al
conduc
*".S' cunoscute sunl
in
I
informatiile referitoare la
1885 a devenit
ffiGsk#srii,
. EfectuAnd experimente pe
cu

mi
german a rvat cI rX sens
-4>
stapnantd (vezi fie. a.iuLLq+1gataJi,$ld4,rn,qr_.q4-_--a{9.gle,l1e!.,.qonst4{4.rejeglte
aetAtlg@

bs
irn
!lit
o 90
,(g 80
E 70
E
60
-8 50
(!
40
6 30
'=.
&
o
A
24 48 LM ore

Fig. 5.13. Curba uitdrii

 '-f f,-. o: :
/ tf:i,- ''' '-.
-.Yi: J'
.lrr: .
"

MEMORIA 39't

ii) unui material flrl sens. nu

semnifi varsta sl I
liunci cend materialul cu
sunt fie de 1mlcl 6-e asemene : cAnd insl
cele dou[ catesoru I sens este uitat mar re

Intervine a
in schimb. u
dar le oot evoca De cele indeplrtate.
evenimente recente ****ar*w.;M@"ffi te
in func rit-iCulariutile materialului, fie dE individuale. Ea se
manifest[ i . A. Miles (1 a demonstrat cA
ultarea se !i (vezi fig. 5.14).

o
)(6 80
r
E
k
o 60
o
.o
(g
40
.B
20
o.
o
o.
0,25 I
Fig. 5.14. Curbele uitdrii pentru recunoa$tere gi reproducere

Cele dou[ curbe sunt aparent paraleie; in realitate, o datl cu scurgerea timpului
curba uit[rii pentru reproducere coboar[ mai mult decit cea a recunoagterii. li-gfUgq
acestor variatii. lesitatea uitare mai
memorare
-#t>

cdteva explicatrii (ipoteze) posibile gi plauzibile ale uitlrii, gi anum6 : ,,niodificarea

imaginilor conservate care afecteaZd din ce tn ce mai milt chiar natura lor" ; ,,suprii-
tncdrcarea Si acoperirea imaginilor precedente de cele care urmeazd" ; ,,mdcinarea gi
pierderea elementelor particulare gi nu neapdrat tntunecarea lor generald". Oricit ar
parea Oe ciudat, degi Ebbinghaus nu a construit nici o teorie asupra uitlrii, le-a intuit pe
ioate. Prima explica;ie, cea care postuleazf, modificarea imaginilor ce Ie afecteaz[ ins[$i
natura acestora, corespunde teoriei declinului traseelor mnezice, sustinud de psihologia
contemporan[. Apoi, suprapunerea gi acoperirea imaginilor vechi de cele noi nu repre-
zintf, altceva decflt teoria interferentrei. in fine, m[cinarea gi pierderea elementelor
particulare corespunde teoriei traseelor mnezice cu componente multiple (Bower, 1967)
sau teoriei uitlrii cauzate de absentra indicilor de recuperare (Tulving, l97l).
Ieazl slIbirea
urmare a t
398 PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE

este . O asemenea L
opinie este insotrid de presupunerea formf,rii unor urme nervoase cailatorite intrlrli c
in functriune a doud categorii de factori (pe de o parte, procese fiziologice, biochirnice, c
iar pe de alt[ parte, procese psihologice care.constau in lipsa exerciliuiui), se erodeaz[,
sllbesc qi se gterg. Detaliile devin din ce in ce mai obscure, se estompeaza, aga incAt in -l
final urma nervoasl se denatureaz5, se dezintegreazd,gi dispare. Cele mai vechi conceplii u
de acest tip ii apartrin probabil lui Pavlov (care explica uitarea prin interventia inhi- p
bitriei conditrionate de stingere, ca urmare a neintlririi stimulului condilionat cu cel
necondilionat) gi lui Thorndike (potrivit clruia lipsa exerciliului, lipsa reactivlrii leg[-
turilor asociative dintre stimul gi reacgie duc la sllbirea forgei lor gi in cele din urml la
$tergerea lor). in esen[[, gi Piaget s-a raliat unui asemenea punct de vedere, ngmai cI
Iael deteriorarea traseelor mnezice se datoreaz[ unor factori cum ar fi: absenga
schemelor ; necoordonarea schemelor intre ele ; insuficienta diferentriere gi functrionare
a schemelor; frecvenla sc[zut5 a unor noi situalii care ar putea intlri gi consolida
funclionarea schemelor. Teoria declinului traseelor mnezice este in a-c.-g.*! cy 9Tp91ie.nga
e.qri.4.Lragfa, e.,Lp.l!g sqffl!'1f'A;"-mlit{ffi;.'da,i*-+. 9=,
cazurile de uitare. De exgmpll1, -sd-r_ntdaT-liimd6;dl;,
C!"o.p-eiioinffip"iif-a-0r'i..."
B*.g.t, ipui.i.-erotlCa"oi
EaFli"'Eil.Fi$rie oir nri !f i-e'q':t intAmplel qu o zi
geing, Cu 'ubni*.Ti."hii "opl1ii",
at61 mai _mglt, el .nu poaje_ explicg .4.. ,I,91:i.td";i; nu se uiti
"9.
[jliodate, ip pofid,.l.scurggrii gq.gl inteivaie marl-dl_,ffi |dfre-",i..ne.Oride sirrset*ii7lp
DouI reproguri au fost aduse teoriei declinului traseelor mnezice : a) incapacitaiea
ei de a mdsura,,declinul" respectiv; altfet spus, i s-a pus sub semnul intrebrrii
validitatea cantitativd; b) inexisten\a unor corelalii speciftce tntre aspectele psihologice
relevante si substratul biologic general. Datorit[ acestor limite, teoria, degi imbr[1i$atl
pe o perioad[ de circa 20 de ani, a rlmas in esen[I netestabil[. Or, incapacitatea de a
testa reprezintx o ,,loviturtr de gralie" pentru orice teorie, fapt care a condus la
,,dezicerca" de ea a celor mai mulli teoreticieni ai memoriei. Cum insi psihodiagnosticul
a fIcut progrese insemnate, iar in ceea ce privegte biologia memoriei asistlm, in ultimii
20 de ani, la o veritabil[ explozie de informalii, n-ar fi exclus sI fim martorii unei
i a acestei teorii, a declinului traseelor mnezice (vezi Benjamin et al.,lgg7).
za eiEctelq qgcative pe care inv[tarea unui material le are

cAnd o inform
c(
N
). Schema experimentalE pentru demonstiarea cet,or aoue si
tipuri de interferenle este relativ simpl[ (vezi fig. 5.15). se lucreazd, cu dour grupuri, (s
unul experimental gi altul de control.
dr
in cazul interferenlei retroactive procedura este urmetoarea: grupul experimental D
memoreazr o list[ de cuvinte (A), apoi o alt[ list[ (B), iar duptr o perioad[ de retentrie
nl
se solicitl reproducerea listei inigiale, A. Grupul de control nu memoreazd, decdtlista A,
dr
pe care, duptr o perioadd de reten[ie, trmeazl s-o reproduc5. Se constatl c[ in grupul de
ul
control performanfele sunt mai bune decit in grupul experimental, unde a intervenit
te
efortul retroactiv al memorlrii listei B.
AI
in cazul interferenfei proactive, in grupul experimental se procede azd la fel ca mai
T
sus, cu deosebirea c[ in final se cere reproducerea listei B. in grupul de control se
memoreazl lista B care mai apoi este rep-rodusd. Performangele sunt mai slabe in gnipul
CI
experimental decdt in grupul de control, deoarece a intervenit efectul proactiv?t inialiril
pi
 MEMORIA 399

r! a:ne nea listei A. O tehnic[ gi mai simpll pentru studierea interf'erengei este aceea a ,,cuvintelor
:i lnu[rii cuplate". Se prezint[ subieclilor cuvinte cuplate (ceagc[ - zlpadl), apoi o noui serie in
r:himice, care cuvanrul-stimul se repet5, dar cuvdntul-r[spuns difer[ (ceagcd - brad). In primul
t:!rde azd, caz avem asocialia A-B, iar in cel de-al doilea asocialia A-C. Se prezint[ apoi cuvAntul-
a :ncAt in -stimul gi se cere reproclucerea cuvAntului-rIspuns. in interferenfa retroactivd inv[1area
c r nceplii ulterioarf, (A-C) perturbi reamintirea invl1[rii anterioare (A-B), in timp ce in interferen(a
c;:a inhi- proactiv[ Iucrurile stau exact invers : inv[larea veche (A-B) perrurb[ invllarea noud (A-C).
a: cu cel
iri 1eg5-
nterferenf5 retroactivd
r u;mi 1a

Ld
-lilldl
absenla Grup experimental invdgarea invSlarea Interval Testarea
listei listei de retenlie listei
r.: ;ionare
ABA
:onsolida
r:erienla invdgarea Interval Testarea
listei AA de retengie listei
.al r-rriIate.
Grup de control
a:e aduce
rlJuOzi
-- se uitl
:;.:lrzare.
Interferenf5 proactivi
:;citatea
:n:rebdrii
:i;ologice Grup experimental invdprea invSlarea Interval Testarea
listei iistei de retengie listei
::rAii5atE
:iea de a
:indus 1a invltarea interval Testarea
listei _ de retenlie listei
r_:nosticul
Grup de control
BB
:n ultimii
irrrii unei
" 1987), Fig. 5.15. Scheme experimentale pentru interferentra retroactivd Si proactivd
:lal le are
::roactivd Teoria interferenpi nu explicl toate cazurile de uitare, dar se pare cI interferenfa
li invatate constituie una dintre cauzele majore ale uittrrii. Cercetlri mai vechi (McGeoch,
^!LIlLL4Z4 IvlcDonald, 1931 ; Jenkins gi Dallenbaeh,lg24) sau mai noi (Slamencka, 1960; Bekerian
:.or doul gi Bowers, 1983) evidenliazl rolul interferengei in inv[fare. O serie de parametri
i grupuri, (sirnilaritatea itemilor listelor date spre memorare, numlrul repetiiiilor, durata perioadei
de reginere etc.) au fost variali in experimentele lor, conducind spre concluzii interesante.
,e:imental De exemplu, s-a demonstrat cI interferenla este cu atAt mai mare cu cAt similaritatea
,e reren!ie materialelor memorate este mai mare. Teoria interferentei s-a bucurat de o mare audien16,
ir lisra A, dominAnd mult[ vreme psihologia nord-americanI. Baddeley considerl c6 in cursul
_rrupul de ultimilor l0 ani ea a cunoscut un declin rapid deoarece a fost asociattr cu o perspectiva
ilervenit teorericl apreciat[ ca demodat[ gi mai ales infructuoas[ (este vorba de perspectiva
asocialionistl,bazatlpe ipoteza foim[rii unor asocia(ii intre cuvinte fdrl leglnrr[ intre ele).
:e, Ca mai Totodat[, celor care au practicar-o li s-a reprogat empirismul cercetlri]or, preocupare'a
]CNIIOI SC exagerat[ pentru culegerea datelor empirice gi mai putrin pentru teoretizurea lor. Baddeley
in grr.ipul crede c[ psihologia care face ea insigi proba unei memorii disperat de scurte va fi
" inr ilirii pdgubitd dacl va pierde din vedere efectele puternice ale interferenpi in explicarea

m'
400 PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE

mecanismului uitirii (vezi Baddele y , 1993 , p . 26'7) . Tot el aratl ins[ cd aparitria modelelor
conexioniste din psihologia cognitiv[ reinvie in mod firesc intrebarea : ,,CAnd gi cum
interactrioneaz[ traieele mnezicei ", fapt care va conduce 9i la reinvierea teoriei interferenlei.
Teiria uitdrii datoratd absenlei indicilor de recuperare reprezinti o alternativd la
teoria clasic[ a interferentei, care postula ipoteza,,dezinvlgf,rii" potrivit c[reia memo-
rarea unui material secund blocheaz[ reproducerea primului, chiar Si atunci cind cerem
explicit subiecgilor s[ reg[seasc[ ansamblul celor dou[ inv[([ri' Tulving gi Psotka
(1071) sunt de o cu totul uit[ per"r.: ei cred c[ uitarea este cauzate de lipsa indicilor de
i""rp"rur. adecvali, mai curlnd decdt de destructurarea sau suprainclrcarea memoriei
initiile. Ei posruleaz[ urm[toarea ipotez[ : ar trebui sd ne asteptdm la reamintirea
itemilor caie pdreau a fi fost uitali din cauza interferen\ei dacd furnizdm indicii de
recuperare aiecva1i. fipirimentul lor este extrem de interesant' intr-o prim[ fazd
subiectii memorau cuvinie apartinand la 5 categorii semantice (patru tipuri de cl5diri,
patru grade militare, patru metale, patru unelte, patru flori). DupI trei prezent5ri ale
iirt"i ri cerea reprodrt.r"u cAt mai multor cuvinte. in cea de-a doua faz[ a experimen-
tului se dldeau spre memorare liste analoage cu un numdr variat de cuvinte care urmau
a fi reproduse irnediat. infaza a treia se solicita reproducerea cdt mai multor
cuvinte din
lista oiiginar[. Rezultatul a fost cel a$teptat: cu cdt numf,rul listelor intercalate era mai
*"re, .u atat reproducerea categoriilor din lista inilial[ este mai slab[, ca urmare a

intervenliei interierenlei retroactive. $i mai semnificativ este instr un alt fapt: numlrul
mic al cuvintelor reproduse din lista inilial[ se datoreaz[ uit[rii unor categorii intregi.
Cdnd cel putin unul dintre cuvintele incluse intr-o categorie era reprodus, numlrul total
de cuvinte din acea categorie nu era prea mult diminuat din cauza interferenlei retro-
active. Tulving explicd acest fapt astfel: listele intercalate diminueaz[ performanla
mnezic[ datorit[ piirderii indicilor de recuperare 9i nu datorit[ pierderii informatriei ca
atare conlinut[ in traseele mnezice. Ca dovadl c[ atunci cAnd se furnizeazd subiectrilor
numele categoriei, deci indicii de recuperare, ei regdsesc cu ugurintr[ in memorie
cuvintele subsumate categoriei respective (vezi Baddeley, 1993, pp. 27a-275).
Cele teorii ale uitlrii - teoria mnezice si teor
s. cons
6eie suni importante.Eeiffian (1971; 1974)' de pildi'
compara reten[la evenlmen-
r.c.%.ffir-fi"ui semnal pe un fond de zgomot. Capacitatea unui individ de
a asculta o emisiune la radio este determinatl atat de volumul Ia care este reglat
sonorul
radioului, cAt gi de zgomotul din jur. Dacf, asociem materialul ce trebuie memorat cu
semnalul, in interferenla cu zgomotul de fond' vom constata c[ memoria va fi dependentl
de pregnanga urmei in memorie 9i de cantitatea de interferenl[. Pe m[sur[ ce cre$te
interva'iut de retentrie, scade pregnanla urmei, ea st[bind 9i devenind mai greu de
detectar. Pe de altl parte, detectia depinde de nivelul de interferenl[ existent, doar un
nivel constant al interferentrei avind ifecte diferite funclie de degradarea semnalului-
-1int[. Reitman sugereaz[ ctr uitarea implic[ at6t principiul declinului traseelor mnezice,
cit 9i principiul inlterferenlei (vezi Ellis 9i Hunt, 1993, p. 89)' A spune ins[ cI ambele
t.orii iunt partial adevlrate reprezintl ,,un truc clidactic comod, cu consecin1e negative
pentru cerieta,re" (Miclea, 1994, p. 324).latd' de ce in prezent sg-BElAtIl qgll

r cont de
aceastf, smith (l ffiffi; :isffiiiffUffitere6frte a teoriilor uitlrii
expuse mal hratl cI existf, trei explorlri posibile ale uitlrii: a) limitele

itr
.lltlh*sm.
 401
MEMORIA

inadecvate $i incomplet[ a
lnlelelor dep5gite ale memoriei de scurtl duratf, ; b) encodarea
memoria de scurtd durata in
c ;i cum informaliilor ; c) incapacitatea de a transfera infbrmatria din
de lung[ duratS este
irerenlei. memoria de lung[ durat[ (sau materialul stocat in memoria
lui)' Ca urmare' exist[ dou6
inaccesibil deoarece lipsesc'inclicii necesari recuper[rii
:natir'5 la c[ informatria poate fi
clase generale ale teoriilor uitlrii : prima este bazatl
pe ideea
ia memo- a$a-numitele teorii ale dispotti-
ni cerem pi.rO-ie din memoria de lungd duratX (acestea sunt
total din me:norie, dar este dificil
;r Psotka bititdlii) ; a cloua arat[ c5 informatria nu este pierdut5
Iat[ cum redd sintetic autorul citat
::;ilor de de recuperar (acestea sunt teoriili accesibilitdyii).
aceste teorii sub forma unui tabel (vezi Smith, 1998, p' 255)'
memorlel
iniitltrrea Tabelul 5.5. Sistematizarea teoriilor uitdrii
'raicii de
:;:;d fazd Clase de teorii
Vedeli un numlr de telefon
: c1[diri, Fdr[ o repetilie adecvatd,
care il uitali imediat
Pe
datoritd
eniiri ale informalia nu este
niciodatd stocatl (nu se nerepetlrii lui,
iperimen-
formeazi nici o urmd).
r:e urmau
Uitarea este datoratd in timp ce studiali, uitali
;r inte din
reactualiz[rii repetate a tipurile de memorie senzoriall
:e era mai pentru cI reactualizali in mod
altor informatii (similare).
urmare a repetat alte materiale din
numdrul capitolul desPre memorie.
il intregi.
Interferenta
:irul total InformaJia cei mai recent Studiul pentnr examenul de
:;ei retro- - retroactivl
invdPtd este in competitie neurop siholo g ie ca:uzeaz['
r:crmanla cu cea care este deja in uitarea celor invllate anterior
::naliei ca memorie. pentru examenul de Psihologie'
;:rieclilor
nemorie - proactivi Informalia deja existentl Studiul pentru examenul de
ir. in memorie intr[ in psihologie vdcauzeazd uitarea a

:-^-erentei - competitie cu cea nou[ Pe ceea ce inviPli acum Pentru

:nsiderAnd care o inv[1im. examenul de neuroPsihologie.

3\'enrmen- Nu existd o encodare sau Uitagi tipurile memoriei
individ de aceasta este inadecvatf, , senzoriale pentru c[ vI uitali la
.ai sonorul poate datorit[ neatentiei' televizor gi nu sunteli destul de
atent cand le studiali.
emorat cu
Iependentl Materialul nu Poate fi Puteli sI nu rlsPundeli bine la
reactualizat Pentru ci un test privind localizarea 5i
, :e cre$te
func1iile talamusului, hiPotala-
ii greu de indicii nu sunt Prezenli.
musului gi sistemului limbic
ri, doar un dacd nu a1i reactualizat indici ca
emnalului- ,,lob frontal" $i ,,subcortex".
: mnezice,
Uitarea selectivd aPare CAnd relafa cu Prietenul vostru
cE ambele
pentru a reduce anxietalea. ffece printr-o crizl majortr, veli
:e negative uita s[ v[ intAlniti cu el sau str-l
;!]Isl".sa$ luati de la aeroPort

:natoarea :
nu au doar
rei!:..=s riile ui gtiri
nC cont de u, e de
r:1or uit6rii ffienrifi ndrferenlei Proactive, de aceea una dintre
a i limitele
$ir poate aP[rea
 ! tPe
- J,

PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE

CI
proactive" ' Experimental s-a
problemele practice o reprezintf, ,,inlf,turarea inhibitiei ampli
demonstrat c6 dac[ oupx ieproau."r"u unei
serii de trigrame compuse din consoane se meiFl
cere rgprodu".r"u unor-,ri;;;. compu-se din
cifre, amintirea primelor trigrame din
traliffi
stimulii diferili sunt mai bine retin*li
seriile compuse din citre eite perfect[, deoarece trarul
gtirilor (interne gi externe) in buletinele de
decAt stimulii asem[nf,tori. Asifel, alternanla (Baddeley' i993)' procr
prezentarea comasata a unora gi altora
$dri este mai productivx decat traseelor mnezice) gi inter- NTETE
Apoi, constatandu-se ti*pur (care conduce la declinul
"e ciiticii, ai reclamei, cu impact asupra.eficie*:i t"i,_i:l::l
ferenla sunt ,,determinanti
iimpului-;. p2 : performanfele
formulateoseriedepropoziliimeniteaatenlionaasupraro-t1tuilor:Pl=memorla 5i
pentru informatriile din iectame scade cu *.u.g"r"u
pto."t"iea obiectivelor $i sc[zute de EstE
mnezice vor fi sporite Ae ,ecta*.te care activeurl F
ale reclamei; P3 = memoria pentru
cele care solicit[ evaluarea treseturilor relevante
s-l.Of:
informaliei conlinute in reclamf,; P4 :
reclam[ va fi m[rit[ de utilizarea repehta a -esefi
externl reclamei (de exemplu : dac[ este ruod
memoria poate fi atectata negativ de informalia -00m
similarr sau nesimitaix i".iu*.il;
p5 : informalia care este intr-un fel legat[ de
P6 : -d,efi
reclam[ va avea mare dectt cea care nu este legatd de reclam[;
i;;; ;ai -
"" -fltii':?i nelegate
memoria ,u iiinnu"'tute de performa'l'"iT::P"i:
pentru ,""rr# -.-
Lizil
de procesarea continu;lui reclamei ivezi
Giegan-Paxton' 1997' pp' 190-197)' ilil

* Al[turi de problema r.t"tii "itatii' " 'l

{,3
celor indiv uit[ i @ I]ri
contlnua I
iu cE uttarea
ffifl
pentru o c -fTi8 I

;ilrr

id
d
eurente aceea, uitarea apare ca o
@
ie nu mai corespunde noilor solicit[ri'
;a
s-a &r
&r
fi Ee este ,,Prea mu
iG automisca fErE a s
nu
$r
i-ru
tr;.t
U
I
oferl ;n"
. Ea

"E
!x
ii:)i',ii,ii,i;;;;;;;; i" $ s!111':::: y:":.;-(l:li:'# Yit"'"1',?'i;
p. :f fl
meritl toatl ',nyiiryiri1
atentia' Din omul uit[ mai muE ar dori, cl-uit[ ::
informatiile
$lnteGgi de la sine c[,
ila ra
ca un :3
nevoitd sl J
EEIr&UilUd, In acest context i;
expres , procedHoi menite a facilita
de timp'
iltii"i.u inf&magiitor pentru o perioad[ mai lndelungate
 Mielu Zlate

PSIHOLOGIA
MECANISMELOR
COGNITIVE

@ll"giurn