REZOLVARE SUBIECTE ETAPA NATIONALA 2016

ETAPA NATIONALA 2016, TULCEA

SUBIECTUL I F

A-planete care apartin unor sisteme solare E

B-planete ”hoinare” A C

C-planete care ar putea gazdui viata B D

D- planete din zona Goldilocks

E-planete care au dimensiunile Terrei

F- planete ce apartin unor sisteme solare binare

ECHIPA 1.

A. Unele planete care pot gazdui viata sunt planete apartinand unor sisteme solare binare. (1)
B. Unele dintre planetele descoperite pana acum sunt planete apartinand unor sisteme solare
binare (1)
C. Nici o planeta din zona Goldilocks nu este o planeta care are aproximativ dimensiunile Terrei.
(0)
D. Unele dintre planetele descoperite pana acum nu sunt planete din zona Goldilocks.(1)
E. Unele planete ”hoinare” sunt planete care apartin unor sisteme solare binare. (0)

ECHIPA 2

A. Unele planete care au aproximativ dimensiunile Terrei(din zona Goldilocks) sunt planete
apartinand unor sisteme solare binare. (1)
B. Unele planete descoperite pana acum apartin unor sisteme solare.(1)
C. Nici o planeta descoperita pana acum nu este o planeta de dimensiunile Terrei.(0)
D. Unele dintre planetele care apartin unui sistem solar nu sunt planete din zona Goldilocks. (1)
E. Toate planetele ”hoinare” sunt planete care apartin unui sistem solar ” binar”. (0)

d) Planeta=minge ce nu se opreste niciodata din explorarea universului

Aceaste definitie este incorecta deoarece incalca:

-regula definirii afirmative, contine o negatie,

-regula claritatii si preciziei, contine o ambiguitate, o metafora

-regula completitudinii, definitorul nu reda intreg definitul

SUBIECTUL II

Toate actiunile infaptuite din datorie sunt imorale.

S-actiuni infaptuite din datorie

P- actiuni imorale
SaP=0.

Călin: Contradictoria propozitiei Sap este SoP

Supraalterna lui SoP este SeP

Contradictoria lui SeP este SiP, care se afla in raport de subordonare cu propozitia initiala deci despre
care nu putem spune nimic cert.

Contrapusa totala a lui SaP este /Pa/S care va fi tot falsa.

Asadar Calin nu rationeaza corect.

Cornel: subalterna lui SaP este SiP

Contradictoria lui SiP este SeP

Subalterna lui SeP este SoP, care se afla in raport de contradictie cu SaP, deci care va fi adevarata
daca SaP este falsa.

Contrapusa partiala a lui SaP este /PeS, care pastreaza valoarea de adevar a lui SaP, deci va fi falsa.

Asadar Cornel nu rationeaza corect.

Cezar: Contrara lui SaP este SeP

Subalterna lui SeP este SoP

Subcontrara lui SoP este SiP, care se afla in raport de subalternare fata de propozitia SaP deci despre
care nu putem sti nimic sigur daca aceasta este falsa.

Inversa toatala a lui SaP este /Si/P despre care nu se poate spune nimic sigur daca SaP este falsa,
deoarece pana la ea, propozitia sufera conversiuni prin accident.

Cezar nu rationeaza corect.

Crin: Contrara lui SaP este SeP

Contradictoria lui SeP este SiP

Subcontrara lui SiP este SoP, care se afla in raport de contradictie cu propozitia SaP deci care va fi
adevarata daca SaP este falsa.

Inversa partiala a lui SaP este /SoP, despre care nu se poate spune nimic sigur daca SaP este falsa.

Asadar doar Crin rationeaza corect.

b) Contradictoria propozitiei SaP este SoP.

Fiind un sorit de tip aristotelic va reuni subiectul primei premise cu predicatul ultimei premise. Acest
tip de sorit permite doar ca prima propozitie sa fie particulara si doar ultima negativa.
AiB A-actiuni infaptuite din datorie

BaC E-actiuni imorale

CaD B-actiuni din bunatate

DeE C-actiuni cu rezultate pozitive

AoE D-benefice societatii

Unele actiuni infaptuite din datorie sunt facute din bunatate

Toate actiunile din bunatate au rezultate pozitive

Toate actiunile cu rezultate pozitive sunt benefice societatii.

Nicio actiune benefica societatii nu este imorala.

Unele actiuni infaptuite din datorie nu sunt imorale

c)Argumentul generalizarii pripite: Toate actiunile infaptuite din datorie sunt imorale deoarece
actiunea partidului la putere infaptuite din datorie s-au dovedit imorale.

Argumentul relativ la autoritate: Deoarece asa ne-au spus parintii de cand eram mici, toate actiunile
infaptuite din datorie sunt imorale.

SUBIECTUL III

Deoarece termenul cu rol de predicat din concluzie apare ca distrbuit si concluziile sunt propozitii
universale, inseamna ca cu necesitate concluziile silogismului vor fi de tipul SeP. Deoarece ambii
termeni apar distrbuiti ei vor trebui sa fie distrbuiti si in premise.

Deoarece concluzia este univesala, ambele premise vor trebui sa fie universale. Cum concluzia este
negativa, una dintre premise trebuie sa fie negativa. Aflandu-se in raport de contrarietate avem
multiple situatii, astfel ca atunci cand premisa majora a primului mod va fi de tipul A, premisa majora
a celui de-al doilea va fi de tipul B, si invers. Prin analogie acelasi lucru se intampla cu premisele
minore.

In silogismele de tipul eae, locul subiectului premisei minore va fi luat de catre termenul minor
deoarece el apare distrbuit in concluzie. Deci vom avea premisa minora de tipul SaM. Premisa majora
permite sa fie si de forma PeM si MeP. Deci avem o data eae-2 si eae-1.

In silogismele de tipul aee, locul subiectului premisei majore va fi luat de catre termenul major
deoarece el apare distrbuit in concluzie si va trebui sa apara distrbuit si in premise. Permina majora
va fi astefel de forma PaM iar premisa minora va permite si SeM si Mes. Am obtinut astefel modurile
aee-2 si aee-4

Perechile de moduri silogistice care indeplinesc conditiile date sunt astfel:

Aee-2 si eae-1

Aee-2 si eae-2
Aee-4 si eae-1

Aee-4 si eae-2.

MeP PaM

SaM s p SeM s p

SeP SeP

M m

c)Presupunem ca modul aee 2 nu este valid, astfel ca exista cel putin o situatie in care pornind de la
premise adevarate ajungem la concluzie falsa.

PaM(1)

SeM (1)

SeP (0)

Contrara lui SeP este SaP, care va fi aevarata daca SeP este falsa. Folosindu-ne de aceasta si de una
dintre premise vom forma in mod silogistic in figura 1.

PaM(1)

SaP(1)

SaM(1)

Insa SaM si SeM se afla in raport de contrarietate deci nu pot fi simultan adevarate si presupunerea
facuta este falsa si modul aee-2 este valid.

Presupunem ca modul eae 2 nu este valid, astfel ca exista cel putin o situatie in care pornind de la
premise adevarate ajungem la concluzie falsa.

PeM(1)

SaM (1)

SeP (0)

Contrara lui SeP este SaP, care va fi aevarata daca SeP este falsa. Folosindu-ne de aceasta si de una
dintre premise vom forma in mod silogistic in figura 1.

PeM(1)

SaP(1)
SeM(1)

Insa SaM si SeM se afla in raport de contrarietate deci nu pot fi simultan adevarate si presupunerea
facuta este falsa si modul eae-2 este valid.

SUBIECTUL IV

p-democratia reprezinta guvernarea majoritatii

q-democratia este un regim politic dezirabil

r- reprezentare intereselor tuturor

s-democratiile sunt cele mai raspandite formde de organizare politica

ADINA: [(p->q)&/p]->/q

p q /p p->q p->q&/p [(p->q)&/p]->/q

1 1 0 1 0 1
1 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0
0 0 1 1 1 1

Rationamentul este nevalid fiind contingent si exista eroarea negarii antecedentului

ALINA: [(pVq)&(p->r)&(q->s)]->(rVs)

Presupunem ca rationamentul nu este valid. Acest fapt se intampla doar cand antecedentul este 1 iar
consecventul 0. Pentru ca (rVs) sa aiba valoarea 0, ambele variabile trebuie sa aiba valoarea 0.
Revenind la partile care compun antecedentul le vom analiza pe rand, toate vor trebui sa aiba
valoarea 1 fiind o conjunctie, in asa fel incat presupunerea facuta sa fie adevarata.

Daca r si s au valoarea 0, in implicatiile din antecedent p si si q vor trebui sa aiba valoarea 0 pentru ca
implicatiile sa fie adevarate. Insa in aceste conditii disjunctia va avea valoarea 0, si toata conjunctia va
avea valoarea 0, deci presupunerea facuta este falsa si rationamentul este valid fiind vorba despre o
dilme constructiva complexa.

Amina: [(pVq)&q]->p

P Q pVq (pVq)&q [(pVq)&q]->p

1 1 1 1 1
1 0 1 0 1
0 1 1 1 0
0 0 0 0 1

Rationametnul nu este valid.

Cristina: [(s->q)&s]->q
 S q s->q (s->q)&s [(s->q)&s]->q
1 1 1 1 1
1 0 0 0 1
0 1 1 0 1
0 0 1 0 1

Rationamentul este valid si este de tipul ponendo-ponens.

Didina: [(qWr)&/q]->r

Q r qWr /q (qWr)&/q [(qWr)&/q]->r

1 1 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1
0 1 1 1 1 1
0 0 0 1 0 1

Rationamentul este valid si este de tipul tollendo-ponens.

d) [(/rV/s)&(p->r)&(q->s)]->(/pV/q)

p-democratia reprezinta guvernarea majoritatii

q-democratia este un regim politic dezirabil

r- reprezentare intereselor tuturor

s-democratiile sunt cele mai raspandite forme de organizare politica

Democratiile nu reprezinta interesele tuturor sau democratiile sunt cele mai raspandite forme de
organizare politica. Daca democratia reprezinta guvernarea majoritatii atunci sunt reprezentate
interesele tuturor, iar daca democratia este un regim politic dezirabil atunci democratiile sunt cele
mai raspandite forme de organizare politica. Putem trage concluzia ca democratia nu reprezinta
guvernarea majoritatii sau democratia nu este un regim politic dezirabil.