TOXOPLASMA

– specia patogena Toxoplasma gondi

- morfologie: Parazitul poate prezenta 3 forme morfologice, in functie de gazda in care se
afla.
– trofozoitul - are 5 - 8 micrometri / 3 - 5 micrometri
– are forma semilunara asimetrica cu un pol rotunjit si un pol efilat;
– contine un nucleu situate spre polul rotunjit;
– trofozoitul poate fi gasit in produsele patologice recoltate de la pacientii cu
toxoplasmoza.
– chist tisular - are aprox 100 micrometri, este rotund sau ovalar;
– contine numerosi paraziti cu multiplicare lenta numiti bradizoiti = este un rezultat al
apararii reactive a organismului fata de prezenta parazitului
– se localizeaza in diverse tesuturi, dar mai ales in tesutul nervos si muscular
– este bine tolerat in organism perioade indelungate de timp (ani, chiar toata viata) fara
a determina tulburari functionale sau inflamatorii
– la pacientii cu SIDA chisturile din creier se pot reactiva determinand o encefalita
difuza, care poate determina moartea pacientului;
– chistul tisular este rezultatul inmultirii asexuate.
– oochist => este forma prezenta in gazda definitiva a parazitului reprezentata de feline
(mai ales pisica);
– contine 2 formatiuni numite sporozoiti;
– este ovalar si este rezultatul inmultirii sexuate.
-Boala se numeste toxoplasmoza.
- toxoplasmoza poate fi : dobandita sau congenitala.
- toxoplasmoza dobandita este de cele mai multe ori asimptomatica la persoanele
competente imunologic.
- formele clinic manifeste pot fi : forma febrila, forma ganglionara, forma oculara
(corioretinite /iridociclite).
- la pacientii cu SIDA pot sa apara forme severe letale cu afectare multiviscerala.
- toxoplasmoza congenitala apare doar daca infectarea s-a realizat in timpul sarcinii in curs
=> consecintele nefaste pot fi: avort spontan, nastere prematura, nou-nascut mort, nou-
nascut bolnav cu diverse forme de boala:
- forme severe: cu afectare multiviscerala care duc la deces in primele saptamani;
- forme atenuate: hepatice (se manifesta prin icter prelungit), neurologice (somnolenta,
atonie), oculare (strabism, microoftalmie)
- forme latente - pot duce la retardare psiho-motorie.
Diagnosticul de laborator :
=> Diagnosticul parazitologic - consta in evidentierea parazitului in produse patologice
recoltate de la pacient .
Produsele patologice recoltate se aleg in functie de forma clinica de boala, in general pot fi
sange, lichid din camera anterioara a ochiului, secretie vaginala, etc.
=> din aceste produse se pot face preparate native si frotiuri colorate Giemsa
=> pe preparatele din lichide biologice se pot pune in evidenta trofozoiti, iar pe cele din
tesuturi se pun in evidenta chisturi tisulare.
=> Diagnosticul serologic - depistarea Ac specifici in serul pacientului
Diagnosticul serologic este de baza in aceasta afectiune.
-Se pot face teste calitative de screening, de obicei latexaglutinari si hemaglutinari.
-Se pot face si teste cantitative care au in general rol de a confirma suspiciunea care pot fi :
ELISA, RFC (reactia de fixare a coplementului), imunofluorescenta, testul Sabin-Feldman
(testul de liza, die-test).
-Testul Sabin-Feldman: pe o lama se pun toxoplasme (suspensie din laborator), ser de
bolnav si albastru de metilen (colorant vital)
=> se pune deasupra o lamela si se examineaza microscopic
=> daca parazitii se vad incolori rezulta ca reactia e pozitiva (in serul pacientului exista Ac
specifici care lezeaza membrana parazitilor si colorantul vital nu ii mai coloreaza);
- daca parazitii apar colorati in albastru reactia este negativa, nu exista Ac in serul
pacinetului.
-Diagnosticul toxoplasmozei la pacientul cu SIDA: la acesti pacienti nu se poate utiliza
diagnosticul serologic deoarece limfocitul B scapa de sub control;
-evidentierea Ig G nu are semnificatie => se poate insa detrermina antigenemia (Ag
parazitar in sange),
- se poate face CT , RMN, biopsie de tesut cerebral.
-Diagnosticul la gravida: se pot detecta prenatal Ag parazitar in lichidul amniotic;
– de asemenea se pot detecta Ig M in sangele fetal;
– ecografia poate ilustra modificari ale craniului fetal.
– La gravida se urmaresc si Ac specifici in dinamica: detectia Ig M indica infectie
acuta;
– detectia Ig G se analizeaza in dinamica - se repeta analiza dupa 3 saptamani si daca
Ig G cresc se considera infectie acuta
– . La nou-nascut se urmaresc Ac in paralel cu ai mamei.
– In primele 3 luni de viata determinarile pot sa nu fie relevante
– => dupa acest interval, daca se gasesc Ig M = copilul are toxoplasmoza congenitala
ca si in situatia in care titrul Ig G este constant sau creste.
– Daca titrul Ig G scade, Ac proveneau de la mama si copilul nu este bolnav.