Procesul civil si dreptul procesual civil

Procesul civil = activitatea complexa realizata de instanta,

parti si alti participant, precum si raporturile ce se stabilesc
intre organe sau persoane in scopul restabilirii drepturilor si
intereselor incalcate sau contestate.

Dreptul procesual civil = totalitatea normelor juridice care

reglementeaza modul de desfasurare al activitatii judiciare in
scopul solutionarii litigiilor civile, precum si executarea silita
a hot.jud. si a altor titluri executorii.

Obiectul DPC il formeaza rap.jur, ce se stabilesc intre

participantii procesuali in cadrul activitatii de examinare si
solutionare a cauzelor civile.

• Fazele si Etapele procesului civil:

1. Faza Judecatii, care poate parcurge judecata in
fata primei instante si judecata in caile de atac.
Judecata in fata primei instante parcurge urmatoarele Etape:
1. Etapa scrisa: partile isi comunica reciproc pretentiile si
apararile lor (prin cererea de chemare in judecata,
intampinare sau cerere reconventionala)
2. Etapa cercetarii procesului asupra obiectului litigiului: se
administreaza probe si sunt solutionate exceptiile
procesuale.
3. Etapa dezbaterii in fond a procesului: se pun concluzii
asupra tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale
cauzei)
4. Etapa deliberarii si pronuntarii hot.jud
2. Faza Executarii silite, care cuprinde, in
general, urmatoarele Etape:
1. Efectuarea formalitatilor prealabile executarii
(inregistrarea si incuviintarea cererii de executare,
somatia)
2. Indisponibilizarea bunului
 3. Valorificarea bunurilor urmarite
4. Distribuirea sumelor obinute in cazul mai multor
creditori

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
​Aceste principii sunt reguli esentiale ce determina
structura procesului si guverneraza intreaga activitate
judiciara. Cunoasterea principiilor dpdv teoretic contribuie la
intelegerea si interpretarea corecta a normelor procesuale.
Dpdv legislative aceste principia orienteaza activitatea de
elaborare a legislatiei procesuale in sensul unor editari
coerente si eficiente. Dpdv practic, ele contribuie la formarea
unei jurisprudente unitare.
1. P.liberului acces la justitie
21-CR=> Orice persoana se poate adresa justitiei pt
apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime, nicio
lege neputand ingradi acest drept.
5(1)-CPC=> Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa
solutioneze orice cerere de competenta instantelor jud.,
potrivit legii.
5(2)-CPC=> Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe
motiv ca legea nu prevede, e neclara sau incompleta.
5(3)-CPC=> Icic o pricina nu poate fi solutionata nici in
baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa uzantelor, nici in baza
dispozitiilor legale privitoare la o sit. asemanatoare, ea va
trebui judecata in baza principiilor generale avand in vedere
toate circumstantele si echitatea.
5(4)-CPC=> Este interzis judecatorului sa stabileasca
dispozitii general obligatorii prin hot. pronuntate in cauzele ce
ii sunt supuse judecatii.
2. P.dreptului la un proces echitabil in termen optim si
previzibil

6-CPC=> Orice persoana are dr. la judecarea cauzei sale in

conditiile echitatii, intr-un termen optim si previzibil, de catre
o instant independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest
sens, instanta este datoare sa dispunta toate masurile premise
de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.
In vederea solutionarii cauzei intr-un termen optim si
previzibil, judecatorului ii incumba obligatia de a folosi toate
mij. puse la indemana sa de catre legiuitor in vederea
solutionarii cu celeriatate a cauzei. In acest sens, legiuitorul a
instituit obligatia judecatorului ca, la primul termen de
judecata la care partile sunt legal citate, sa estimeze durata
procesului. Cu toate acestea, pt motive temeinice, judecatorul
poate reveni asupra duratei procesului estimate initial.
5-CEDO=> Orice persoana are dr. la judecarea cauzei sale
in mod public si intr-un termen rezonabil de o instanta indep
si impartiala. Astfel, CEDO a decis: caracterul rezonabil al
procedurii se apreciaza in criteriile determinate de
jurisprudenta, in special in raport cu complexitatea litigiului,
comportamentul reclamantului, a autoritatilor competente,
precum si miza litigiului pt parti.
Prin “proces echitabil” se intelege respectarea dispozitiilor
legale, a principiilor fund. reglementate in legislatia noastra
precum contradictorialitatea, egalitatea sau dr la aparare.
Durata procesului se apreciaza global avand in vedere cele
2 faze: f.judecatii si f.executarii silite.

3. P.legalitatii

7-CPC=> Proc.civil se desfasoara in conformitate cu

dispozitiile legii. Legalitatea implica
respectarea actelor normative de catre toate organele de stat,
de toate pj de dr pub/privat, de toti cetatenii.
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. In
activitatea de solutionare a cauzelor civile, judecatorii tr sa
urmareasca respectarea tuturor disp.legale incepand de la cele
de drept substantial care au incidenta asupra rap.jur.litigios,
continuand cu cele referitoare la organe, compunerea si
atributiile instantei, precum si cu cele referitoare la formele de
procedura.

4. P.egalitatii

8-CPC=> In procesul civil partilor le e garantata exercitarea

dr.proc. in mod egal si fara
discriminari. Egalitatea partilor in fata legii si a aut.jud
implica respectarea urmatoarelor conditii:
~ judecarea proceselor pt toti cetatenii tr sa se realizeze de
aceleasi organe si potrivit acelorasi reguli procedurale
(existenta unor organe speciale de jurisdictie nu exclude
egalitatea partilor)
~ aceleasi dr.proc. tr acordate tuturor partilor fara nicio
deosebire
~instanta de judecata are obligatia de a asigura un echilibru in
sit.procesuala a partilor. (in acest sens, instantei ii revine
indatorirea de a incunostiinta partile asupra termenului de
judecata, de a comunica actele de procedura, de a lamuri
partile asupra dr lor.)
5. P.disponibilitatii

Acest principiu semnifica posibilitatea conferita de lege

partilor de a sesiza aut.jud.de a dispune
de obiectul litigiului si de mij.de aparare. Distingem intre
disponibilitate Materiala (posib. de a dispune de obiectul
procesului) si Procesuala (posib. de a dispune de mij.de
aparare).
Judecatorul nu poate solutiona un litigiu decat in baza
cererii partii interesate si doar in liitele stricte ale sesizarii.
Reclamantul e acela care determina intinderea obiectului
judecatii si pers. cu care se judeca.
Disponibilitatea cuprinde urmatoarele prerogative:
~dr.partii interesate de a promova sau nu actiunea
~dr.reclamantului de a determina limitele actiunii si de a
renunta la actiune sau la dr.pretins
~dr.paratului de a achiesa la pretentiile formulate de reclamant
~dr.ambelor parti de a finaliza procesul prin incheierea unei
tranzactii
~dr.partilor de a exercita caile legale de atac
~dr.partii castigatoare de a renunta la executarea silita a
hotararii.
Disponibilitatea nu are caracter absolut, ea tr armonizata
cu rolul activ al judecatorului.
Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interest sau in
cazurile anume prev.de lege, la cererea altei persoane,
organizatii ori a unei institutii publice.
 6. P.obligatiilor partilor in desfasurarea procesului

10-CPC=> Partile au obligatia sa indeplineasca actele de

procedura in cond., ordinea si termenele stabilite de lege sau
de judecator, sa-si probeze pretentiile si apararile, sa
contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului,
urmarind astfel finalizarea acestuia

7. P.obligatiilor tertilor in desfasurarea procesului

Orice persoana este obligata, in cond.legii, sa sprijine

realizarea justitiei. Cel care, fara motive legitime, se sustrage
de la indeplinirea acestei obligatii poate fi constrans sa o
execute sub sanct. platii unei amenzi judiciare si, daca e cazul,
a unor daune-interese.

8. P.exercitarii dr.procesuale cu b-c

12-CPC=> Dr.procesuale tr exercitate cu b-c potrivit

scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a
se incalca dr. procesuale ale altei parti.
Partea care isi exercita dr.proc. in mod abuziv raspunde pt
prejudiciile material si morale cauzate. Ea va putea fi obligata,
pot.legii, la plata unei amenzi judiciare.
Limita in exercitarea dr.proc o constituie abuzul de drept,
care pp 2 elemente: un el.subiectiv (exercitarea cu r-c in scop
de sican, fara justificarea unui interes legitim al DPC) si un
el.obiectiv (deturnarea dr.proc de la scopul pt care a fost
recunoscut de lege)

9. P.dr. la aparare

13-CPC=> Dr.la aparare este garantat si se prezinta sub 2

forme: materiala si formala. Dr.la aparare, in sens material,
desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege
partilor in scopul sustinerii intereselor lor. Astfel, dr.la ap.
include posib. partilor de a lua la cun.despre cuprinsul
dosarului, de a formula cereri, de a solicita probe, de a invoca
exceptii procesuale, de a exercita cai de atac, etc. Dr.la ap., in
sens formal, desemneaza posibilitatea recunoscuta de lege
partilor litigante de
a-si angaja un aparator care sa le asigure o aparare calificata.

10. P.contradictorialitatii

Contradictorialitatea se concretizeaza in posib.conferita de

lege partilor, de a discuta si combate orice fel de elemente de
fapt sau de drept ale procesului civil. Exigenta fundamentala a
contradictorialitatii e aceea ca nicio masura sa nu fie ordonata
de instanta inainte ca aceasta sa fie pusa in discutia
contradictorie a partilor (“audiatur et altera pars”-sa fie
ascultata si cealalta parte)
Partile au obligatia de a expune sit.de fapt la care se refera
pretentiile si apararile lor in mod correct si complet, fara a
denature sau omite faptele care le sunt cunoscute. Partile au
obligatia de a expune un pct de vedere propriu fata de
afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurari de fapt
relevante in cauza. Partile au dr.de a discuta si argumenta
orice chestiune de fapt sau de drept invocata in cursul
procesului de catre orice participant in proces.

11. P.oralitatii

15-CPC=> Procesele se dezbat oral cu exceptia cazului in

care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres
instantei de jud. ca aceasta sa se faca numai pe baza actelor
depuse la dosar.
Oralitatea domina numai faza dezbaterilor judecatoresti.
Acest principiu nu exclude intocmirea unor acte de procedura
in forma scrisa.
Procedura judiciara are caracter extins.

12. P.nemijlocirii

16-CPC=> Probele se administreaza de catre instanta care

judeca procesul, cu exceptia cazurilor in care legea stabileste
altfel. (este vorba despre obligatia instantei de a cerceta in
mod direct intregul material probator)
Exceptii: a) administrarea probelor prin comisie rogatorie
b) procedura asigurarii dovezilor
c) constatarea de catre executorul judecatoresc a
unei stari de fapt

13. P.publicitatii

17-CPC=> Sedintele de judecata sunt publice, in afara de

cazurile prev.de lege
Exceptii: a) sedinta de judecata va avea loc in camera de
consiliu, at cand legea prevede expres
b) icic dezbaterea fondului in sedinta publica ar
aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor
minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei, dupa
caz, instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta
sa se desfasoare in t/p fara prezenta publicului.

14. P.folosirii limbii romane in justitie

18-CPC=> Procesul civil se desfasoara in limba romana.

Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba
romana.
Cet.romani apartinand minoritatilor nationale au dr.sa se
exprime in limba materna in fata instantei de jud, in
cond.legii. Cet.straini si apatrizii care nu inteleg sau nu
vorbesc lb.romana au dr. de a lua la cunostiinta de toate actele
si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune
concluzii prin traducator autorizat, daca legea nu prevede
altfel.

15. P.continuitatii

19-CPC=> Judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu

poate fi inlocuit pe durata procesului decat pt motive
temeinice, in conditiile legii. Judecatorii care fac parte din
completul de judecata tr sa ramana aceiasi pe tot parcursul
solutionarii pricinii, ei neputand fi inlocuiti decat pt motive
tem.
 Realizarea acestui principiu implica respectarea
cumulative a urmat. conditii:
~ unicitatea completului de judecata, adica solutionarea
intregului process de aceeasi judecatori
~ continuitatea sedintei de judecata, adica solutionarea cauzei
intr-o singura sedinta
395-CPC=> La deliberare iau parte numai membrii
completului in fata carora au avut loc dezbaterile.

16. Respectarea principiilor fundamentale

20-CPC=> Judecatorul are indat.sa asigure respectarea si

sa respecte el insusi pr.fund ale procesului civil, sub sanct
prev de lege.

17. P.incercarii de impacare a partilor

21-CPC=> Judecatorul va recomanda partilor solutionarea

amiabila a litigiului prin mediere, pot legii speciale. In tot
cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor
dandu-le indrumarile necesare pot.legii.

18. P.rolului activ al judecatorului in aflarea adevarului

22(2)-CPC=> Judecatorul are indat.sa staruie prin toate

mij.legale pt a preveni orice greseala privind aflarea
adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea
corecta a legii in scopul pronuntarii unei hot.temeinice si
legale.
Acest principiu implica cerinta ca toate imprej.de fapt ale
cauzei sa fie stabilite de catre instanta in deplinca concordanta
cu realitatea.
Rolul activ al judecatorului se materializeaza in
urmat.prerogative procedurale:
~dr. instantei de a dispune introducerea in cauza a altor
persoane, in cond.legii
~dr. judecatorului de a stabili calificarea juridica a actelor si
faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta
denumire (in acest caz judecatorul e obligat sa puna in
discutia partilor calificarae juridical exacta).
~dr. judecatorului de a solicita partilor explicatii oral/in scris
cu privire la sit.de fapt si la motivarea in drept pe care ele o
invoca in sustinerea apararii sau a pretentiilor.
~dr. judecatorului de a pune in dezbaterea partilor orice
imprejurare de fapt/drept, chiar daca nu sunt mentionate in
cerere/intampinare.
~dr.si oblig. judecatorului de a dispune administrarea probelor
pe care le considera necesare, precum si orice alte masuri
prev.de lege, chiar daca partile se impotrivesc
~ob. judecatorului de a incerca impacarea partilor
~dr. instantei de apel/recurs de a invoca din oficiu motivele de
op
~dr. instantei de apel de a incuviinta refacerea sau
completarea probelor administrate la prima instanta si de a
dispune administrarea altor dovezi daca le considera necesare
pt solutionarea cauzei.
22(6)-CPC=> Judecatorul tr sa se pronunte asupra a tot
ceea ce s-a cerut, fara, insa, a depasi lim.investirii, in afara de
cazul in care legea ai dispune altfel.

ACTIUNEA CIVILA

AC este reprezentat de ansamblul mij.proc. prev. de lege

prin intermediul carora se asigura protectia dreptului
subiectiv civil (dsc) pretins de catre una dintre parti sau a unei
alte sit.jur., precum si pt asigurarea apararii partilor in proces.

AC si cererea de chemare in judecata (ccj): In limbaj

juridic, not.de AC este confundata cu cea de ccj. Este adevarat
ca ccj cuprinde el.esentiale ale AC (parti, obiect si cauza).
Aceasta nu poate conduce, insa, la identificarea lor. Iccp
diferentierea lor, AC e o institutie procesuala, iar ccj este un
act de procedura.

Elementele AC:
AC nu poate sa inceapa fara el.ei subiectiv – partile si fara
el.sale obiective – obiectul si cauza.
 431-CPC=> Nimeni nu poate fi chemat in judecata de 2
ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleaiasi cauze si pt acelasi
obiect.
Partile AC: sunt pf/pj intre care exista un litigiu cu priv.la
dsc sau la o sit.jur. pt a carei realizare calea judecatii este
obligatorie si asupra carora se rasfrang efectele hot.jud
pronuntata in cauza.
Obiectul AC: AC vizeaza protectia unui dsc sau a unei
sit.jur (pretentia concreta a reclamantului) Obiectul tr sa fie
licit, posibil si determinat.
Este posibil ca un drept sa fie aparat prin 2>AC
Cauza AC: scopul catre care se indreapta vointa celui ce
reclama sau a celui care se apara. Aceasta nu tr confundata cu
cauza rap.jur (motivarea in drept). Cauza AC (motivarea in
fapt) tr sa fie licita, morala, reala si sa existe.

Conditiile de exercitiu ale AC:

a. Capacitatea procesuala
b. Calitatea procesuala
c. Formularea unei pretentii
d. Justificarea unui interes

c. Formularea unei pretentii / Afirmarea unui dr.legal si

actual

30-CPC=> Oricine are o pretentie impotriva unei alte

persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei sit.jur.,
are dr.sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Pt exercitarea AC este necesar ca o persoana sa pretinda,
sa afirme un dsc sau o sit.jur. Dsc pt a se bucura de prot.jur. tr
sa intruneasca urmatoarele conditii:
~ sa fie recunoscut si ocrotit de lege, adica sa nu intre in
continutul unui rap.jur care sa contravina normelor legale
imperative sau regulilor de convietuire sociala
~ sa fie exercitat in lim.sale externe de ordin material si
juridic, precum si in lim.sale interne, adica potrivit scopului
economic si social in vederea caruia este recunoscut de lege
~ sa fie exercitat cu b-c
~ sa fie actual (se refera la actiunile in realizarea dreptului)
 Icic dsc nu este actual, deci e supus unui termen suspensiv
sau unei cond. suspensive, titularul dr. poate solicita anumite
masuri de conservare sau de asigurare, ori poate proceda la o
asigurare de probe. In cazurile expres prev.de lege sunt
reglementate actiunile preventive. Astfel, potrvit art. 34(3)-
CPC=> pot fi incuviintate, inainte de implinirea termenului, si
alte cereri pt executarea la termen a unor obligatii, ori de cate
ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba
insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta
implinirea termenului.
Existenta dscp se stabileste de catre instanta dupa
dezbateri contradictorii. Icic in urma probelor administrate si
dupa dezbaterile contradictorii instanta constata ca dscp de
reclamant nu exista at ccj va fi respinsa ca
neintemeiata/nefondata. Daca se constata ca dsc nu e actual,
ceea ce inseamnca ca s-a invocate exceptia de prematuritate a
actiunii (exceptie de fond, peremptorie si absoluta), ccj va fi
respinsa ca premature, iar reclamantul va putea sa reitereze
cererea in momentul in care dsc devine actual, fara a i se
putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat.

d.Justificarea unui interes

Prin interes intelegem folosul practic urmarit de cel care a

pus in miscare AC, respectiv oricare dintre formele
procedurale ce intra in continutul acesteia.
Interesul poate fi: material (at cand se urmareste obtinerea
unei sume de bani, predarea unui bun, etc.) sau moral (at cand
se urmareste obtinerea unei satisfactii de ordin nepatrimonial).
Interesul moral nu trebuie confundat cu prejudicial moral sau
cu reparatia materiala a daunelor morale.
Interesul tr sa fie:
~ determinat: este det at cand apelarea la un mij.proc ce intra
in cont AC poate fi justificata de un avantaj, de un folos
concret
~ legitim: este legitim at cand nu contravene legii\regulilor de
convietuire sociala (tr sa fie juridic)
~ sa fie personal: in sensul ca folosul practice tr sa il vizeze pe
cel care recurge la forma procedurala. Aceasta cerinta exista si
este indeplinita si icic cererea nu este promovata de titularul
dreptului, ci de alte pers\organe carora legea le recunoastea
legitimarae procesuala.
~ nascut si actual: presupune ca interesul sa existe in mom in
care se exercita AC
Lipsa interesului se invoca in procesul civil pe cale de
exceptie. Exceptia lipsei de interes este de fond, peremptorie
si absoluta.

a.Capacitatea procesuala

Cap.proc repr. aptitudinea unei pf\pj de a avea DO pe plan

procesual (cap.proc. de folosinta), respecitv, aptitudinea de a-
si valorifica singura drepturile procesuale si de a-si indeplini
obligatiile procesuale, de a sta in judecata (cap.proc. de
exercitiu)
In cazul pf, cap de folosinta incepe la nastere si inceteaza
la moartea lor. Nimeni nu poate fi lipsit de aceasta, decat in
cazurile si cond prev de lege. Cap de folosinta a pj se dob., de
regula, de la data inregistrarii acesteia (daca pj nu e supusa
inregistrarii, de la data actului de infiintare, de la data
autorizarii, constituirii sau de la data indeplinirii oricarei alte
cerinte impuse de lege).
Cap deplina in cazul pf se dobandeste, de regula, la 18 ani.
Min 16 dobandesc prin casatorie cap deplina de exercitiu. Min
14-18 au capacitate procesuala de exercitiu restransa. Lipsa
capacitatii procesuale de exercitiu o intalnim la min<14 si
psij.
Incetarea cap de exercitiu are loc definitiv sau temporar
prin moarte, psij, ori in situatia anularii casatoriei min16 care
a fost de r-c la incheierea casatoriei, inainte sa fi implinit 18
ani.
57(2)-CPC => partea care nu are exercitiu drepturilor
procedurale nu poate sta in judecata decat daca este
reprezentata, asistata ori autorizata in cond prev de lege.
Reprezentarea intervine in cazul persoanelor lipsite de cap
de ex. Aceste pers nu stau personal in proces, ci prin
reprezentantii lor legali (parinti, tutori, curator sau cei care ii
reprezinta pe cei dati in plasament). Aceste pers nu sunt parti
in proces si nu vor fi citati personal.
58-CPC => in caz de urgenta, daca pf lipsita de c.ex nu
are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va
numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea
reprezentantului legal. De asemenea, instanta va numi un
curator special in caz de conflict de interese intre
preprezentantul legal si cel reprezentat.
Asistarea intervine in cazul persoanelor cu c.ex restransa .
Acestea vor sta personal in proces, fiind citate impreuna cu
ocrotitorul lor legal si vor fi asistate de acesta, care va semna
si acetele de procedura alaturi de minorii asistati. In acest scop
parintii\tutorele vor trebui citati de instanta. Icic minorul
urmeaza a face acte de dispozitie, pe langa asistare, e necesara
si autorizarea instantei de tutela. Daca in cursul procesului
minorul implineste 14 ani reprezentarea se transforma in
asistare cu toate consecintele ce decurg din acest fapt.
Autorizarea intervine icic repr.legal al celui lipsit de c.ex
sau minorul cu c.ex restransa si ocorotitorul legal care il asista
efectueaza acte procesuale de dispozitie (este vorba de
autorizarea instantei de tutela).
In cazul pj, c.ex, inclusiv cea procesuala, se realizeaza
prin organele sale de administrare.
Exceptia lipsei cap de fol este o exceptie de fond,
peremptorie si absoluta. Acetele de procedura indeplinite de
cel care nu are cap de fol sunt lovite de NA. Spre deosebire,
actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiu
drepturilor procedurale sunt anulabile. Nulitatea nu va
intervene automat deoarece, potrivit art.57, instanta va acorda
un termen pentru implinirea lipsurilor, reprezentantul sau
ocrotitorul legal putand confirma total\partial actele
indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor
procedurale. Daca in termenul acordat lipsurile nu se
implinesc instanta va anula actele procedurale.
Exceptia lipsei c.ex poate fi invocata in orice stare a
procesului, chiar si de catre adversary, care are interesul sa se
pronunte o hot. valabila.

b.Calitatea procesuala
 Calit.proc. pp existenta unei identitati intre pers
reclamantului si pers care pretinde a fi titular al dsc in rap.jur
dedus judecatii (calit.proc. activa) si intre presoana paratului
si subiectul pasiv al rap.jur litigious dedus judecatii (calit.
proc. activa).
In cazul sit.jur pentru a caror realizare calea justitiei e
obligatorie, calitatea procesuala apartine celui ce se poate
prevala de acest interes, iar calitatea pasiva partine celui fata
de care se poate realiza interesul respectiv.
Reclamantul, fiind cel ce porneste AC, terbuie sa justifice
atat calit.proc. activa, cat si pe cea pasiva, prin indicarea
obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se
intemeiaza pretentia sa. Instanta, dupa ce a fost sesizata,
trebuie sa verifice atat calitatea activa, cat si pe cea pasiva.
Drepturile si creantele procesuale pot fi transmise in
cursul procesului, ceea ce echivaleaza cu transmisiunea
calitatii procesuale active sau pasive. Dpdv al modului de
transmitere, transmisiunea calitatii poate fi legala sau
conventionala. In cazul pf, t.legala se realizeaza pe calea
mostenirii, adica mostenitorii preiau pozitia procesuala pe
care o avea defunctul, preluand DO acestuia. In cazul pj,
t.legala se realizeaza prin reorganizarea sau transformarea pj
care e parte in proces.
Transmisiunea conventionala are loc ca efect al incheierii
anumitor categorii de acte juridice, in urma carora cel care
preia calit.proc. e subdobanditorul acelui drept sau bun litigios
(cesiunea de creanta, preluarea de datorie, vanzarea sau
donarea bunului litigios). Dpdv al intinderii, transmisiunea
poate fi: universala, cu titlu universal (cazul mostenitorilor
legali), cu titlu particular.
Cel care dobandeste calit.proc. ca efect al transmiterii este
introdus in proces in locul autorului sau si preia procesul in
starea care se gaseste in momentul in care a avut loc
transmisiunea, actele procedurale indeplinite de autor findu-i
opozbile.
Exceptia lipsei calitatii procesuale este exceptie de fond,
teremptoirie si absoluta. Daca instanta constata lipsa calitatii
active\pasive va respinge cererea ca fiind introdusa de o
persoana fara calitate sau ca fiind introdusa impotriva unei
persoane fara calitate.
In cazurile si conditiile prevazute exclusiv de lege se pot
introduce cererei sau se pot formula aparari si de pe persoane,
organizatii, institutii sau autoritati care, fara a justifica un
interes personal, actioneaza pentru apararea drepturilor ori
intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale
sau dupa caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup ori
general.

Clasificarea actiunilor civile

A.In functie de scopul material urmarit de reclamant prin

introducerea ccj:
1. Actiuni in realizarea dreptului
2. Actiuni in constatarea existentei\inexistentei dreptului
3. Actiuni constitutive/transformatoare de drepturi (in
constituire)

1.Actiunile in realizare sunt denumite si act.in

adjudecare\condamnare, fiind acelea prin care reclamantul,
care se pretinde a fi titularul unui dsc, solicita instantei sa-l
oblige pe parat la respectarea dreptului sau, iar daca nu este
posibil la despagubiri pentru prejudiciul suferit. Aceasta
cateogorie de actiuni conduce intotdeauna la hotarari de
executare silita.

2.Actiunile in constatare fiind denumite si act.in

recunoastere/confirmare sunt acelea in care cel care are interes
poate sa ceara constatarea existentei/inexistentei unui drept.
Hot.pron. in aceste actiuni nu pot fi puse in executare silita.
Conditiile exercitarii actiunii in constatare:
~ partea sa nu poata cere realizarea dreptului pe orice alta cale
prevazuta de lege (exceptia caracterului subsidiar al acestei
actiuni, fata de cea in realizare, e una de fond peremptorie si
absoluta)
~ partea sa justifice un interes pentru clarificarea unui raport
juridic (in actiunile in realizare se cere protectia dreptului)
~ prin actiune sa nu se urmareasca constatarea existentei unei
stari de fapt, ci a unui drept

3.Actiunile in constituire de drepturi sunt acele actiuni prin

care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si
date pe care le invoca in scopul creari unor situatii juridice
noi. Aceste actiuni se refera la starea si capacitatea
persoanelor, fiind actiuni cu caracter strict personal.
In principiu hot.pron. produc efecte numai pentru viitor,
insa exista situatii in care aceste hot produc efecte si pentru
trecut, desii creaza o situatie juridica noua (anularea
casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata,
incuviintarea adoptiei, etc.).

B.Dupa calea procedural aleasa de parte pentru apararea

dreptului:
1. Actiuni principale
2. Actiuni accesorii
3. Actiuni incidentale
4. Actiuni aditionale

1.Cererea principala e cea prin care se declanseaza

procesul\procedura judiciara. Nu intotdeauna actul de
procedura prin care este sesizata instanta constituie cererea
principala, in intregul sau, adesesa fiind ccj cu mai multe
capete de cerere, din care una e principala si altele accesorii.

2.Cererea este accesorie daca rezolvarea ei depinde de solutia

data unui capat de cerere principal

3.Cererea incidentala e acea cerere care nu poate avea o

existenta de sine statatoare (ca o cerere principala), dar care
este formulata intr-un proces deja inceput

4.Cererea aditionala e acea cerere prin care o parte modifica

pretentiile sale anterioare. Modificarea poate privi atat
obiectul, cat si cauza cererii initiale, precum si partea
impotriva careia aceasta este formulate.
Importanta clasificarii:
~dpdv al competentei materiale si teritoriale, cererile
accesorii, aditionale si incidentale vor fi judecate de instanta
competenta sa judece cererea principala
~anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala
(actiunea in tagada paternitatii) sau numai pe cale accesorie
(cererea de incuviintare a pastrarii numelui din casatorie dupa
divort), iar alte actiuni se pot formula atat pe cale principala,
cat si pe cale acesorie\incidentala (ex: cererea de partaj intre
soti)
~exista actiuni accesorii si incidentale care trebuie solutionate
din oficiu de instanta investita cu solutionarea cererii
principale (exercitara autoritatii parintesti fata de copiii
minori, pensia de intretinere)
~prin intermediul unor cererei incidentale pot fi atrase in
proces terte persoane care dobandesc calitatea de parte, iar
hot.pron. le va fi opozabila
~hot care se refera la cereri acesorii sau incidentale e supusa
acelorasi cai de atac si termene prevazute pentru actiunea
principala

C.Dupa natura dreptului:

1.Cereri personale
2.Cereri reale
3.Cereri mixte

1.Cererile personale sunt acele actiuni prin care se valorifica

un drept personal, de creanta. Acestea se subclasifica in:
act.pers mobiliare (in cadrul carora dreptul personal
valorificat are ca obiect un bun mobil) si act.pers imobiliare
(imobil)

2.Crererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea

unui drept real sau apararea posesiei unui bun (act in
revendicare, act confesorie\negatorie, act in granituire).
Acestea se subclasifica in: act.reale mobiliare si imobiliare.
Cererile reale se mai impart si in: cereri petitorii (prin care se
tinde la apararea unui drept real) si cereri posesorii (avand ca
obiect apararea posesiei asupra unui bun).
3.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica, in
acelasi timp, un drept real si un drept de creanta, icic
drepturile invocate au aceiasi cauza generatoare sau se afla
intr-un raport de conexitate. Este vorba despre valorificarea
unui drept real si un drept de creanta in cadrul aceluiasi capat
de cerere, iar nu in cadrul unei ccj complexe si nici in cadrul
aceluiasi proces (ex: actiunea prin care se urmareste
executarea unui act juridic ce a creat sau transformat un drept
real asupra unui bid.

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL (Instanta de

judecata)

Poate fi considerat participant la procesul civil acea

persoana care contribuie la desfasurarea procesului, pozitia sa
fiind bine precizata de legile de procedura prin DO care ii
revin, precum si prin denumirea specifica ce ii este atribuita
In activitatea judiciara rolul central revine instantei de
judecata, in fata ei avand loc faza judecatii procesului civil.
Solutionarea cauzei nu poate fi conceputa fara participarea
partilor intre care s-a ivit litigiul initial (reclamantul si
paratul) , precum si, atunci cand e cazul, a tertilor care
intervin in proces din proprie initiativa, din initiativa uneia
dintre partile initiale sau la initiativa instantei de judecata, caz
in care tertii dob calit. de parti in proces.
La procesul civil iau parte si alti participanti care, prin
activitatea lor, isi aduc o contributie specifica la buna
desfasurare a procesului: martorii, expertii, interpretii,
avocatii, traducatorii, etc.
O pozitie aparte ii revine MinPub., reprezentat prin
procurori, care participa la solutionarea litigiilor in cazurile
prev in 92-CPC, precum si in celelalte situatii in care legea
prevede expres acest lucru.

In rap de pozitia in proces, participantii pot fi clasificati

in:
~Subiectii procesuali civili:
- Partile (reclamantul si paratul) , inclusiv tertele persoane
 - Instanta/Procurorul cand participarea lor e obligatorie
~Participantii care contribuie esential la buna organizare si
indeplinire a actelor dispuse de judecator:
- Grefieri
- Agenti procedurali
- Executor judecatoresti
- Arhivari
- Registratori
~Participantii ce contribuie esential la stabilirea faptelor pe
baza carora se pronunta judecatorii:
- Martori
- Experti
- Interpreti
- Traducatori autorizati
~Reprezentantii partilor:
- Parintii
- Tutori
- Curatori
- Avocati (reprezentanti conventionali)
- Mandatari

INSTANTA DE JUDECATA

Compunerea si constituirea instantei.

Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea acesteia
cu nr.de judecatori prev.de lege. Prin urmare, completul de
judecata este format din:
- In prima instanta, 1 judecator, cu exceptia cererilor
privind conflictele de munca si de asigurari sociale, caz
in care se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti
judiciari
- In apel, 2 judecatori
- In recurs, 3 judecatori, cu exceptia anumitor recursuri care
se judeca de ICCJ in complet format din 5 judecatori
Avand in vedere principiul “accesoriul urmeaza soarta
principalului”, constetatia in anulare, in revizuire, cererea de
lamurire si de completare a hot., cererea de indreptarea a
erorilor, care sunt cereri subsecvente fata de pricina in care a
fost pronuntata hot., vor fi solutionate in aceeasi compunere in
care s-a pronuntat hot. respectiva.
Constituirea instantei desemneaza alcatuirea complexa a
acesteia, prin participarea, alaturi de judecatori, si a altor
persoane prev.de lege, respectiv a grefierului, a magistratului-
asistent de la ICCJ, a procurorului, precum si a asistentilor
judiciari.
Nelegala compunere a completului de judecata
desemneaza faptul ca pricina a fost judecata de un nr.mai
mare sau mai mic de judecatori ori judecatorul nu avea
competenta de a solution pricina respectiva.
Nelegala constituire a completului de judecata pp ca
instanta nu a fost alcatuita cu toate organele si pers prev.de
dispozitiile legale
In cursul procesului civil nelegala compunere/constituire a
completului de judecata poate fi invocata pe calea exceptiei
(de gresita compunere/constituire) de oricare dintre parti, de
procuror daca participa sau de instanta din oficiu, iar daca a
fost pronuntata o hot., prin intermediul cailor de atac prev.de
lege. Aceasta exceptie este una de procedura (vizeaza
incalcarea normelor priv la comp/constit instantei), dilatorie
(tinde la amanarea judecatii) si absoluta.

Incidente privind comp/constit instantei de judecata

Incompatibilitatea

Incompatibilitatea este o interdictie legala de a participa la

actul de justitie, care se aplica judecatorilor, procurorilor,
magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari, grefierilor, despre
care se prezuma ca pot fi impartiali datorita unor imprejurari.
Se face distinctie intre incompatibilitati generale (IG) si
speciale (IS). IG vizeaza conditiile generale de exercitare a
functiei de magistrat si conduita pe care acestia tr sa o aiba. IS
vizeaza doar situatiile particulare in care un magistrat/grefier
nu are dr.la judecarea unei anumite pricini.
IG se incadreaza in regimul incompatibilitatilor de
dr.comun care se aplica magistratilor, politicienilor, pers.cu
fct.publice, fiind reglem. de L161/2003. Conform art.101 din
aceasta lege, functia de procuror/judecator este incompatibila
cu orice alta functie publica/private, cu exceptia functiei
didactice din invatamantul superior.
Incalcarea normelor de incompatibilitate pp abatere
disciplinara si se sanct., in raport de gravitatea abaterilor, cu
suspendarea din functie pe max.6 luni sau chiar indepartarea
din magistratura aplicata de CSM.
IS sunt reglementate de CPC, iar acestea nu se refera la
calitatea de magistrate in general, ci au in vedere cazurile
personale in care un anumit magistrate nu poate participa la
judecata datorita unei banuieli legitime de impartialitate.
Cazurile de IS sunt reglementate in art.41-incompat. absoluta
(obiectiva) si in art.42-incompat. relativa (subiectiva)

Art.41-Cazurile de IA

41(1) – Judecatorul care a pronuntat o incheiere

interlocutorie sau o hot.prin care s-a solutionat cauza nu
poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in
anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
Acest caz pp sit.in care un judecator, dupa ce a pronuntat o
hot.in prima instanta sau in apel, este avansat la o instanta
superioara, la care vine spre solutionare apelul sau, dupa caz,
recursul declarat impotriva hot.respective.
Nu intra sub incidenta incompatibilitatii judecatorul care a
pronuntat o hot. intr-o procedura speciala deoarece prin
aceasta nu se solutioneaza fondul cauzei. Deci, nu orice hot./
incheiere interlocutorie pronuntata de instanta determina IA a
judecatorului, ci doar acelea prin care s-a solutionat cauza, in
sensul ca instanta s-a pronuntat pe fondul cauzei sau a admis o
exceptie procesuala.
IA nu se aplica daca hot. a fost desfiintata (anulata/casata)
si pricina este mentinuta spre rejudecare de aceeasi instanta.
41(2) – Nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor,
expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-
asistent sau mediator in aceeasi cauza.
Referitor la alin.2, nu este incompatibil judecatorul care a
fost citat in acea cauza in calitate de martor, dar nu a depus
depozitie sau judecatorul care a fost numit expert in acea
cauza, insa nu a intocmit raportul de expertiza.
 Art.42-Cazurile de IR

Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca in

urmatoarele situatii:
1. când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în
cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia
părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept,
potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător
incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el,
soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după
caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea
inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este
căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste
persoane;
4. când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la
gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părţi;
5. dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea
inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care
se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător;
6. dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al
patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a
existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi
desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale
formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine
incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii
penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
8. dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit
daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una
dintre părţi;
9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al
patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de
duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la
gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de
atac, soţul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a
participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi
pricini înaintea altei instanţe;
11. dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv
sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de
judecată;
12. dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al
patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea în aceeaşi
pricină înaintea altei instanţe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod
întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.

Mijloacele de invocare a incompatibilitatii. Abtinerea si

Recuzarea

Atat pt IA, cat si pt IR, remediile procesuale sunt

declaratia de abtinere a judecatorului sau cererea de recuzare
formulata de catre partea interesata
Abtinerea = situatia in care un judecator, cunoscand ca se afla
intr-unul din cazurile prev.de lege, se abtine de la judecata
unei anumite pricini.
Recuzarea = situatia in care una dintre parti cere, in cazurile
strict determinate de lege,inlaturarea unuia sau mai multor
judecatori de la judecarea unei anumite pricini.
Pt cazurile de IA prev in art.41, recuzarea poate fi invocata
in orice stare a pricinii. Recuzarea pt cazurile din art.42, poate
fi invocata inainte de inceperea oricarei dezbateri, iar cand
motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de
parte doar dupa inceperea dezbaterilor, acestea tr sa solicite
recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Judecatorul impotriva caruia este formulate o cerere de
recuzare poate declara ca se abtine, caz in care declaratia de
abtinere se solutioneaza cu prioritate.
Ca regula, abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un
alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu
poate intra judecatorul recuzat sau care a declarant ca se
abtine.

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL (Partile)

PARTILE

Partile in procesul civil sunt pf/pj care au un litigiu

referitor la un dsc dedus judecatii sau la o sit.jur. pt a carei
realizare calea judecatii este obligatorie si asupra carora
poarta efectele hot.jud.ce se va pronunta ori care e deja
pronuntata.
55-CPC=> Sunt parti in proc.civil reclamantul si paratul,
precum si, in cond.legii, tertele persoane care intervin
voluntar sau fortat in proces.

Reclamantul – persoana care se adreseaza organului de

jurisdictie cu o cerere prin care se initiaza procesul civil,
urmarind stabilirea ori recunoasterea unui dsc al carui titular
pretinde ca e sau realizarea unei sit.jur protejate de lege

Paratul – persoana chemata in judecata pt a fi obligata sa

recunoasca ori sa respecte dr afirmat sau fata de care se
urm.realizarea unei sit.jur protejate de lege

Tertele persoane – persoanele care intervin in proces, fie din

proprie initiativa (interventie voluntara), fie la initiativa uneia
dintre partile initiale, iar instanta incuviinteaza in principiu
cererea lor de interventie, sau sunt introduse din oficiu de
catre instanta de jud.in cond.art 78.

Partile in procesul civil in functie de etapa procesuala / faza procesuala

In prima instanta -Reclamant si Parat
-In sit. in care Paratul formuleaza cerere
reconventionala, acesta devine Parat-
Reclamant, iar Reclamantul din cererea initiala,
devine Reclamant-Parat
In apel Apelant si Intimat
In recurs Recurent si Intimat
In contestatie in anulare Contestator si Intimat
In revizuire Revizuent si Intimat
In faza executarii silite Creditor si Debitor

COPARTICIPAREA PROCESUALA (Tovarasia procesuala)

59-CPC=> Mai multe persoane pot fi impreuna

reclamante/parate daca obiectul procesului este un drept ori o
obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi
cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.
Coparticiparea procesuala desemneaza sit.in care, in
cadrul aceluiasi proces, 2> persoane au calitatea de reclamant
ori cand calitatea de parat e detinuta de 2>persoane.

Clasificare:
a. In functie de pozitia partilor:
• Coparticipare Activa ( cand in proces sunt mai multi
Reclamanti si un singur Parat )
• Coparticipare Pasiva ( cand in proces sunt mai multi
Parati si un singur Reclamant )
• Coparticipare Mixta ( cand in proces sunt mai multi
Reclamanti si mai multi Parati )

b. In functie de rolul vointei partilor:

• Coparticipare Facultativa ( constituie regula in materie,
a.i, ori de cate ori nu exista o dispozitie legala care sa
impuna coparticiparea, partile au libertatea de a alege sa
figureze sau nu impreuna in cadrul unui proces )
• Coparticipare Obligatorie sau Necesara

Pt a fi in prezenta unei Cop.Obligatorii e necesar ca

rap.jur.oblig a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil
sau solidar. Rap.jur.oblig.conjuncte nu pot da nastere la o
Cop.Obligatorie (deoarece fiecare creditor nu are decat dr.la
partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit
decat pt partea sa). Solutionarea rap.jur.oblig solidare sau
indivizibile, devenite litigioase, tr sa se faca cu participarea, in
calitate de parti, a tuturor subiectelor lor.

c. Intr-o alta clasificare, distingem intre:

• Coparticipare procesuala Subiectiva (at cand exista o
pluralit.de persoane cu aceleasi interese)
• Coparticipare procesuala Obiectiva (rezulta din conexarea
a 2>cereri, daca in unele dintre ele sunt si alte parti)
Efectele coparticiparii procesuale
​
Regula: 60(1)-CPC=> Actele de procedura, apararile si
concluziile unuia dintre Reclamanti/Parati nu le pot profita
celorlalti si nici nu ii pot prejudicia.
Raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de
principiul independentei procesuale. In cadrul procesului civil
fiecare coparticipant se bucura de independent procesuala.
Astfel, actele de dispozitie facute numai de unii dintre acestia
nu ii obliga pe ceilalti sa adopte aceeasi atitudine.
Exceptia: 60(2)-CPC=> Daca prin natura rap.jur. sau in
temeiul unei disp.a legii, efectele hot.se intind asupra tuturor
reclamantilor/paratilor, actele de procedura indeplinite numai
de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre
ei pt indeplinirea actelor de procedura, profita si celorlalti.
Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor
facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai
favorabile.
Prin alin.2 coparticipantilor li se consacra 2 posibilitati:
cea a avantajului sigur, care opereaza de drept si cea a
aprecierii finalitatii actului icic exista deosebiri de atitudine.
Ca exemplu: apelul declarant de un singur coparticipant, daca
va fi admis, va folosi si celorlalti coparticipanti cu aceeasi
pozitie procesuala (avantajul sigur), iar daca va fi respins,
numai coparticipantii care l-au declarat vor suporta
consecintele (plata cheltuielilor de judecata), iar ceilalti
coparticipanti sunt considerati ca au optat pt actul mai
favorabil al neatacarii hot.jud.

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL (Tertii

intervenienti)

TERTII INTERVENIENTI

Tertele persoane repr. expresia prin care in DPC se

desemneaza acele parti care au intrat in procesul deja inceput
intre Reclamant si Parat, in scopul protejarii unor interese
proprii.
 Conditiile speciale de participare a tertelor persoane la
judecata sunt:
~ interesul de a interveni
~ existenta unui proces civil aflat in curs de judecata
~ legatura de conexitate (aceasta conditie e det.de caracterul
incident al formelor de participare a tertelor pers.in procesul
civil, decurgand din scopul participarii acestora, respectiv
solutionarea rap.jur conexe in cadrul aceluiasi litigiu) – nu tr
confundata cu exceptia conexitatii (art 139-CPC)

Formele de participare a tertilor in procesul civil:

• Interventia Voluntara:
~Principala (IVP)
~Accesorie (IVA)
• Interventia Fortata:
~Chemarea in judecata a altei persoane
~Chemarea in garantie
~Aratarea titularului dreptului
~Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane

Interventia Voluntara:
- este acea forma de participare a tertilor la judecata ce
consta in introducerea unui tert, din propria sa initiativa, intr-
un proces aflat in curs de judecata, pt a-si apara un interes
propriu (IVP) sau pt a apara dr.unei parti din acel proces
(IVA)

Interventia Voluntara Principala (IVP)

-este cererea (actul de procedura) prin care un tert solicita
introducerea sa intr-un proces in curs de judecata, pt a i se
recunoaste sau stabili in t/p un dr. propriu sau un dr.strans
legat de acesta
Dpdv al continutului, IVP constituie o veritabila actiune
civila. Astfel, cererea de IVP va fi facuta in forma prev.pt ccj.
Cererea de IVP poate fi facuta numai in fata primei instante,
inainte de inchiderea dezbaterilor in fond. Cu acordul expres
al partilor, IVP se poate face si in instanta de apel.
Referitor la procedura de judecata a IVP, aceasta se
judecata deodata cu cererea principala. Cand judecarea cererii
principale ar fi intarziata, prin cererea de IVP, instanta poate
cere disjungerea ei pt a fi judecata separata, afara de cazul in
care intervenientul pretinde pt sine in t/p insusi dreptul dedus
judecatii. IVP va fi judecata chiar daca judecarea cererii
principale s-a stins printr-unul dintre modurile prev.de lege.

Interventia Voluntara Accesorie (IVA)

- este cererea prin care un tert ce justifica un interes
solicita introducerea sa intr-un litigiu in curs de desfasurare, pt
a apara drepturile uneia dintre partile initiale.
Spre deosebire de IVP, IVA nu mai poate fi considerata o
adevarata actiune civila. Intervenientul urmareste apararea
dreptului uneia dintre parti tocmai pt ca astfel, pe o cale
indirecta, isi conserva propriile drepturi.
Cererea de IVA va fi facuta in scris si va cuprinde
el.generale prev in art.148. IVA poate fi facuta pana la
inchiderea dezbaterilor in tot cursul judecatii, chiar si in caile
extraordinare de atac.
Judecarea cererii de IVA nu poate fi dijunsa de judecarea
cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte
asupra acesteia prin aceeasi hot., odata cu fondul.
Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de
procedura care nu contravin interesului partii in favoarea
careia a intervenit.
Dupa admiterea in principiu, intervenientul accesoriu
poate sa renunte la judecarea cererii de IVA doar cu acordul
partii pt care a intervenit.
Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se
socoteste neavenita daca partea pt care a intervenit nu a
exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata
ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi
cercetata in fond.

Interventia Fortata

Chemarea in judecata a altei persoane

Chemarea in judecata a altei persoane reprezinta mijlocul

procesual prin care una dintre partile initiale solicita
introducerea in proces a unei terte persoane care ar putea sa
pretinda aceleasi dr.ca si reclamantul.
70-CPC=> Tertul chemat in judecata dob.pozitia
procesuala de reclamant (iar nu calitatea de reclamant), iar
hot.isi prod.ef. si fata de acesta.
Ccj a altei persoane tr formulata in scris si tr sa imbrace
forma unei ccj. Cererea va fi motivate si impreuna cu
inscrisurile care o insotesc se va comunica atat celui chemat in
judecata, cat si partii potrivnice.
Din mom. introducerii in proces, tertul se bucura de
independent procesuala, el putand sa faca chiar acte de
dispozitie. Astfel, el poate sa renunte la dr.sau, dar nu poate sa
renunte la judecata deoarece nu el a facut cererea.
Termenele de formulare difera dupa cum cererea e
formulate de catre parat, reclamant sau intervenientul
principal: Cand cererea e formulata de reclamant/int.princ, se
va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii
procesului in fata primei instante. Cand e formulata de catre
parat se va depune in term.prev pt depunerea intampinarii in
fata primei instante, iar daca intampinarea nu e obligatorie, cel
mai tarziu la primul termen de judecata.

Chemarea in garantie (CiG)

72(1)-CPC=> Partea interesata poate sa cheme in garantie

o terta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o
cerere separate in garantie sau in despagubire. (In aceleasi
cond. cel chemat in garantie, poate sa cheme la randul ei in
garantie o alta persoana) – e o cerere incidentala;
Desi CiG e o simpla facultate, in cazurile anume prev.de
lege partea trebuie sa ceara CiG, pt ca astfel se expune riscului
de a nu-si mai putea valorifica pretentiile ulterior. In aceste
sit., i se poate opune, de catre persoana carea avea oblig.de
garantie, exception mani procesus (procesul gresit condus).
CiG nu e admisibila in cazul urmat.actiuni:
~in cazul act.nepatrimoniale (ele sunt incompatibile cu act.in
regres)
~in litigiile de munca
~in procedura ordonantei presedintiale
~in procedurile necontencioase
~in procedura de evacuare
In material contenciosului admin., art16(2) – L554/2004
creeaza premizele ca functionarul public sa cheme in garantie
pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa
elaboreze / sa nu elab. actul, in ip.in care ar cadea competente.
Cererea de CiG va fi facuta in forma prev pt ccj, fiind
judecata o data cu cererea principala. Daca judecarea cererii
principale ar fi intarziata prin cererea de CiG, instanta poate
dispune disjungerea ei pt a o judeca separate, caz in care
judecarea cererii de CiG va fi suspendata pana la solutionarea
cererii principale.
Termenele de formulare difera dupa cum cererea e
formulate de catre parat, reclamant sau intervenientul
principal: Cand cererea e formulata de reclamant/int.princ, se
va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii
procesului in fata primei instante. Cand e formulata de catre
parat se va depune in term.prev pt depunerea intampinarii in
fata primei instante, iar daca intampinarea nu e obligatorie, cel
mai tarziu la primul termen de judecata.
CiG nu poate fi formulate in calea de atac a apelului sau a
recursului si nici in caile de retractare, deoarece pp o antanare
asupra fondului.

Aratarea titularului dreptului (ATD)

ATD repr. cererea de interventie fortata prin care paratul

dintr-o actiune reala solicita introducerea in proces a
persoanei in numele careia detine lucrul sau exercita dreptul
supus judecatii.
ATD poate fi facuta numai de catre parat si se va depune in
term.prev pt depunerea intampinarii in fata primei instante, iar
daca intampinarea nu e obligatorie, cel mai tarziu la primul
termen de judecata. Pt. ipoteza in care, la primul termen de
judecata la care reclamantul a fost legal citat, acesta isi
modifica ccj, paratul poate formula cererea de ATD in rap.de
cererea modificatoare cu cel putin 10 zile inaintea termenului
de judecata fixat.
 Daca cel aratat ca tit.al dr. recunoaste sustinerile paratului
si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi
scos din proces. Daca reclamantul nu e de accord cu
inlocuirea sau cu cel aratat ca tit.al dr., nu se infatiseaza sau
contesta cele sustinute de parat, atunci tertul dob.calitatea de
intervenient principal.

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane

(ifcp)

78-CPC=> In cazurile expres prev.de lege, precum si in

procedura necontencioasa, judecatorul va dispune, din oficiu,
introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se
impotrivesc.
Ifcp repr.singura forma a interventiei care se dispune din
initiativa inst.de judecata, fiind o institutie procesuala care, in
sit. det.de lege, impune solutionarea procesului civil si in
raport cu o terta pers.asupra careia s-ar putea rasfrange
ef.hot.jud.
In prezent, in legislatia noastra, exista un nr.redus de sit.in
care e posibila ifcp. Ca ex., 33(2)-O2/2001=> at.cand fapta a
avut ca urmare producerea unui accident de circulatie,
judecatoria va cita si soc.de asigurari mentionata in pv de
contraventie.
In materie contencioasa, cand rap.jur. dedus judecatii o
impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea
introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre
persoane nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar
judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara
participarea tertului, va respinge cererea fara a se pronunta pe
fond. Ifcp va fi dispusa prin incheiere, pana la terminarea
procesului in fata primei instante.

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL (Procurorul)

PROCURORUL

Procurorul e acel participant in procesul civil care repr.

interesele societatii si apara ordinea de drept, precum si
drepturile si libertatile cetatenesti. Modalitatile de participare
ale procurorului la procesul civl sunt:
a. Pornirea AC
b. Participarea la judecata AC si punerea de concluzii
c. Exercitarea cailor de atac
d. Cererea de punere in executare a titlurilor executorii

a. Pornirea AC
92(1)-CPC=> Procurorul poate porni orice AC, ori de cate
ori este necesar pt apararea dr.si int. legitime ale minorilor, ale
psij, ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prev.de
lege.
Procurorul poate sa introduca chiar si actiunile cu caracter
strict personal, daca declansarea procesului civil ar fi in
interesul minorilor, al psij sau al disparutilor.

b. Participarea la judecata AC si punerea de concluzii

92(2)-CPC=> Procurorul poate sa puna concluzii in orice
proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este
necesar pt apararea ordinii de drept a dr.si int. cetatenesti.
Regula in materie e aceea ca participarea procurorului la
judecarea AC este facultativa. Exceptia e prev.in art 92(3)=>
in cazurile anume prev.de lege, participarea si punerea
concluziilor de catre procuror sunt obligatorii sub sanctiunea
NA a hot. Cand concluziile procurorului sunt obligatorii in
proces, rezulta ca instanta se constituie cu procurori.
Ca ex de participare obligatorie: in cazul judecarii cererii
decaderii din dr.parintesti; in cazul judecarii cererii de
expropriere pt cauza de utilitate publica, etc;

c. Exercitarea cailor de atac

Procurorul poate exercita caile de atac in 2 situatii:
~ori de cate ori e necesar pt apararea dr.si int.legitime ale
minorilor, ale psij si ale disparutilor, chiar daca nu a pornit
AC;
~at.cand a participat la judecata, indiferent daca participarea
sa era sau nu obligatorie potrivit legii.

d. Cererea de punere in executare a titlurilor executorii

 Pt ca procurorul sa poata cere punerea in executare silita a
titlurilor executorii tr. sa indepl. urmatoarele conditii:
~sa fie vb de orice titlu executoriu emis in favoarea minorului,
a psij sau a disparutilor
~titlul sa fie susceptibil de executare silita
~partea interesata sa nu fi cerut ea insasi executarea titlului.

Efecte ale participarii proc. fata de tit.dreptului

-at cand proc. initiaza AC, instanta va dispune in mod
obligatoriu introducerea in cauza si citarea titularului dsc
afirmat in calitate de reclamant;
-cel introdus in proces va putea efectua orice acte
procedurale de dispozitie
-daca procurorul renunta la judecarea cererii pe care a
initiat-o, tit.dr va putea continua judecarea cererii introduse
de catre procuror, ip.in care solutionarea cauzei va avea loc
numai intre acesta si restul partilor litigante, Min.Pub fiind
scos din proces.