SEMINAR 6 INFRACTIUNEA, Factorii preexistenti Obiectul infractiunii Obiectul infractiunii tl formeazéi intotdeauna ‘elatiile sociale impotriva carora se indreapta Cunoasterea Ol are relevant in sistematizarea faptelor incriminate, ierarhizandu functie de importanta valorii sociale ocrotite, cea ce permite o corecta incadrare juridica a faptelor concrete. Categorii de obiecte ale infractiunit: a) Obiectuljurdic general Este format din totalitatea-relatilor sociale. ocrotite. prin -normele-dreptului_ penal, intrucat, in esenta, price infractiune lezeaza societatea, ordinea de drept statornicita de legiuitor. 5) Obiectul juridic generic (de grup) Este obiectul-juridic.comun. unui. grup de.infractiuni, constituit dintr-un fascicol. de valori sociale-de-acceasi natura vatamate sau puse in pericol de un grup de nfractiuni Este criteriul pe baza céruia se grupeaza infractiunile in Codul penal. Cc) Obiectul juridic special (nemijlocit) simply / Const in valoarea-sau-unele aspecte ale acesicia impoiriva cireia se indreapta nemijlocit-actiunea”(inactiunea)-prevazuté-de legea penal, valoare caracterizata prin anumite trésasturi-proprit'speciale, care servesc la-individualizarea-unei infractiuni in cadrul aceleiasi grupe sau subgrupe. Tn general, se deduce din elementele infractiuni incriminator. asa cum sunt desorise de textul Exemplu: Valoarea fundamental "persoana’” poate fi lezeta printr-una dintre infractiunile cuprinse in titul TC.pen — "Infractiuni contra persoane’’. Inftactiunea de omor ese o infractiune indreptaté impotriva Persoanel, dec: obiectul juridic de grup il consttule relatiie sociale care se naso si se dezvolta in legatura ‘ou persoana umana, dar obiectul juridic special (nemilocit), deci valoarea concret lezeta este dreptul la d) Qbiectul juridic complex — Este format din cel putin-doua valori-diferite ocrotite prin aceeagi norma penalé, care trebuie lezate prin actiuni separate pentru ca infractiunea sa se consume, Astiel, avem un obiectjuridic-principal si un obiect juridic-secundar, Obiectul=juridio™principal = valoarea socialé impotriva crea se indreapta incriminarea actiunii principale dintr-o infractiune complexa.Obiectul=juridic-seoundar== valoarea socialé spre care se indreapti actiunea secundard, adiacenta, din compunerea unei infractiuni cmplexe. Exomplu: infractiunea do talhari Luarea bunului (furtul).reprozints actiunea principala, iar ietate. Lovirea sau amenintarea reprezinta acjiunea secundara iar valoarea socialé vatamata este integritatea corporala sau libertatea _ psihicd a persoanei e) Obiectul juridic special alternativ Se pleaca de la premisa ca exista fapte ilicite prin a cdror incriminare sunt ocrotite valori sociale alternative. Exemplu: infractiunea de abuz in serviciu (art. 297 C.pen) are ca obiect juridic special fie relatiile sociale privitoare la bunul mers al unei instituti, fie relatiile sociale privitoare la interesele legitime ale unei persoane vatémate prin respectiva fapta ilicita Legiuitorul foloseste mai multe modele de reglementare: 1) Primul:model-consté in referirea directa ta valoaroa social. Exemplu: la infractiunea de violare.de-domiciliu (art. 224 C.pen), din descrierea faptei rezulta c& obiectul juridic special il constituie relatile sociale care protejeazé domiciliul persoanei. 2) “Abdoitee'modet consta in referirea-indirecté la-valoarea sociala, Exemplu: in cazul infractiunii detradare. (art. 394 C.pen), obiectul juridic special rezulta din prevederea in norma de incriminare a unui anumit scop urmarit de fptuitor: suprimarea sau stirbirea unitfi--statuiui roman 3) “Aletreilea=model foloseste deducerea-obiectuluijuridic special prin referire la elemente exterioare continutului incriminarii, cum ar fi: denumirea titlului, capitolutui, sectiunii etc. Uneori, valoarea social ocrotita prin incriminarea unei fapte se poate exprima gi printr-o entitate material concreta, cum ar fi un lucru, un obiect sau o persoana. nfractiunile care nu au OM fac parte din categoria “infractiunilor de pericol” (ex. bigamia, ‘marturia mincinoasa, asocierea in vederea comiterii de infractiuni etc.). Obiectul material nu trebuie confundat cu instrumentele folosite de fAptuitor la comiterea infractiunii (ex. chei contrafacute, diamantul de taiat geamuri, cutitul etc.). Uneori, obiectul material poate fi si mijlocul prin care infractorul comite infractiunea: uniforma de politist purtata in cazul unei talhari, pistolul purtat ilegal etc. Obiectul material nu trebuie confudat nici cu rezuitatul infractiunii (produsul infractiunii) Ca urmare.a raportului~juridie-penal-de-conformare, memibritsociet juridice devin subiectide-drept penal.In cadrul raportului.juridie-penal-de-conflict, persoanele-fizice sau juridice implicate in s4varsirea de infractiuni devin-subiectiai-infractiunii. ‘Subiectii infractiuniij= persoanele implicate in savargirea unei infractiuni, fie prin insagi savarsirea .infractiunii, fie prin suportarea consecintelor acesteia, Subiectii infractiunii pot fi: (SUbiSGH//BGliV — infractorii gi subieetiNpasi¥i — victimole (persoanele vatamate). Subiectul activ se mai numeste si INFRACTOR\(faptuiter). Cantinusuarerat fizicd 88 fi ee Prevederi: art. (f, art (24, 25, 7 si art(493'C,pen a) G8 alba varsta minima ceruté de lege” Art@13 alin (1) - minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu réspunde penal Pana la 14 ani minorul nu are discernémant. Deci nu isi poate da seama si nu poate fi stapan pe faptele sale. Minoritatea faptuitorului sub 14 ani constituie 0 cauzé de neimputabilitate (art. 27 C.pen). Art. 113 alin (2) — minorul care are varsta intre 14 si 16 ani réspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discerndmént (prezumtie relativa) DISCERNAMANT = capacitatea persoanei de a actiona in deplina cunostinja de cauza cuprivirela fapta-concreta, faptuitorul avand cunostinta periculozitatii acesteia si a urmarilor ei Nu exist 0 conditie prevazut expres in lege. Ea rezulta din dispozitia art. 28 C.pen care stabilegte regula c& fapta prevazuti de logoa ponali sdvarsiti de 0 porsoand iresponsabili nu constituie infractiune. \responsabilitatea este starea contraré responsabilitatii. Do responsabilitatea este aptitudinea unei persoane de a-gi da seama de faptele sale (actiuni- sau inactiuni), precum si de-a-si putea determina si dirija in mod constient vointa in raport de aceste fapte. 5 » Responsebilitatea se apreciaza prin doi factori: intelectiv (capacitatea persoanei de de“ semnificatia actiunilor sau inactiunilor sale) si unul volitiv (aptitudinea persoanei de a fi stapana pe faptele sale) - Conditii speciale pentru ca o persoana fizioa sa fie subiect activ al infractiunii Acestea sunt mentionate de legiuitor in textul normei. 3Exemplu: militar, functionar public, cetitean roman, medic, persoan casaitorita, ruda in linie directa etc. Infractiunile pentru a c&ror existenta legiuitorul cere ca subiectul activ s& aibé o anumit& calitate se numesc infractiuni proprii, iar un astfel de subiect se mai numeste si subiect activ calificat sau circumstantiat. (AREMSS'Cipen stabileste conditile in care persoana juridica poate fi tras la raspundere penala pentru savarsirea de infractiuri. Legea nu face nicio delimitare cu privire la ce infractiuni concrete poate s&varsi 0 persoana juridica. Cu toate acestea, existé-infractiuni-care, in-mod. obiectiv,.nu_ pot fi savarsite de catre 0 persoana juridica (ex. furt, talharie, lipsire de libertate in-mod legal etc.) Legiuitorul a prevazut doar treicategorii de infractiuni pentru care poate fi angajata rSspunderea penala a PJ: + Infractiunile comise in realizarea obiectului de activitate (ex. infractiuni economice, la regimul vamal, fiscal, protectia muncii, protectia mediului etc.) + lnfractiun comise-in:intereeul Pd (obtinered de-benefici, evitarea unorpierder) Ex. fapta a fost comisa dintr-o decizie intentionat adoptaté in cadrul PJ sau este rezultatul unei atitudini de neglijenta din cadrul ei. Potrivit art. 135 alin (3) — r&spunderea..penalé-a~persoanei. juridice .nu.exclude . if Se numeste subiect pasiv al infractiunii sau persoana vatamata acea persoana fizica sufera raul cauzat. in general, orice-persoana poate fi subiect pasiv. Exist, insa, si situatii in acre legiuitorul a prevazut anumite conditii pentru acesta (ex. sa fie minor, sa fie functionar etc.). Clasificarea subiectului pasiv a) Subject pasiv general si subiect pasiv special | Orice infractiune are drept subiectpasiv general STATUL. neSubiect.pasiv-special-este.persoana fizica sau juridica titulard-a-valoni sociale vatmate sau puse in pericol b). Subiect pasiv principal $i subiect pasiv secundar — Apar in cazul infractiunilor complexe, intrucat doar aici sunt afectate mai multe seturi de valori sociale. Exemplu: la infractiunea de talharie in dauna unei societ&ti comerciale: statul — subiect ‘oasiv general, 2. subiecti.pasivi speciali — 1.principal (societatea comercial ale carei bunuri au fist sustrase) si 1 secundar (persoana paznicului care pazea bunurile). 0) Subiect pasiv simplu $i subiect pasiv calificat Subiect pasiv simplu exist atunci cand pentru sdvrsirea infractiunii legiuitorul nu cere nicio conditie anume. & ” 5 6-5, -anumilaecalitate. Exemplu: pentru infractiunea de ultraj judiciar, subiectul pasi trebuie sa aibé calitatea de judecator sau procuror. In doctrina s-a discutat daca este posibil ca o persoana sa fie In acelasi timp si subiect activ si subiect pasiv al unel infractiuni. Raspunsul este afirmativ. Exemplu.. Continutul constitutiv al infractiunii este studiat in doctrina penal& sub dou’ aspecte, unul obiectiv si celalait subiectiv. Latura obiectiva gi latura subiectiva sunt especte ale acelei inactiune) constiente a féptuitorului in sfera relatilor sociale. Continutul constitutiv poate fi unic, in sensul c& fapta este incriminaté numai in configuratia ei tipic8. Tn alte situati incriminarea prevede un confinut diferentiat, moment in care fapta tipicd devine varianta simpla (tip), iar celelalte variante poarta denumirea de variante agravate (calificate) sau variante atenuate Prin “latura obiectiva a infractiunii” intelegem totalitatea conditilior cerute de norma de incriminare privitoare la actui de condutta pentru existenta infractiunil Latura obiectiva este compusa din: elementul material, urmarea-imediata si legatura de cauzaiitate: _ Elemental material al laturii obiective Defineste activitatea fizica (actus reus) prin care se savargeste 0 infractiune, adicd 0 manifestare-extemd, o.consumare sau o.infrénare-de-energie-fizic&prin-care se produc aioe gi manifestéri (actiune sauq Principiul materialitétii actiunii ne araté c& simplu gand al unei persoane nu este de natura s& produca modificari in lumea externa, in absenta unei manifestari concrete. Numai actele exterioare pot c&dea sub incidenta legii, deoarece numai ele vatéma sau pun in pericol valorile sociale ocrotile de aceasta. ‘Manifestarea exterioara poate fi privita drept un-act (0 singuré migcare sau 0 succesiune de miscari de acelasi fel), {n cuprinsul normei penale, elementul. material. poate fi. descris.ca.o.manifestare-unica (ex. infractiunea de omor — uciderea unei persoane) sau-ca-manifestari-multiple (ex. infractiunea de trafic de persoane — recrutarea, transferarea, transportul, adpostirea sau primirea unei persoane in scopul de a fi exploatata). Elementul-material poate fi exprimat printr-un cuvant (ex. uciderea, lovirea) sau printr-o expresie (ex. fipsirea de tibertate). CuVANtUI’ sau @xptesia folosite de legivitor poart’ miele daverbumregens) Elementul material poate fi realizat prin dou modalitati, si anume: a@fiuine (Gomisiune) sau, EM poate consta in una sau mai multe actiuni, Fiecare acjiune poate fi rezultatul unuia ‘sau mai multor acte. Actiunea este activitatea prin care se face, se realizeazé ceva printr-o singuré miscare ‘sau-manifestare~extericard~a-omului. Reprezinté 0 comportare pozitiva si din acest considerent este definiti-ca-o fapta.comisiva. Infractiunea ca fapta omisiva consta in a nu face ceva ce trebuie facut. adic’ omisiunea de a indepiini un ect ordonat printi-o norma imperativa sau impus printi-o obligalie legal sau conventional. > Omisiunea nu este intamplatoare, inconstienta, ci are un caracter voluntar si constient. (ex. a cu rea credin{a a abligafiei de intretinere — art. 378 alin 1 — abandonul de familie). ‘WiRACHURIIE GARISIVE imIpFOpHI) (comisive prin omisiune) sunt-intotdeauna-infractiuni-de ‘rezultat, tus algpteaza.asifl ea, prin infomelare, copiul moare, i nhneeaenae comisiune. Alaptarea copilului nu este prevazuta ca obligatie in vreo reglementare, deci mama nu a incdlcat vreo norma onerativa, astfel incdt omorul a fost savargit prin comisiune. "Prin urmare, ori de c&te of, printr-o abtinere nu se violeazé o obligatie impusa de lece/ _ dar se urmareste un rezultat pedepsibil, vom avea comisiune. Urmarea imediata Consta in tezultatul pe-care ‘i'produce actiunea’sau inactiunea faptuitorului in realitatea obiectiva (Jumea exterioara). fod (in cazul infractiunilor de rezultat) sau-poate-fi-"o-stare.de “Perigo! (in cazul infractiunilor formale, de atitudine, de perico) Lt Lieb, Daca actiunea se pune in miscare, dar rezultatul nu se produce, atunci avem de-a face cu o tentativa la infractiune. Legatura de cauzalitate — Trebui a : i ,_Legatura de cauzalitate presupune necesitatea de a se dovedi ca, in cazul savarsirii une! infractiuni, exista o legatura-cauzala intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si rezultatul material cerut de. norma de incriminare. diselgewe Koilaley Lekiont ‘iar legatura de cauzalitate se prezuma ex re, in cazul infractiunilor de rezultat, ae apare ca o entitate distincté si nu mai poate prozumat, — dovedit atét_sub obiectiv (ex at si sub, subiectiv (ox Ln \, inf te wil, | Teorii cu privire la legatura de cauzalitate Eee — Se bazeaza pe constatarea c actiunile umane se impart in “actiuni tipice” (acele actiuni care sunt apte s produca singure rezultatul) si “actiuni atipice” (acele actiuni care pot dobandi eficienta cauzala daca sunt asociate cu factori contributivi indispensabili — sine qua non). Prin aceasta teorie, se doreste afi consideraté crept cauzé-unica.doar aceea-capabilas4 produca singura ‘rezultatul — conform acesteia, aprecierea-unei contributii ca fiind Precumpanitoare in producerea rezultatului seface dupa experienta comuna de viat&, dupa bunul-simt al omului. — se consider cauza a rezultatului acea contributie care a fost determinanta in producerea rezultatului. = cauze determinanté a rezuitatului infractiunii este energia care-a precedat nemijlocit rezultatul fiecare conditie care precede un rezultat periculos ‘sau pagubitor ura in care, fara acea conditie, rezultatul ilicit nu s-ar fi produs - trite acialdsictiesinapeaeauaiveitesatatiiit socialmente periculos ori , tinandu-se seama de contributia diferita adusa de fiecare dintre acoste conditi, ~vointei-infractorului-faj4-de-fapta-comisa-¢i-urmarile’sale,ypentru caracterizarea faptei drept infractiune. Elementele componente ale laturii subiective sunt: vinovatia, mobilul gi scopul. Vinovatia — ca trasditura esentiala a infractiunii este exprimata in formele si modalitatile prevazute in art. 16 C.pen. = Elementul subiectiv este descris rareori in norma de incriminare a unei fapte determinate, Reguli de determinare a formelor de vinovatie a) Elementul subiectiv in cazul infractiunilor savarsite prin comisiune si omisiune Marea.majoritate-a-infractiunitor-sunt-comisive, intrucat legiuitorul cere ca elementul subiectiv al acestora sa fie intentia (directa sawindirecta):org farg afelr 2 cua EO i p0ask th cd faa! in cazul-ineriminarilor..al..cror.-element.material..consta.int-o-omisiune, constituie 7 infractiunenumai-daca-sunt savarsite-cu-intentie (directa sau indirecta) sede b) Elementul subiectiv in cazul infractiunilor savarsite din culpa © Regula stabiliti de C.pen este aceea ca Fl a daca iegea prevede in mod expres acest lucru. Pentru rezolvarea situatillor in care forma de vinovatie este praeterintentia, legiuitorul-a -stabilit-norme.distincte (infractiuni-de-sine~stététoare sau variante-agravate ale unor infractiuni existente). 2x°* (ourfw tan utter catigatbare he wane (14S Cpe ) - SAvarsirea infractiunii comisive prin omisiune (inactiune)’ Exist infractiuni-comisive.(actiune) care-se-pot-sdvarsi-printr-o-omisiune. Acest aspect atipic este reglementat de legiuitor in art. 17 C.pen. Inactiunea- reprezinté opusul actiunii. Pentru a avea relevanté penala, inactiunea presupune=savarsirea~unei=-aoliuni~prescrise-deslege (ex. nevestituirea unui bun incredintat, neplata pensiei de intretinere etc). Potrivit art. 17, infractiunea comisiva care presupune producerea unui rezultat se considera savarsita prin omisiune cand: a) Exist obligatia legala sau contractual de a actiona; | Obligatia de a actiona poate sa derive dintr-un document juridic dar si dintr-o datorie naturala (ex. mama refuza sa igi hraneasea copilul). Poate exista si "obligatia de garantie” (ex. instructorul de inot are obligatia de a a i tie’sau o persoana care gi-a asumat obligatia de intrefinere a unei alte persoane cu dizabilitti etc.) b) Autorul omisiunii, printr-o actiune sau inactiune anterioaré, creeazd pentru valoarea sociala o stare de pericol. | Ex. cetatenii au obligatia de a curéta zpada de pe acoperigurile caselor lor, care 's epoate transforma in {urturi si, astfel, trec&torii pot fi vatamati sau chiar ucisi de aceste formatiuni de gheata. Ex. un muncitor sapa un sant pentru 0 conducta si, in asteptarea livrarii conductei, _ — (Weil (cauza interna) desemneazé ace! sentiment, acea dorinta, tendinta sau pasiune care a condus in mintea faptuitorului a ideii de savarsire a unei anumite infractiuni. Uneori, mobilul-poate-constitui-circumstanta.de.agravare in savarsitea unor infractiuni (ex. omorul savargit din interes material). Art. 77 alin (1) lit. h) arat& c& se poate refine in general o circumstanta agravanta atunci cand faata a fost comisa din anumite motive. ‘Seopul infractiunii reprezinta finalitatea urmarité prin savargirea faptei, obiectivul propriu praeseee manne 4 ‘Scopul nu trebuie confundat cu rezultatul infractiunii Exsita situatii in care legiuitorul ataseazé scopul svarsirii unei infractiuni chiar in norma de incriminare (ex....fapta in scopul de a...)