Analiza Serviciilor Turistice Bucovina B

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM
Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor de

turism în județul Suceava
Disciplina: Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar
BUCUREȘTI,
2017
Cuprin
s
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI...................................................1
Introducere.....................................................................................................................................3
1. Analiza strategică a serviciilor de turism din Suceava.......................................................4
1.1. Analiza macromediului PESTE...............................................................................................4
1.2. Analiza mezomediului la nivel de ramură turistică.............................................................13
1.2.1. Analiza mezomediului intern( resurse umane, materiale, financiare, acorporale, analiza
performantei financiare, analiza locului sau poziționarii pe piața serviciilor de turism)........14
1.2.2. Analiza mezomediului extern( furnizori, intermediari, clienți – cerere, concurenți,
organisme sau instituții publice)...................................................................................................22
1.3. Analiza SWOT........................................................................................................................26
2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de turism din Suceava................................................35
2.1 Formularea misiunii si obiectivelor........................................................................................35
2.2. Formularea alternativelor strategice..........................................................................................39
2.3. Elaborarea programului de actiuni pentru strategia de dezvoltare şi promovare a
turismului în judeţul Suceava.........................................................................................................40
2.4. Elaborarea drumului critic(PERT)............................................................................................52
3. Concluzii.................................................................................................................................54
Bibliografie.................................................................................................................................56
2
Introducere
Județul Suceava este unul dintre puținele județe ale României care prezintă potențial pentru
dezvoltarea majorității tipurilor de turism. În principiu, exceptând turismul maritim, în județ
se pot practica toate tipurile de turism: cultural, religios, turism rural și agroturism, ecoturism,
turismul montan, balnear, de afaceri. În ceea ce privește turismul cultural și mai ales cel
religios, județul Suceava este fruntaș la nivel național din punct de vedere al obiectivelor de
interes.
Sub aspect turistic, zona nordului Moldovei poate atrage un număr mare de turişti străini şi
români, dar poate conduce şi la supraaglomerare şi deteriorări ireparabile ale monumentelor
şi mediului. Strategia de dezvoltare turistică trebuie să urmărească menţinerea unui număr de
turişti în limitele sociale şi de mediu permise, crearea unor circuite atractive care să vizeze
toată zona, o promovare adecvată a zonei. Turiştii vin în Bucovina să vadă minunile acestei
zone încărcate de istorie, să pipăie piatra, să absoarbă atmosfera fermecată a unei ţări de
basm.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt
necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber. Bucovina este
una din zonele cele mai importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic prin monumentele
istorice şi de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici,
aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor tradiţii multiseculare. Dacă la
acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite, împreună cu susţinerea acestei
activităţi printr-o campanie publicitară eficientă, atât în ţară, cât şi în străinătate, prin toate
aceste se speră la dezvoltarea cât mai puternică a turismului în Bucovina.
Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model dinamic de

dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare,
la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune. Astfel, pentru a creşte
cota de participare a turismului bucovinean la eficienţa economică şi socială a turismului
românesc, în general, am considerat că amplificarea tuturor formelor de turism, a bazei
materiale şi a infrastructurii sunt de mare actualitate şi pot constitui direcţii de acţiune în
strategia modelării.
3
1. Analiza strategică a serviciilor de turism din Suceava
1.1. Analiza macromediului PESTE

A. Mediul POLITIC
România este o republica semiprezidenţială, cu un sistem de guvernare mulţi partid.

Pentru numirea preşedintelui sunt organizate alegeri libere din 5 în 5 ani (ultima dată au fost
organizate în anul 2014), primul ministru este numit de către preşedinte, iar Parlamentul(ales
în 2016) are o structura bicamerală: Senatul şi Camera Deputaţilor.
Există multe disensiuni între diferitele partide politice şi grupuri de interese, care în cele
mai multe cazuri duc la întârzierea punerii în aplicare a unor legi şi a rezolvării multiplelor
probleme cu care se confruntă ţară (ex. Legea Bugetului). Printre obiectivele noii guvernări
un loc important îl ocupă eforturi susţinute în această direcţie (participări la diferite întruniri,
congrese, conferinţe, încercarea de atingere a condiţiilor impuse de către UE şi alte foruri
internaţionale - FMI, BIRD etc.). Principala problema în momentul de faţă o reprezintă
corupţia la nivelul structurilor administrative şi de stat. Acest lucru se poate vedea, mai ales,
prin numărul mare de cercetări penale realizate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi celelalte
instituţii, dar şi de către protestele masive din ianuarie-februarie 2017.
Un alt obiectiv important, către care se concentrează atenţia României, este atragerea cât
mai multor investitori străini în ţară. Atragerea investiţiilor străine are că scop dezvoltarea
unor sectoare economice, aflate în declin sau în creştere, dar care nu beneficiază de resurse
financiare.
Într-o ţară cu vocaţie turistică, cu un bogat potenţial natural, cinegetic şi antropic, aşa cum
este România, rolul statului nu poate fi neglijat. Dezvoltarea turismului în ţară noastră,
necesită o coordonare la nivel macroeconomic şi mai mult chiar, elaborarea unui plan de
dezvoltare pe termen lung.
Direcţii de analiză avute în vedere sunt: stabilitatea politică (reflectată semnificativ de

modul de realizare a alternanţei la putere că şi de schimbările produse în sistemul politic şi
4
efectele economice, sociale şi culturale ale acestora), birocraţia şi corupţia specifice
funcţionarii sistemului politic şi sistemelor asociate (economie, societate).
Organizaţiile internaţionale la care România este participantă sunt:
• Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)
• Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA)
• Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA)
• Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA)
• Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE)
• Banca Europeană de Investiţii (BEI)
• Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
• Banca Mondială
• Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN)
• Centrul Internaţional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul

Investiţiilor (ICSID)
• Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere
• Consiliul de Cooperare Nord Atlantică
• Consiliul Europe
• Corporaţia Financiară Internaţională (IFC)
• Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA)
• Fondul Monetar Internaţional (FMI)
• Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (FNUAP)
• Iniţiativa Central Europeană (ICE)
• Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI)
5
• ONU
• Organizaţia Cooperării Economice a Marii Negre (OCEMN)
• Organizaţia Cooperării Economice a Marii Negre (OCEMN)
• Organizaţia Internaţională a Francofoniei
• Organizaţia Mondială a Comerţului
• Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAOs
• Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI)
• Organizaţia pentru Cooperare şi dezvoltare Economică (OCDE)
• Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM)
• OSCE
• Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE)
• PNUM
• Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)
• Procesul de Cooperare Dunăreană
• Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
În domeniul turismului există numeroase legi cum ar fi:
- OMT 55/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor

utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi
publice de persoane în trafic internaţional;
- OMT 170/2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile şi metodologia

pentru eliberarea licenţelor şi brevetelor în turism;
- OMT 188/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind

clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr.
510/2002;
6
- OMT 203/2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare şi/sau a licenţelor de
turism;
- OMT 235/2001 privind asigurarea turiştilor în cazul insolvabilitalii sau falimentului agenţiei
de turism;
- OMT 354 privind unele măsuri de reducere a poluării fonice în staţiunile turistice din zona
litoralului Marii Negre şi în celelalte staţiuni balneoclimatice;
- OMT 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi

exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement;
- OMT 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de

primire turistice;
- OMT 691 /2002 privind modificarea şi completarea OMT 170/2001;
- OMT 910/2002 pentru modificarea normelor aprobate prin OMT 170/2001;
- HG nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism

privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul
turismului;
- HG nr. 165 pentru modificarea şi completarea strategiei privind privatizarea societăţilor

comerciale din turism, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2001;
- HG nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului în turism;
- HG nr. 263/2001 privind amenajarca, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi

traseelor de schi pentru agrement;
- HG nr. 276/2001 pentru completarea normelor metodologice privind constituirea şi

utilizarea Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului;
- HG nr.305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;
- HG nr. 306/2001 privind practicarea de către agenţii economici din turism şi de către
instituţiile de cultură de tarife şi taxe nediscriminatorii pentru turiştii şi vizitatorii români şi
străini;
7
- HG nr. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile
turistice;
- HG nr. 559/2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare şi

nealimentare în staţiunile turistice;
- HG nr. 805/2001 privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru
serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică;
- HG nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în

trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic
internaţional;
- HG nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor turistice;
- HG nr. 1.412/2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001

privind clasificarea structurilor de primire turistice;
- OG nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri

arheologice că zone de interes naţional aprobată prin Legea nr.378/2001;
- OG nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care

fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată prin Legea nr. 564/2001;
- OG nr. 63/1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea
unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural;
- OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;
- OG nr.430/08.06.2005 privind acordarea dreptului de pescuit în scop recreativ/sportiv în

bazinele piscicole naturale.
- Legea nr. 56/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1997 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea
patrimoniului cultural naţional, aprobată prin Legea nr. 41/1995;
- Legea nr. 80/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2001
privind accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din
turism;
8
- Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;
- Legea nr. 229/23.05.2003 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism

în România;
- Legea nr. 271/5.10.2005 privind numărul de exemplare care se pot recolta în cadrul
sezonului de vânătoare 2005-2006;
- Legea nr. 547/ 17.10.2001 privind taxa pe valoare adăugată;
- Legea nr. 1143/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear şi de
recuperare;
- O.U. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
- Ordinul nr. 684/26.07.2005 pentru modificarea regulamentului privind organizarea

şi practicarea vânătorii;
- OMS nr. 201/1997 - pentru aprobarea normelor metodologice de avizare sanitară şi

autorizare sanitară;
- OUG nr.152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de

turism balnear şi de recuperare;
- OM 637/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi

criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;
B. Mediul economic
Se compune din totalitatea factorilor ce influenţează puterea de cumpărare şi structura

bugetului de cheltuieli ale consumatorilor. Cu toate că România a primit împrumuturi din
partea mai multor foruri internaţionale (FMI, BERD, Banca Mondială) multe sectoare ale
economiei româneşti sunt încă în declin. Turismul, în general, manifestă un efect
multiplicator asupra celorlalte domenii de activitate, impulsionând dezvoltarea economică în
ansamblu, dar în acelaşi timp, el este puternic influientat de situaţia economică şi socială,
fiind un eficient barometru al acesteia.
9
În România ultimilor ani fenomenele negative s-au accentuat. Corupţia a atins cote
ridicate întâlnindu-se la aproape toate nivelurile societăţii, momentan reprezentând una din
problemele majore cu care se confruntă ţară noastră. Existenţa unei legislaţii ce crează stare
de ambiguitate, reduce aportul capitalului privat autohton sau străin, condiţiile grele de
privatizare, interese de stat şi private obscure, favorizarea locaţiei de gestiune, toate aceste
motive determinând necesitatea creării şi promovării unor programe de revitalizare a
turismului românesc. În prezent se încearcă găsirea unor noi soluţii, cât mai viabile pentru
reducerea sau chiar eliminarea acesteia. Inflaţia în România rămâne una dintre cele mai
ridicate, faţă de ţările din regiune, dar perspectivele privind evoluţia inflaţiei s-au îmbunătăţit
în mod considerabil în ultimii ani, guvernul previzionând o continuare a scăderii inflaţiei.
Rată ridicată a inflaţiei a dus la scăderea nivelului de trăi, fapt ce a contribuit inclusiv la
scăderea numărului de turişti români cât şi la scăderea duratei sejurului în staţiunile
româneşti. Principalii indicatori macro-economici ai României.
Regiunea Nord-Est a înregistrat în anul 2016 cel mai mic PIB/cap de locuitor,
respectiv 5.305 euro, se arată proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil
teritorial pe când PIB/cap locuitor la nivel naţional a fost de 11.000 de euro.
Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul

fabricării de furnire şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate
sau fabricării îngheţatei. O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele
fizice autorizate sau profesiile liberale. În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o
deţin cele obţinute din activităţi de asistenţă medicală - circa 33% din totalul veniturilor,
comerţ – circa 29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%. Firmele cu cele mai
semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării de furnire şi
panouri din lemn, fabricarea altor produse chimice organice, fabricării produselor lactate şi a
brânzeturilor, fabricarea hârtiei şi cartonului sau comerţ cu ridicată al produselor electrice de
uz gospodăresc. O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice
autorizate sau profesiile liberale. În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele
obţinute din activităţi de asistenţă medicală, comerţ, avocatură sau notariat.
Rată şomajului în luna februarie 2017 la nivelul ţării a avut acelaşi nivel cu cel
înregistrat în luna precedentă, de 5,4%, rată şomajului la bărbaţi fiind cu 0,7 puncte
procentuale mai mare decât la femei.
10
C. Mediul SOCIAL
Din punct de vedere social şi administrativ, universitatea şi unitătile administrative

judetene pot contribui la utilizarea zonei de influentă pentru realizarea unor politici de
dezvoltare a resurselor umane în vederea creşterii potenialului fortei de muncă locale.
Conform datelor statistice existente la 1 iulie 2016, Regiunea Nord-Est avea o

populație stabilă de 3.695.831 locuitori, reprezentând 17,3% din populația totală a țării. Sub
acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord-Est are cel mai mare număr
de locuitori. Distribuția pe județe este următoarea: Bacău – 712.304 loc, Botoșani – 444.804
loc, Iași – 821.311 loc, Neamț – 560.755 loc, Suceava – 708.933 loc și Vaslui – 447.724 loc.
În raport cu datele colectate și centralizate cu ocazia realizării Recensământului populației și
locuințelor 2011 (date preliminare aug. 2012) se constata că populația totală stabilă a regiunii
este de 3.148.577 locuitori, din care 583.590 în județul Bacău, 398.932 în județul Botoșani,
723.553 în județul Iași, 452.900 în județul Neamț, 614.451 în județul Suceava și 375.151 în
județul Vaslui. În comparație cu datele publicate ale Recensământului Populației din 2002
populația regiunii a scăzut cu 14,3%. Din punct de vedere etnic, populația Regiunii Nord-Est
prezintă un grad înalt de omogenitate. Conform datelelor preliminare ale recensământului
populației și 23 locuințelor din 2011, din totalul populației, 97,9% este reprezentat de români,
0,1% de maghiari, 1,2% de romi, 0,2% de rușii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii. În graficul
următor este prezentată evoluția populației în perioada 2005-2011 la nivel național, respectiv
regional, pe total și pe medii de rezidență.
Pentru Regiunea Nord-Est, per total, se înregistrează un trend anual de descreștere

ușoară a populației. Pe medii de rezidență, descreșterea este mai mare în mediul urban și se
înregistrează în perioada 2013-2016. În mediul rural, în perioada 2015- 2016 are loc o ușoară
creștere (migrație a populației dinpre urban spre rural), în timp ce în 2013-2014 o ușoară
scădere ca urmare a migrației externe. În anul 2016, regiunea avea o densitate medie a
populației de 100,2 locuitori/kmp, valoare ce depășește media pe țară 89,5 locuitori/kmp .
Județul cu cea mai mare densitate este Iași cu 149,9 locuitori/kmp și cu cea mai mică
densitate Suceava cu 82,8 locuitori/kmp. Cele mai scăzute densități ale populației (inferioare
mediei regionale), în ordine crescătoare se înregistrează în următoarele localități urbane:
- județ Bacău: Slanic Moldova (42 loc/kmp);
- județ Botoșani: Stefanesti (58 loc/kmp);
11
- județ Neamț: Bicaz (60 loc/kmp);
- județ Suceava: Frasin (74 loc/kmp), Broșteni (14 loc/kmp);
- județ Vaslui: Murgeni (58 loc/kmp).
Şcoala, alaturi de alte instituţii, fac parte dintr-o societate în schimbare, în căutarea şi
promovarea valorilor reale, fiind supusă tranziţiei întregului sistem şi tuturor subsistemelor.
Activitatea se desfăşoară având la bază Legea Învăţământului, ordinele şi notificările care
susţin punerea în aplicare a reformei învăţământului, reforma managementului şcolar care
vizează autonomia instituţiilor de învăţământ, pregătirea în domeniul managementului
educaţional, raţionalizarea resurselor financiare şi umane
D. Mediul TEHNOLOGIC
Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra judeţului
Suceava, care s-a reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în
continuă dinamică.. Datele surprinse de către Institutul Naţional de Statistică sunt în continuă
scădere sub aspectul activităţilor de telefonie fixă. Aceasta deoarece în ultima perioadă, piaţa
acestui sector a fost acaparată de numeroase companii de telefonie fixă şi mobilă, vechii
abonaţi renunţă la reţeaua curentă în favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este
greu de estimat numărul persoanelor care deţin cel puţin un telefon mobil în întreg judeţul,
precum şi a unuia fix din pricina schimbărilor care au survenit în ultima perioadă. Cert este că
oricare tip de reţea este folosită, acest tip de comunicare este indispensabil. Structurile de
primire a turiştilor sunt asaltate de dorinţele actuale ale clienţilor de a deţine fax, pentru ca
aceştia să îşi poată rezolva problemele chiar şi atunci când sunt în concediu sau în deplasare.
Turismul de afaceri deţine în special acest tip de clienţi. Conform Raportului de cercetare
realizat în anul 2015 de către firma GALLUP pentru Autoritatea Naționala pentru
Administrare și Reglementare în Comunicații, se desprind următoarele concluzii pentru
Regiunea Nord-Est. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixă prin linie de acces la
nivel de gospodărie este de numai 54% cu 23 de puncte procentuale mai puțin față de
Regiunea București-Ilfov. Principalii furnizori de servicii de telefonie fixă sunt: Romtelecom
(77%), RDS&RCS (22%) și UPC (3%). Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă
la nivel de gospodărie este de 82%, cu 12 puncte procentuale mai puțin față de București-
Ilfov. Dintre deținătorii de cartele SIM, numai 33% au abonamente (cel mai mic procent
dintre toate regiunile), 55% au cartele preplătite, iar 12% ambele tipuri de servicii. Dintre 18
12
abonați, cei mai mulți au servicii furnizate de Orange și Vodafone. Totodată, 92% dintre
firmele și instituțiile care activează în regiune folosesc servicii de telefonie mobilă. În ceea ce
privește dotarea gospodăriilor din Regiunea Nord-Est cu calculatoare (PCuri) aceasta este
deficitară – doar 36% dintre acestea dețin un calculator, 5% un laptop, iar 5% și PC și laptop.
Practic 54% dintre gospodari nu au niciun calculator – procent dublu față de Regiunea
București-Ilfov. Totodată, cele mai multe gospodării fără calculatoare sunt amplasate în
mediul rural. De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare şi informare relativ
ieftin şi util. In plus, avantaj competitiv deţin acele structuri de primire a turiştilor care pun la
dispoziţia clienţilor a unei reţele wireless. Este o metodă mai eficientă de a accesa internetul
indiferent de poziţia persoanei în cadrul încăperii.
Activităţile de poştă au înregistrat în ultimii ani scăderi ale numărului de colete

poştale sau a trimiterilor cu valoare declarată. Gradul de penetrare a serviciilor de internet la
nivel de gospodărie este de numai 36% - 32% au acces la internet fix, 2% acces la internet
mobil, 2% acces și la internet fix și internet mobil. Practic 64% dintre gospodării nu au acces
la internet. În Regiunea Nord-Est, 42% din populația cu vârsta mai mare de 18 ani a utilizat
internetul în ultimele trei luni, 6% a utilizat internetul cu mai mult de trei luni în urmă, iar
50% nu a utilizat niciodată internetul. Totodată, 15% din totalul populației României care a
accesat internetul provine din Regiunea Nord-Est. Principalul motiv al celor care nu au
utilizat niciodată internetul îl constituie lipsa nevoii folosirii acestor servicii (persoane cu
acces la internet). În privința utilizării serviciilor e-commerce, în 2012, 24,8% din total
persoane în vârstă de 16-74 ani care au utilizat vreodată internetul din Regiunea Nord-Est au
comandat/cumpărat bunuri pe internet, procentul, practic dublându-se față de anul 2008. Un
procent important (49,7%) din aceste persoane au comandat îmbrăcăminte, produse sportive,
48,3% cărți, reviste, ziare, iar 44,4% au făcut aranjamente de călătorie și/sau cazare.
E. Mediul ECOLOGIC
Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă,astfel se

observa un interes atât din partea populatiei cât şi a administratiei locale pentru reducerea
gradului de poluare atmosferică. În acelaşi timp datorită aglomeraţiei urbane se produce
anumite disfuncţionalităţi de mediu, tendința de creştere a gradului de poluare atmosferică
datorat traficului rutier zonal intens, existenta unor arii din zona industrială cu soluri poluate
ce necesită tratare pentru stabilizare şi reutilizare, nivel crescut de zgomot ambiental generat
13
de traficul rutier atât în zonele imediat limitrofe căilor de transport rutier, cât şi în parcuri şi
alte zone de recreere.
Prin activitatea desfăşurată în regiunea respectivă se influenţează mediul înconjurător în

sensul menţinerii şi protecţiei mediului înconjurător sau prin degradarea şi poluarea lui.
Astfel, se impune o creştere a preocupărilor pentru acţiuni pe termen mediu şi lung în vederea
cunoaşterii şi protejării mediului înconjurător: folosirea unor tehnologii care reduc poluare,
menţinerea echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile.
1.2. Analiza mezomediului la nivel de ramură turistică

1.2.1. Analiza mezomediului intern( resurse umane, materiale, financiare, acorporale,
analiza performantei financiare, analiza locului sau poziționarii pe piața serviciilor de
turism)
Resurse financiare și analiza performanței financiare
Turismul reprezintă la ora actuală un sector de susținere a economiei Suceava, cu

potențial de dezvoltare, dar și cu interes din partea mediului de afaceri activ în acest domeniu.
În anul 2015, în acest sector activau la nivelul județului Suceava 725 de unități locale 28,49%
din totalul de 2544 existente în regiunea NE. Cifra de afaceri realizată de acestea, în anul
2015, reprezenta doar 3,33%, iar numărul de angajați numai 6,85% din total (3654). În anul
2016, în majoritatea cazurilor, cifra de afaceri și numărul angajaților a crescut. S-a observat o
concentrare a structurilor turistice active în ”Hoteluri și restaurante” în special în
domeniile:”Restaurante” -1610 și în ”Hoteluri și alte facilități de cazare” -1510.
Investițiile brute în bunuri corporale din unitatile locale, pe activități ale hotelurilor și
restaurantelor din Suceava au fost în 2013 de 1856 mil. Lei, în 2014 de 1837 mil lei, în 2015
de 2416 mil lei. Se observă că se investește din ce în ce mai mult în turismul din Suceava.
Conform unui studiu elaborat de GEA Strategy and Consulting, indicele de potențial
competitiv (ipc) calculat pe baza PIB/locuitor, Exporturi pe populația ocupată, nivel de
dezvoltare tehnologică, plasează județele regiunii Nord-Est în următoarele intervale:
- Iași – 0,2≤ipc<0,3 – potențial competitiv mediu
- Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui – 0,1≤ipc<0,2 – potențial competitiv redus
- Botoșani – ipc <0,1 – potențial competitiv inexistent
14
Observăm că Suceava se află în zona cu potențial competitiv redus.
În analiza sectorială prezentată mai sus, a fost evidențiată productivitatea muncii pe

fiecare activitate a economiei. Astfel, în anul 2015, a reieșit că cea mai ridicată productivitate
a muncii se înregistrează în sectorul ”Producția și furnizarea energiei electrice” (426,401 mii
lei/salariat), urmată, însă la mare distanță, de comerț (276,81 mii lei/salariat). Sectorul cu cea
mai scăzută productivitate a muncii este ”hoteluri și restaurante” (64,12 mii lei/salariat).
Însă, productivitatea muncii poate fi calculată și ca raport între valoarea adăugată

brută și populația ocupată. Astfel, au fost obținute, în anul 2015, aplicând formula de calcul
cele mai ridicate nivele ale productivității în industrie (15638 euro/persoană 83 ocupată),
informații și comunicații (11944 euro/persoană ocupată), construcții (9225 euro/persoană
ocupată).
Conform tabelului de mai jos, se observă că PIB-ul Suceava are o creștere destul de
bună de la 3,9% în 2012, la 4,5% în 2014.
Tabel. PIB Suceava pe anii 2012-2014
PIB Suceava 2012 2013 2014

Milioane lei, prețuri 11463,7 12603,6 13794,1
curente
Creșterea reală % 3,9 4,4 4,5
PIB/locuitor(euro) 3867 4272 4710
Cifra de afaceri realizată de toate cele 12732 societăți comerciale a fost de

8.136.269.001 lei. Hotelurile şi restaurantele ocupau 2,0728% din această cifră de afaceri,
adică 168.649.246 lei. Ponderea este medie spre mică având în vedere potențialul uriaș al
județului.
Regiunea Nord Est se caracterizează prin ponderea mare a numărului de unităţi

specializate în comerţ (43,0%) şi industrie (12,9%). În cadrul regiunii sectoarele industriale
cele mai reprezentative sunt industria alimentară, industria prelucrării lemnului, iar dintre
servicii, la nivel regional, se detaşează comerţul, urmat de activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice, transport şi depozitare, turism etc. Unităţile cu activitate de construcţii deţin o
pondere de 9,8% la nivel regional. Judeţul Suceava se înscrie în trendul regional. În anul
2015 cea mai mare pondere a întreprinderilor aveau ca obiect de activitate comerţul (38,6%),
15
urmate de întreprinderile cu activitate de industrie (14,5%), construcţii (9,8%), transporturi şi
depozitare (8,7%), activităţi profesionale, hoteluri şi restaurante (6,9%), ştiinţifice şi tehnice
(6,6%), ş.a
În 2015 din punct de vedere al numărului mediu de persoane ocupate în unităţile

locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, la nivel regional se detaşează
industria cu 34,6% (din care industria prelucrătoare 31,5%), urmată de comerţ (26,3%),
construcţii (11,9%), tranzacţii imobiliare si servicii prestate în principal întreprinderilor
(8,1%), transporturi, depozitare, comunicaţii (7,2%). La nivelul judeţului, în anul 2015, cel
mai mare număr de persoane ocupate erau concentrate în unităţi cu activitate de industrie
(34,5%), urmate de unităţile cu activitate de comerţ (30,1%), construcţii (11,5%),)
transporturi, depozitare, comunicaţii (9,5%), hoteluri şi restaurante (5,0%), tranzacţii
imobiliare şi servicii prestate în principal întreprinderilor (6,5%). Trebuie menționat că rata
șomajului în județul Suceava la sfârșitul lunii aprilie 2017 este de 4,62% și a avut un traseu
descendent pe tot parcursului acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Cu toate acestea, la nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai

semnificative din punct de vedere al rezultatelor economico-financiare au fost:
- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de

societăţile comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);
- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale);
- construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în creștere faţă de anul 2015 (786 societăţi
comerciale);
- transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la

nivel de judeţ (794 societăţi comerciale);
- fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51

societăţi comerciale).
PIB-ul Suceava în 2016 a fost de 16380 milioane lei. Din punctul de vedere al ramurilor
economice la formarea VAB în Suceava este repartizat astfel: 14,76% în Agricultură,
Silvicultură și Pescuit, 22,72% în Industrie, 7,79% în Construcții și 54,73 în Servicii. Pentru
determinarea profilului economic al regiunii vom lua în considerare activităţile cu
ponderea cea mai mare VAB, care sunt industria și serviciile.
16
πj = QIj / QAj
unde:
πj = coeficientul profilării județului Suceava
QIj = valoarea adăugată brută în servicii în județul Suceava
QAj = valoarea adăugată brută în industrie în județul Suceava
8965,16 mil lei

πj= =2,40
3721,53 mil lei
Astfel, coeficientul profilării județului Suceava >2, ceea ce rezultă că are un profil
bazat pe servicii. Este un rezultat pozitiv pentru a duce mai departe analiza referitoare la
turism, deoarece turismul face parte din sectorul serviciilor.
Canalizarea eforturilor de dezvoltare economică a județului trebuie direcționate către

sectoarele ce reprezintă potențial specific al județului Suceava. La nivelul judeţului Suceava,
sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate
în cursul anului 2016 de către persoane juridice au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere
de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale şi exploatarea şi
prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%. Județul Suceava deține un potențial mult prea
mare pentru agricultură și turism, spre exemplu, pentru ca principala contribuție la cifra de
afaceri a județului să vină din partea sectorului comercial. Se impune, așadar, impulsionarea
dezvoltării și a celorlalte sectoare, în special a sectorului agricol și turismului.
Resurse umane
Județul Suceava avea o populație de 631760 locuitori în 2014, 631030 în 2015 și

629498 în 2016. Observăm o scădere foarte mică a populației, ceea ce înseamnă un spor
natural negativ. Locuitorii dispun de 5 municipii, 11 orașe, 93 de comune cu 379 sate. Dintre
cei 629498 de locuitori din 2016, 257024 rezidau în zona urbană, iar 372474 rezidau în zona
rurală – o diferență destul de mare. Din punctul de vedere al vărstei, 178548 de locuitori
aveau între 0-19 ani, 419703 aveau între 20-60 de ani, iar 33473 peste 61 de ani.
În anul 2015, conform INS, populația activă a județului Suceava era de 237700.
Dintre aceștia, aproximativ 4200 de persoane lucrau în domeniul de hoteluri și restaurante.
Numărul de salariați era de 75887, iar rata șomajului în județul Suceava la sfârșitul lunii
17
aprilie 2017 este de 4,62% și a avut un traseu descendent pe tot parcursului acestui an. Dintre
cei 75887 din Suceava, 6,42% lucrează în domeniul HoReCa, adică 4871 salariați.
Resurse materiale
Judetul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale
raurilor Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara
din judet. 11 dintre acestea au f ost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orasul
Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii, care detinea
rolul de depozit. Prin acesta orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu
produse orientale atat catre Polonia cat si catre Ungaria.
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,

apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent,
judeţul Suceava deţine un potenţial turistic ridicat. Alături de pitorescul regiunii,
binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei
bucovinean, tradiţiile de sărbători şi portul popular dau culoare locală pentru atragerea
turiştilor.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est există 100 de arii naturale care au devenit
situri "Natura 2000": dintre care 18 în Suceava 44 "transjudețene" (situri ale căror limite se
întind peste două sau chiar trei județe din Regiunea Nord-Est și regiunile învecinate).
Regiunea are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă destinație turistică, dat
fiind fondul de resurse disponibile. Climatul este adecvat pentru tratamentele terapeutice,
incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ și de salină. Potențialul de dezvoltare al turismul
balneo-terapeutic este evidențiat de bogăția de izvoare minerale, cu ajutorul cărora s-ar putea
dezvolta turismul de tip wellness și spa, integrat însă în teritoriu printr-o gamă diversă de
activități specifice fiecărei zone, ținând cont de valoarea ridicată a duratei medii de ședere
turistică în aceste stațiuni. Printre acestea se numără: Vatra-Dornei, Cacica și așa mai departe.
De asemenea, se remarcă stațiunile climaterice Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului
(Suceava).
Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt:
 în mun. Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de Scaun a

Sucevei, Mănăstirea
 Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, etc.;
18
 în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor;
 în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa;
 în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa;
 în comuna Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru;
 în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna;
 în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara;
 în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei
(Munţii Rarău);
 în municipiul Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene;
 în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea;
 în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu;
 în comuna Cacica – Salina Cacica;
 în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor, s.a.
Patrimoniul turistic antropic este format monumente de interes internațional, național

și local, conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010. Acestea
includ situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memoriale, monumente
funerare sau de for public. Pe lângă vizitele în scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea
vizitelor la obiective turistice sunt de preferință orientate către monumentele religioase.
Acestea formează „coloana vertebrală tradițională” a atracțiilor turistice din Bucovina.
Mănăstirile din nordul Moldovei: Voroneț, Humor, Moldovița, Probota, Sfântul Ioan cel Nou,
bisericile Pătrăuți și Arbore și mănăstirea Sucevița au fost incluse în patrimonial mondial
UNESCO.
Indicatorii economici care caracterizează acest sector și care vor fi prezentați sunt
următorii: capacitatea de cazare în funcțiune, numărul de turiști, numărul de înnoptări, durata
medie de ședere.
Tabel 1. Numărul de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe

tipuri de structuri în județul Suceava
Hoteluri 46
Hosteluri 11
Moteluri 6
Vile turistice 16
Cabane turistice 13
19
Bungalouri 3
Sate de vacanta 1
Campinguri 4
Popasuri turistice 3
Casute turistice 1
Pensiuni turistice 88
Pensiuni agroturistice 151
TOTAL 343
Acest tabel ne arată că Suceava deține 343 unități de cazare, adică 4.93% din cele
6946 unități existente în România. Este un procent peste media judetelor din România. Tot de
aici obsevăm ca cele mai multe structuri de primire sunte pensiunile turistice și agroturistice,
cu un procent de 69,67% din total.
Tabel 2. Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire

turistica în județul Suceava( locuri disponibile/zi)
Hoteluri 4152
Hosteluri 340
Moteluri 280
Vile turistice 297
Cabane turistice 243
Bungalouri 104
Sate de vacanta 86
Campinguri 244
Popasuri turistice 120
Casute turistice 10
Pensiuni turistice 1964
Pensiuni agroturistice 2770
TOTAL 10610
Cu toate că sunt doar 46 de hoteluri în județul Suceava, acestea ocupă 39,13% din capacitatea
totală de suport. De aceasta dată, pensiunile ocupă doar 44% din totalul capacității. Este un
procent aproape egal, deși diferența nu număr din tabelul precedent este foarte mare.
Totalul de sosiri din județul Suceava realizate în anul 2016 este de 342710, iar numărul de
înnoptări a fost de 759754. Ceea ce înseamnă un sejur mediu de 2,21 zile.
Analiza locului și poziționarea pe piață a serviciilor de turism
Județul Suceava este unul dintre puținele județe ale României care prezintă potențial
pentru dezvoltarea majorității tipurilor de turism. În principiu, exceptând turismul maritim, în
județ se pot practica toate tipurile de turism: cultural, religios, turism rural și agroturism,
20
ecoturism, turismul montan, balnear, de afaceri. În ceea ce privește turismul cultural și mai
ales cel religios, județul Suceava este fruntaș la nivel național din punct de vedere al
obiectivelor de interes. Din punctul de vedere al turismului montan însă, mai are câțiva
competitori, cel mai acerb fiind reprezentat de Valea Prahovei. Turismul montan în județul
Suceava prezintă niște particularități care îl recomandă unui grup țintă aparte de cel care
preferă turismul în Valea Prahovei. În vreme ce pe Valea Prahovei dezvoltarea imobiliară
necontrolată a știrbit din frumusețea peisajelor și a moștenirii arhitecturale, județul Suceava
păstrează încă particularitățile arhaice ale priveliștilor și ale clădirilor, fără a face însă rabat la
standardele de confort.
Turismul în județul Suceava trebuie să fie dezvoltat și prin revitalizarea zonelor cu

potențial. În acest sens, inițiativele precum proiectul de amenjare turistică a salinei Cacica
trebuie susținute, fără a ramâne însă singulare. De asemenea, eforturile autorităților locale și
județene de a promova brandul turistic al județului se fac auzite, Suceva fiind optat în
detrimentul altor destinații din țară, în special în perioada sărbătorilor (Crăciun în Bucovina,
Paște în Bucovina, Pelerin în Bucovina, Hora Bucovinei). Sunt încă necesare măsuri în acest
sens, începând de la asigurarea infrastructurii suport pentru turism și până la acțiunile de
promovare (spre exemplu, o mai bună conectare a zonei Moldovița - Putna la traseul turistic
binecunoscut al mănăstirilor). Dincolo de importanța ocrotirii moștenirii meșteșugurilor
precum olăritul, ceramica neagră, construcţia instrumentelor populare şi prelucrarea artistică
a lemnului, confecționarea straielor populare, etc, păstrarea meșteșugurilor tradiționale poate
reprezenta un generator economic, mai ales în combinație cu agroturismul și agricultura
ecologică. Județul Suceava trebuie să fie în continuare promovat drept o zonă turistică ce
pune accent și pe moștenirea tradițională. În acest context, considerăm oportună realizarea
unui proiect de valorificare a moștenirii culturale prin amenajarea în județul Suceava a unui
sat autentic tradițional – Satul Bucovinean
1.2.2. Analiza mezomediului extern( furnizori, intermediari, clienți – cerere, concurenți,

organisme sau instituții publice)
Furnizorii
Sunt reprezentați prin unitățile hoteliere și pensiuni.Zona Bucovinei are o mare

diversitate a locurilor de cazare:Hotel Balada Suceava,Hotel Vatra Dornei,Hotel Maestro
Vatra Dornei,Pensiunea Dany Vatra Dornei ,Pensiunea Florinel.
21
Furnizorii de forță de muncă sunt recrutați prin mijloacele media sau ,practicanţii de la
cursurile THR , in urma unei practici efectuate de aceştia la agenţie,site-uri
specializate,publicarea anunţurilor la mica publicitate
Intermediarii
Intermediarii sunt firme specializate in crearea si distribuirea produselor turistice.

Intermediarii de pe piata turistica se impart in doua mari categorii:
-Agentii de turism si comerciantii, acestia din urma fiind agenti economici specializati in
realizarea actelor de vanzare-cumparare a serviciilor turistice si caresunt grupati
in detailisti (agenti care sunt autorizati sa vanda clientilor serviciile turistice) si angrosisti (de
tipul “voiajistilor” sau tur-operatorilor, pozitionati pe canalul de distributie intre furnizorii de
prestatii si detailisti; prestatorii anumitor servicii specifice, fara de care nu se poate desfasura
inmod corespunzator activitatea firmelor turistice, de tipul asiguratorilor, bancilor etc
- Turoperatori sau organizatori de voiaje, numiti si “producatori” sau “angrosisti”. Acestia

sunt cei care creeaza si vand produsele turistice integrate, utilizand in acest scop serviciile
oferite de prestatarii individuali din industrie:Voyage Tour, Deea Turism, Bilco Travel.
Clientii
Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei,

ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie
comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele zonei care plac mai mult anumitor
tipuri de clienti. Astfel că există, de asemenea, un număr semnificativ de turişti potenţiali, şi
efectivi, care au una sau mai multe motivaţii speciale pentru a vizita regiunea, de exemplu
artă bizantină unică ilustrată de mănăstirile din Bucovina.
Cele mai cunoscute atracţii turistice în rândul turiştilor străini sunt Bucureştiul, sudul
Transilvaniei, în principal Braşov, Sibiu cetatea Sighişoara, Bucovina.
O mare parte a turistilor din zona Bucovinei este reprezentată de către turistii străini
veniți in România in special pentru aceste zone incarcate spiritual având o mare diversitate de
mănăstiri cu o vechime de câteva sute de ani,un exemplu este cel al mănăstirii Voroneț fiind
recunoscută pentru culorile sale unice(albastrul de Voroneț).
Concurența
22
Avand in vedere unicitatea zonei Bucovina, prin frumusetea naturii, a masivelor
muntoase, a mânațstirilor și bisericilor medievale, a rezervatiilor naturale si a bogăției
fondului cinegetic putem considera că acest produs turistic are un important avantaj
competitiv. Totodată, în Romania există diferite zone turistice care pot oferi unele din
frumusețile enumerate mai sus, de aceea vom analiza toate formele de concurență.
Concurenta de produs se referă la acele produse turistice care oferă excursii culturale
și de turism de vânătoare și turism sportiv în diferite zone ale țării. Acest gen de excursii nu
sunt foarte numeroase deoarece în zona Bucovinei numarul mare al mânăstirilor este grupat
pe o distanță foarte mică, turiștilor rămânându-le timp pentru admirarea peisajelor și
practicarea vânătorii și pescuitului sportiv.
Concurenta de marca se refera la competitia care se creeaza intre diferitele destinatii

turistice. Pentru turistii romani, unele dintre destinatiile turistice foarte interesante sunt muntii
Apuseni, cu satele asezate in vaile acestora si cu obiceiurile traditionale specifice.
Avand in vedere faptul ca una dintre caracteristicile produsului este fondul cinegetic bogat si
diversificat si prezentarea unei obiceiurilor traditionale mai putin cunoscute, consideram ca
putem concura cu orice alta destinatie.
Concurenta formala consta in existenta unor materiale (filme, carti) despre zona
Bucovinei care ar putea inlocui o vizita in aceste zone. Numarul cartilor despre aceasta zona
sau a unor documentare este destul de redus. Mai mult, segmentul tinta vizat nu se poate
multumi cu o vizionare a unui film ci simte nevoia de a se afla in mijlocul actiunii la
vanatoare si pescuit.
Concurenta generica este cea intre produsul turistic al Bucovinei si achizitia de bunuri
de folosinta indelungata. Segmentul nostru sunt persoane care au achizitionat deja aceste
bunuri si sunt in special persoane dornice de cunoastere a valorilor vanatoresti si culturale
specifice zonei.
Din punct de vedere al agentiilor de turism care organizeaza excursii in zona

Bucovinei enumeram: S.C. Dorna Turism S.A., S.C.Sind Romania S.R.L., S.C. INTUS S.A.,
Millenium Tour, Bilco Travel, Instant Travel and Tours, Central Tourism, George Turism.
Institutii
23
Activitatea oricărei zone, ca şi a celorlalţi agenţi din cadrul micromediului regiunii, se
află şi sub influenţa altor factori de mediu, care acţionează pe o arie mai largă.
Mezomediul regiunii cuprinde totalitatea instituţiilor, care prin acţiunile şi deciziile

lor influenţează acţiunile şi deciziile zonei, influenţa aceasta are un caracter general şi este
exercitată de instituţii care:
-dispun de o putrere tutelară, instituţi politice şi administrativ-internaţionale (Bruxelees)
-naţionale(Parlament, Guvern)
-regionale şi locale (Consilii regionale).
Ministerul Turismului este instituţia de specialitate a administraţiei centrale care

pune în aplicare politică în domeniul turismului, conform Programului de Guvernare adoptat
de Parlament.
Activităţi ale ministerului:
- elaborează strategia şi programele de dezvoltare a turismului;
- coordonează, decide şi efectuează procesul de privatizare în turism;
- organizează acţiuni de promovare turistică atât pe plan intern, cât şi prin birourile de
promovare turistică din străinătate;
- elaborează norme pentru buna desfăşurare a activităţilor turistice;
- autorizează unităţi de învăţământ care pregătesc personal specializat;
- autorizează şi licenţiază agenţi economici care desfăşoară activităţi de oferire,

comercializare, vânzare de serviciil şi pachete de servicii turistice, precum şi care crează
produse turistice pe teritorilul României;
- acordă agenţilor economici din domeniul turismului asistenţă de specialitate şi

informaţii generale privind strategia şi programele de dezvoltare elaborate de Guvern;
- acordă asistenţă tehnica de specialitate pentru autorităţile publice locale, în scopul

dezvoltării şi promovării produsului turistic naţional.
24
-dispun de o putere instituţională şi ale căror decizii pot influenţa direct întreprinderea
(sindicate, agenţii, asociaţii), şi de o putere economică (marile întreprinderii),
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (A.N.A.T.) - a fost înfiinţată in august

1990 şi are sediul în Bucureşti. Membrii sunt contituiţi din agenţii de turism private. Din cele
peste 1000 de agenţii licenţiate active în România, 600 sunt membre A.N.A.T.
Activităţile asociaţiei sunt: programe de perfecţionare a personalului din agenţiile de

turism; sprijinirea agenţiilor pentru licenţiere; relaţia cu Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor si Turismului; relaţii comerciale între agenţii; creearea unei secţii turistice la
Camera Română de Comerţ.
Planul de dezvoltare pentru perioada următoare are în vedere: să dezvolte relaţiile cu

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului; să includă noi membrii; să sprijine
implementarea condiţiilor legale pentru activitatea agenţiilor de turism; să facă reclamă
comercială agenţiilor de turism; noi programe de pregătire pentru angajaţi şi managerii din
turism; să dezvolte relaţii cu organizaţii profesionale similare din alte ţări.
Patronatele sunt organizaţii ale patronilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca
persoane juridice de dpret privat, fără scop patrimonial. Acestea reprezintă, susţin şi apără
interesele membrilor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane
juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul lor de activitate, atât pe plan naţional cât şi pe
plan internţional, potritvit propriilor statute şi îna cord cu prevederile Legii 356/2001.
1.3. Analiza SWOT

În cadrul sistemelor sociale şi economice pentru înţelegerea fenomenelor, previziunea
şi reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de
a proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr-o investigaţie bazată
pe analiza SWOT. În continuare, vom analiza puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri
ale turismului din Suceava, grupate în opt categorii: cadru natural, potențial turistic,
infrastructură, mediul, mediul de afaceri, cercetarea/inovarea în tehnologie și IT/crearea
societății informaționale, dezvoltarea rurală și resursele umane. Ca urmare a efectuării
analizei SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-au identificat următoarele:
1. Cadru Natural
Puncte tari Puncte slabe
- Poziția geografică: peisaje naturale, - Insuficiența valorificare şi dezvoltare a
25
atractive; potenţialului turistic de care dispune
- Relief foarte variat – o zonă naturală judeţul;
deosebită; - Insuficienta pregătire de specialitatea
- Floră, faună = diverse; unor lucrători din industria ospitalităţii;
- Resurse naturale (ale solului şi - Insuficienta comunicare şi coeziune
subsolului) bogate; pentru realizarea unor obiective majore în
- Ecosistem, rezervaţii naturale; domeniul turismului.
- Existenţa arealelor turistice (zone)
deosebite;
- Posibilitatea de a practica diversetipuri de
turism pe toată perioada anului (în toate
anotimpurile).
Oportunități Amenințări
- Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: - Condiţiile meteo aspre (verile reci şi
Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş ploioase, iernile geroase cu precipitaţii
(staţiune etnografică); abundente);
- Susţinerea proiectelor care introduc - Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să
valoare turistică, obiective şi evenimente fie un produs complex, să valorifice în
culturale şi spirituale din Bucovina; totalitate potenţialul de care dispune zona
- Încurajarea dezvoltării unor noi forme de şi atracţiile culturale şi tradiţionale.
turism (de exemplu turism ştiinţific, de
aventură).
2. Potenţialul turistic
- Existenţa monumentelor istorice - Promovarea insuficientă a unor obiective
(mănăstirile din Bucovina); turistice (număr redus de centre de
- Existenţa „celor 1000 de biserici”; cea informare turistică, lipsa materialelor
mai mare densitate de biserici şi mănăstiri promoţionale de tipul broşurilor oferite
cu valoare de patrimoniu din tară; gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor
- Existenţa muzeelor; ghiduri culturale din care turistul să poată
- Existența site-ului turismbucovina.ro; afla activităţile şi evenimentele culturale
- Practicarea de către localnici a activității ce se desfăşoară pe parcursul sejurului
artizanale: pictarea icoanelor, ugul său);
lemnului, olărit, sculptură, tesutul și - Lipsa spaţiilor adecvate de cazare în
lucrările din piele, blanărie, măști incinta mănăstirilor sau în preajma
26
populare; obiectivelor cultural-religioase;
- Posibilitatea practicării a numeroase - Lipsa organizării evenimentelor care să
forme de turism: turismul cultural- pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile
religios, turismul balnear (Vatra Dornei, din regiune;
Tinovul Mare), rural, de tranzit, turismul - Lipsa posibilităţilor de servire a mesei în
pentru echitație, pentru vânătoare, pentru apropierea spaţiilor cultural-religioase;
sporturi de iarnă , turismul extrem sau - Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea
alpinismul; monumentelor istorice şi culturale;
- Existenţa caselor memoriale; - Probleme curente legate de nivelul ridicat
- Valorificarea spaţiului multicultural şi al prețurilor și condițiilor de livrare a
multietnic, cu un bogat trecut istoric. serviciilor;
- Ofertă de agrement insuficientă – agenţii
economici din domeniu nu dispun de
echipamente de recreere şi practicare a
sporturilor accesibile turiştilor.
- Fosta criza economică și cea socială din - Concurenţa puternică din partea ţărilor
prezent, determină dezvoltarea turismului învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia);
religios și rural; - Lipsa de coeziune a măsurilor de
- Cultivarea interesului faţă de valorile dezvoltare economică şi socială pe fondul
cultural spirituale ale poporului român; accentuării lipsei de încredere a
- Constituirea Parcului Naţional Regional populaţiei în redresarea economică a ţării;
al Mănăstirilor din Bucovina; - Degradarea monumentelor de artă şi
- Restaurarea monumentelor istorice, arhitectură;
mănăstiri şi refacerea unor obiective - Lipsa de colaborare între regiuni pentru
turistice de mare interes (Cazinoul de la dezvoltarea turismului (promovarea unui
Vatra Dornei); turism care să includă zona Maramureş şi
- Introducerea ghidajului în căşti în Bucovina);
autocare şi la obiectivele turistice în limbi - Îngrădirea educaţiei religioase prin
de circulaţie internaţională; scoaterea religiei din programa şcolară;
- Crearea unei Burse de turism la Suceava; - Interzicerea derulării programelor
- Includerea unor case de vacanţă(pensiuni religioase de către agenţiile de turism.
agroturistice) în reţeaua de agenţi de
turism din România şi în reţelele
27
europene profesionale.
- Încurajarea unor noi forme de turism şi
valorificarea moştenirii istorice, culturale,
spirituale şi de tradiţie;
- Participarea Bucovinei la târguri și
expoziții naționale și
internaționale( Târgul de Turism al
României, Târgul de Turism Ferein
Messe – Viena, Austria, Târgul de
Turism CMT – Stuttgart, Târgul de
Turism al Republicii Moldova –
Chișinău, International Fair of Tourism,
Sport and Sailing 2015 – Katowice ).
3. Infrastructură
- Drumul european E85; coridorul pan- - Dezvoltarea coridorului european est-
european IX; vest;
- Trei aeroporturi internaționale în - Infrastructură rutieră modernizată (se află
apropiere: Aeroportul din Suceava – sub standardele minime acceptate); reţele
Salcea, Iaşi şi Bacău; de alimentare cu gaze, apă potabilă şi
- Reţeaua feroviară; canalizare slab dezvoltate, mai ales în
- Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni, mediul rural;
hoteluri, moteluri) cu respectarea - infrastructura de sănătate şi educaţie
standardelor internaționale. insuficient modernizată;
- infrastructura pentru drumeţii (drumuri
forestiere, cărări de munte) nesemnalizate
şi neîntreţinute corespunzător
( marcajecorespunzătoare );
- slaba dezvoltare a infrastructurii turistice,
lipsa magazinelor cu articole de
specialitate pentru turişti (suveniruri,
hărţi, ghiduri, pliante).
- Modernizarea infrastructurii aeriene; - Capacitatea scăzută a populaţiei din
Numărul tot mai mare de rute aeriere și regiune de a prelua costuri specifice de
28
companii cu prețuri foarte mici către utilizare şi întreţinere a infrastructurii
România și în interiorul acesteaia. reabilitate, modernizate sau construite,
- Modernizarea, extinderea şi refacerea datorită posibilităţilor materiale şi
infrastructurii de transport rutier; financiare reduse;
- Extinderea şi modernizarea infrastructurii - Furnizarea anumitor tipuri de servicii din
de mediu; infrastructura de utilităţi implică costuri
- Realizarea unor proiecte de infrastructură foarte ridicate;
în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus. - Insuficiența colaborare între
administraţiile publice locale şi judeţene
pentru promovarea unor mari proiecte de
interes judeţean sau naţional.
4. Mediul
- Existenta resurselor necesare de apa - Poluarea atmosferică şi nivel crescut de
potabilă în majoritatea localităţilor, atât zgomot în localităţile urbane, datorită
din punct de vedere cantitativ, cât şi traficului rutier;
calitativ; - Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
- Dotarea laboratorului APM Suceava cu ca urmare a inexistenţei/insuficienței
tehnică performantă de monitorizare a capacităţii de epurare a apelor reziduale
mediului; în staţiile de epurare;
- Poluare scăzută a aerului în judeţ datorită - Inexistenţa sistemelor centralizat ede
închiderii/ retehnologizării unor agenţi alimentare cu apă în mediul rural şi
poluatori; gradul de uzură avansat al reţelelor de
- Utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi distribuţie apă potabilă din zonele rurale;
îngrăşămintelor chimice, cu efecte - Colectarea neselectivă a deşeurilor şi
favorabile asupra dezvoltării unei lipsa sistemelor de colectare a acestora în
agriculturi ecologice; zonele rurale;
- Posibilitatea de a crea capacităţi de - Creşterea gradului de eroziune a solului
producţie care să producă şi să valorifice datorită posibilităţilor reduse de efectuare
produsele ecologice. a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.
- Existenţa unor programe cu cofinanţare - Fonduri insuficiente destinate protecţiei
internaţională orientate direct pentru mediului;
protecţia mediului şi a naturii (LIFE, - Continuarea defrişărilor necontrolate cu
ECOLINKS, REC, GEF şi altele); efecte asupra poluării aerului, eroziunii
29
- Dezvoltarea parteneriatelor în vederea solului;
derulării proiectelor de mediu; - Depozitarea necontrolată adeşeurilor în
- Posibilitatea finanţării/cofinanţării de la mediul rural;
Fondul de Mediu a unor proiecte - Existenţa unor zone predispuse la
prioritare de mediu; dezastre naturale (alunecări de teren,
- Elaborarea şi respectarea măsurilor inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a
cuprinse în Planul Local de Acţiune localităţilor.
pentru Protecţia Mediului al judeţului
Suceava.
5. Mediul de afaceri
- Cifra de afaceri din domeniul hotelier, - Mediul fiscal şi legislativ instabil;
restaurante, agenţii de turism este - Asigurarea resurselor financiare bugetare
realizată de IMM-uri cu activitate în acest (de către autorităţile locale în vederea
domeniu; facilităţii accesării de finanţări
- Finalizarea procesului de privatizare rambursabile sau nerambursabile);
(agenţii economici din domeniul - Insuficienta colaborare între universitate
turismului îşi desfăşoară activitatea (Facultățile cu profil turistic) şi agenţii
numai în domeniul privat). economici cu activităţi în domeniul
turismului.
- Crearea Centrului de afaceri - Modificările legislative repetate (inclusiv
(expoziţional) „Bucovina” de lângă cele fiscale);
Aeroportul Suceava; - Slaba competitivitate a firmelor din judeţ,
- Posibilitatea dezvoltării mediului de comparativ cu cele din statele UE;
afaceri ca rezultat al construcţiei - Blocajele financiare care se produc
parcurilor industriale şi a incubatoarelor periodic;
de afaceri; - Gradul redus de asociativitate şi
- Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul cooperare a IMM-urilor
serviciilor.
6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale
- Existenţa centrului universitar - Insuficienta finanţare a sectorului
(preocupări în cercetare, inventică, decercetare-inovare, IT;
inovare tehnologică, informatizare şi - Insuficienta conlucrare între mediul
promovarea societăţii informaţionale); academic, instituţiile specializate şi
30
- Existenţa Băncii de Resurse Genetice cercetare şi agenţii economici cu privire
Vegetale Suceava; la folosirea rezultatelor activităţii de
- Existenţa Staţiunii de Cercetare şi cercetare şi de transferul tehnologic.
Dezvoltare Agricolă Suceava, Staţiunii de
Cercetare şi Dezvoltare în pomicultură
Fălticeni, Staţiunea pentru Cercetare în
cultura molidului – Câmpulung
Moldovenesc.
- Dezvoltarea transferului de tehnologie - Migrarea forţei de muncă calificate şi
prin parcurile tehnologice şi de soft specializate din cercetare-inovarecătre
realizate încadrul programelor cu alte ţări care oferă un salariu motivant;
finanţare externă; - Costurile ridicate privind accesul la
- Dezvoltarea într-un ritm accelerat a tehnologie pe plan mondial şi care pot
comerţului electronic şi a pieţei e- genera noi decalaje.
bussiness;
- Dezvoltarea societăţii informaţionale prin
convergenţa canalelor de comunicaţii;
- Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din
Europa şi SUA care promovează cele mai
avansate tehnologii.
7. Dezvoltarea rurală
- Producţia agricolă; - Ponderea ridicată a populaţieiconcentrate
- Producţia silvică; în mediul rural;
- Producţia cinegetică; - Exploataţiile agricole se realizează pe
- Existenţa centrelor de recoltare şi loturi de dimensiuni mici, ceea ce
valorificare a fructelor de pădure, a conduce la un grad de valorificare redus;
ciupercilor. - Utilajele din parcurile agricole existente
la nivelul comunelor sunt insuficiente
având un grad de uzură avansat şi nu sunt
performante.
- Acordarea de facilităţi pentru asocierea - Slaba competitivitate a firmelor de profil
deţinătorilor de terenuri agricole, în din judeţ cu cele din statele membre ale
conformitate cu prevederile legislaţiei în UE;
31
vigoare; - Acces redus la credite pentru dezvoltarea
- Creşterea producţiei agricole datorită rurală;
folosirii substanţelor fertilizatoare - Acces redus la granturine rambursabile,
ecologice; la activităţi desfăşurate în mediul rural,
- Valorificarea potenţialului silvic şi deoarece nu sunt preluate informaţiile.
cinegetic de care dispune judeţul.
8. Resursa umană
- Ponderea populaţiei tinere este mare; - Colaborarea deficitară între actorii de pe
- Facultatea de turism în județ; piaţa turistică;
- Şcoala de arte şi meserii în județ; - Ponderea ridicată a populaţiei din mediul
- Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor rural care nu are posibilitate materială de
şi a personalului care desfăşoară activităţi a dezvolta o activitate în acest domeniu;
în domeniul turismului; - Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau
- Preocuparea autorităţilor locale pentru a centrelor de servicii integrate de
dezvoltarea acestui sector de activitate. consultanţă pentru persoanele interesate
să desfăşoare activităţi în acest domeniu.
- Elaborarea Planului Regional de Acţiune - Slaba capacitate a firmelor de consultanţă
pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic din judeţ;
(PRAI) 2013-2018; - Nepregătirea şi neutilizarea
- Constituirea Consorţiului Regional NE corespunzătoare a forţei de muncă prin
pentru dezvoltarea învăţământului programe de integrare pe piaţa muncii;
profesional şi tehnic TVET şi a - Migraţia forţei de muncă calificate spre
învăţământului universitar tehnic; alte zone sau alte state.
- Consolidarea relaţiilor de parteneriat între
toţi operatorii turistici de zonă şi
organizaţiile neguvernamentale cu
activitate în domeniul turistic;
- Crearea unor parteneriate cu organisme
sau investitori străini în sectorul turistic;
integrarea în programele finanţate de
Uniunea Europeană.
32
Din analiza realizată se pot extrage probleme critice care influenţează asupra
activităţii turistice. Acesea sunt:
1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80-90% din circuitele turistice din
România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de
şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi;
2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;
3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;
4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;
5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;
6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţeleide
distribuţie de produse artizanale specifice;
7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.
2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de turism din Suceava

Formularea corectă a acestei strategii un punct foarte important deoarece oferă o viziune
clară a supra viitorului serviciilor de turism din Suceava. În realizarea acesteaia vom lua în
considerare cele 4 maxime ale lui Schrempf:
Maxima 1: „Trebuie bine precizat orizontul de timp”;
Maxima 2: „Concentrarea asupra unui număr redus de pieţe”;
Maxima 3: „Cunoaştete pe tine însuţi”;
Maxima 4: „A cunoaşte clientela şi a cunoaşte concurenţa”.
2.1 Formularea misiunii si obiectivelor

În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava s-a
pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creşteri
economice şi sociale. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea
economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare
armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca
33
obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi
beneficiul pe termen lung al întregii societăţi. Totodată, s-a pornit de la necesitatea creării
unei mărci turistice Bucovina, care să fie promovată printr-un Program Naţional de
Marketing şi Promovare a Bucovinei.
Scopurile acestei strategii este :
- de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni cu scopul de dezvoltare şi

promovare a turismului;
- de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică ;
- de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact

scăzut asupra mediului ;
- de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în industria turistică ;
- de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile de voluntariat

ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în judeţul Suceava ;
- de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali ( primari, preşedintele

Consiliului judeţean), parlamentarii judeţeni, să implementeze acţiunile cuprinse în strategie,
fie să întreprindă acţiuni privind modificările legislative ce se impun;
- de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani;
- de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri, asociaţii şi

fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect în dezvoltarea turismului în judeţ.
Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona

Bucovinei – factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul
Suceava.
Obiectivele specifice sunt :
1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava;
2. Creştereaa fluxului de turişti în Bucovina;
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -

culturale;
34
4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;
5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;
6. Crearea unei mărci turistice Bucovina;
7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;
8. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului;
9. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.
Programul de dezvoltare a unui produs sau a unei zone turistice pe piaţa naţională şi
internaţională presupune stabilirea unui program complex de marketing şi implică rezolvarea
unor probleme legate de definirea produsului sau caracterizarea zonei. Opţiunile strategice pe
care le vom avea în vedere pot fi grupate în funcţie de poziţie, de principalele dimensiuni,
precum şi de trăsăturile pieţei, în:
- strategia de creştere, respectiv de dezvoltare a activităţii de piaţă;
- strategia menţinerii activităţii de piaţă, caracteristică parților cu firme cu potenţial limitat pe

pieţele turistice saturate;
- strategia restrângerii activităţii de piaţă, caracteristică firmelor din turism care trebuie să-şi
reorienteze profilul de activitate pentru că piaţa este în regres.
Turismul reprezintă pentru Suceava sectorul economic care dispune de un valoros

potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât
a investitorilor, cât şi a turiştilor (români, străini). Acest lucru este însă îngreunat de
concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia) şi de
amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc. Marele avantaj al
Sucevei pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezența resurselor naturale și culturale
cu o mare diversitate și armonios repartizate în teritoriu, care dau posiblitatea practicării
întregii game de forme de turism. Pentru completarea ofertei turistice generale, slab
diversificată în prezent, Suceava dispune de numeroase resurse turistice de exploatat și
valorificat. În acţiunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic trebuie să se pună
accent pe componenta culturală alături de cea naturală (în cadrul valorificării acestora), pe
calitatea şi funcţionalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în ceea ce
35
priveşte calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu preţurile şi tarifele impuse de
prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.
Produsul turistic se va adresesa atât turiştilor interesaţi de cultură, cât şi celor care
studiază cultura din zonă şi celor care întreprind pelerinaje religioase. Vor fi luați în calcul și
oamenii de afaceri din categoria consumatorilor de turism. Atracţiile turistice trebuie să se
dezvolte incluzând numeroase aspecte ce vor fi analizate și evidențiate în paginile următoare.
Atracțiile vor presupune urmatoarele aspecte:
- întocmirea unui sistem de organizare a vizite lor la principalele puncte de atracţie;
- o bună semnalizare şi informare turistică atât la punctele de atracţie şi muzee, dar şi la

nivel regional;
- dezvoltarea unor atracţii complementare care să reducă presiunea asupra atracţiilor

principale şi deteriorare a mediului;
- restaurarea monumentelor şi protejarea acestora;
- reabilitarea spaţiilor de cazare din principalele centre şi construirea altora de-a lungul
rutelor principale şi lângă punctele de atracţie;
- încurajarea facilităţilor de turism rural;
- modernizarea drumurilor şi realizarea unor puncte de oprire convenabile, de preferat

la încrucişările de drumuri;
- asigurarea protecţiei rutelor cu peisaje frumoase, a pădurilor;
- întocmirea unui program de reabilitare a hotelurilor şi dotărilor, de construire a noi

clădiri, de restaurare şi conservare a Mănăstirilor.
36
2.2. Formularea alternativelor strategice
1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava
Consiliul judeţean, în colaborare cu cele locale, îşi propune până în 2021 următoarele:
realizarea, modernizarea sau extinderea reţelelor şi instalaţiilor de alimentate cu apă potabilă
şi de canalizare-epurare în mediul rural, execuţia infrastructurii de utilităţi şi mediu şi
amenajare de spaţii de parcare şi de stocare temporară a deşeurilor în zonele cu potenţial
turistic, iar până în 2019 va încerca să realizeze întreaga infrastructură rutieră necesară în
zonele turistice ale judeţului.
Primăria municipiului Vatra Dornei îşi propune realizarea proiectului „Sport extrem la
Vatra Dornei”, pentru care şi alocat o sumă 50.000 euro din bugetul local. De asemenea, pe o
perioadă nedeterminată îşi doresc reamenajarea zonelor de agrement „Lunca Dornei” şi
„Runc”, iar în colaborare cu Ministerul Culturii, sa anunţe finalizarea proiectului
„Consolidarea şi amenajarea Cazinoului balnear din Vatra Dornei şi repunerea în circuitul
turistic”.
Inspectoratul Judeţean de Poliţia își propune să rezolve intr-o perioada cat mai scurta
problema semnalizării rutiere corespunzătoare a obiectivelor turistice şi a unităţilor de cazare.
2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina
Primăriile, în colaborare cu ANTREC şi ONG-uri, îşi propun să aiba o evidenta asupra

tuturor centrelor de informare turistice existente şi a crea de noi centre de informare, iar
Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural va elabora anual calendarul
evenimentelor.
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno-

culturale
Agenţia de Mediu, în colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare” şi Inspectoratul Şcolar

Judeţean, îşi propune să promoveze educaţia ecologică a comunităţilor locale şi popularizarea
legislaţiei de mediu, iar cu ajutorul agenţiilor de turism să conserve şi să întreţină mediul, ca
element de bază a ofertei turistice. De aceea, agenţii economici şi-au luat angajamentul de a
crea reţele de expoziţii cu vânzare a artizanatului bucovinean.
4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului.
37
Printr-o colaborare pe termen scurt, Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Judeţeană
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional îşi propun stabilirea unei liste extinse
de obiective turistice care vor beneficia de fonduri pentru reparaţii, renovare, restaurare,
dotare şi modernizare, cu identificare de surse de finanţare, iar pe termen lung se va acţiona
pentru păstrarea tradiţiei culturale prin stimularea evenimentelor culturale naţionale şi
internaţionale.
5. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor
Conform strategiei, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava îşi propune perfecţionarea

pregătirii agenţilor economici din domeniul turismul şi impunerea standardelor superioare de
calitate a ofertei şi serviciilor turistice. Pentru acest lucru, ANTREC, AJOFM şi Universitatea
„Ştefan cel Mare” organizează cursuri de perfecţionare şi pregătire în marketing,
gastronomie, ghizi specializaţi, legislaţie, etc.
6. Crearea unei mărcii turistice Bucovina
Pentru acest obiectiv, un rol important îl au agenţiile de turism şi agenţii economici. Pe

întreaga perioadă, agenţiile de turism îşi propun realizarea unor oferte unitare personalizate a
Bucovinei, promovarea unor preţuri mici pentru pachete minime de servicii oferite de
structurile de primire turistică din Bucovina, plimbări cu barca pneumatică pe Bistriţa,
echitaţie la Lucina şi Rădăuţi şi dezvoltarea unei colaborări cu celelalte centre de informare
turistică din România. Pentru a se realiza acest lucru, vin în ajutor şi alte instituţii. Agenţii
economici în general, ajutaţi de primării, vor identifica, amenajare sau reamenaja unele
structuri rustice de primire turistică şi vor construi structurii turistice cu arhitectură
tradiţională. ONG-urile se vor implica prin crearea unui site cu produsele turistice din
Bucovina şi vor înregistra marca turistică Bucovina la OSIM. ANTREC-ul va identifica un
număr restrâns de produse turistice rurale originale şi inedite, şi, cu ajutorul Camerei de
Comerţ şi Industrie, vor analiza şi concepe noi produse turistice ce vor pune în evidenţă
marca turistică Bucovina. Primăria Suceava, ajutată de Autoritatea Naţională pentru Turism,
va înfiinţa în anul 2017 un Centru de Informaţii Turistice Bucovina.
7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă
În principal, promovarea valorilor culturale şi tradiţionale va fi misiunea Direcţiei pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional şi Universitatea Ştefan cel Mare, ajutate de
ONG-uri. Vor realiza şi susţine proiecte ce vor pune în valoare turistice obiective şi
38
evenimente cultural-spirituale şi tradiţionale româneşti şi elemente de patrimoniu naţional
cultural-istoric şi de arhitectură tipică rurală.
8. Promovarea partenerialului şi a voluntariatului
Primăriile, ajutate de ONG-uri şi ANTREC, au identificat în anul 2016 trasee montane pentru
ciclişti, pentru drumeţii şi agrement, urmând ca apoi, prin parteneriate cu operatorii de
transport, să asigure mijloace de transport pe aceste trasee turistice şi nu numai. Voluntarii
ONG-urilor implicate vor fi responsabili de menţinerea calităţii şi acurateţei peisajelor.
9. Promovarea profesionistă a judeţului Suceava ca destinaţie turistică
Un rol important îl are Autoritatea Naţională pentru Turism, ajutate de autorităţile publice
locale. Aceasta îşi propune realizarea unor produse turistice complexe, cu promovarea ofertei
combinate cu alte zone, realizarea unor „excursii de ospitalitate” cu participarea
reprezentanţilor mass-media din ţară şi străinătate, includerea ofertei turistice din Bucovina în
cataloagele marilor firme tour-operatoare şi realizarea unui punct electronic stradal de
informare turistică în anul 2017. ANTREC-ul, şi el ajutat mai ales de Camera de Comerţ şi
Industrie, va realiza şi/sau actualiza oferta turistică a judeţului, va sprijini participarea
firmelor de profil la manifestări promoţionale specializate şi la târguri de turism
internaţionale. Agenţiile de turism, cu ajutorul primăriilor, APM şi ONG-uri, vor elabora
pliante, hărţi turistice, materiale promoţionale şi vor promova şi introduce în circuitele
ecoturistice parcurile şi rezervaţiile naturale.
10. Modificarea şi dezvoltarea cadrului juridic în vederea facilitării atragerii turiştilor

străini
Acesta sunt iniţiative legislative la nivel naţional. Enumerăm două acţiuni mai importante
pentru turismul din judeţul Suceava: acordarea unor scutiri de impozite deţinătorilor de
pensiuni turistice, care doresc şi au posibilitatea de a dezvolta ferme agricole ecologice pe o
perioadă de 5 ani, din momentul clasificării şi elaborarea unor noi norme de clasificare a
unităţilor de cazare turistice, pentru alinierea la cerinţele europene.
39
2.3. Elaborarea programului de actiuni pentru strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava
Obiectiv specific Acţiunea Termen Ţinte Responsabil Resurse de Rezultate
alocat
Îmbunătăţirea Realizarea infrastructurii 2017-2021 Crearea Consiliile locale, Bugetele locale, Lungimea
infrastructurii rutiere necesare în zonele infrastructurii Consiliul judeţean bugetul judeţean drumurilor
turistice în judeţul turistice ale judeţului rutiere în zonele reabilitate;
Suceava turistice Lungime reţele
utilităţi
realizate/modernizate
Identificarea / amenajarea, 2017-2021 Realizarea unor Primăriile Bugetele locale Crearea de noi spaţii
modernizarea/ extinderea zone de localităţilor de recreere şi
zonelor de agrement şi a agrement agrement
spaţiilor de recreere din cadrul
localităţilor rurale
Reamenajarea zonelor de 2017-2021 Realizarea unor Primăria Vatra Buget local - 500 Extinderea zonelor
agrement ” Lunca Dornei” şi zone de Dornei, mii euro de agrement
” Runc” din mun. Vatra agrement parteneriat public/
Dornei privat
Realizarea proiectului ” Sport 2017-2021 Dezvoltarea Primăria Vatra Buget local - 50 Atragerea turiştilor
extrem la Vatra Dornei” turismului Dornei, mii euro care practică sporturi
extrem parteneriat public/ extreme
privat
Realiz. roiect. ” Consolidare 2017 Refacerea Ministerul Bugetul Introducerea

şi amenajare Cazinou balnear clădirii Culturii, Primăria Ministerului Cazinoului în
din Vatra Dornei şi repunerea Vatra Dornei Culturii, Bugetul circuitul turistic
în circuitul turistic” Primăriei Vatra
40
alocat
Dornei,
parteneriat
public/privat
Semnalizarea rutieră 2017-2021 Facilitarea Inspectoratul Fonduri din Marcarea în primul
corespunzătoare a obiectivelor identificării în judeţean de bugetele locale an a min. 50% din
turistice şi unităţilor de cazare teren a Poliţie, Primarii şi regionale obiective, cu
obiectivelor localităţilor încheierea acţiunii în
turistice anul următor
Realizarea / modernizarea / 2017 Crearea Consiliul jud., Bugetele Dezvoltarea
extinderea reţelelor şi a infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic
instalaţiilor de alimentare cu utilităţi în implicate – în mediul rural
apă potabilă în mediul rural mediul rural 10153,4 mii euro
Realizarea / modernizarea / 2017 Crearea Consiliul jud., Bugetele Dezvoltarea
extinderea reţelelor şi infrastructurii de Consiliile locale organizaţiilor turismului ecologic
instalaţiilor de canalizare - utilităţi în implicate – în mediul rural
epurare în mediul rural mediul rural 4.223,5 mii euro
Execuţia / reabilitarea 2017 Crearea Consiliul Bugetele proprii Dezvoltarea
infrastructurii de utilităţi şi de infrastructurii de judeţean, cons. ale organizaţiilor turismului în toate
mediu în zonele cu potenţial utilităţi şi mediu locale, implicate zonele cu potenţial
turistic în zonele parteneriate
turistice public/privat
Amenajarea de spaţii de 2017 Facilitarea Consiliul Bugetele proprii Creşterea nr. de zone
parcare în zonele de campare parcării judeţean, cons. ale organizaţiilor de campare care
şi realizarea de amplasamente autoturismelor în locale, implicate oferă condiţii
pentru stocarea temporară a zonele de parteneriate corespunzătoare
deşeurilor campare public/privat pentru parcare şi
colectare deşeuri
41
Realizare/ modernizare reţele - Elevii ce Autorităţile adm. Bugetele proprii Creşterea interesului
de utilităţi în cadrul taberelor participă la publice, ale organizaţiilor copiilor şi elevilor
şcolare taberele şcolare Inspectoratul implicate pentru taberele
şcolar judeţean şcolare

alocat
Creşterea afluxului Elaborarea calendarului anual anual Facilitarea Direcţia pentru Bugetele Creşterea nr. de
de turişti în al evenimentelor: festivaluri, accesului Cultură, Culte şi instituţiilor turişti ce participă
Bucovina târguri, hramuri, etc. turiştilor la Patrimoniul implicate anual la manifestările
evenimentele Cultural Naţional tradiţionale
stabilite la date Suceava; Primării organizate Bugetele
fixe care au loc proprii ale
în judeţ organizaţiilor
implicate
Inventarierea tuturor centrelor 30 iunie 2017 Centrele de Primării, Bugetele Cunoaşterea centrelor
de informare turistică existente informare ANTREC, ONG- instituţiilor de
pe teritoriul judeţului existente uri implicate informare existente
Înfiinţarea unor centre/puncte 2017-2021 Facilitarea Primăriile pe Bugetele locale Informarea

de informare turistică în accesului teritoriul cărora corespunzătoare a
comunele limită de judeţ, turiştilor la există potenţial turiştilor
localităţile de graniţă şi în informaţii turistic
localităţile cu potenţial turistic turistice
ridicat
42
Asigurarea utilizării Educaţia ecologică a 2017-2021 Accesul ONG-urile, APM Bugetele Păstrarea ecologică a
durabile a comunităţilor locale publicului la – Suceava, instituţiilor mediului
resurselor naturale programe Inspectoratul implicate
şi valorificarea educative Şcolar Judeţean,
tradiţiilor etno – Universitatea
culturale Ştefan cel Mare
Popularizarea legislaţiei de 2017-2021 Facilitarea APM – Suceava, Bugetele Cunoaşterea

mediu şi creşterea nivelului cunoaşterii de Primării, instituţiilor legislaţiei de mediu
educaţional mediu Universitatea implicate de un număr mare de
Ştefan cel Mare, cetăţeni / locuitori
Inspectoratul
judeţean Şcolar
Antrenarea agenţiilor de 2017-2021 Agenţiile de Agenţiile de Bugetele Creşterea numărului

turism în conservarea şi turism turism, ONG- instituţiilor de turişti care au
întreţinerea mediului, ca urile, APM - implicate grijă de mediu
element de bază al ofertei
turistice.
43
alocat
element de bază al ofertei Suceava
turistice.
Crearea unor reţele de 2017-2021 Promovarea Agenţi Fonduri proprii Asigurarea de
expoziţii cu vânzare a produselor de economici; souveniruri cu
artizanatului bucovinean artizanat ATCOM; specific local pentru
FEDERALCOOP turişti
Protejarea, Stabilirea listei extinse de 2017-2021 Monumentele Ministerul Bugetele Cunoasterea
păstrarea, obiective turistice care vor istorice Culturii şi instituţiilor priorităţilor şi
îmbogăţirea beneficia de fonduri pentru Cultelor, Direcţia implicate necesarului de
patrimoniului reparaţii, renovare, restaurare, judeţeană pentru. fonduri
dotare, modernizare, cu Cultură, Culte şi
identificarea surselor de Patrimoniu
finanţare Cultural Naţional;
Primării
Stimularea evenimentelor 2017-2021 Păstrarea Direcţia pentru Bugetele Număr crescut de

culturale naţionale şi tradiţiilor Cultură, Culte şi instituţiilor evenimente culturale
internaţionale culturale Patrimoniu implicate
Cultural
Naţional, Primării
Creşterea calităţii Organizarea de cursuri de 2017-2021 Operatori ANTREC, Fonduri proprii Creşterea numărului
serviciilor oferite perfecţionare şi pregătire în : ANTREC şi AJOFM, ONG- (firme şi de persoane
turiştilor marketing, gastronomie, firme de turism uri, instituţii asociaţii); specializate în
comportament, ghizi specializate de fonduri externe domeniul turismului
specializaţi, legislaţie etc. formare; în cadrul unor şi a serviciilor
Universitatea programe turistice
Ştefan cel Mare
Pregătirea personalului cu o 2017-2021 Personalul ce va Inspectoratul Bugetele Formarea
calificare medie, adaptat lucra în turism şcolar judeţean instituţiilor profesională
cerinţelor turismului, prin Suceava; implicate personalului care
clasele din cadrul liceelor, AJOFM Suceava lucrează in sfera
44
alocat
cursuri postliceale şi de serviciilor turistice
recalificare prin Agenţia
judeţeană de Formarea Forţei
de Muncă
Perfecţionarea pregătirii 20217-2021 Ghidaj Direcţia pentru Bugetele Satisfacerea nevoilor
personalului muzeistic în competent Cultură, Culte şi instituţiilor de cunoaştere a
vederea efectuării unei Patrimoniu implicate turiştilor
activităţi moderne, adaptate Cultural
cerinţelor turiştilor Naţional,
Arhiepiscopia
Sucevei şi
Rădăuţilor,
Perfecţionarea pregătirii 2017-2021 Facilitarea Camera de Bugetele Creşterea calităţii
agenţilor economici implicaţi pregătirii Comerţ şi instituţiilor serviciilor turistice
în turism, în special în tehnici corespunzătoare Industrie implicate
de promovare a ofertei, studii a agenţilor Suceava,
de piaţă, marketing intern sau economici ANTREC
extern
Impunerea unor standarde 2017-2021 Prestarea unor Camera de Bugetele Creşterea calităţii
superioare de calitate a ofertei serviciu turistice Comerţ şi instituţiilor serviciilor turistice
şi serviciilor turistice, prin de calitate Industrie a implicate
asistarea şi stimularea Judeţului
ofertanţilor de servicii turistice Suceava, Oficiul
de Protecţie a
Crearea unei mărci Înregistrarea mărcii turistice - Promovarea ONG-uri Fonduri proprii Inregistrarea mărcii
turistice Bucovina Bucovina la OSIM ( logo, unitară a zonei interesate la OSIM
siglă, brand etc).
Identificarea unui număr 2017 Promovarea ANTREC Fonduri proprii Creşterea calităţii
restrâns de produse turistice zonei serviciilor oferite
rurale pentru piata externa
originale si inedite
45
alocat
Întocmirea listei producătorilor 2017 Producătorii Direcţia pentru Fonduri proprii Cunoaşterea
autentici de artă tradiţională autentici Cultură, Culte şi meşterilor artizanali
din Bucovina Patrimoniul valoroşi
Naţional
Elaborarea unor oferte unitare 2006 - 2017 Atragerea Agenţiile de Fondurile Creşterea numărului
personalizate a Bucovinei, care turiştilor în zonă turism şi unităţile organizaţiilor de înnoptări pe
să permită reţinerea turiştilor 6 de cazare implicate teritoriul judeţului,
nopţi în zonă turistică cu diversificarea
ofertei turistice
Identificarea / amenajarea/ 2017-2021 Păstrarea Agenţi Bugetele Numărul de case

reamenajarea unor structuri tradiţiei economici, instituţiilor care păstrează
rustice de primire turistică Primării implicate specificul tradiţional
Construirea de structuri de 2017-2021 Păstrarea Agenţi Bugetele Numărul de case
primire turistică cu arhitectură tradiţiei economici, instituţiilor care păstrează
tradiţională, atât interioare cât Primării implicate arhitectura
şi exterioare, care să creeze o tradiţională
atmosferă specifică zonei
46
Includerea în programul 2017-2021 Program turistic Agenţii de turism Fonduri proprii Creşterea numărului
turiştilor, pe lângă vizitarea variat de turişti
unor atracţii culturale
(mănăstiri, muzee, biserici,
cetăţi, etc.), a unor programe
opţionale cum ar fi: plimbări
cu barca pneumatică pe
Bistriţa, echitaţie la Lucina şi
Rădăuţi, plimbări cu trăsuri cu
cai la Suceava şi Vatra Dornei.

alocat
Analiza şi conceperea a noi 2017-2021 Atracţii turistice Camera de Fonduri proprii Creşterea numărului
produse turistice care să pună sporite Comerţ şi de turişti
în evidenţă marca Bucovina. Industrie, Agenţii
de turism; Unităţi
de cazare;
ANTREC
Realizarea unui Centru de 2017 Facilitarea Autoritatea Fondurile Informarea corectă şi

informaţii turistice Bucovina, informării Naţională pentru instituţiilor competentă a
în municipiul Suceava turiştilor Turism; Primăria implicate turiştilor
Suceava
47
Dezvoltarea colaborării cu 2017-2021 Practicarea unui Agenţiile de Fondurile proprii Creşterea interesului
celelalte centre de informare turism turism turiştilor pentru zonă
turistică din România pentru a diversificat
promova şi realiza circuite
care să lege zone turistice
vecine.
Promovarea unor Susţinerea proiectelor care pun 2017-2021 Promovarea Direcţia pentru Fonduri proprii, Număr de proiecte
proiecte turistice cu în valoare turistică obiective şi valorilor Cultură, Culte şi fonduri externe cu finanţare externă
finanţare externă evenimente cultural – culturale şi Patrimoniu
spirituale şi tradiţionale tradiţionale Cultural Naţional,
româneşti Universitatea
Ştefan cel Mare
Realizarea unor proiecte care 2017-2021 Promovarea Direcţia pentru Fonduri proprii, Număr de proiecte
să pună în valoare turistică valorilor Cultură, Culte şi fonduri externe cu finanţare externă
elemente de patrimoniu culturale şi Patrimoniu

alocat
naţional cultural – istoric şi de tradiţionale Cultural
arhitectură tipică rurală Naţional,
ONG,
Universitatea
Ştefan cel Mare
48
Promovarea unor programe 2017-2021 Promovarea Camera de Fonduri proprii, Număr de proiecte
turistice în domeniul valorilor Comerţ şi fonduri externe cu finanţare externă
turismului rural – bucătărie culturale şi Industrie; ONG-
tradiţională cu produse agro – tradiţionale urile; ANTRC;
alimentare de tip ecologic, Universitatea
comunităţi locale care întreţin Ştefan cel Mare;
şi practică vechi tradiţii Direcţia pentru
etnofolclorice, medicină Agricultură şi
naturistă etc. Dezvoltare Rurală
Promovarea Identificarea unor trasee 2017 Diversificarea Primării, ONG- Bugetele Realizarea unor
parteneriatului şi a montane pentru ciclişti, pentru formelor de uri, ANTREC, organizaţiilor trasee montane
voluntariatului drumeţii şi agrement agrement implicate pentru ciclism şi
agrement
Realizarea de parteneriate între 2017-2021 Vizitatorii care Primării, Bugetele Creşterea ponderii
primării şi operatorii de utilizează operatorii de primăriilor şi a nr. de vizitatori care
transport, pentru asigurarea mijloacele de transport operatorilor de utilizează mijloacele
mijloacelor de transport transport în transport de transport în
necesare pe traseele turistice, comun comun
cu stabilirea unor trasee şi
orare atractive
Participarea voluntarilor, 2017-2021 Ecologizarea ONG-uri cu Fonduri proprii Dezvoltarea durabilă
membri ai unor ONG-uri la zonei preocupări a zonei
menţinerea calităţii şi ecologice
acurateţei peisajelor.
Realizarea de parteneriate 2017-2021 Meşterii Firme de turism, Bugetele firmelor Vizite la atelierele
pentru derularea proiectului populari meşteri populari de meşterilor populari,
” Acasă la meşterii populari” turism cu promovarea
49
alocat
Promovarea Realizarea / actualizarea permanent Turiştii Camera de Bugetele Promovarea ofertei
profesionistă a ofertei turistice a judeţului Comerţ şi organizaţiilor turistice a judeţului
judeţului Suceava Suceava Industrie, implicate
ca destinaţie ANTREC,
turistica Agenţii de
Turism, Direcţia
Silvică etc.
Participarea firmelor de profil 2017-2021 Creşterea ANTREC, Fonduri proprii Participarea la minim
şi a asociaţiilor profesionale şi vizibilităţii Camera de ( firme şi 5 manifestări
patronale la manifestări externe a Comerţ şi asociaţii) promoţionale anual
promoţionale specializate ofertanţilor de Industrie
servicii turistice
Realizarea unor produse 2017-2021 Agenţii de Autoritatea Fonduri proprii Creşterea numărului
turistice complexe, cu turism, tour Naţională pentru ( firme şi de turişti în zonă
promovarea de oferte operatori străini, Turism, Direcţia asociaţii)
combinate din alte zone turişti pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală,ANTREC
Realizarea unor ” excursii de 2017-2021 Atragerea Agenţii de Bugetele Promovarea imaginii

ospitalitate” , cu participarea atenţiei mass - Turism, organizaţiilor Bucovinei
reprezentanţilor mass – media media ANTREC, implicate
din ţară şi străinătate Autoritatea
Nationala a
Turismului,
Camera de
Comerţ şi
50
alocat
Participarea la târguri de 2017-2021 Facilitarea Camera de Coerţ Bugetele Promovarea imaginii
turism internaţionale, cu cunoaşterii de şi Industrie, organizaţiilor Bucovinei
organizarea unor seri informaţii despre ANTREC implicate
bucovinene Bucovina
Elaborarea unor pliante, hărţi 2017-2021 Promovarea Agenţii de Bugetele proprii Creşterea interesului
turistice, CD-uri, materiale turismului Turism; ONG- ale organizaţiilor turiştilor de a vizita
promoţionale a turismului în uri; Primării etc. implicate; Bucovina
Bucovina fonduri externe
prin promovarea
unor proiecte
Includerea ofertei turistice din 2017-2021 Promovarea Agenţii de Bugetele proprii Creşterea interesului
Bucovina, în cataloagele turismului turism; turiştilor de a vizita
marilor firme touroperatoare. Autoritatea Bucovina
Naţională de
Turism
Promovarea şi introducerea în 2017-2021 Promovarea a Primăriile şi Bugetele Creşterea atracţiilor
circuitele ecoturistice a noi locuri pentru agenţiile de organizaţiilor turistice
parcurilor şi rezervaţiilor turism turism interesate; implicate
naturale Direcţia Silvică
Suceava,
Academia
Română, APM
Suceava
Realizarea unui punct 2017 Facilitarea Autoritatea Fonduri proprii Număr de turişti care
electronic stradal de informare cunoaşterii Naţională a se informează
turistică pe baza unei aplicaţii obiectivelor Turismului;
soft de promovare turistică. turistice Primăria Suceava
51
alocat
Modificarea şi Elaborarea şi aplicarea normelor 2017 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de
dezvoltarea necesare pentru reglementarea legislativă stabilizare a forţei de
cadrului juridic în dreptului la ajutorul de şomaj muncă faţă de anul
vederea facilitării ţinând cont de sezonalitatea 2016
atragerii turiştilor sectorului
străini
Derogarea de la perioada 2017 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de

minimă cerută de şase luni legislativă stabilizare a forţei de
pentru eligibilitatea la ajutorul muncă faţă de anul
de şomaj pentru acest sector, 2005
în vederea stabilizării
fluctuaţiei forţei de muncă
Elaborarea şi aplicarea 2017-2021 Iniţiativă Buget Creşterea numărului
normelor necesare privind legislativă de turişti străini faţă
regimul de export la serviciile de anul 2005
aplicate turiştilor străini
Acordarea unor scutiri de 2017 Iniţiativă Buget Creşterea numărului
impozite deţinătorilor de legislativă de pensiuni
pensiuni turistice, care doresc
şi au posibilitatea de a
dezvolta ferme agricole
ecologice pe o perioadă de 5
ani, din momentul clasificării
Elaborarea unor noi norme de 2017 Iniţiativă Buget Creşterea gradului de
clasificare a unităţilor de legislativă ocupare pe fiecare
cazare turistice, pentru aliniere nivel de clasificare
la cerinţele europene turistică, faţă de anul
2005
52
Stimularea micilor 2017 Iniţiativă Buget Crearea condiţiilor
întreprinzători în crearea şi legislativă pentru o dezvoltare
întreţinerea factorilor de durabilă
dezvoltare a turismului –
mijloace de transport,
pensiuni, grădini, păduri, alei,
parcuri etc, prin programe şi
înlesniri guvernamentale
53
2.4. Elaborarea drumului critic(PERT)
Tabel programare a activităților din strategie
Nr. Etapa Simbol Durata Activitati

crt (zile) precedente
.
1. Formularea misiunii: FM 2 -
- Imbunătățirea serviciilor de turism din

județul Suceava
2. Formularea obiectivelor: FO 12 -
a) Realizarea infrastructurii rutiere

necesare în zonele turistice ale judeţului.
b) Amenajarea, modernizarea, extinderea

zonelor de agrement şi a spaţiilor de
recreere din cadrul localităţilor rurale.
c) Formarea resurselor umane
d) Promovarea judeţului din punct de

vedere turistic la târgurile naţionale şi
internaţionale.
3. Analiza mediului extern PES 2 FM, FO
4. Analiza mediului intern SW 4 FM, FO
5. Alegerea strategiei AS 8 PESTE, SWOT
6. Implementarea strategiei IS 1440 AS
Folosindu-ne de această programare făcută în tabelul anterior, vom putea să calculăm

drumul critic astfel:
54
Calcularea drumului critic:
0 FM 2 1 PES 14
2
0 2 12
1 2 16
4
0 ۞ 0 0 FO 12 1 SW 16 1 AS 24 2 IS 1464
2 6 4
0 0 0 0 12 12
1 4 16 1 8 24 2 1440 1464
2 6 4
Drumul critic este cel pentru care nu avem rezervă de timp, în figura de mai sus fiind
prezentat prin linii îngroşate. În cazul de faţă durata minimă posibilă de încheiere a întregului
proces este de 1464 de zile, iar durata maximă de 1464 de zile.
3. Concluzii
55
În urma realizării lucrării „aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor de turism
în județul Suceava”, am constatat că turismul din judeţul Suceava este un sector al economiei
în curs de dezvoltare. Această zonă dispune de un număr impresionant de resurse turistice,
naturale şi antropice,care din păcate nu sunt valorificate la valoarea lor reală. De asemenea,
am mai observat că există o întreagă serie de proiecte concepute pentru îmbunătăţirea
imaginii zonei. Baza tehnico-materială a intrat într-un proces de renovare şi modernizare
după criza financiară, fiind construite noi structuri de primire turistice. În ceea ce priveşte
numărul de turişti sosiţi în unităţile de cazare în raport cu capacitatea de primire, pot spune că
există o neconcordanţă, numărul turiştilor fiind mai mic decât oferta de cazare. Prin
investiţiile făcute şi proiectele derulate, este o încercare bună ca să se combată acest fenomen,
mizând pe atragerea turiştilor într-un număr foarte mare în viitorul apropiat. Numărul
înnoptărilor în structurile de primire din judeţul Suceava este relativ redus, fapt ce determină
şi scăderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are în vedere ieftinirea ofertelor turistice şi
totodată prelungirea duratei sejururilor. În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează
dezvoltarea agroturismului şi turismuluimontan şi cultural, proiecte care sunt benefice pentru
dezvoltarea turistică, dar şi pentru dezvoltarea economică. Investiţiile în turism, în această
zonă, sunt în mare parte în sectorul agroturismului, ceea ce nu presupune o concentrare
majoră a forţei de muncă, deoarece pensiunile agroturistice pot fi gestionate în totalitate de
către membrii familiei.
Prin analiza PEST am observat faptul că judeţul Suceava se afla pe primele patru
locuri în destinaţiile turistice, din ţară. Din păcate existenţa unei infrastructuri de acces
precare în această regiune, printre care enumeram necesităţile de modernizare a reţelei de
drumuri naţionale şi europene; modernizarea aeroportului din Suceava, la standarde
internaţionale de siguranţă şi o mai bună semnalizare a locurilor de importanta turistică.
Internetul, pus la dispoziţia turiştilor, atât în spaţiile de cazare cât şi în unităţile de alimentaţie
publică, a devenit în ultimii ani o necesitate şi un avantaj competiţional.
Prin analiza SWOT am observat faptul că mulţi dintre clienţi sunt nemulţumiţi de
servirea în unităţile de alimentaţie, ceea ce reprezintă o problemă destul de mare, de altfel şi
prepararea de meniuri internaţionale în schimbul celor tradiţionale e un neajuns din partea
restaurantelor, deoarece turiştii vin în această zonă pentru cultura şi tradiţii. Credem că dacă o
să fie pus în aplicare programul de acţiuni, se vor reduce o mare parte din neajunsuri, dar nu
în totalitate. Programul de formare al resurselor umane este una dintre cele mai importante în
industria turistică deoarece servirea este factorul principal de diferenţiere a serviciilor.
56
Ca o concluzie generală, s-ar putea spune că turismul din judeţul Suceava s-a
dezvoltat în trecutul apropiat, au fost relansate anumite zone şi s-au demarat programa pentru
o dezvoltare durabilă a zonei. În cadrul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului
românesc este necesară stabilirea unei ierarhii a zonelor prioritare ce trebuie avute în vedere
în perioada imediat următoare, ţinând seama de oferta potenţială şi de categoriile cererii
turistice ce ar putea fi satisfăcute prin valorificarea ofertei existente. Studiile efectuate în
acest domeniu au condus la concluzia că Bucovina se află în zonele turistice de interes care,
incluse într-o strategie adecvată de dezvoltare, pot conduce la relansarea turismului
românesc. Sub aspect turistic, zona nordului Moldovei poate atrage un număr mare de turişti
străini şi români, dar poate conduce şi la supraaglomerare şi deteriorări ireparabile ale
monumentelor şi mediului.
Strategia de dezvoltare turistică propusă urmăreaște crearea mai multor atracţii

dispersate în regiune, să atragă turişti sensibili la cultură şi să promoveze zona în mod
adecvat. Strategia va urmării menţinerea unui număr de turişti în limitele sociale şi de mediu
permise, crearea unor circuite atractive care să vizeze toată zona și s-o promoveze adecvat. În
prezent, reclama individuală în turism, realizată prin pliante şi materiale informative este
inficientă. Ne propunem ca să îmbunătățim acest lucru printr-o promovare a zonei pe
ansamblul ei, care se poate înfăptui printr-o acţiune coerentă a tuturor agenţiilor de turism.
Considerăm că prin scopul, obiectivele și acțiunile de realizare a lor, strategia este SMART,
lucrulie putând fi duse la bun final dacă se acționează în conformitate.
Bibliografie
Referințe bibliografice:
57
1. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (2013), Analiza socio-economică a Regiunii
NordEst
2014-2020
2. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (2013), Strategia de Dezvoltare Regională

NordEst
2014-2020
3. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (2011), Raport Regional asupra Inovării –
Regiunea Nord-Est
4. Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Est (2013), Analiza regională a politicilor de

clustere
5. ARUP (2013), Strategia de Specializare Inteligentă (RIS 3)
6. Baban, A., Coșniță, D. (2013), Regional Based policies assessment report North-East
Region of
Romania
7. Banca Mondială (2013), Creșterea competitivității și specializare inteligentă în Regiunea

Vest
din România - Competitivitatea firmelor din Regiunea Vest: Diagnosticare, Provocări și
Oportunități
8. Banca Mondială (2012), Clusters and Smart Specialization
9. European Commission (2012), Guide to Research and Innovation Strategies for Smart
Specialisations (RIS 3)
10. Foray, D. (2011), Smart Specialisation strategies: ”How should we position ourselves in
the
knowledge economy?, EURADA, Committee of the Regions, EC
58
11. infyde, Regional Strategies for Smart Specialisation (RIS 3), INFYDE Working Paper
Series,
Year 2 – Vol. 1, No. 5
12. Ortega-Argiles, R. (2012), Economic Transformation strategies – Smart Specialisation

Case
Studies
13. Banca Națională a României
14. Eurostat Database
15. GEA Strategy & Consulting (2012), Clusterele în contextul economiei românești.
Oportunități
de sprijin oferite prin POSCCE O 1.3.3
16. Asociația Clusterelor din România, http://www.clustero.eu/
17. Institutul Național de Statistică
18. Lista Firmelor din România
19. Oficiul Național al Registrului Comerțului
20. http://www.editurauranus.ro/marketing-online/14/pdf/9.pdf
59

Analiza Serviciilor Turistice Bucovina B

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Serviciilor Turistice Bucovina B

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor de

Disciplina: Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar

Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model dinamic de

1.1. Analiza macromediului PESTE

România este o republica semiprezidenţială, cu un sistem de guvernare mulţi partid.

Direcţii de analiză avute în vedere sunt: stabilitatea politică (reflectată semnificativ de

Organizaţiile internaţionale la care România este participantă sunt:

• Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)

• Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA)

• Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA)

• Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA)

• Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE)

• Banca Europeană de Investiţii (BEI)

• Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

• Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN)

• Centrul Internaţional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul

• Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere

• Consiliul de Cooperare Nord Atlantică

• Corporaţia Financiară Internaţională (IFC)

• Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA)

• Fondul Monetar Internaţional (FMI)

• Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (FNUAP)

• Iniţiativa Central Europeană (ICE)

• Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI)

• Organizaţia Cooperării Economice a Marii Negre (OCEMN)

• Organizaţia Cooperării Economice a Marii Negre (OCEMN)

• Organizaţia Internaţională a Francofoniei

• Organizaţia Mondială a Comerţului

• Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAOs

• Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI)

• Organizaţia pentru Cooperare şi dezvoltare Economică (OCDE)

• Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM)

• Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE)

• Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

• Procesul de Cooperare Dunăreană

• Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

În domeniul turismului există numeroase legi cum ar fi:

- OMT 55/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor

- OMT 170/2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile şi metodologia

- OMT 188/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind

- OMT 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi

- OMT 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de

- OMT 691 /2002 privind modificarea şi completarea OMT 170/2001;

- OMT 910/2002 pentru modificarea normelor aprobate prin OMT 170/2001;

- HG nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism

- HG nr. 165 pentru modificarea şi completarea strategiei privind privatizarea societăţilor

- HG nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului în turism;

- HG nr. 263/2001 privind amenajarca, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi

- HG nr. 276/2001 pentru completarea normelor metodologice privind constituirea şi

- HG nr.305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;

- HG nr. 559/2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare şi

- HG nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în

- HG nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor turistice;

- HG nr. 1.412/2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001

- OG nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri

- OG nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care

- OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;

- OG nr.430/08.06.2005 privind acordarea dreptului de pescuit în scop recreativ/sportiv în

- Legea nr. 229/23.05.2003 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism

- Legea nr. 547/ 17.10.2001 privind taxa pe valoare adăugată;

- Legea nr. 1143/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.