Abordări şi metode de asigurare a calităţii

Management educational,anul II

ANDREI SANDA LAVINIA

Scopul principal al evaluărilor realizate la diverse niveluri îl constituie îmbunătăţirea

calităţii sistemului şi a procesului de educaţie şi formare profesională. În această privinţă, pe
lângă dimensiunea de diagnosticare, procesul de evaluare are şi o dimensiune importantă de
sprijin - fiind considerat ca principala modalitate de a identifica problemele existente şi de a
planifica şi duce la îndeplinire măsuri de ameliorare - ceea ce se aplică atât la nivelul
unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, cât şi la nivel local şi naţional. Pentru a deveni baza
politicilor educaţionale promovate la diverse niveluri, toate procesele de evaluare se
materializează prin rapoarte prezentând detalii asupra fiecărui aspect evaluat.

Rapoartele de evaluare sunt agregate de la nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ la

nivel naţional prin organismele responsabile pentru evaluările externe. La sfârşitul fiecărui an
şcolar, inspectorul şcolar general elaborează un raport privind starea învăţământul în judeţul
respectiv. Acest raport este înaintat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, Prefectului, Consiliului judeţean şi consiliilor locale şi este făcut public pentru toate
unităţile de învăţământ din judeţ. Informaţiile colectate din rapoartele elaborate de
inspectoratele şcolare, precum şi cele provenite din rapoartele de evaluare ale ARACIP şi ale
ARACIS sunt analizate la nivelul Direcţiilor Generale din Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. În final, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
elaborează un raport anual privind starea învăţământului pe care îl înaintează Parlamentului.
Raportul de evaluarea anual devine baza planificării în domeniul educaţiei şi formării
profesionale pentru anul următor şi constituie de asemenea un instrument în stabilirea
strategiilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe termen mediu şi
scurt.

Suplimentar sistemului naţional de evaluare, România participă la studiile internaţionale

PISA, PIRLS şi TIMSS. Rezultatele acestor studii sunt interpretate în contextul educaţional
concret din România şi utilizate în continuare în politicile educaţionale. Începând cu anul
1995, România a realizat un număr de studii interne asupra elevilor claselor a IV-a - cu scopul
de a evalua calitatea educaţiei furnizate în învăţământul primar. Pe lângă rezultatele studiilor
naţionale şi internaţionale, rezultatele generale obţinute de elevi la examenele finale
organizate la sfârşitul clasei a VIII-a şi la sfârşitul învăţământului liceal constituie referinţe
majore în evaluarea generală a procesului de învăţământ.

Evaluarea Instituţiilor Educaţionale

Managementul întregului sistem de evaluare a învăţământului preuniversitar este în

responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Evaluarea este
realizată de inspectorii şi evaluatorii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, inspectoratelor şcolare şi Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii
Învăţământului Preuniversitar (ARACIP).
 Serviciul de control din MEN este un organism de control administrativ şi financiar pentru
activitatea unităţilor de învăţământ şi pentru personalul ministerului. Activităţile de control
pot fi ordonate de Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de Corpul de
Control al Guvernului, alte organisme abilitate prin lege. Structura controlului are două
secţiuni principale: controlul administrativ şi controlul financiar. Principalele atribuţii ale
Serviciului de Control sunt după cum urmează:

Elaborarea de proiecte de acte normative, metodologii, note, referate, sinteze, studii,

informări, planuri tematice şi grafice de control, chestionare, probe şi criterii de evaluare;

 Informarea conducerii ministerului cu privire la aspectele deosebite din unităţile de

învăţământ;
 Organizarea controlului şi îndrumării activităţii din învăţământ, precum şi a activităţii
inspectorilor din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
 Organizarea de acţiuni de perfecţionare a inspectorilor din Serviciul de Control;
 Coordonarea aplicării strategiei de dezvoltare şi reformă, precum şi a întregii activităţi
de control din unităţile subordonate;
 Analizarea periodică a modului de rezolvare a situaţiilor speciale apărute în unităţile
de învăţământ;
 Analizarea periodică a îndeplinirii de către organismele din subordine a sarcinilor şi
măsurilor stabilite în urma inspecţiilor efectuate.

Prin Legea 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 75/2005 a fost înfiinţată Agenţia
Română pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Preuniversitar (ARACIP) şi sunt stabilite
obiectivele generale ale evaluării realizate de sub-comisiile de experţi:

 să asigure respectarea de către toate unităţile de învăţământ evaluate a standardelor de

calitate minime stabilite la nivel naţional;
 să ofere şanse egale în creşterea calităţii educaţiei furnizate în toate unităţile de
învăţământ.

ARACIP are de asemenea şi alte responsabilităţi legate de evaluarea unităţilor de învăţământ:

 elaborează, actualizează periodic şi propune ministrului educaţiei standardele,

standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii în învăţământul preuniversitar, respectiv metodologia de evaluare
instituţională şi de acreditare,care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
 realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din
învăţământul preuniversitar;
 propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţarea şi
acreditarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de
învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz. Înfiinţarea şi
acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării;
 efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei evaluarea calităţii
educaţiei din învăţământul preuniversitar;
 propune ministrului educaţiei acreditarea organizaţiilor care oferă programe de
formare profesională;
  realizează împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului activitatea de monitorizare şi control al
calităţii;
 efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie
acreditate;
 elaborează manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici;
 elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii
învăţământului preuniversitar din România şi recomandări de îmbunătăţire a calităţii
învăţământului preuniversitar.

Învăţământul preuniversitar, incluzând şcolile de toate tipurile, unităţile pentru activităţi

extraşcolare şi unităţile conexe, este subordonat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului prin inspectoratele şcolare - acţionând ca organe descentralizate de specialitate la
nivel judeţean. Inspectoratele şcolare au, pe lângă alte atribuţii, rolul principal de a asigura
calitatea învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolară. În urma
evaluării unităţilor de învăţământ, inspectoratele şcolare elaborează un raport anual privind
starea învăţământului din judeţul respectiv. Pe baza acestei evaluări şi a politicilor
educaţionale naţionale, inspectoratele şcolare stabilesc planurile manageriale pentru anul
următor, detaliind obiective, activităţi, resurse şi responsabilităţi.

Evaluarea Internă

Principalele obiective ale evaluării interne sunt legate de asigurarea informaţiilor necesare
pentru monitorizarea întregii activităţi a unităţii de învăţământ şi pentru evaluările externe.
Evaluarea internă a unităţilor de învăţământ este menită să valideze activitatea acesteia în
ansamblu şi nu este legată de actori specifici.

La nivelul fiecărei instituţii educaţionale  se înfiinţează comisia pentru evaluarea şi asigurarea

calităţii. Instituţia elaborează şi adoptă strategia şi regulamentul de funcţionare a comisiei.

Criteriile recomandate pentru realizarea evaluării interne sunt cele incluse în modelul naţional
de inspecţie şcolară aplicate de inspectorii de la inspectoratul şcolar sau de la Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care efectuează evaluările externe. Unităţile de
învăţământ pot de asemenea decide asupra unor criterii suplimentare - conform nevoilor
specifice. Toate unităţile de învăţământ trebuie să îşi evalueze anual activitatea lor privind
dezvoltarea şcolară, programele educaţionale, activităţile curriculare şi extracurriculare,
calitatea procesului de predare-învăţare, dezvoltarea resurselor umane, relaţiile cu
comunitatea şi dimensiunea europeană în educaţia oferită.

Nu există proceduri standardizate privind evaluarea internă. Instrumentele utilizate cel mai
frecvent în procedura de evaluare a procesului de predare-învăţare sunt: asistenţa la lecţii
(minim 120 de asistenţe anual), analiza lucrărilor şi rezultatelor elevilor, evaluarea
documentelor de planificare a cadrelor didactice (planificările anuale şi semestriale, planurile
de lecţie). Directorii unităţilor de învăţământ se informează de asemenea pe baza întâlnirilor
cu personalul didactic şi cu părinţii elevilor şi analiza documentelor administrative şi
financiare. Directorii utilizează de asemenea şi ultimele rapoarte de inspecţie şi statistici
referitoare la contextul în care îşi desfăşoară activitatea unitatea de învăţământ.

Rezultatele evaluărilor interne sunt utilizate la nivelul unităţii de învăţământ de director şi de

consiliul de administraţie pentru analiza calităţii activităţilor educaţionale şi administrativ şi
elaborarea deciziilor privind obiectivele politicii educaţionale şi dezvoltării instituţionale. La
nivelul autorităţilor locale, rezultatele sunt utilizate de consiliile locale pentru decizii privind
finanţarea unităţilor de învăţământ, iar la nivelul inspectoratelor şcolare sunt utilizate pentru a
elabora studii de diagnoză şi prognoză, cât şi pentru a elabora raportul anual privind starea
învăţământului la nivelul judeţului. Evaluările interne sunt de asemenea utilizate în scopul
sprijinirii evaluările externe.