CURS 3

PRINCIPIILE BUGETARE

1
 Definire
◼ reguli

◼ Sunt necesare principiile bugetare ?

2
 Tipuri
◼ Principiul reglementării
◼ Principiul unității
◼ Principiul universalităţii
◼ Principiul anualităţii OECD
◼ Principiul specializării
◼ Principiul echilibrului ✓Principii clasice

✓Principii moderne
◼ Principiul bunei gestiuni financiare
◼ Principiul transparenţei
◼ Principiul răspunderii
◼ Principiul unităţii monetare

◼ Alte principii
 Principiul acurateței
 Principiul sincerităţii
 Principiul exhaustivităţii 3
◼ Principiul reglementării
 Aprobarea bugetului printr-un act normativ
◼ utilitatea şi necesitatea existenţei bugetului

 acte normative speciale

 Experiența internațională
◼ Franţa: „Constituţia financiară”
◼ Romania: „Reglementul Organicesc” (Regulamentul Organic adoptat in 1831 in
Tara Romaneasca si 1832 in Moldova)
 separarea puterilor – puterea legislativa Adunarea obsteasca, puterea executiva Domnitorul si Sfat
administrativ (6 ministri)
 art. 117: „Domnul va supune, la sfârşitul fieştecăruia an, aceste a lor raporturi la Obşteasca Obicinuita
Adunare, dimpreună cu sămile vistiernicului de la toate luaturile şi daturile anului săvârşit, precum şi
budge sau închipuirile cheltuielilor anului viitori”.
◼ Uniunea Europeană: Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene - art. 310-325
dispoziţiile financiare aplicabile veniturilor şi cheltuielilor realizate la nivelul UE
◼ Statele Unite ale Americii: La sfârşitul secolului XIX doar anumite venituri şi
cheltuieli trebuia să fie aprobate de legislativ (Schiesl, 1977 citat de Tyer şi
Willand). Astfel că la 1900 SUA era considerată singura ţară mare fără un sistem
bugetar (Buck, 1929 citat de Tyer şi Willand). Bugetul federal al SUA este întocmit
în conformitate cu versiunea actualizată a legii bugetului şi contabilităţii din anul
1921 (The Budget and Accounting Act).
4
◼ Principiul unității
 includerea veniturilor și cheltuielilor
într-un singur document
◼ aprobare

◼ includere si implementare

 Aplicarea integrală a prevederilor principiului unității nu este

posibilă
 dificultati

 Experiența internațională
◼ România: legea finantelor publice

◼ Uniunea Europeană:
 bugetul general, buget care încorporează aproximativ 95% din resurse intrucat
sunt exceptate: operațiunile financiare, Fondul European de Dezvoltare,
activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții, bugetele unor mici agenții
subvenționate de la bugetul general (European Commission, 2008). 5
◼ spețe în care nu se respectă principiul unității -
gestionarea distinctă a:
 bugetelor autorităților publice care beneficiază de
autonomie financiară;

 fondurilorcu destinație specială (în primul rând al fondurilor

de asigurări sociale);

 fluxurilorfinanciare ale instituțiilor publice subvenționate

sau autofinanțate;

 operațiunilor financiare (împrumuturi primite/acordate).

6
◼ Principiul universalităţii
 două reguli bugetare distincte
◼ „neipotecarea veniturilor”

◼ sume brute, fără nici o compensare sau ajustare între ele.

 depersonalizarea veniturilor poate interveni doar în cadrul

unui buget, nu şi între bugete diferite.
 nu se poate aplica întocmai fără aplicarea integrală a
principiului unităţii.

 Excepţii
◼ venituri cu destinaţie specială;
◼ donaţii şi sponsorizări

 Experiența internațională
◼ România, Suedia, UE (numeroase exceptii)
7
◼ Principiul anualităţii

 an bugetar ? an calendaristic

 evidenţă bugetară clară

 permite comparaţii în timp

 se aplică în mai multe etape ale procesului bugetar

◼ Fundamentare

◼ Aprobare

◼ Executie

◼ Raportare

 „sindromul pianelor mari”

 „sezonul cumpărăturilor de Crăciun”

 „graba de sfârşit de an” 8

◼ Experiența internațională
 Etiopia - pe data de 8 iulie 2013 (conform
calendarului gregorian) a început anul bugetar din
2006 conform calendarului etiopian (Federal
Government of Ethiopia, 2010)

 Afganistan - în 2013 se execută bugetul anului

1392 calculat după calendarul solar

9
Tara An bugetar An fiscal
(anul financiar curent)
Canada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018
India Companiile isi aleg perioada
anului fiscal
1 aprilie 2018 – 31 martie 2019
Japonia identic cu anul bugetar

se indica “2018–nendo”

Marea Britanie identic cu anul bugetar

Iran 21 martie 2018 – 20 martie 2019 identic cu anul bugetar
Italia 1 ianuarie – 31 decembrie 2018 identic cu anul bugetar
pana in 1965 : 1 iulie – 30 iunie
SUA Bugetul federal : 1 octombrie Diferente la nivelul statelor –
2018 – 30 septembrie 2019 California 1 iulie 2018-30 iunie
2019

Abrevieri – anul financiar/ bugetar 2018-2019 = FY19

10
 punerea în aplicare a principiului anualităţii ridică şi o serie de probleme:

◼ continuitatea activitatilor instituţiilor publice pe parcursul unor ani

bugetari

◼ prognozele

◼ implementarea unor acţiuni multianuale

◼ anularea creditelor bugetare neutilizate

◼ parcurgerea tuturor etapelor veniturilor, respectiv cheltuielilor, nu se

poate realiza în toate cazurile în cadrul aceluiaşi an bugetar

11
  mecanisme suplimentare care să diminueze sau să
înlăture aceste neajunsuri
◼ reportul
◼ stabilirea de perioade adiționale

◼ crearea de fonduri extrabugetare

◼ Excepţiile: bugetele proiectelor, ale unor acţiuni

◼ Sistemul de aprobare bugetară bienală
specifică numeroaselor state nu reprezintă o
excepţie de la principiul anualităţii
 de exemplu: Dakota de Nord şi Wyoming; in statul
Iowa în anul 1975 s-a trecut de la bienal la anual, în
1979 s-a revenit la bienal, pentru ca în 1983 să se
12
introducă din nou sistemul anual
◼ Principiul specializării
 veniturile şi cheltuielile bugetare să fie prezentate în buget pe
categorii, respectând o anumită anumită ordine stabilită de
clasificaţia bugetară
◼ categoriile de clasificare (capitole, subcapitole, părţi, titluri etc.) şi
codurile necesare procesării automate a indicatorilor bugetari

 necesitatea prelucrării operative a datelor

 pregătirea şi prezentarea raportărilor bugetare
 complexitate
 sistematizare şi consecvenţă a indicatorilor bugetari
 prezentarea într-o formă structurată şi comparabilă a veniturilor şi
cheltuielilor bugetare
◼ clasificaţia economică (aplicabilă doar la cheltuieli)

◼ clasificaţia funcţională (aplicabilă doar la cheltuieli)

◼ clasificarea instituţională (aplicabilă în general la cheltuieli)

◼ clasificatie internationala COFOG (Classification of the Functions

of Government) dezvoltata de Organizatia Natiunilor Unite 13
◼ Principiul echilibrului
 Venituri = Cheltuieli
mecanisme de echilibrare
 Incasari=Plati

 finanţarea cheltuielilor publice exclusiv din resurse bugetare

ordinare

 implementat în cazul bugetelor unor proiecte, ale unor

instituţii, anumite bugete care beneficiază de transferuri de
la alte bugete

 alte mecanisme decât menţinerea echilibrului bugetar:

◼ stabilirea unui plafon al deficitului bugetar
◼ stabilirea unui plafon al datoriei publice
◼ regula de aur
14
◼ Exceptii: doar daca deficitul poate fi finantat

◼ Experienta internationala:
 Romania: bugetele locale, bugetelor instituţiilor
publice şi activităţilor subvenţionate sau
autofinanţate

15
◼ Principiul bunei gestiuni financiare
 trei sub-principii
◼ Economiei

◼ Eficienţei utilizarea cât mai justă a banilor publici

◼ Eficacităţii

 este specifică etapei de execuţie a veniturilor şi cheltuielilor

deoarece vizează cel mai raţional management financiar al
resurselor publice.

 Experienta internationala:
◼ Romania: Legea finanţelor publice, la art. 22, impune ordonatorilor de
credite „angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni
financiare”
◼ UE: creditele bugetare se utilizează în conformitate cu principiul bunei
gestiuni financiare

16
◼ Principiul transparenţei
 prezentarea completă a tuturor informațiilor fiscal-bugetare relevante
într-o manieră cât mai accesibilă publicului larg

 efect pozitiv generat de aplicarea sa corectă şi exhaustivă

 informaţiile fiscal-bugetare trebuie puse la dispoziţie publicului:

◼ într-un mod în care să se pună accentul pe aspectele relevante,
fără a crea opacitate prin oferirea unui volum mare de informaţii
nerelevante;
◼ într-o formă cât mai accesibilă din punct de vedere al terminologiei
şi formatului;
◼ din timp pentru a permite analizarea acestora şi formularea de
eventuale propuneri de amendare;
◼ în fiecare etapă a execuţiei bugetare;

◼ gratuit sau la costuri minime

17
◼ Studii individuale

 OECD Best Practices for Budget Transparency

http://www.oecd.org/gov/budgeting/best-practices-
budget-transparency.htm
 http://www.opengovguide.com/topics/budgets/
 OECD - Accountability and Transparency: a Guide
for State Ownership
http://www.oecd.org/daf/ca/accountabilityandtrans
parencyaguideforstateownership.htm
 OECD Principles for Transparency and Integrity in
Lobbying
http://www.oecd.org/gov/ethics/oecdprinciplesfortr
ansparencyandintegrityinlobbying.htm
18
❑ BUDGET TRANSPARENCY
http://internationalbudget.org/category/budget-
transparency/

❑ OPEN BUDGET SURVEY

http://internationalbudget.org/opening-
budgets/open-budget-initiative/open-budget-survey

❑ The Open Budget Game http://formula-d.co.za/IBP/GAME/

19
◼ Principiul răspunderii
 raportarea periodică efectuată de către executiv
legislativului pentru a informa cu privire la modul de
realizare a sarcinilor aprobate în buget.
 auditarea periodică (de regulă, cu frecvenţă anuală) a
rezultatelor obţinute.

 Aplicare: bunele practici OECD

◼ raport pre-bugetar

◼ raportări lunare

◼ raport semestrial

◼ raportul anual

◼ raportul pre-electoral

◼ raportul pe termen lung

20
◼ Principiul unităţii monetare = principiul unităţii de cont
 o anumită monedă

◼ Principiul acurateței
 fundamentările bazate pe algoritmi obiectivi, fără a subestima sau supraestima
pe baza unor factori subiectivi

 bugetul să fie fundamentat în corelaţie cu situaţia macroeconomică curentă

◼ Principiul sincerităţii
 cei care fundamentează veniturile şi cheltuielile să nu influenţeze rezultatul în
plus sau minus

◼ Principiul exhaustivităţii
 bugetul să acopere toate operațiunile financiare ale sectorului public

21
 Bibliografie
◼ Blondal Jon R. (2001) Budgeting in Sweden, OECD Journal on Budgeting vol. 1 (1), OECD, Paris
◼ European Commission (2008) European Union Public Finance, 4th Edition, European Communities, Luxembourg
◼ Folscher Alta (2010) Budget transparency. New frontiers in transparency and accountability, Transparency & Accountability Initiative
◼ GAO (2000) Biennial Budgeting. Three States’ Experiences, GAO
◼ Herve Enora (2011) Budget Adaptation by the Legislature to Address the Crisis în Martin Rogoff (editor): Proceedings of the 2010
Franco-American Legal Seminar
◼ Hyndman Noel şi colectiv (2005) Annuality in public budgeting, CIMA Research Report
◼ Katzman Kenneth (2013) Afghanistan: Politics, Elections, and Government Performance, Congressional Research Service
◼ Lienert Ian și Gösta Ljungman (2009) Carry-Over of Budget Authority, Public Financial Management Technical Guidance Note, IMF
◼ NLC, Public budgets, postat pe http://www.nlc.org/build-skills-and-networks/resources/cities-101/city-finances/public-budgets
◼ OECD (2002) OECD Best Practices for Budget Transparency, OECD, Paris
◼ OECD (2004) The Legal Framework for Budget Systems. An International Comparison, OECD Journal on Budgeting vol. 4 (3), OECD,
Paris
◼ Senat (2006), Le Principe de Sincérité des Lois de Finances et des Lois de Financement de la Sécurité Sociale, Les Documents de
Travail du Sénat, Série Etudes Juridiques, no.EJ1
◼ Tandberg Eivind şi Mia Pavesic-Skerlep (2009) Advanced Public Financial Management Reforms in South East Europe, IMF Working
Paper WP/09/102
◼ Tyer Charlie and Jennifer Willand (1997) Public Budgeting in America. A Twentieth Century Retrospective, Journal of Public Budgeting,
Accounting and Financial Management vol. 9 (2)
◼ Vraniali Efi (2010) Rethinking Public Financial Management and Budgeting in Greece: time to reboot?, GreeSE Paper No 37, Hellenic
Observatory
◼ World Bank (2007) Introducing the budget

Acte normative
◼ Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților
Europene, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L248/16.09.2002
◼ Regulamentul Organic al Moldovei, Editura Junimea, Iaşi 2004
◼ Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C83/30.03.2010

22
23