Primavara, de Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasa

Campul iata-l inverzit
Randunica cea voioasa
La noi iarasi a sosit
Dintr-o creanga-n alta zboara
Sturzul galben aurit
Salutare primavara,
Timp frumos bine-ai venit!
Turturele se-ngana
Mii de fluturi vezi zburand
Si pe harnica albina
Din flori miere adunand
Canta cucu-n dumbravioara
Pe copacul inflorit
Salutare primavara!
Timp frumos, bine-ai venit!

Sosirea randunicii, de George Cosbuc

Randunica a sosit,
Primavara vine.
Iata mugurii-nfloresc,
Gradinitele-nfloresc,
Tot e viu si-ntinerit
Caci e cald si bine.
Ger, zapada, tot s-a dus
Primavara vine.
Rasarit-au mandre flori
Si prin zari se vad cocori
Verde-i jos, senin e sus
Caci e cald si bine!

Primavara

Floare mica, ghiocel

Esti frumos si mititel,
Tu vestesti in toata tara
Primavara, primavara.
Dinspre marea cea albastra
Randunica ne-a sosit
Ea aduce primavara
Sa-i uram "bine-ai venit".
Ghiocelul

Ghiocelu-i strop de soare

Peste satul inghetat,
Ghiocelu-i mangaiere,
Anotimpul asteptat.
El e semn de bine-n casa
E stea sfanta de-nceput
Si ne-mbie azi la viata
Peste timpul ce-a trecut.

Vestitorii primaverii, de George Cosbuc

Dintr-alte tari, de soare pline,

Pe unde-ati fost si voi straine,
Veniti, dragi pasari, inapoi
Veniti cu bine!
De frunze si de cantec goi,
Plang codrii cei lipsiti de voi.
In zarea cea de veci albastra
Nu v-a prins dragostea sihastra
De ceea ce-ati lasat? Nu v-a fost dor
De tara voastra?
N-ati plans vazand cum trece-n zbor
Spre miazanoapte nor de nor?
Voi ati cantat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cand v-ati adus
De noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus
Ca doine ca a noastre nu-s?
Si-acum veniti cu drag in tara!
Voi revedeti campia iara,
Si cuiburile voastre-n crang!
E vara, vara!
As vrea la suflet sa va strang,
Sa rad de fericit, sa plang!
Cu voi vin florile-n campie
Si noptile cu poezie
Si vanturi line, calde ploi
Si veselie.
Voi toate le luati cu voi
Si iar le-aduceti inapoi!

(lumea ilustrata, 1892, nr. 9)

Rapsodii de primavara, de George Toparceanu

I
Sus prin crangul adormit,
A trecut in taina mare,
De cu noapte, risipind
Siruri de margaritare
Din panere de argint,
Stol balai
De ingerasi
Cu alai
De toporasi.
Primavara, cui le dai?
Primavara, cui le lasi?

II
Se-nalta abur moale din gradina.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperisuri vestede-n lumina
Intind spre cer ogeacuri fara fum.
Pe langa garduri s-a zvantat pamantul
Si ies gandacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Sa intre-n casa soarele si vantul.
De prin balcoane
Si coridoare
Albe tulpane
Falfaie-n soare.
Ies gospodinele
Iuti ca albinele,
Parul le flutura,
Toate dau zor.
Unele matura,
Altele scutura
Colbul din patura
Si din covor.
Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare,
Din crestet, valul subtirel de floare.
Ca s-a trezit asa de dimineata
Cu ramuri albe — si se poate spune
Ca-i pentru-ntaia oara in viata
Cand i se-ntampla-asemenea minune.
Un nor sihastru
Si-aduna-n poala
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.
III
Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici…
Primavara, din ce rai
Nevisat de pamanteni
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?
Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omat topit abia,
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.
Si pornesti departe-n sus
Dupa iarna ce s-a dus,
Dupa trena-i de ninsori
Asternuta pe colini…
Drumuri nalte de cocori,
Calauzii cei straini,
Iti indreapta an cu an
Pasul tainic si te mint
Spre tinutul diafan
Al campiilor de-argint.
Iar acolo te opresti
Si doar pasul tau usor,
In omat stralucitor,
Lasa urme viorii
De conduri imparatesti
Peste albele stihii…
Primavara, unde esti?

Primavara, de George Toparceanu

Dupa-atata frig si ceata

Iar s-arata soarele.
De-acum nu ne mai ingheata
Nasul si picioarele!
Cu narcisi, cu crini, cu lotusi,
Timpul cald s-apropie.
Primavara asta totusi
Nu-i decat o copie.
Sub cerdac, pe laurusca,
Cum trecura Babele,
A iesit un pui de musca
Sa-si usuce labele.
Pasarile migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gazele depun la soare
Oua microscopice.
Toata lumea din ograda
Canta fara pauza.
Doi cocosi se iau la sfada
Nu stiu din ce cauza.
Un curcan sta sus, pe-o barna,
Nu vrea sa se bucure.
Motul rosu ii atarna
Moale ca un ciucure.
Doar Grivei, batranul, n-are
Cu ce roade oasele.
Ca de cand cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.
Pentru cate-a tras, sarmanul,
Cui sa ceara daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit sa miaune.
Dar acum l-a prins potaia
Si-a-nceput sa-l scuture…
Peste toata harmalaia
Trece-n zbor un fluture.
Pe trotuar, alaturi salta
Doua fete vesele…
Zau ca-mi vine sa-mi las balta
Toate interesele!

Pentru tine, primavara, de Otilia Cazimir

Siruri negre de cocoare,

Ploi caldute si usoare,
Fir de ghiocel plapand,
Cantec inganat in gand,
Sarbatoare…
Zumzet viu prin zarzari. Oare
Canta florile la soare?
Ca pe crengi de floare pline
Nu stii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?…
Pentru tine, primavara,
Care-aduci belsug in tara,
Care vii,
Peste campii,
Cu banuti de papadii
Si cu cantec de copii!

Primavara, de Panait Cerna

Cu faptura ei de floare
Si cu daruri noi,
Vesnica biruitoare
A sosit la noi.
Trandafirii aurorii
Sunt obrajii ei,
Val de argint ea are norii
Albi si subtirei.
Nalta, mandra, sta-n picioare
In radvan domnesc…
Gingas chip de fata are
Bratul voinicesc.
Viu struneste-n aer zana
Roibi hraniti cu jar;
Cai de vant, scapati din mana
Cruntului Ghenar.
Bubuind inainteaza
Pe un pod de nori,
Pana iese-n drum de raza
Strajuit de flori…

Oaspetii primaverii, de Vasile Alecsandri

In fund, pe cer albastru, in zarea departata,

La rasarit, sub soare, un negru punct s-arata!
E cocostarcul tainic in lume calator,
Al primaverii dulce iubit prevestitor.
El vine, se inalta, in cercuri line zboara
Si, repede ca gandul, la cuibu-i se coboara;
Iar copilasii veseli, cu pieptul dezgolit,
Alearga, sar in cale si-i zic: Bine-ai sosit!
In aer ciocarlia, pe casa randunele,
Pe crengile padurii un roi de pasarele
Cu-o lunga ciripire la soare se-ncalzesc
Si pe deasupra baltii nagatii se-nvartesc.
Ah! iata primavara cu sanu-i de verdeata!
In lume-i veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul si pamantul preschimba sarutari
Prin raze aurite si vesele cantari!
Concertul Primaverii, de George Cosbuc

Chiar acum din crang venii

- Si c-o veste buna!
Iarasi e concert, copii;
Merg si eu, si tu sa vii,
Mergem impreuna.
Vrei programa, lamurit?
Stai putin sa caut.
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte tari venit
Va canta din flaut.
Cantareata dulce-n grai,
Cea numita „perla
Cantaretilor din mai“
Dulce va doini din nai
Multe doine mierla.
Va-ntona apoi un psalt
„Imnul veseliei“
Corul dintr-un fag inalt.
Vor canta-n sopran si-n alt
Graurii campiei
Turturelele-n tenor,
Si-alte voci maiestre,
Toate dupa glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,
Voci de gaite cari fac
Sa scoboare ploaia,
Si-ntr-o scoarta de copac
O sa bata tica-tac
Tactul gheunoaia.
Iar nationale-apoi,
Cobze si-alte hanguri,
Glas de fluier si cimpoi
Pitpalaci si cintezoi
Si-un taraf de granguri.
Se vor pune-apoi pe joc
Pana chiar si surzii,
Cand vor prinde dintr-un loc
Sa ne cante hori cu foc
Din tilinca sturzii.
Vom canta si noi ce-om sti,
Cantece din carte.
Si, de va putea veni
Vantul, si el va doini,
Ca e dus departe.
Cine-i contra, sa-l vedem,
Ca sa-l stie sotii!
De-aveti chef, tovarasi, blem -
Ura-n cer! Cu totii-avem,
Mergem dar cu totii!

Publicata in prima forma in “Romania ilustrata”, Bucuresti, III, nr.6, iunie 1905.
Inclusa in volum, in editiile din 1914 si 1915.

Primavara

In hora mii de flori se prind,

Albinei oferind nectar,
Razele soarelui se-ntind,
Trezind la viata totul iar.

Sosit-a astazi randunica

Sub streasina la cuibul drag,
Copilasii ies la joaca
Si bunicii stau in prag.

Baba Dochia, de Otilia Cazimir

Toata noaptea au latrat

Cainii de la jitarie,
De gandeai ca-i lupu-n sat.
Ce sa fie?
Ce sa fie?…
Ia, o baba cu cojoc
A mas noaptea, fara foc,
In desis uscat de soc!
Acum vine pe-ndelete –
Ca i-e drumul fara graba –
Si drept singura podoaba
Are-n plete
Un scaiete.
Si de dus, dintr-un ponor,
Poarta fetelor solie,
Ca le-aduce martisor
Un banut de papadie!

Tomita si albina

Printre tufe de cicoare

Iepurasul meu, Tomita,
Tolanindu-se la soare
A zarit o albinita.
Cu o mina plictisita
Iepurila o intreaba:
- Unde zbori asa grabita?
- Ma grabesc fiindca am treaba.
De cu zori si pana seara
Au pornit albinele
Sa salute primavara
Ce-a-nflorit gradinile.
Robotesc de dimineata
Sa culeaga florile –
Curcubee de dulceata
In toate culorile !
Asculta mirat Tomita
Despre flori, culori, parfum.
Cum sa stie-o albinita
Ce gust are-un morcov bun?

E iarasi primavara

Afara e senin si totu-i inverzit,

Miroase-a primavara pe campul inflorit.
Se-aude mierla iarasi, si glas de pitigoi,
Iar soarele straluce, peste copacii goi.

In zumzet de albine cresc flori mirositoare

Iar graul e de-un deget pe lunca si ogoare,
E iarasi primavara si mi-e atat de drag,
Sunt zilele frumoase, cu cer senin si cald.

Primavara

Primavara a sosit
si pe noi ne-a inveselit.
Baba iarna a plecat
de la noi din sat.

Iese iarba luminoasa

randunica vine-acasa.
Cuibul iar si-l va cladi
pentru a se adaposti.

Pe campie si pe dealuri
florile incep sa creasca
iar copacii inmuguriti
rad la soare fericiti.
Primavara

Primavara a sosit
Campiile au inverzit
Fluturasii cei vioi
Se aduna doi cu doi.

Au facut perechi de dans

Si-au dansat cu totii vals.
Insectele-au aplaudat
Si albina i-a premiat.

Primavara a sosit
Dar eu sunt cel fericit.

Primavara

Primavara a venit
Floricele-au inflorit
Si copiii aduna flori
Pentru chipul mamei lor.

Printre pietre se zaresc

Ghiocei cum infloresc
Si-au scos capul mic la soare
Sa vesteasca sarbatoare.

Randunica a venit,
Fluturasii zboara,
Greierasii ne-nconjoara,
Primavara a venit!

Clopotel cu trei petale, de Elia David

-Clopotel cu trei petale,

De-ai sti cat te-am cautat,
Spuse,-oprindu-se din cale,
Florii albe, un baiat.

Ghiocelul-clopotelul
Tresari... Ce bucurie!
Si, deschis, cum ii e felul,
Incepu o melodie...

Au trecut, cu ei odata,
Primaveri; de-acum prea multe...
Insa cantecelul, iata,
Se-opresc anii sa-l asculte...

Ai vazut, tu, Primavara?, de Elia David

Ai vazut, tu, Primavara

Cum apare, ca-ntr-o taina?
Unii spun ca vine seara,
Cu flori multe-ascunse-n haina…

Si cand pleoapele-s lasate,

Calde inca, peste vis,
Le prefira toate, toate,
Fiecare cum i-a zis…

Ghiocelul vrea in crang,

Sau la margine de drum,
Cand casutele se strang
Una-n alta si scot fum…

Toporasii, pe oriunde
E rost si de-o buturuga,
Mai putin in soba, unde
Basme vreascurile-ndruga…

Mai incolo, vrea zambila,

Langa scoala din oras,
Cu rochita ei, copila,
Toata numai volanas…

O narcisa mladioasa,
Intr-o curte, vrea, la soare,
Lumea buna s-o miroasa,
Galbena, de cum rasare…

Numai florile plapande

Sus in pomi, stau, prin livada,
C-au petale scuturande
Precum fulgii de zapada…

Ghiocelul se trezeste, de Elia David

Miros proaspat de pamant,

Cand zapada se topeste…
Scuturat de-un fir de vant,
Ghiocelul se trezeste…
In oglinda unei balti
Mititele ca si dansul,
Cand din fata, cand din parti,
Se priveste, si-l ia plansul…

E prea mic, asa ii pare,

Ba, mai mult, ca-i si zbarcit
In oglinda apei, care,
Batand vantul, s-a-ncretit…

Dar ii trece supararea

Cand in balta lui zareste
Soarele a toata zarea
Cat de tare straluceste!

Primavara!, de Vali Slavu

Simfonie
de culori,
armonie,
zumzet, flori,

albinute,
fluturasi,
paralute,
toporasi,

buchetele
pe campii,
pasarele-
stoluri mii,

furnicute
sub un dud,
pe crengute
verde crud,

cald afara,
flori pe ram…
Primavara,
te-asteptam!