Reflectii post covid

Exista viata dupa covid cu siguranta, dar dimensiunile perceptive au alte

valente.Simturile apar si dispar sau te trezesti cu un gust pe care l-ai experimentat din
totdeauna ca nu mai functioneaza ...Reprezentări dragi mie, pe care credeam că  nu
le mai pot reactualiza niciodata apar mai ,,vii "ca oricand.Uneori, senzatiile  cutanate
se produc instantaneu,,.Forme indigo "apar pe diferite părți ale corpului si stau acolo
câteva zile, apoi totul revine la normal.Si asta nu ar fi nimic,dar teama se  cuibareste
dezolant în fiecare molecula soptindu-mi parca  ....O sa-ti testez si resetez
amintirile,memoria,imaginatia si afectivitatea!Atunci, alerg de la un capăt  al orașului
la celălalt încercând să recunosc lucruri ,oameni si locuri.Asta mă liniștește si mă face
să cred că m-am împrietenit cu virusul.Ma indeamna la acțiune, dar imi fura obiectul
pe care ar trebui să mă focuseze.Alteori, nu mă lasa sa ma desprind de el;Firește că
obiectul este diferit de fiecare dată.Bunăoară  am atâta energie si atâta inspiratie
încât pot lucra 4-5 ore neîntrerupte cu elevii mei la 3 obiecte simultan.(filosofie,logica
si psihologie).Ființele  astea capătă o strălucire aparte, iar eu simt ca dau această
strălucire,dar timpul este întrerupt de telefonul fetiței mele,care mă cheamă cu
disperare. Mai mult decat atat, tot ceea ce trăiam intens  si ceea ce credeam ca nu
mai pot simti devine  si revine cu o forță afectivă  magnifica dezorganizandu-mi
întreaga conduită.Buchetul imens de trandafiri este învăluit într-o pace adâncă si o
lumina celestă din care nu mă mai pot întoarce curând la familie și prieteni.Simt ca 
plutesc, apoi mă scufund in lumina albă,rece,de gheata.Roșul, pata de culoare se
dizolva in ,,marea de  lumina " si imi blochează ochiul.Revin pentru ca  revine si
tearma ca tot sângele imi curge si imi inunda  locuință.Ma voi pierde sau voi reveni la
lumina artificială a camerei mele.???