Nutritia

Elementele nutritive ce alcatuiesc factorul hrana pentru plante

influenteaza o buna crestere si se materializeaza prin :
sporirea cantitativa si calitativa a productiei;
scurtarea perioadei de vegetatie;
De ce legumele au pretentii mai ridicate fata de elementele
nutritive ?
sistemul radicular slab dezvaltat, raspandite in stratul
superficial al solului.
plantele legumicole saracesc repede solul datorita
productiilor realizate;
Sa vedem rolul catorva elemente nutritive in viata
plantrelor:
participa la alcatuirea moleculelor unor substante organice
cu rol plastic;
intra in compozitia unor enzime, vitamine, pigmenti.
etc.
Azotul se gaseste in compozitia aminoacizilor, a proteinelor,
acizilor nucleici.
Azotul favorizeaza desfasurarea normala a metabolismului,
influentand cresterea masei vegetative si a fructelor.
In exces se stimuleaza cresterea vegetative in detrimental
fructelor, prelungeste perioada de vegetatie, intarzie fructificarea
si maturarea fructelor, reduce rezistenta la boli si la pastrare, sub
aspect general plantele au culoare verd inchis.
Cea mai grava consecinta a unei nutritii excesive in azot
duce la acumularea de nitriti si nitrati in organele comestibile si
pot forma substante cancerigene.
Carentele in azot se evidentiaza prin cresteri slabe, frunzele
inguste, care cad usor iar florile, fructele, semintele raman
nedezvoltate. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis
cu nervure roscate, limb foliar mic, tulpina scurta, subtire.
Fosforul are rolul in transportul energiei biochimice,
participa la procesul de fotosinteza a aminoacizilor, a
pigmentilor. Stimuleaza inflorirea, fructificarea, depozitarea
substantelor de rezerva, maturarea fructelor, influenteaza
calitatea legumelor.
 Carenta de fosfor se manisfesta mai rar prin slabe crestere a
plantelor, influenteaza negative fructificarea, intarzie coacerea,
scade calitatea productiei, scade rezistenta la boli.
Carenta de fosfor conduce la carente de azot. Ca aspect
general frunzele au culoare verde inchis apoi albastrui si cad,
tulpinile slb dezvoltate.
Potasiul participa la absorbtia apei prin radacina, contribuie
la cresterea rezistentei la ger si seceta a plantelor. Stimuleaza
activitatea enzimelor,influenteaza pozitiv calitatea fructelor,
favorizand sinteza azotului, iar in prezenta fosforului accelereaza
coacerea fructelor.
Insuficienta potasiului duce la dezvoltarea insuficienta a
tesuturilor mecanice, se reduce rezistenta la seceta si ger, scade
calitatea fructelor.
La tomate carenta potasiului duce la aparitia pe frunze a
unor zone colorate in verde sau galben.
Sub aspect general frunzele au pete colorate la inceput mici
apoi se extind spre marginea frunzelor, iar in final au culoarea
galben-brun si mor. In exces sfecla si cartoful cresc normal insa
dau produse de calitate inferioara.
Calciu se acumuleaza in radacini si frunze batrane. In
exces calciu determina reactie bazica a solului nefavorabil
plantelor legumicole, determina aparitia clorozei, frunzele se
ingalbenesc. Insuficienta calciului determina reactie acida a
solului, stagneaza cresterea plantelor.
La tomate de sera lipsa calciului duce la putrezirea zonei
pistilare a fructelor, la cartof diminueaza productia.
Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite, rigide, limbul
are culoare verde-
galbui, radacina scurta, groasa, tulpina mica si rigida.
Magneziul influenteaza cresterea organelor de reproducere.
Insuficienta apare
pe solurile reci, incetineste cresterea plantelor, a infloririi, coacerea
fructelor.
Sub aspect general frunzele ingalbenesc, apar arsuri la
cartof, roscat la
conopida, pete albicioase la varful frunzei de ceapa. Tulpina ramane
subtire.
 In exces magneziul este toxic si duce la moartea plantelor.
Trebuie sa urmarim aprovizionarea solului cu sulf, fier, bor,
cupru, magneziu,
molibden, zinc, fiecare are aportul lui la obtinerea productiilor propuse
si mai ales
la calitatea ei.
Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive este in stinsa
corelatie cu : prezenta acestora in mediul incojurator,cu caldura,
umiditatea din sol si aer, reactia solului.
Temperatura mediului din care se absoarbe elementele
nutritive joaca un rol
deopsebit, gradul de umiditate mai scazut micsoreaza
capacitatea absorbtiei
substantelor hranitoare.
Nevoia plantelor legumicole fata de elemente nutritive este direct
proportionala cu perioada de vegetatie si productia
planificata.
Castravetii au nevoie de o cantitate mai mica de elemente nutritive
decat
morcovul, la fel ceapa, usturoiul, prazul au un sistem
radicular slab dezvoltat.,
Care sunt sursele de asigurare?
Acestea sunt ingrasamintele organice, ingrasamintele organice verzi,
ingrasamintele chimice simple si complexe, ingrasamintele
bacteriene.
Modul, momentul calitatea, forma de administrare se stabilesc pentru
fiecare
specie.
Dozele se stabilesc prin calcule tinandu-se cont de tipul de sol, rezerva
solului,
productia planificata, consumul specific, partilaritatile biologice si
factorii de
vegetatie.
Ca moment de aplicare - fertilizarea de baza 60% in proportie apoi
frtilizarea
in mai multe etape.
Forma de administrare - solida sau lichida.
Fertilizarea de baza in forma solida.
In legumicultura cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea
combinata a
ingrasamintelor organice cu cele minerale.