Revistafinalapim 1

GHID DE PERFORMANȚĂ ȘI
EVALUARE PENTRU
EXAMENELE NAȚIONALE ȘI
OLIMPIADELE ȘCOLARE LA
DISCIPLINELE
SOCIO-UMANE ȘI ISTORIE
PIM
AUGUST 2019
1
CONSTANTINA NEGREA, profesor gr.I la Colegiul Național
“George Coșbuc” Motru, specializarea filosofie
NICOLAE NEGREA, profesor gr.I, Colegiul Național “George
Coșbuc” Motru, specializarea istorie
Copertă: Paula Codiță-Sîrbu, informatician
Tehnoredactor: Paula Codiță-Sîrbu, informatician
Grafică: Paula Codiță-Sîrbu, informatician
2
NEGREA CONSTANTINA NEGREA NICOLAE
GHID DE PERFORMANȚĂ ȘI
EVALUARE PENTRU
EXAMENELE NAȚIONALE ȘI
OLIMPIADELE ȘCOLARE LA
DISCIPLINELE
SOCIO-UMANE ȘI ISTORIE
- D I D A C T I C A A P L I C A T Ă-
PIM
AUGUST 2019
3
Cuprins
1. Argument ...............................................................................6
2. Performanță și Grit ..............................................................7
3. Probleme specifice ale evaluării ........................................10
4. Variante de subiecte bacalaureat
Logică, argumentare și comunicare
2018-2017 .......................................................................13
Filosofie
2019..................................................................................28
Istorie
2019-2015 .......................................................................35
5. Variante BAC-sesiune iunie 2019 rezolvată de elevii care
au obținut nota 10
Logica (Bașoldea Liliana) .............................................72
Filosofie (Traicu Adelina) ............................................82
Istorie (Bașoldea Liliana) .............................................90
6. Olimpiada națională
Modele de subiecte și rezolvări ale acestora
2015-2010 .....................................................................101
7. Impresii de la olimpiadele școlare ...................................184
8. Rezultate Olimpiade Socio-Umane și Istorie, Gorj ...... 195
4
Descrierea lucrării
Lucrarea se adresează elevilor și profesorilor care susțin examenul de

bacalaureat la disciplinele socio-umane și istorie, cât și celor care sunt
pasionați de studiul acestora participând la competiții naționale cum sunt
concursurile și olimpiadele școlare.
În prima parte a lucrării, autorii, profesori, gradul I ai Colegiului
Național ”George Coșbuc”, Motru având specializările filosofie respectiv
istorie prezintă două articole despre performață și evaluare pentru a justifica
titlul ales.
Partea a doua a lucrării cuprinde variantele de subiecte care au fost
date la examenul de bacalaureat începând cu anul în curs(2019) și baremele
acestora la disciplinele: logică, filosofie și istorie. Autorii prezintă apoi
rezolvarea variantei din 2019 de către elevii care au obținut nota 10(zece) din
cadrul Colegiului Național ”George Coșbuc”.
Partea a treia a lucrării cuprinde variante și subiecte de la fazele
naționale ale olimpiadelor de logică, filosofie și istorie cât și rezolvări ale
acestora realizate de elevii cu performanțe notabile împreună cu profesorii
coordonatori, autori ai acestui ghid.
Finalul lucrării poartă cititori în universul lăuntric al elevilor cu
performanțe, care rememorează cu pasiune trăirile și emoțiile momentelor
respective.
5
Argument
Lucrarea, „Ghid de performanță și evaluare pentru examenele

naționale și olimpiadele școlare”, prezintă variantele de subiecte elaborate
pentru examenul național de bacalaureat din anii precedenți, cât și variantele
de subiecte pentru olimpiada națională la disciplinele logică, filosofie și istorie.
Se adresează cu precădere elevilor și profesorilor care pregătesc astfel
de examene, utilitatea acesteia fiind susținută din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, cei interesați se vor familiariza cu structura
subiectelor, cu gradul lor de dificultate și cu exigențele baremelor de notare.
În al doilea rând, lucrarea facilitează accesul la subiectele din anii
anteriori.
În al treilea rând, oferă modele concrete de rezolvare a subiectelor.
În al patrulea rând, pot intra în dialog elevii și profesorii care au atins
performanța și sunt motivați în alegerea studiului acestor discipline.
În al cincilea rând, lucrarea oferă o viziune unitară în elaborarea
subiectelor pentru disciplinele menționate.
Toate aceste argumente invită elevii și profesorii lor motivați într-o
călătorie la capătul căreia se pot bucura de performanță și pot obține nota
maximă.
Negrea Constantina
Prof. socio-umane, gr. I
6
Performanță și Grit
Performanța este rodul evaluării și totodată este aspectul oglindit de

funcția de diagnoză și de selecție.
Performanța este conceptul care reunește rezultatele de excepție
stabilite în urma actului didactic numit evaluare. Ea poate fi analizată în funcție
de anumite criterii și forme de evaluare stabilite în cadrul examenelor naționale,
în cadrul concursurilor și competițiilor de diverse forme.
Secretul succesului și al performanței a reprezentat obiectul de studiu
al multor psihologi și experți în științele educației. Fie că performanța este dată
de factorii formării pesonalității, fie că aptitudinile ar putea să fie baza reușitei,
fie că talentul este cel care conduce la performanță în orice domeniu, cert este
că în spatele acestui concept se ascund nenumărate teorii. O teorie fascinantă
este cea dată de către Angelo Duckworth, profesor de psihologie la Universitaea
din Pennsylvania, fondator și director ștințiific al unei organizații ce are ca scop
analiza progreselor înregistrate în științe și practica dezvoltării caracterului la
copii.
„Grit este o replică fascinantă și convingătoare dată cultului
fundamentalist al IQ-ului și totodată un concept care reamintește că perseverența
și pasiunea sunt singurele care-i diferențiază pe oamenii de succes de alții.”
Totodată copiii Grit sunt aceeia care au avut privilegiul să întâlnească
un adult, un profesor sau o altă persoană capabilă să motiveze, să empatizeze și
să încurajeze acțiunile acestora.
Practicarea constantă a unor activități extracurriculare în care
perseverența se transformă în pasiune este cu siguranță cel mai important pas în
obținerea succesului și implicit a performanței. Astfel elevii care au practicat
două activități extracurriculare diferite în liceu, fiecare, timp de câțiva ani, au
progresat semnificativ dintr-un punct de vedere (au coordonat diverse activități,
au fost redactorii revistei, au fost actori în echipa de teatru, au candidat pentru
președintele elevilor, au participat la olimpiadele școlare,etc.) vor avea succes
notabil în acțiunile viitoare și o adoptabilitate foarte mare.
„Tot ceea ce faci, fă cu o determinare neclintită/ Dă dovadă de
fermitate, rezistență și tenacitate/ Nu lăsa obstacolele temporare să devină scuze
permanente/ Și folosește greșelile și problemele ca pe niște ocazii de a deveni
mai bun/ Nu ca pe niște motive de a renunța”
O poezie menită să inspire „Gritul” în orice activitate, o poezie care
este reper pentru performanță în orice domeniu. De altfel, din studiile făcute pe
mai mulți subiecți s-a ajuns la concluzia că inteligența sau orice alt talent se
poate îmbunătății prin efort susținut iar explicațiile sunt date cu privire la modul
de funcționare al creierului. Structura creierului și IQ nu rămân complet
neschimbate de-a lungul vieții: „cei care ș-au îmbunătățit abilitățile matematice,
7
ș-au întărit ariile din creier corelat cu matematica sau logica; la fel s-a întâmplat
și cu abilitățile privind limba engleză”
Funcționarea creierului se îmbunătățește când încerci să faci față unor
provocări la fel ca mușchii care devin tot mai puternici prin folosire.
În schimb pe tot parcursul vieții, neuronii noștri își mențin potențialul
de a genera noi conexiuni între ei, de a le întări pe cele preexistente și totodată
ne păstrăm abilitatea de a genera „melanină” (învelișul izolant care protejează
neuronii și mărește viteza semnalelor care circulă între aceștia).
Astfel spus pentru a deveni gritty trebuie urmărite următoarele sugestii:
să-ți realizezi convingerile spre inteligență și talent, aspect analizat deja, să
exersezi dialogul intern optimist(o terapie cognitiv-comportamentală care te
ajută să dezvolți niveluri scăzute de presiune etc.), să ceri o mână de ajutor unui
mentor care poate să recunoască în tine capabilitatea pentru un anumit domeniu.
Educația gritty este o adevărată cultură așa cum o descriu toți subiecții.
Un exemplu elocvent este legendarul fundaș al echipei „San Francisco”-Steve
Young. Din poveștile părinților, subiectul a suferit de anxietate, de despărțire,
de tot felul de frici, însă i s-a aplicat o educație în care perseverența, programul
strict și multe activități extracurriculare făcute până la epuizare i-au format
trăsături puternice de caracter și totodată o mentalitate de învingător unde
performanța își are locul.
La fel și Benjamin Bloom recomandă după nenumărate studii că pentru
a avea performanțe de talie mondială sunt importanți părinții încurajatori și
exigenți în același timp. Acestea sunt „modelele de etică a muncii”, în sensul că
erau considerați oameni foarte harnici, dădeau tot ce aveau mai bun din ei în tot
ceea ce făceau și credeau că munca trebuie să vină înaintea jocului și că oamenii
ar trebui să țintească obiective pe termen lung. Totodată profesorul cu stil
competent din punct de vedere psihologic promovează pe lângă starea de bine,
angajamentul și aspirațiile înalte pentru viitorul discipolilor.
În concluzie, performanța depinde în totalitate de cultura gritty.
Nivelul gritty se poate cultiva astfel:1. „de la interior la exterior” prin cultivarea
intereselor, ceea ce însemnă practicarea zilnică în forță a unei activități;
2. „de la exterior la interior” prin contribuția altor oameni, părinți, antrenori,
profesori, șefi, mentori, prieteni;
3. succesul nu este singurul lucru de care trebuie să-ți pese, ci fericirea.
Acest concept necesită din nou o discuție amplă însă raportat la primul
filosof care i-a făcut analiza, ea este „activitatea sufletului conformă cu
VIRTUTEA”, dar virtutea nu este altceva decât „deprinderea de a face
întodeauna Binele.” Binele acțiunilor, binele oricăror activități sau altfel spus,
exercițiu, deprindere, perseverență, disciplină și responsabilitate. Este forma de
gritty invocată astăzi. A face bine, însemnă a exersa până la perfecțiune o
activitate, înseamnă a fii GRIT și cu siguranță atunci vine succesul și
8
performanța într-un domeniu. Dar grit nu este totul: caracterul este polivalent.
Există 3 dimensiuni de virtuți: interpersonale, intrapersonale și intelectuale.
Acestea se mai numesc și puncte forte ale voinței, inimii și minții.
Caracterul intrapersonal include grit aceată grupă de virtuți mai
cuprinde autocontrolul când vine vorba de a rezista tentațiilor statului pe chat și
jocurilor video. Aceasta înseamnă că oamenii gritty tind să aibe autocontrolul și
viceversa. Virtuțile care fac posibile îndeplinirea obiectivelor ca valoare
personală au fost numite și „caracter performant sau abilități de autogestionare”.
Caracterul interpersonal include recunoștința, inteligența personală și
autocontrolul asupra emoțiilor precum furia. Acestea te ajută să înțelegi oamenii
și să le oferi ajutor. Uneori ele sunt numite „caracter moral” sau virtuți „post-
mortem” în funcție de care rămânem în amintirea oamenilor pentru că „a fi mort
înseamnă a fii pradă celor vii” (J.P. Sartre). Caracterul intelectual include virtuți
precum curiozitatea și entuziasmul. Acestea încurajează interacțiunea activă și
deschisă cu lumea ideilor.
În concluzie polivalența caracterului este mai importantă și mai
puternică decât fiecare virtute luată separat.
Toți elevii deveniți protagoniști ai lucrării mele sunt grit și pot fii
alăturați exemplelor date de autoarea amintită, Angelo Duckworth. Elevele de
10 nu au moștenit virtuți intelectuale, dar s-au bucurat de o educație gritty.În
cazurile de performanță la olimpiadele școlare, perseverența, pasiunea, efortul
considerabil au stat la baza succesului alături de polivalența caracterului.
Performanța=Grit
Profesor socio-umane,
Constantina Negrea
Bibliografie:
• Angela Duckworth, Grit puterea pasiunii și a perseverenței, publicată în 2006
pentru ediția în limba română, București.
• Faure Edgard, A învăța să fii; Editura Didactică și pedagogică,
București,1998
• Habermas Jurgen, Cunoașterea și comunicare; Ed. Politică, București, 1983
• Mory Fernand, Travail individual, Travail par equipe, Armand Colin, Paris,
1971
• Thyne James, M. Examinarea elevilor-principii, procedee practice, Editura
Didactică și pedagogică, București, 1978
• Aristotel, Etică nichomaica
9
Probleme specifice ale evaluării
„Evaluarea cuprinde, în esență, descrierea calitativă și cantitativă a

comportamentului elevilor și o judecată de valoare referitoare la dezirabilitatea
acestor comportamente.”
Ioan Jingo, Educația ca investiție în om
Evaluarea reprezintă un element esențial în cadrul procesului de

învățământ alături de activitățile de predare și învățare. Deși nu pot fi gândite
decât împreună, fiecare dintre aceste concepte pot fii obiectul unei adevărate
dezbateri.
Raportându-mă la conceptul de evaluare pot preciza că aceasta este
indispensabilă procesului didactic și se poate definii ca un ansamblu de activități
prin care se colectează, organizează și interpretează datele obținute în urma
aplicării unor instrumente de măsurare.
Scopul evaluării este emiterea unei judecăți de valoare pe care se
bazează o anumită decizie în plan educațional.
În cazul de față, raportându-mă cu precădere la performanța și la
evaluarea performanței elevilor la orice disciplină, reamintesc funcțiile acestui
tip de evaluare:
o diagnostică (cea care remediază punctele critice ale elevilor
cu privire la anumite cerințe);
o prognostică (cea care anticipează performanțele viitoare);
o de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități ale elevilor
la sfârșitul unei perioade de instruire ;
o de selecție a elevilor pentru accesul într-o treaptă superioară
de învățământ sau într-un program specific de instruire
pentru formare de competențe specifice unui anumit
domeniu.
Grație acestei funcții are loc clasificarea//ierarhizarea elevilor în
urma rezultatelor obținute, în condițiile existenței, unui număr limitat de locuri
pentru o specializare sau un anumit concurs de performanță.
În afara acestor funcții care privesc strict performanța, evaluarea mai
îndeplinește și alte funcții cum ar fii: funcția motivațională, funcția de orientare
școlară si profesională.
Un alt element important în analiza evaluării se raportează la tipurile
de evaluare care au la bază anumite criterii in funcție de care se stabilesc tipurile
acesteia.
Astfel după modul în care se integrează în cadrul procesului didactic
general avem:evaluare inițială, evaluare formativă si evaluare sumativă.
10
Dacă ne raportam la cine realizează evaluarea, aceasta poate fii de două
tipuri:
1.evaluare internă (acțiunea evaluării este efectuată de către aceeași
persoană) instituție care este implicată direct și în activitatea de instruire (de
exemplu, profesorul de la clasă)
2.evaluarea externă, în care se implică o persoană /insituție, alta decât
cea care a asigurat realizarea procesului didactic.
Performanța la examenele naționale cât și la consursuri și olimpiade
școlare este interesantă prin acest aspect, al evaluării externe.Acest tip de
evaluare aplicându-se și examenului de bacalaureat, este important prin faptul
că elementul subiectiv este eliminat cu desăvârșire, totodată crește stima de sine
în cazul elevilor care obțin medii mari și totodată există posibilitatea, în cazul
concursurilor școlare, a olimpiadelor, de a demonstra că cele 2 funcții ale
evaluării/certificarea valorii elevilor și selecția sau ierarhizarea la nivel național
este evidentă.De altfel scopul prezentării mele este de a întării utilizarea acestei
forme de evaluare externă.Bineînțeles că trebuie făcută și o precizare.
Pregătirea profesorilor evaluatori trebuie să se realizeze periodic prin
întâlniri și grupuri de lucru care să asigure evaluarea unitară lipsită de
subiectivism sau interpretări diferite. O evaluare unitară și corectă se realizează
atunci când ierarhizarea elevilor rămane aceeași cu cea realizată la nivel intern
(instituțional).
În evaluare, important este și raportul dintre evaluarea curentă și
examene.Examenele finale trebuie să se sprijine pe modalitățile de evaluare, pe
pregătirea profesorilor, pe familiarizarea elevilor cu diverse tipuri de subiecte și
pe rezultatele obținute. Aceste relații însă sunt diferite în funcție de sistemele de
învățământ.E vorba de cel din Anglia, Spania, Portugalia și bineînțeles
România.
Metodele de evaluare, calitatea instrumentelor de evaluare cât și
tipurile de itemi comportă un alt tip de discuție. Cu privire la rezultatele
învățăturii, curba lui Gauss a reprezentat multă vreme un reper în clasificarea
elevilor dacă ne raportăm doar la identificarea elevilor foarte buni și foarte
slabi.Gilbert De Landsheere, J. Carroll,B. S. Bloom, adepții ipotezei
optimiste,propune ca scop o egalizare a rezultatelor la un nivel superior
exceptând „geniile” și fiind de acord și cu existența diferențelor între elevi.
Aceștia presupun înlocuirea curbei lui Gauss cu pedagogia curbei în „J”,
conform căreia orice elev poate reușii, dacă se respectă ritmul său de învățare și
sunt utilizate strategii adecvate.
„În clasa lui, profesorul urmărește un obiectiv cu totul diferit.Idealul
sau nu este oare acela de a face ca toți elevii să învețe (…) să stăpânească la
perfecțiune toate cunoștințele pe care societatea le consideră necesare sau utile?
A instrui nu înseamnă a selecționa. Dimpotrivă! Însemnă a ne străduii ca toți să
11
reușească. Înseamnă deci a lupta împotiva curbei lui Gauss, considerată ca
model de selecție.” Gillbert De Landsheere
Cu toate acestea, ipoteza optimistă este discutabilă, iar dacă avem ca
scop și obținerea performanței instrumentul clasificării rămâne curba lui Gauss,
iar ca obiectiv general ipoteza optimistă este interesantă în măsurarea
rezultatelor însă extrem de greu de aplicat.
Profesor istorie,
Negrea Nicolae
Bibliografie:
• Ion Aldulescu, Mirela Aldulescu, Predarea și învățarea disciplinelor socio-
umane, Ed. Polirom 2000
• Jingo,Ion Vlăsceanu Lazăr, Structuri,strategii și performanțe în învățământ,
Ed. Academiei, București 1989
• De Landsheere, Gilbert, De Landsheere, Vivian, Definirea obiectivelor
educației, Ed. Didactică și Pedagogică, București
12
Variante de subiecte bacalaureat

(2018, 2017)
13
Examenul de bacalaureat național 2018
Proba E. d)
Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și
toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului
militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I ___________________ ______ (30 de puncte)

A. Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru
fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la fundamentul
demonstrației, este:
a. argumentele demonstrației trebuie să se contrazică reciproc
b. demonstrația argumentelor este dependentă de demonstrarea tezei
c. pentru a susține teza, nu este necesar ca argumentele demonstrației să fie
adevărate
d. argumentele trebuie să constituie un temei suficient pentru teza de
demonstrat
2. Raționamentul „Dacă niciun pește nu este animal terestru, atunci
niciun animal terestru nu este pește“ este:
a. o conversiune prin accident
b. o conversiune simplă
c. un silogism
d. o obversiune
3. Termenii „fotbalist“ și „spaniol“ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. încrucișare
d. contradicție
4. Subiectul logic al propoziției „Unele animale de companie sunt pisici
siameze“ este:
a. animale de companie
b. unele
c. unele animale
d. unele animale de companie
5. O operație de clasificare este corectă dacă:
a. nu apar toate speciile genului dat
14
b. clasificarea este prea abundentă
c. pe aceeași treaptă a clasificării se utilizează cel puțin două criterii
d. pe aceeași treaptă a clasificării se utilizează un singur criteriu
6. Termenul „nelegitimitate politică“ este din punct de vedere intensional:
a. pozitiv, compus
b. pozitiv, simplu
c. negativ, compus
d. negativ, simplu
7. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. o concluzie cu caracter amplificator față de premise
b. examinarea unei clase cu un număr finit de elemente
c. o concluzie cu caracter cert
d. obținerea unei concluzii mai puțin generale decât premisele
8. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. examinarea tuturor elementelor unei clase cu un număr infinit de
elemente
b. examinarea tuturor elementelor unei clase cu un număr finit de elemente
c. o concluzie cu caracter probabil
d. o concluzie cu caracter incert
9. Extensiunea este un element din structura unui termen care:
a. reprezintă componenta cognitivă a termenului
b. reprezintă componenta lingvistică a termenului
c. se referă la însușirile esențiale care definesc obiectele pe care le
reprezintă termenul
d. se referă la totalitatea obiectelor pe care le reprezintă termenul
10. Propoziția „Mulți tineri sunt pasionați de excursii la munte“ este:
a. universală afirmativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C și D, astfel încât termenii A și B se află în raport de
încrucișare și, în același timp, ambii sunt subordonați termenului C; termenul D
se află în raport de opoziție atât față de termenul A, cât și față de termenul B,
dar este subordonat termenului C.
1. Reprezentați, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună,
raporturile logice dintre cei patru termeni.
4 puncte
2. Stabiliți, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care
dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false (notați propozițiile
adevărate cu litera A, iar propozițiile false cu litera F):
15
a. Unii A nu sunt B.
b. Niciun B nu este D
c. Toți C sunt A.
d. Unii C nu sunt B.
e. Niciun A nu este B.
f. Unii D nu sunt C.
6 puncte
SUBIECTUL al II-lea ______ (30 de puncte)

Se dau următoarele propoziții:
1. Toți intelectualii sunt adepți ai libertății individuale.
2. Unii pești albaștri nu sunt animale de dimensiuni mari.
3. Niciun aliment bogat în calorii nu este recomandat de medicul
nutriționist.
4. Unele flori de primăvară sunt plante rezistente la frig.
A. Precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 2.
2 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, subalterna
propoziției 1, contradictoria propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara
propoziției 4.
8 puncte
C. Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a
deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 3 și 4, atât în
limbaj formal, cât și în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, obversa conversei
propoziției 4.
4 puncte
E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:
X: Dacă unele activități de voluntariat sunt lucruri apreciate de elevi,
atunci unele lucruri apreciate de elevi sunt activități de voluntariat.
Y: Dacă unii oameni nu sunt creatori de cultură, atunci unii creatori de
cultură nu sunt oameni. Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi
elevi;
4 puncte
b. explicați corectitudinea raționamentelor formalizate.
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea __________ ______ (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-4, aii-3.
16
1. Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice
date și construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia
dintre cele două scheme de inferență.
8 puncte
2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care ați
ajuns.
6 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un silogism valid,
prin care să justificați propoziția “Unii artiști nu sunt pictori”.
6 puncte
C. Fie următorul silogism: Dacă toate lucrurile supărătoare sunt invenții
și niciun adevăr nu este invenție, rezultă că niciun adevăr nu este supărător.
Precizați termenul mediu al silogismului dat.
2 puncte
Menționați, în limbaj natural, premisa minoră a silogismului
dat.
2 puncte
D. Fie următoarea definiție:
Tortul este un produs de cofetărie.
Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția
dată.
2 puncte
a. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula
identificată la punctul a. și construiți o definiție care să o încalce, având ca
definit termenul „tort”.
4 puncte
17
Proba E. d)
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Varianta 1
militar
• Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare
corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin
împărțirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I______________________________________(30 de puncte)

A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-d, 2-b, 3-c, 4-a, 5-d, 6-c, 7-a, 8-b, 9-d, 10-c
10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă
comună, a raporturilor logice dintre cei patru termeni
4 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-A, b-A, c-F, d-A, e-F, f-F
6x1p= 6 puncte
SUBIECTUL al II –lea____________________ _____ (30 de puncte)

A. - câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare
propozițiilor date: 1-SaP, 2-SoP
2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei propoziției
1 (SiP), contradictoriei propoziției 2 (SaP), contrarei propoziției 3 (SaP) și a
subcontrarei propoziției 4 (SoP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei
propoziției 1, contradictoriei propoziției 2, contrarei propoziției 3, și a
subcontrarei propoziției 4
4x1p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operațiilor de conversiune și
18
obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre
propozițiile 3 și 4, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia
dintre propozițiile 3 și 4
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre
propozițiile 3 și 4
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 4
(Po~S)
2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a obversei conversei propoziției
4
2 puncte
E. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile
celor doi elevi (X: SiP^PiS, respectiv Y: SoP^PoS)
2x2p= 4 puncte
b. câte 2 puncte pentru explicarea corectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raționamente (de exemplu, X: SiP^PiS conversiune validă, se respectă
legea distribuirii termenilor; Y:SoP^PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea
distribuirii termenilor)
2x2p= 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea______________________________(30 de puncte)
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferență corespunzătoare
fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, astfel:
PeM MaP
MaS MiS
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia
dintre cele două scheme de inferență
4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor
Venn, a fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date
2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod
silogistic reprezentat grafic: eae-4 - mod silogistic nevalid, aii-3 - mod silogistic
valid
2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea
19
fiecărui mod silogistic rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziția
dată
3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziția
dată
3 puncte
C.
a. precizarea termenului mediu al silogismului dat (M-invenție)
2 puncte
b. menționarea, în limbaj natural, a premisei minore a silogismului dat (Niciun
adevăr nu este invenție)
2 puncte
D.
a. menționarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiția dată
2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula
de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiției cerute, având ca definit termenul „tort”
2 puncte
20
Proba E. d)
Varianta 4
militar
SUBIECTUL I ___________________ ______ (30 de puncte)

A. Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru
fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de
demonstrat, este:
a. teza de demonstrat trebuie să fie clar și precis formulată
b. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție care a fost infirmată
c. teza de demonstrat trebuie să fie înlocuită cu altă teză
d. teza de demonstrat trebuie să fie înlocuită cu altă teză printr-o
reformulare aparent identică
2. Raționamentul Păsările nu sunt reptile și reptilele nu zboară, deci
există păsări care zboară este un exemplu de raționament:
a. inductiv incomplet
b. inductiv complet
c. deductiv imediat
d. deductiv mediat
3. Termenii lalea și trandafir se află în raport de:
a. ordonare
b. încrucișare
c. opoziție
d. concordanță
4. Predicatul logic al propoziției Adevărul este un concept filosofic este:
a. adevărul
b. un concept filosofic
c. este
d. un concept
5. Pe aceeași treaptă, clasificarea oamenilor în bărbați, femei, copii este:
a. corectă, are criteriu unic
b. incorectă, cu mai multe trepte
c. incorectă, nu are criteriu unic
21
d. corectă, cu mai multe criterii
6. Din punct de vedere extensional, termenul roi de albine este:
a. vid, general
b. nevid, singular
c. distributiv, general
d. nevid, colectiv
7. Este un exemplu corect de inducție incompletă:
a. Dacă niciun pictor nu scrie versuri, atunci unii oameni care scriu versuri
nu sunt pictori.
b. Dacă unii crocodili sunt agresivi, atunci unii crocodili nu sunt agresivi.
c. Dacă unele exerciții sunt dificile, atunci toate exercițiile sunt dificile.
d. Dacă unii hipopotami nu sunt domestici atunci niciun animal domestic
nu este hipopotam.
8. Inducția completă este un tip de argumentare caracterizată prin existența
unei clase:
a. mici și finite de cazuri și cercetarea tuturor cazurilor reprezentative
b. mari și finite de cazuri și cercetarea tuturor excepțiilor
c. infinite de cazuri și cercetarea tuturor cazurilor reprezentative
d. mici și finite de cazuri și cercetarea tuturor cazurilor existente
9. Intensiunea termenului raționament valid se referă la:
a. totalitatea raționamentelor valide
b. proprietățile definitorii ale elementelor ce apartin sferei termenului
raționament valid
c. raționamentele deductive și raționamentele inductive
d. însușirile comune ale elementelor din sfera termenului raționament
10. Propoziția Unele propoziții afirmative sunt propoziții universale este:
a. universală afirmativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C și D, astfel încât termenul A este subordonat
termenului C, termenul D se află în raport de opoziție cu A, dar de încrucișare
cu C, termenul B este subordonat termenului D și, în același timp, se află în
raport de încrucișare cu C.
1. Reprezentați, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună,
4 puncte
2. Stabiliți, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care
dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false (notați propozițiile
adevărate cu litera A, iar propozițiile false cu litera F):
22
a. Niciun A nu este D
b. Toți C sunt A.
c. Niciun D nu este C
d. Unii D sunt C.
e. Toți A sunt D.
f. Toți B sunt D.
6 puncte
SUBIECTUL al II-lea _______________________________ (30 de puncte)

1. Toate pisicile negre sunt domestice.
2. Unele poezii nu sunt apreciate de critici.
3. Niciun articol științific nu este ușor de citit.
4. Unele piese de mobilier sunt vândute la licitație.
A. Precizați formulele logice corespunzătoare propozițiilor 1 și 2.
2 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, subalterna
propoziției 1, contradictoria propoziției 2, contrara propoziției 3, și subcontrara
propoziției 4.
8 puncte
C. Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva
conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, atât în limbaj
formal, cât și în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural obversa conversei
propoziției 1.
4 puncte
E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:
X: Pentru că niciun exercițiu din test nu este rezolvat corect, rezultă că
toate exercițiile din test sunt rezolvate incorect.
Y: Dacă unele persoane sunt morale, atunci unele persoane nu sunt
imorale.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi
elevi;
4 puncte
b. precizați corectitudinea raționamentelor formalizate.
4 puncte
23
SUBIECTUL al III-lea _____________ (30 de puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee-2, aii-1.
1. Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date și construiți, în limbaj natural, un silogism care să
corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.
8 puncte
2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care ați
ajuns.
6 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un silogism valid,
prin care să justificați propoziția “Unele vertebrate sunt animale acvatice”.
6 puncte
C. Fie următorul silogism: Niciun iphone 6 nu este original, pentru că niciun
iphone 6 nu este scump și toate lucrurile originale sunt scumpe.
a. Precizați termenul minor al silogismului
dat.
2 puncte
b. Menționați, în limbaj natural, premisa majoră a silogismului
dat.
2 puncte
D. Fie următoarea definiție:
Dealul este o formă de relief care nu e nici munte, nici câmpie.
a. Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.
2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula
identificată la punctul a. și construiți o definiție care să o încalce, având ca
definit termenul „deal”.
4 puncte
24
Proba E. d)
Varianta 4
militar
• Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare
corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
SUBIECTUL I_____________________________________(30 de puncte)

A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-a, 2-d, 3-c, 4-b, 5-c, 6-d, 7-c, 8-d, 9-b, 10-c
10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă
comună, a raporturilor logice dintre cei patru termeni
4 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-A, b-F, c-F, d-A, e-F, f-A
6x1p= 6 puncte
SUBIECTUL al II-lea_______________________________(30 de puncte)

A. câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare
propozițiilor date:
1-SaP, 2-SoP
2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, subalternei propoziției
1 (SiP), contradictoriei propoziției 2 (SaP), contrararei propoziției 3 (SaP) și a
subcontrarei propoziției 4 (SoP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei propozi ț
iei 1, contradictoriei propoziției 2, contrarei propoziției 3 și a subcontrarei
propoziției 4
25
4x1p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operațiilor de conversiune și
obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre
propozițiile 1 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia
dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia
dintre propozițiile 1 ș i 3
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 1(Po~S)
2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a obversei conversei propoziției 1
2 puncte
E. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile
celor doi elevi (X: SeP^Sa~P, respectiv Y: SiP^So~P)
2x2p= 4 puncte
b. câte 2 puncte pentru precizarea corectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raționamente (de exemplu, X: SeP^Sa~P, obversiune validă; Y: SiP^So~P
obversiune validă)
2x2p= 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea______________________________(30 de puncte)

A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferență corespunzătoare
fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, astfel:
PaM MaP
SeM SiM
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă
oricăreia dintre cele două scheme de inferență
4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor
Venn, a fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date
2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod
silogistic reprezentat grafic: aee-2 - mod silogistic valid, aii-1 - mod silogistic
valid
2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea
26
fiecărui mod silogistic rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziția
dată
3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziția
dată
3 puncte
C.
a. precizarea termenului minor al silogismului dat (S- iphone
6)
2 puncte
b. menționarea, în limbaj natural, premisei majore a silogismului dat (Toate
lucrurile originale sunt scumpe)
2 puncte
D.
a. menționarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiția dată
2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula
de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiției cerute, având ca definit termenul
„deal”
2 puncte
27
Filosofie 2019
28
Proba E. d)
Filosofie
Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera
vocațională, cu excepția profilului militar.
SUBIECTUL I______________________________________(30 de puncte)

Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru
fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Scopul existenței umane se referă la:
a. limitele naturii umane
b. sensul procesului de cunoaștere
c. sensul existenței umane
d. limitele cunoașterii umane
2. Delimitarea bine - rău este specifică:
a. teoriei adevărului
b. eticii
c. hermeneuticii
d. fenomenologiei
3. Nu este o problemă de etică aplicată:
a. eutanasia
b. avortul
c. clonarea
d. timpul
4. Limitarea excesivă a libertății social-politice este o practică specifică
regimului politic:
a. democratic
b. totalitar
c. pluralist
d. liberal
5. Responsabilitatea absolută, corelată problematicii libertății, este
abordată în mod explicit în opera lui:
a. J. P. Sartre
b. Imm. Kant
c. L. Blaga
d. B. Pascal
6. Printre drepturile pozitive se află dreptul la:
29
a. educație
b. viață
c. proprietate
d. libertate
7. Orientarea filosofică care consideră că întreaga cunoaștere își are sursa
în experiență este:
a. raționalismul
b. empirismul
c. contractualismul
d. etatismul
8. Tipul de adevăr stabilit pe baza concordanței între ceea ce se afirmă și
realitate este adevărul:
a. coerență
b. utilitate
c. corespondență
d. universal
9. Printre teoriile morale se află:
a. hedonismul
b. etatismul
c. absolutismul
d. individualismul
10. Intervenția statului este considerată necesară mai cu seamă în susținerea
drepturilor:
a. negative
b. pozitive
c. neutre
d. naturale
SUBIECTUL al II-lea ___________________________ ____(30 de puncte)

A. În coloana din stânga sunt enumerate teorii despre adevăr, iar în
coloana din dreapta sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea.
Scrieți pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din
stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
30
a. Teoria adevărului 1. Consideră că un enunț este adevărat dacă
manifest descrie starea de lucruri reală la care se referă,
altfel spus, dacă corespunde acesteia.
b. Teoria adevărului 2. Consideră că o opinie nu este prin ea însăși
corespondență adevărată, ci doar dacă, aplicată în practică, se
dovedește productivă, funcțională, utilă.
c. Teoria adevărului 3. Teorie care, în virtutea veridicității lui
coerență Dumnezeu, consideră că ceea ce ne apare în
mod clar și distinct ca fiind adevărul nu poate
să nu fie adevărat; altminteri, ar însemna că
d. Teoria pragmatistă a
Dumnezeu ne înșală.
adevărului
4. Consideră că o opinie este adevărată
atunci când ea este concordantă, coerentă,
necontradictorie cu sistemul de cunoștințe,
considerate adevărate, din care face parte.
5.Teorie care consideră că adevărul este
relativ și depinde de un punct de vedere
propriu subiectului.
16 puncte
B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva
promovării teoriei etatiste, în societatea contemporană.
8 puncte
C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanța atitudinii
critice în procesul de cunoaștere, de apropiere de adevăr și de eliminare a erorii.
6 puncte
SUBIECTUL al III-lea _________ (30 de puncte)

A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Omul este capturat de un destin creator, într-un sens cu adev ărat minunat;
omul e în stare pentru acest destin să renunțe - câteodată chiar până la
autonimicire la avantajele echilibrului și bucuriile securității.
(L. Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale naturii umane.
4 puncte
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între
termenii subiect creator și sens al existenței, utilizând termenii menționați în
sens filosofic.
10 puncte
3. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei
31
filosofice prezentată în textul dat.
4 puncte
B. Știind că, o formă a dreptății distributive are drept criteriu meritul:
1. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice
prezentată în enunț.
6 puncte
2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care meritul este aplicat în
selectarea candidaților la un interviu de angajare pentru un loc de muncă.
6 puncte
32
Proba E. d)
Filosofie
Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din filiera
vocațională, cu excepția profilului militar.
• Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a
cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
SUBIECTUL I_____________________________________(30 de puncte)

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-c, 2-b, 3-d, 4-b, 5-a, 6-a, 7-b, 8-c, 9-a, 10-b.
10x3p=30 puncte
SUBIECTUL al II-lea_________________________________(30 de puncte)

A. câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:
a-3
b-1
c-4
d-2
4x4p=16 puncte
B.
- argumentarea în favoarea sau împotriva promovării teoriei etatiste, în
societatea contemporană
6 puncte
- încadrarea în limita de spațiu precizată
2 puncte
C. construirea unui exemplu care evidențiază rolul/importanța atitudinii critice
în procesul de cunoaștere, de apropiere de adevăr și de eliminare a erorii
6 puncte
SUBIECTUL al III-lea________________________________(30 de puncte)

A.
1. - câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două
caracteristici ale naturii umane
33
2x2p=4 puncte
2. - câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens
filosofic
2x1p= 2 puncte
- evidențierea unei corelații existente între termenii
dați
4 puncte
- coerența textului redactat
2 puncte
- încadrarea în limita de spațiu
precizată
2 puncte
3. formularea unui punct de vedere personal referitor la actualitatea
perspectivei filosofice prezentată în textul dat
4 puncte
B.
1. - argumentarea în favoarea ideii/tezei filosofice prezentată în enunț
4 puncte
- încadrarea în limita de spațiu precizată
2 puncte
2. ilustrarea, printr-un exemplu concret, a modului în care meritul este aplicat
în selectarea candidaților la un interviu de angajare pentru un loc de muncă
6 puncte
34
Istorie 2019, 2018, 2017, 2016, 2015
35
Proba E. c)
Istorie
Varianta 6
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională -
profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil
pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate
specializările.
SUBIECTUL I _________ (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „La preluarea puterii, Ceaușescu era hotărât să meargă mult mai departe
decât predecesorul său în distanțarea de Moscova. De la prima vizită la Moscova
(1965), spre surprinderea gazdelor [...] Ceaușescu a cerut restituirea tezaurului
dus la Moscova în 1916-1917 [...].
Individualizarea României în cadrul blocului sovietic s-a conturat și
mai viguros în 1967, datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul
atenției internaționale. Primul a fost refuzul de a se conforma consemnului
Moscovei - urmat de toate celelalte țări ale Pactului de la Varșovia - de a rupe
relațiile diplomatice cu Israelul în urma [...] «Războiului de șase zile» din iunie
1967. Cel de al doilea a fost recunoașterea RFG [Republica Federală Germania]
și vizita lui Willy Brandt, pe atunci vicecancelar și ministru de externe, în
România, în timp ce țările subordonate Uniunii Sovietice nu recunoșteau decât
RDG [Republica Democrată Germană]. [...] Mai puțin spectaculoase, dar tot atât
de importante, au fost progresele intervenite în raporturile româno-americane.
În timp ce fostul vicepreședinte al SUA, Richard Nixon, fusese tratat cu
ostentativă nepăsare la Moscova fiindcă era considerat un exponent al
antisovietismului, Ceaușescu l-a primit la București cu toate onorurile [...].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „Confruntați cu măsurile severe de austeritate pe care le-a introdus
Ceaușescu pentru a plăti datoria externă a României, cei mai mulți dintre români
au început să se întrebe dacă autonomia merita sacrificiul. Întrebarea s-a pus și
mai des după ce Mihail Gorbaciov a ajuns lider de partid, în martie 1985. În
momentul vizitei lui Gorbaciov, în mai 1987, s-a produs o remarcabilă
întoarcere de 180 de grade în perceperea de către români a Uniunii Sovietice și
a relațiilor acesteia cu regimul de la București. [...] Într-un discurs transmis în
direct, în timpul vizitei sale la București, la 26 mai 1987, Gorbaciov a prezentat
românilor conceptele sale - «perestroika» și «glasnost»* - și, prin acesta, a
36
criticat implicit rezistența lui Ceaușescu față de reformă. În iulie 1988,
entuziasmul pentru reformă putea fi văzut în cozile ce s-au format în fața
agenției sovietice «Aeroflot» din București, unde bucureștenii erau lăsați să intre
câte cinci deodată nu ca să cumpere bilete de avion, ci ca să primească gratuit
exemplare ale versiunii în limba română ale raportului liderului sovietic la cea
de-a XIX-a Conferință a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice [...].
Ceaușescu și-a reafirmat angajamentul față de planificarea economică
centralizată rigidă și, în cuvântarea rostită la 14 decembrie 1987 [...], a subliniat
că mecanismele de piață erau incompatibile cu societatea comunistă.”
• perestroika-restructurare; glasnost - transparență
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria
României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți alianța politico-militară precizată în sursa
A.
2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din
1987.
2 puncte
3. Menționați liderul politic și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A,
cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că
românii își manifestă entuziasmul față de reformă.
3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
7 puncte
6. Prezentați alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din
România postbelică, în afara celor la care se referă sursele date.
6 puncte
7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea _________ (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Anul 1848 a fost numit «primăvara popoarelor», deoarece din Franța
și Italia până în Polonia [...], forțele revoluționare s-au ridicat la luptă contra
37
vechilor regimuri, contra spiritului conservator, contra opresiunii străine, a
absolutismului, pentru democrație și constituție etc. [...]
Românii, trăind în două țări autonome diferite și în mai multe provincii
ocupate de austrieci, ruși sau turci, nu au avut practic posibilitatea să organizeze
o singură revoluție românească la 1848 [...].
În Moldova, revoluția a pornit în martie 1848 printr-o adunare la Iași,
unde s-a formulat și programul destul de moderat, spre a nu da ocazie să
intervină trupele ruse, care așteptau la Prut. Conducătorii revoluției în Moldova
au fost Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Alexandru Ioan
Cuza și alții. Acțiunea lor a fost pentru moment oprită de domnitor, mulți dintre
revoluționarii moldoveni fiind obligați să fugă în Transilvania, unde au
participat la marea adunare românească de aici, de la Blaj, sub influența căreia
au făcut un nou program, mult mai curajos, în mai 1848, la Brașov. În acest
program, revoluționarii moldoveni cereau împărțirea pământului la țărani și
unirea Țării Românești și Moldovei. Alți revoluționari moldoveni, în frunte cu
Mihail Kogălniceanu, s-au refugiat în Bucovina [...], unde elaborează un nou
program, și el cu cereri revoluționare, care ar fi schimbat din temelii soarta
românilor, cum ar fi unirea Principatelor și emanciparea țăranilor.
Revoluționarii din Țara Românească au fost mai bine organizați și au
reușit să cucerească puterea [...]. Revoluția a început [...] la Islaz, în 9 iunie 1848.
Aici s-a format primul guvern revoluționar, compus din Ion Heliade Rădulescu,
Ștefan Golescu, Christian Tell și alții, și s-a prezentat în fața poporului o
proclamație care era de fapt programul revoluției. Revoluționarii au pornit spre
București, unde, sub presiunea poporului, domnul a abdicat (a părăsit tronul),
iar puterea a fost preluată de guvernul revoluționar [...].”
(I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1 Numiți spațiul istoric în care se organizează „marea adunare românească“,
precizat în sursa dată.
2 puncte
2 Precizați secolul la care se referă sursa dată.
2 puncte
3 Menționați denumirea dată anului 1848 și un motiv al acordării acestui
nume, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4 Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din
Țara Românească.
6 puncte
5 Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programele
revoluționarilor moldoveni, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
38
10 puncte
6 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
implicarea României în „criza orientală“ a influențat evoluția statului român. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea și concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea________________________ (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc
în Evul Mediu, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale din spațiul românesc, din secolele al IX-
lea - al XlII-lea;
- menționarea a două asemănări între autonomiile locale din spațiul
românesc, din secolul al Xl-lea - prima jumătate a secolului al XIII-lea;
- prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIV-lea care a contribuit la
constituirea unui stat în spațiul românesc;
- menționarea a două acțiuni la care participă românii în prima jumătate a
secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea și susținerea
acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea
prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric
(prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
39
Proba E. c)
Istorie
Varianta 6
specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare,
altele decât cele precizate explicit în barem.
împărțirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I __________ _______ (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru răspunsul: Pactul de la Varșovia. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: vizita lui Gorbaciov în România,
în mai 1987, Ceaușescu și-a reafirmat angajamentul față de planificarea
economică centralizată rigidă și, în cuvântarea rostită la 14 decembrie 1987
[...], a subliniat că mecanismele de piață erau incompatibile cu societatea
comunistă etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ceaușescu,
România/București/Uniunea Sovietică. Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două
informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații
(cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul
atenției internaționale și efect: Individualizarea României în cadrul blocului
sovietic s-a conturat și mai viguros în 1967. SAU Cauză: fiindcă era considerat
un exponent al antisovietismului și efect: Richard Nixon, fusese tratat cu
ostentativă nepăsare la Moscova etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice utilizate
de regimul totalitar din România postbelică, în afara celor la care se referă
40
sursele date
(1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, colectivizarea
agriculturii etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o
scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica
politică
(2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între acțiunile desfășurate
în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemple: consolidează democrația, vizează respectarea drepturilor cetățenești
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II - lea ___________________________ ___(30 de puncte)

1. 2 puncte pentru răspunsul: Blaj/Transilvania. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: «primăvara popoarelor»
3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al acordării acestui nume
Exemple: deoarece din Franța și Italia până în Polonia forțele revoluționare s-
au ridicat la luptă contra vechilor regimuri, deoarece forțele revoluționare s-au
ridicat la luptă pentru democrație și constituție etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în
enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații
la evenimentele din Țara Românească
(3px2=6p)
Exemple: Revoluționarii din Țara Românească au fost mai bine organizați și
au reușit să cucerească puterea; Revoluția a început [...] la Islaz, în 9 iunie
1848, s-a format un guvern revoluționar etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în
enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere
referitor la programele revoluționarilor moldoveni
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații
care susțin punctul de vedere formulat
(3px2=6p)
Exemple: Revoluționarii moldoveni au elaborat programe care cuprind
obiective naționale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În acest
41
unirea Țării Românești și Moldovei și Alți revoluționari moldoveni, în frunte cu
românilor, cum ar fi unirea Principatelor SAU Programele revoluționarilor
moldoveni au fost influențate de contextul istoric. Informațiile care susțin
punctul de vedere sunt: În Moldova, revoluția a pornit în martie 1848 printr-o
adunare la Iași, unde s-a formulat și programul destul de moderat, spre a nu da
ocazie să intervină trupele ruse, care așteptau la Prut și mulți dintre
au făcut un nou program, mult mai curajos, în mai 1848, la Brașov etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului
care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui
fapt istoric relevant (de exemplu: obținerea/recunoașterea independenței
României, Tratatul de la București din 1913 etc. ) prin precizarea a două
informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea _________ (30 de puncte)

Informația istorică - 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale din spațiul românesc,
din secolele al IX-lea - al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Gelu,
autonomia locală condusă de Litovoi etc.)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între
autonomiile locale din spațiul românesc, din secolul al XI-lea - prima jumătate
a secolului al XIII-lea (de exemplu: au contribuit la constituirea statelor
medievale, au conducători cu atribuții militare, administrative, judecătorești, se
confruntă cu politica expansionistă a statelor vecine etc.)
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din secolul al XIV-lea care
a contribuit la constituirea unui stat în spațiul românesc (de exemplu: obținerea
independenței Țării Românești față de Ungaria în 1330, formarea instituțiilor
centrale etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă
expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se
utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul
istoric
42
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni la care participă
românii în prima jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor
internaționale (de exemplu: Tratatul încheiat între Moldova și Polonia la
începutul secolului al XV-lea, participarea lui Iancu de Hunedoara la „Campania
cea lungă“, lupta de la Varna din 1444 etc.)
(3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la
implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului
al XV-lea (de exemplu: Românii se implică în relațiile internaționale din a doua
jumătate a secolului al XV-lea prin politica antiotomană., Românii participă,
prin diplomație, la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-
lea. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un
argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a
două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite
astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a
faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
43
Proba E. c)
Istorie
Varianta 9
specializările.
SUBIECTUL I __________ (30 de puncte)

A. „În ciuda relațiilor cu Viena, încordate nu numai din pricina
Transilvaniei, dar și din cea a chestiunii Dunării și a raporturilor comerciale,
guvernul lui I. C. Brătianu s-a apropiat treptat de Puterile Centrale, ajungându-
se în 1883 la semnarea unui Tratat de alianță cu Austro-Ungaria, la care au
aderat apoi Germania și Italia. Tratatul va fi reînnoit în 1892, 1902 și 1913;
prevederile sale au fost păstrate secrete, cunoscute fiind doar de prim-miniștri.
Ele nu au fost aduse niciodată în discuția parlamentului, de teama respingerii
lui. În contextul internațional de după Tratatul de la Berlin, aderarea la Tripla
Alianță a avut totuși unele efecte favorabile pentru că a scos România din
izolarea diplomatică în care se găsea, i-a consolidat poziția în Europa de sud-
est, aducându-i în același timp unele avantaje economice pe piața Europei
centrale; în același timp însă, ea a stânjenit lupta pentru unificarea națională și a
îngreunat ajutorul pe care regatul îl putea acorda oficial românilor ardeleni. [...]
În decembrie 1913, însuși bătrânul rege Carol I declara ministrului
Germaniei la București că din cauza politicii naționale austro-ungare «poporul
român nu va merge alături de Austria în cazul unui război [...]».” (V.
Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)
B. „Pentru români [...] era necesar [...] să se consolideze [...] statul
român așa cum era el la 1878. Aceasta presupunea o perioadă de liniște. Privită
sub acest raport [...] apropierea de Tripla Alianță oferea [...] o garanție mai
puternică decât o alianță cu o singură mare putere. Apoi, din cele trei state
membre ale acestui prim bloc politico-militar, cu Germania și Italia nu existau
divergențe fundamentale. În sfârșit, apropierea era favorizată de importanți
factori economici și politici. Relațiile comerciale ale României cu Austro-
Ungaria și Germania erau deosebit de dezvoltate. [...] Schimbul s-a intensificat
ca urmare a Convenției comerciale cu Austro-Ungaria, din 1875 [...]. Aceste
44
relații erau de natură să determine anumite grupuri la acceptarea, dacă nu a unei
alianțe, cel puțin a unei apropieri de Puterile Centrale. [...]
Carol I pornea de la ideea că orientarea spre Puterile Centrale trebuia
să constituie un element de bază al politicii externe a României [...].
Importantele prerogative pe care i le acorda Constituția măreau ponderea puterii
sale nu numai pe plan intern, ci și în politica externă. În condițiile în care
alegerea sau menținerea unui ministru depindea, în mare măsură de voința
regelui, Carol I avea la îndemână un însemnat mijloc de presiune asupra
miniștrilor pentru imprimarea unei anumite orientări în politica externă.”
(Istoria românilor)
1. Numiți un document internațional precizat în sursa
A.
2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale
statului român.
2 puncte
3. Menționați regele României și alianța politico-militară, la care se referă atât
sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
legea fundamentală stabilea prerogativele monarhului în politica externă.
3 puncte
7 puncte
6. Prezentați două fapte istorice desfășurate de români pentru realizarea
României Mari la începutul secolului al XX-lea.
5 Puncte
7. Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul
român elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea ___________ (30 de puncte)

„[...] Perioada 1965-1974 a fost martora unor spectaculoase inițiative
diplomatice românești, care au adus Bucureștiului respectabilitate în ochii
comunității internaționale și un statut special [...] în cadrul comunității
socialiste. Conducători prestigioși, de Gaulle (1968), Nixon (1969), au venit în
capitala română, aducând cu ei bunăvoința și ajutorul economic al Occidentului;
45
limitele toleranței sovietice au fost deseori puse la încercare, românii [...]
apropiindu-se de Iugoslavia, apărând până la capăt [...] dreptul comuniștilor
cehoslovaci de a-și pune în aplicare modelul dorit. România a fost de altfel
singura membră a Pactului de la Varșovia care nu a participat la acțiunea din
august 1968.
Apropierea de Bonn și stabilirea de relații diplomatice cu Republica
Federală [Germania] (1967) într-un moment în care nicio țară socialistă nu avea
încă astfel de legături cu Occidentul, precum și menținerea de relații diplomatice
cu Israelul implicat în Războiul de șase zile (1967) au fost și ele atitudini
singulare, curajoase, de natură a irita URSS. [...]
Comuniștii români au refuzat de asemenea, cu consecvență, să
participe la manevrele militare ale Pactului de la Varșovia și să îngăduie astfel
de manevre pe teritoriul țării, susținând în paralel ideea desființării simultane a
blocurilor militare.
Orientarea diplomatică spre Apus a fost dublată de o restructurare a
legăturilor comerciale externe: [...] tratativele pentru aderarea la GATT
[Acordul General pentru Tarife și Comerț] au început în 1968 și s-au încheiat în
1971; în același an începeau la Washington discuțiile privind aderarea la Fondul
Monetar Internațional și la Banca Mondială, România devenind membra celor
două organizații în 1972; tot acum, delegații români cereau și Pieței Comune un
regim preferențial care le era acordat un an mai târziu (1973). Pentru a atrage
capital, tehnologie și a-și asigura desfacerea produselor pe terțe piețe, guvernul
a anunțat în 1971 înființarea de societăți mixte în care partea română urma să fie
de 51%, restul, capital și profituri, revenind partenerului occidental. Până în
1973 fuseseră întemeiate 20 de astfel de societăți.”
(V. Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)
1. Numiți un lider occidental precizat în sursa dată.
2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
2 puncte
3. Menționați statul din Europa Occidentală și o acțiune referitoare la acesta
desfășurată de România în 1967, precizate în sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Pactul de la
Varșovia.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica
promovată de România în domeniul economic, susținându-l cu două informații
selectate din sursă.
10 puncte
46
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia viața
politică din România se caracterizează prin democrație în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea____________________ (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în
contextul relațiilor internaționale din secolele al XV-lea - al XVIII-lea, având în
vedere:
- precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc, în secolul al
XV-lea;
- menționarea a două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanți ai
instituțiilor centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al
XV-lea și a câte unei trăsături a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
- prezentarea unei acțiuni diplomatice din a doua jumătate a secolului al
XVI-lea, referitoare la spațiul românesc;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea românilor în
relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XVII-lea -
începutul secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un
argument istoric.
47
Proba E. c)
Istorie
Varianta 9
specializările.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricărui document internațional precizat în sursa
A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la
relațiile economice ale statului român
3. câte 3 puncte pentru menționarea regelui României și a alianței politico-
militare, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare
sursei care susține că legea fundamentală stabilea prerogativele monarhului în
politica externă
informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații
(cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de
români pentru realizarea României Mari, la începutul secolului al XX-lea
(1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat
(2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două proiecte politice
referitoare la statul român elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a
secolului al XIX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricărui lider occidental precizat în sursa dată
48
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menționarea statului din Europa Occidentală și a
oricărei acțiuni referitoare la acesta desfășurată de România în 1967, precizate
în sursa dată
(3px2=6p)
referitoare la Pactul de la Varșovia
(3px2=6p)
referitor la politica promovată de România în domeniul economic
(3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt
istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

- 2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale din spațiul
românesc, în secolul al XV-lea
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice
desfășurate de reprezentanți ai instituțiilor centrale din spațiul românesc
extracarpatic în secolul al XV-lea și a oricărei trăsături a fiecăreia dintre aceste
acțiuni
(3px4=12p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice din a doua
jumătate a secolului al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate, prin evidențierea
relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici
referitoare la acțiunea menționată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la
implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului
al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea
argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia
(așadar, ca urmare etc.)
astfel:
49
istorice
faptelor istorice
50
Proba E. c)
Istorie
Varianta 10
specializările.
SUBIECTUL I ________________________ (30 de puncte)

A. „La 14 aprilie 1877, Carol a prezidat o ședință a Consiliului de
Coroană [...]. Elementele concrete ale situației erau clare majorității
participanților și aceștia au acceptat convenția cu Rusia. M. Kogălniceanu, care
a devenit ministru de externe [.], a semnat convenția. [.] Rusia a declarat război
Turciei la 24 aprilie și, în aceeași zi, trupele ei au început să treacă Prutul în
Moldova. Guvernul român însă a protestat pe loc, întrucât Senatul și Camera nu
ratificaseră convenția. A protestat de asemenea cu putere față de emiterea de
proclamații către poporul român de către comandanții militari ruși, considerând-
o drept o uzurpare a autorității suverane. [.]
Opinia publică și membri ai Camerei cereau ca guvernul să declare
imediat independența. [...] La 21 mai, M. Kogălniceanu a declarat că voturile
Camerei și ale Senatului [.] de ratificare a convenției cu Rusia, rupseseră
automat ultimele legături ale României cu Imperiul Otoman și că românii erau
astfel o națiune independentă. Camera a reacționat prompt, adoptând o moțiune
prin care lua act de «independența absolută» a țării. Senatul a procedat la fel în
aceeași zi. Însă inițiativa românească nu a câștigat simpatie în rândul marilor
puteri. Acestea au dezaprobat actul ca o încălcare a tratatelor existente și o
complicare și mai mare a unei situații și așa primejdioase.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Rusia a voit să profite singură de victorie și a încheiat o pace
separată cu otomanii, la San
Stefano, în februarie 1878 [...]. Marile puteri, mai ales Anglia și Austro-Ungaria,
au protestat și s-a încheiat, ca urmare, o nouă pace, la Berlin, de pe urma căreia
echilibrul era în parte restabilit [...]: Anglia primea insula Cipru, Austro-Ungaria
primea spre administrare Bosnia și Herțegovina, Bulgaria de la nord de Balcani
devenea provincie autonomă sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Rusia
51
primea teritorii în Caucaz și la Marea Neagră. În același timp, a fost recunoscută
independența României, Serbiei și a Muntenegrului. România nu avea însă
numai motive de mulțumire. [.] Țara nu a fost recunoscută drept cobeligerantă,
iar Rusia, care se angajase să apere integritatea teritorială a României, ocupa din
nou cele trei județe din sudul Basarabiei, importante pentru accesul la Dunăre.
De asemenea, pentru recunoașterea deplină a independenței sale de către marile
puteri, România trebuia să acorde cetățenie și locuitorilor necreștini de pe
teritoriul său [.]. Totuși, marile puteri au acceptat să recunoască, la propunerea
Rusiei, unirea Dobrogei centrale și de nord și a Deltei Dunării cu România [.].
(I. A. Pop, Istoria românilor)
1. Numiți un stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat în sursa
B.
2 puncte
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la ministrul de externe.
2 puncte
3. Menționați cele două mari puteri la care se referă atât sursa A, cât și sursa
B.
6 puncte
guvernul a protestat față de acțiunile comandanților militari ruși.
3 puncte
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
7 puncte
6. Prezentați două măsuri de consolidare a statului român modern, adoptate în
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte de evenimentele la care se referă
sursele date.
6 puncte
7. Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în
relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

„Politica externă a lui Petru [Mușat] a avut o linie precisă: alianța
strânsă cu Polonia și cu Țara Românească. [...] În 1387, el prestează [...] omagiu
lui Vladislav Iagello [...] recunoscându-l ca suzeran al său și făgăduindu-i ajutor
împotriva dușmanilor. Bineînțeles, la rândul lui, și regele Poloniei trebuia să-l
ajute pe domnul Moldovei împotriva dușmanilor. [...] Recunoașterea
52
suzeranității polone a fost o măsură de precauție din partea lui Petru. Ea
împiedica un atac dinspre miazănoapte și-i asigura în același timp un ajutor în
caz de conflict cu ungurii. [...] Împrejurările determină ca acest ajutor să se
producă în curând, dar nu sub formă militară și nici așa cum s-ar fi putut bănui,
de la poloni spre moldoveni, ci [...] invers. În 1388 [...] regele Poloniei se
adresează lui Petru, rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint [...].
Petru [...] îi numără numai 3000. Primește, în schimb, un act specificând că suma
va fi restituită în termen de trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului - cunoscut
[...] sub numele de Pocuția - pe care domnul Moldovei va avea drept să-l ocupe
în caz de neachitare. [...]
Petru a mijlocit și apropierea domnului contemporan din Țara
Românească, Mircea cel Bătrân, de poloni. Unul dintre motivele care
determinaseră pe domnul Moldovei să intre în legături strânse cu Vladislav
Iagello, anume prevenirea unui atac ungar sau - în cazul în care s-ar produce -
ajutor pentru a-l respinge, se potrivea în totul și lui Mircea. Și acesta putea fi
atacat dinspre miazănoapte de unguri [...]. Iar primejdia era pentru el cu atât mai
mare cu cât se putea adăuga și un atac [...] al turcilor care ating în vremea aceasta
linia Dunării. De aceea, Mircea caută aliați și îi găsește [...] în poloni. La 10
decembrie 1389, câteva luni numai după ce creștinii din Balcani fuseseră învinși
de turci la Câmpia Mierlei, trimișii lui Mircea [...] încheiau la Radom, la miazăzi
de Varșovia, un tratat de alianță cu Vladislav Iagello. [...] La 17 martie 1390 [...]
se face o specificare mai amănunțită a condițiilor alianței. Se prevedea, de data
aceasta, că regele Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi
comunicat lui Mircea și divanului acestuia motivul, perspectivă aprobată în
prealabil de sfatul polon. De asemenea, dacă s-ar face pace între Sigismund,
regele Ungariei, și Mircea, ea va trebui să fie acceptată și confirmată și de
Vladislav. Orice membru nou ar intra în această alianță va fi nevoit să respecte
prevederile contractului.”
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
1. Numiți lupta precizată în sursa dată.
2 puncte
2 puncte
3. Menționați domnul Țării Românești și o cauză a alianței acestuia cu
polonezii, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la prevederile alianței
dintre Țara Românească și Polonia, stabilite în 1390.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la omagiul depus
53
de Petru Mușat, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii participă la acțiuni diplomatice în a doua jumătate a secolului al XV-
lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
5 puncte
SUBIECTUL al III-lea _______________________ (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre stalinism și
național-comunism în România, având în vedere:
- menționarea a două acțiuni desfășurate în România în perioada
stalinismului și precizarea unei caracteristici a uneia dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la atitudinea României în relațiile
internaționale, în timpul stalinismului;
- menționarea a două acțiuni desfășurate de regimul național-comunist
în România;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României
în perioada național-comunismului și susținerea acestuia printr-un
argument istoric.
eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric
54
Proba E. c)
Istorie
Varianta 10
specializările.

1. 2 puncte pentru numirea oricărui stat căruia i se recunoaște independența
în 1878, precizat în sursa B
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la
ministrul de externe
3. câte 3 puncte pentru menționarea fiecăreia dintre cele două mari puteri la
care se referă atât sursa A, cât și sursa B
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare
sursei care susține că guvernul a protestat față de acțiunile comandanților
militari ruși
informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informații (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două măsuri de consolidare a
statului român modern, adoptate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
înainte de evenimentele la care se referă sursele date
(1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei măsuri menționate
(2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni
desfășurate de statul român în relațiile internaționale de la începutul secolului al
XX-lea
55
SUBIECTUL al II – lea _________ (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea luptei precizate în sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menționarea domnului Țării Românești și a oricărei
cauze a alianței acestuia cu polonezii, la care se referă sursa dată
(3px2=6p)
referitoare la prevederile alianței dintre Țara Românească și Polonia, stabilite în
1390
(3px2=6p)
referitor la omagiul depus de Petru Mușat
(3px2=6p)
SUBIECTUL al III – lea __________ (30 de puncte)

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în
România în perioada stalinismului (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici a uneia dintre
acțiunile precizate
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la atitudinea
României în relațiile internaționale, în timpul stalinismului
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin
evidențierea relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/a
unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici
referitoare la faptul istoric menționat
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de
regimul național-comunist în România
(3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica
externă a României în perioada național-comunismului
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și
concluzia (așadar, ca urmare etc.)
56
astfel:
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins -
concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a
faptelor istorice
faptelor istorice
57
Proba E. c)
Istorie
Varianta 8
specializările.
SUBIECTUL I _________ (30 de puncte)

A. „Dorințele Divanurilor ad-hoc nu au fost decât parțial îndeplinite. Turcia,
Austria și Anglia erau împotriva constituirii unui stat român: Istanbulul și
Londra, interesate în păstrarea integrității Imperiului otoman, îl considerau un
pas al moldo-muntenilor spre independență, iar Viena se temea de reacția
românilor din Imperiul austriac. Conferința de la Paris (1858) a hotărât ca
Principatele să rămână entități politice separate, avându-și fiecare domnul și
adunarea sa, dar să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Țării
Românești, singurele instituții comune fiind Curtea de Casație și o Comisie
Centrală, cu sediul la Focșani, pentru elaborarea legilor de interes comun.
Opoziției marilor puteri europene, românii din Principate le-au răspuns
cu un act de mare abilitate politică. Întrucât Convenția de la Paris nu interzicea
explicit alegerea aceleiași persoane ca domn în ambele Principate, unioniștii l-
au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5 ianuarie 1859),
iar apoi și al Țării Românești (24 ianuarie 1859). Dubla alegere a lui Cuza a avut
o dublă semnificație: mai întâi, ea a fost manifestarea a ceea ce N. Iorga a numit
«sistemul faptului împlinit, acest element de originalitate, creat de români»; în
al doilea rând, ea a pus temeliile statului român modern.”
B. „Dubla alegere a lui Cuza a avut parte de ecouri diferite din partea
puterilor garante, întrucât a ridicat din nou aceleași probleme ce întunecaseră
procesul de redactare a Convenției de la Paris (1858). La Viena, acțiunile
adunărilor din Moldova și din Țara Românească au fost denunțate ca
revoluționare, pentru că oficialitățile austriece continuau să privească orice
formă de unire ca un obstacol în calea pătrunderii politice și economice la
Dunărea de Jos și ca o încurajare a presupuselor tendințe centrifuge printre
românii din Transilvania și Bucovina. Acestea au preconizat chiar o intervenție
58
militară. Franța, pe de altă parte, a rămas neclintită în sprijinul unirii. Scopul lui
Napoleon al III-lea era să extindă influența franceză într-o țară de cultură
romanică, influență care-i putea servi la împiedicarea accesului Rusiei la Marea
Mediterană și la abaterea intereselor Austriei în altă parte. Rusia sprijinea unirea
ca un mijloc de a slăbi Austria și Prusia, dar, în special, ca o posibilitate de a
stabili relații mai strânse cu Franța. Sardinia și Prusia erau dispuse să aprobe
unirea fie și numai pentru a-și promova propriile ambiții în Italia și, respectiv,
Germania. Marea Britanie oscila. [...] Toate puterile au convenit până la urmă
să se întâlnească la Paris, pentru a lua în discuție reacția față de faptul împlinit
românesc.”
(K. Hitchins, Românii 1774-1866 )
1. Numiți o putere garantă precizată în sursa
B.
2 puncte
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Conferința de la Paris
2 puncte
3. Menționați cele două Principate Române la care se referă atât sursa A, cât
și sursa B.
6 puncte
acțiunile unioniștilor au dus la întemeierea statului român modern.
3 puncte
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
7 puncte
6. Prezentați câte o acțiune din politica internă, respectiv din relațiile
internaționale desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru
dezvoltarea statului român modern.
6 puncte
7. Menționați o constantă în desfășurarea faptelor istorice la care participă
România la începutul secolului al XX-lea, în cadrul relațiilor internaționale.
4 puncte
SUBIECTUL al Il-lea (30 de puncte)

„Maramureșul era un ținut românesc din nordul Transilvaniei, vecin cu
Moldova, aflat pe cale de a fi integrat în Regatul Ungar, organizat [...] sub forma
unui voievodat. Instituțiile românești de aici mai funcționau încă. Astfel,
adunarea tuturor cnezilor țării - feudalii români locali - se întrunea periodic, spre
59
a rezolva probleme curente și spre a alege voievodul. [.]
Influența ungară la est de Carpați era în pericol, datorită nemulțumirilor
și revoltelor românilor și datorită presiunilor Poloniei [.]. Atunci, regele ungar,
a ales dintre românii maramureșeni [.] pe un cneaz local înnobilat numit Dragoș,
pe care l-a trimis în Moldova [.] spre a-i atrage pe localnici și a conduce acea
țară în numele suveranului ungar. Dragoș, de aceeași etnie cu localnicii, a fost
acceptat ca voievod într-o regiune din Moldova [.]. Totuși, românii de acolo erau
nemulțumiți de dominația ungară [.]. De această situație a profitat un alt român
din Maramureș, numit Bogdan. El fusese voievodul țării, cu alte cuvinte,
conducătorul Maramureșului, dar făcea parte din gruparea nemulțumită de
dominația ungară. Bogdan s-a răzvrătit în Maramureș, unde a rezistat vreo două
decenii (1342-1362), după care, cu o ceată de o sută până la două sute de cnezi
credincioși, a trecut munții în Moldova. Aici, el [.] i-a alungat pe urmașii și
rudele lui Dragoș și a proclamat Moldova independentă de Ungaria. În acest fel,
lua naștere al doilea stat românesc de sine stătător [.]. Regele ungar, fiul celui
învins de Basarab la Posada, a trimis prin 1365 o oaste contra lui Bogdan, dar
românul a ieșit învingător, consolidând statutul internațional al țării sale.
Bogdan a fost recunoscut drept «mare voievod» și de către alți conducători
locali, iar un urmaș al său, Roman I, după 1390, se intitula domn și «marele
singur stăpânitor» al țării Moldovei «de la munți până la țărmul mării».”
(I. A. Pop, Istoria românilor)
1. Numiți cneazul „înnobilat” precizat în sursa dată.
2 puncte
2 puncte
3. Menționați două spații istorice la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la instituția feudalilor
români.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile lui
Bogdan, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
10 puncte
românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale din
secolul al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României
60
postbelice, având în vedere:
- menționarea a două cauze ale adoptării Constituției din 1948;
- precizarea constituției din perioada stalinismului adoptată în România,
în a doua jumătate a secolului al XX-lea și menționarea a două
caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unei trăsături a constituției adoptate în perioada național-
comunismului;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României la
sfârșitul secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument
istoric.
61
Proba E. c)
Istorie
Varianta 8
specializările.
SUBIECTUL I ____________________________ (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricărei puteri garante precizate în sursa B
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la
Conferința de la Paris
3. câte 3 puncte pentru menționarea fiecăruia dintre cele două Principate
Române, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare
sursei care susține că acțiunile unioniștilor au dus la întemeierea statului
român modern
informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
6. câte 1 punct pentru menționarea fiecărei acțiuni din politica internă,
respectiv din relațiile internaționale desfășurate în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea pentru dezvoltarea statului român modern
(1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate
(2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei constante în desfășurarea faptelor
istorice la care participă România la începutul secolului al XX-lea, în cadrul
relațiilor internaționale
62
1. 2 puncte pentru numirea cneazului „înnobilat” precizat în sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două spații istorice la care se
referă sursa dată
(3px2=6p)
referitoare la instituția feudalilor români
(3px2=6p)
referitor la acțiunile lui Bogdan
(3px2=6p)

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două cauze ale adoptării
Constituției din 1948
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea constituției din perioada stalinismului
adoptată în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale
constituției precizate
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei trăsături a constituției adoptate în
perioada național-comunismului
3 puncte pentru prezentarea trăsăturii menționate, prin evidențierea
relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la trăsătura
menționată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția
României la sfârșitul secolului al XX-lea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și
concluzia (așadar, ca urmare etc.)
63
astfel:
istorice
faptelor istorice
64
Proba E. c)
Istorie
Varianta 8
specializările.

Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A. „În 1948 se creează Securitatea [...]. Sub directa supraveghere a
acesteia au loc toate arestările și detențiile din închisori, de pe șantierele
Canalului Dunăre-Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia
Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie 1951, începe, în cele mai inumane
condiții, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. [...] În
închisori și lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. [...]
În cultură se aplică același model de la răsărit, ca și în toate celelalte domenii.
Se distrug sau se rescriu valorile tradiționale. Relațiile cu Occidentul sunt
complet întrerupte. Învățământul este reorganizat după modelul sovietic. [...]
Până și manualele sunt traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din
clasa a IV-a primară). [...] Istoria națională este rescrisă pe baze marxist-
leniniste și pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a
învățământului lasă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să
colaboreze cu noul regim. [...] Presa de opoziție e interzisă. Ministerul
Propagandei este transformat în Ministerul Informațiilor pentru a controla presa,
radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de cărți și
reviste.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)

B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât
Uniunea Sovietică.
Ulterior, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej
se oferă să-l medieze, voturile independente ale României se înmulțesc. Regimul
capătă respectabilitate în ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea
Pactului de la Varșovia. [...]. Delegații economice românești sunt primite în
Elveția, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În 1962 se semnează
65
un acord cu un consorțiu anglo-francez pentru construirea Combinatului
siderurgic de la Galați. [...] Refuzând să secondeze Moscova în dorințele sale de
hegemonie asupra mișcării comuniste și muncitorești internaționale, România
își ia ca aliați China și încurajările Occidentului. Și, profitându-se de conflictul
chino-sovietic, într-o declarație din aprilie 1964 a PMR, cunoscută ca
«Declarația de independență», se afirmă dreptul la libera manifestare a fiecărui
partid comunist. [...] Detașarea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie explicată
prin teama lui de procesul de destalinizare [...] care substituie, în țările
«socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin după 1945 și care putea aduce
schimbări nedorite și în echipa conducătoare de la București.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948.
2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale
statului român.
2 puncte
3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident.
3 puncte
7 puncte
6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara
celor la care se referă sursele date.
6 puncte
7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada
postdecembristă.
4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

„Războiul s-a reluat cu înverșunare pe frontul din Moldova în iulie
1917, când generalul Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști, în cadrul
efortului general [...] de a învinge Puterile Centrale. Dar după câteva zile de
succese, Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din Galiția se agravase,
iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplină și
demoralizate. La 24 iulie/6 august, Mareșalul von Mackensen a lansat la rândul
său o ofensivă puternică al cărei obiectiv era să dea o lovitură decisivă armatelor
66
română și rusă și să oblige România să iasă din război. Luptele îndârjite au atins
punctul culminant la 6/19 august, la Mărășești, când armata română a oprit
înaintarea trupelor austriece și germane și a pus practic capăt ofensivei acestora.
Dar s-a ivit un nou pericol. La sfârșitul verii lui 1917 evenimentele
revoluționare din Rusia amenințau să dezorganizeze frontul de luptă și să
submineze stabilitatea socială și politică din Moldova. [...] La 18 februarie/3
martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea de la Brest-Litovsk
cu Puterile Centrale și a ieșit din război, lipsind România de sprijinul rus și
izolând-o de Occident. Două luni mai târziu, guvernul român, acum condus de
[...] Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București, prin care
România devenea dependentă politic și economic de Puterile Centrale.
Dar evenimente hotărâtoare pe câmpurile de luptă au schimbat repede
soarta României. Pe frontul de vest aliații au zădărnicit ofensiva germană finală
din iulie 1918 și au început să înainteze constant spre Germania, iar în nordul
Italiei au respins armatele austro-ungare și au obligat Austro-Ungaria să accepte
un armistițiu [...]. ”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria
României )
1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată.
2 puncte
2 puncte
3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate
în sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele
de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
10 puncte
România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice. (Se punctează prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și
concluzia).
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc,
de la autonomii locale la implicarea în relațiile internaționale din Evul Mediu,
având în vedere:
67
- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al
IX-lea - al XIII-lea;
- menționarea a două cauze ale înființării instituțiilor centrale medievale și
precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc;
- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al
spațiului românesc, în secolul al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în
spațiul românesc, în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un
argument istoric
68
Proba E. c)
Istorie
Varianta 8
specializările.

1. 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a instituției de represiune înființată
în 1948
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la
relațiile economice ale statului român
3. câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia dintre cei doi conducători politici la
care se referă atât sursa A, cât și sursa B
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare
sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este
apreciată de Occident
informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice
totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date
(1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre practicile politice
menționate
(2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între acțiunile desfășurate
în România, în perioada postdecembristă
69
1. 2 puncte pentru numirea generalului român, precizat în sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menționarea alianței și a oricărei acțiuni diplomatice
desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată
(3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două acțiuni
care au loc pe frontul de vest
(3px2=6p)
referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova
(3px2=6p)

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două autonomii locale, din
spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XlII-lea
(3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două cauze ale înființării
instituțiilor centrale medievale
(3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale din spațiul
românesc
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate
de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea
3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menționate, prin
evidențierea relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei
caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici
referitoare la acțiunea diplomatică menționată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile
militare desfășurate în spațiul românesc, în secolul al XVI-lea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia
70
(așadar, ca urmare etc.)
astfel:
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a
faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a
faptelor istorice
71
Variante bacalaureat-sesiunea iunie 2019 rezolvate de către elevii care au
obținut nota 10
Logica (Bașoldea Liliana)- Clasa a XII-a E,

Colegiul Național ”George Coșbuc Motru”, Județul Gorj
72
Proba E. d)
Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi
toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului
militar
SUBIECTUL I______________________________________ (30 de puncte)

A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect,
pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
1. Teza de demonstrat:
a. poate fi o propoziție infirmată
b. poate fi înlocuită pe parcursul demonstrației
c. trebuie să fie clar și precis formulată
d. trebuie să contribuie la demonstrarea fundamentului
2. Raționamentul Dacă toți elevii sunt sportivi, atunci unii sportivi sunt elevi
este :
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv imediat
d. inductiv mediat
3. Termenii fructe și caise se află în raport logic de:
a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. încrucișare
4. Subiectul logic al propoziției Unele flori de primăvară sunt albe este:
a. unele flori de primăvară
b. flori de primăvară
c. unele flori
d. flori
5. Pe aceeași treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obținute
trebuie să existe numai
raporturi logice de:
a. opoziție
b. ordonare
73
c. identitate
d. încrucișare
6. Termenul pisică albă este, din punct de vedere intensional:
a. nevid, general, distributiv, precis
b. relativ, abstract, simplu, negativ
c. vid, singular, colectiv, vag
d. absolut, concret, compus, pozitiv
7. În cazul unei inducţii incomplete, concluzia este:
a. probabilă
b. mai puţin generală decât premisele
c. întotdeauna falsă
d. întotdeauna adevărată
8. Inducţia completă este:
a. o generalizare într-o clasă infinită de obiecte
b. o generalizare într-o clasă finită de obiecte
c. o particularizare într-o clasă infinită de obiecte
d. o particularizare într-o clasă finită de obiecte
9. Dacă termenului casă de vacanță i se elimină însușirea de vacanță, atunci:
a. intensiunea și extensiunea scad simultan
b. intensiunea și extensiunea cresc simultan
c. intensiunea crește, extensiunea scade
d. extensiunea crește, intensiunea scade
10. Un sofism este un raționament:
a. eronat, făcut cu intenție
b. eronat, făcut fără intenție
c. corect, făcut cu intenție
d. corect, făcut fără intenție
B. Fie termenii A, B, C şi D, astfel încât termenul A este în raport de

contradicție cu termenul B, termenul C este subordonat termenului A și totodată
se află în raport de contrarietate cu termenul D.Termenul D este o specie a
termenului A și se află în opoziție cu termenul B.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună,
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care
dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile
adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
a. Niciun D nu este C.
b. Unii C nu sunt A.
c. Toți B sunt D.
d. Unii D sunt C.
74
e. Unii A sunt C.
f. Niciun A nu este B.
SUBIECTUL al II-lea____________________________ (30 de puncte)

1. Niciun lider de opinie nu este timid.
2. Unele resurse naturale nu sunt regenerabile.
3. Unii studenți sunt antreprenori de succes.
4. Toate cosmeticele sunt produse perisabile.
A. Precizaţi formulele logice corespunzătoare propozițiilor 2 și 4.
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria
propoziției 1, subcontrara propoziției 2, supraalterna propoziției 3 și subalterna
propoziției 4.
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva
conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 şi 4, atât în limbaj
formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei
propoziției 3.
E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă unele fapte nu sunt morale, atunci unele fapte sunt imorale. Y: Dacă
toate legumele sunt alimente sănătoase, atunci toate alimentele sănătoase sunt
legume.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi;
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate;
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y.
SUBIECTUL al III-lea_______________________________ (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aae-2, iai-3.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să
corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi
ajuns.
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism
valid, prin care să justificaţi propoziţia “Nicio propoziție clară nu este
interpretabilă”.
C. Fie următorul silogism: Unele cărți ce conțin termeni complicați nu sunt
cărți ușor de citit pentru că nicio carte de filosofie nu este ușor de citit, iar toate
cărțile de filosofie sunt cărți ce conțin termeni complicați.
75
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt
adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „cărți ce conțin
termeni complicați”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară negativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit atât în premisă, cât și în
concluzie.
D. Fie următoarea definiţie:
Geografia este știința care studiază munții și câmpiile.
a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula
identificată la punctul a. şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca
definit termenul „geografia”.
76
Rezolvare subiect de balaureat 2019
Proba E.d)
Logica, argumentare si comunicare
Varianta 4
Subiectul I
A. 1. c)
2. a)
3. b)
4. b)
5. a)
6. d)
7. a)
8. b)
9. d)
10. a)
B. 1.
A B
D
2. a. A
b. F
c. F
77
d. F
e. A
f. A
Subiectul al II-lea
A. Formula logica corespunzatoare pentru propozitia 2 este SoP. Formula
logica corespunzatoare pentru propozitia 4 este SaP.
B. Propozitia 1 este de tipul SeP. Contradictoria propozitiei 1 este, in limbaj
formal, SiP. In limbaj natural, contradictoria propozitiei 1, adica SiP, este: Unii
lideri de opinie sunt timizi.
Propozitia 2 este de tipul SoP. Subcontrara propozitiei 2 este, in limbaj
formal, SiP. In limbaj natural, subcontrara propozitiei 1, adica SiP, este: Unele
resurse naturale sunt regenerabile.
Propozitia 3 este de tipul SiP. Supraalterna propozitiei 3, in limbaj formal,
este SaP. In limbaj natural, supraalterna propozitiei 3, adica SaP, este: Toti
studentii sunt antreprenori de succes.
Propozitia 4 este de tipul SaP. Subalterna propozitiei 4, in limbaj formal,
este SiP. In limbaj natural, subalterna propozitiei 4, adica Sip, este: Unele
cosmetice sunt produse perisabile.
C. Propozitia 1 este de tipul SeP.

Conversa lui Sep, in limbaj formal este: PeS. In limbaj natural, PeS are
urmatoarea forma: Nicio persoana timida nu este lider de opinie.
SeP -> PeS
Obversa lui SeP, in limbaj formal, este: Sa~P. In limbaj natural, Sa~P are
urmatoarea forma: Toti liderii de opinie sunt indrazneti.
SeP -> Sa~P
Propozitia 4 este de tipul SaP.

Conversa lui SaP, in limbaj formal, este: PiS. In limbaj natural, PiS are
urmatoarea forma: Unele produse perisabile sunt cosmetice.
SaP -> PiS
Obeversa lui SaP, in limbaj formal, este: Se~P. In limbaj natural, Se~P are
urmatoarea forma: Niciun produs cosmetic nu este un produs non-perisabil.
SaP -> Se~P
D. Propozitia 3 este de tipul SiP. Conversa lui SiP este PiS. Obversa lui
PiS este Po~S.
Asadar, in limbaj formal, obversa conversei propozitiei 3, adica SiP, este:
Po~S.
78
In limbaj natural, Po~S are urmatoarea forma: Unii antreprenori de succes nu
sunt non-studenti.
SiP -> PiS -> Po~S
E. a) In limbaj formal, cei doi elevi opiniaza astfel:

X: SoP -> Si~P
Y:SaP -> PaS
b) In urma formalizarii rationamentelor celor doi elevi, am observat ca elevul

X rationeaza corect (obversiune valida), iar elevul Y rationeaza gresit
(conversiune nevalida).
c) In cazul elevului Y, rationamentul a rezultat ca fiind incorect in urma

formalizarii acestuia. Incorectitudinea rationamentului reiese din faptul ca, in
urma operatiei logice de conversiune, din SaP a rezultat PaS, iar potrivit legii
distribuirii termenilor, care enunta faptul ca un termen nu poate fi distribuit in
concluzie daca nu este distribuit si in premisa din care provine, aceasta
conversiune nu poate fi realizata, P fiind distribuit in concluzie, insa, nedistribuit
in premisa din care vine. Propozitia universala afirmativa poate fi convertita
doar in PiS.
SUBIECTUL al III-lea
A. 1. Schemele de inferenta pentru modurile silogistice aae-2 si iai-3 sunt:
aae-2 iai-3
PaM MiP
SaM MaS
SeP SiP
Pentru a construi, in limbaj natural, un silogism, am ales modul silogistic

iai-3.
iai-3 : MiP
MaS
SiP
S- oameni
P- tineri
M- Studenti
In limbaj natural, iai-3 are urmatoarea forma:
Unii studenti sunt tineri.
Toti studentii sunt oameni.
Unii oameni sunt tineri.
79
2 . aae-2
In urma reprezentarii modului silogistic aae-2 prin intermediul

diagramelor Venn, am ajuns la concluzia ca acest mod silogistic este
nevalid, întrucât concluzia nu reiese din reprezentarea premiselor.
iai-3
80
In urma reprezentarii modului silogistic iai-3 prin intermediul diagramelor
Venn, am ajuns la concluzia ca acest mod silogistic este valid, întrucât concluzia
reiese din reprezentarea premiselor.
B. Propozitia “Nicio propozitie clara nu este interpretabila” constituie

concluzia silogismului ce urmeaza sa fie construit. Astfel, vom avea:
S - propozitie clara
P - propozitie interpretabila
M - afirmatie vaga
Avand concluiza de tipul SeP, vom lua modul silogistic aee-2
(CAMESTRES) si vom construi un silogism valid, care are urmatoarea forma:
aee-2 : PaM
SeM
SeP
Toate propozitiile interpretabile sunt afirmatii vagi.

Nicio propozitie clara nu este o afirmatie vaga.
Nicio propozitie clara nu este interpretabila.
C. 1-A
2-F
3-A
4-F
D. a) Aceasta definitie incalca regula adecvarii in corectitudine, care

presupune ca definitia sa nu fie nici prea larga, nici prea ingusta, iar intre definit
si definitor sa existe doar raportul de identitate.
b) O alta regula de corectitudine a de definirii este regula evitarii
circularitatii.
Definitia construita, care incalca aceasta definitie, este:
Geografie=df stiinta care studiaza caracteristicile geografice ale
Pamantului
81
Filosofie (Traicu Adelina)- Clasa a XII-a E,
82
Proba E. d)
Filosofie
Varianta 4
Profilul umanist din filiera teoretică și toate profilurile și specializările din

filiera vocațională, cu excepția profilului militar.

SUBIECTUL______________________________________(30 de puncte)
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru
fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Scopul existenței umane se referă la:

e. limitele naturii umane
f. sensul procesului de cunoaștere
g. sensul existenței umane
h. limitele cunoașterii umane
2. Delimitarea bine - rău este specifică:

e. teoriei adevărului
f. eticii
g. hermeneuticii
h. fenomenologiei
3. Nu este o problemă de etică aplicată:

e. eutanasia
f. avortul
g. clonarea
h. timpul
4. Limitarea excesivă a libertății social-politice este o practică specifică

regimului politic:
e. democratic
f. totalitar
g. pluralist
h. liberal
5. Responsabilitatea absolută, corelată problematicii libertății, este

83
abordată în mod explicit în opera lui:
e. J. P. Sartre
f. Imm. Kant
g. L. Blaga
h. B. Pascal
6. Printre drepturile pozitive se află dreptul la:

e. educație
f. viață
g. proprietate
h. libertate
7. Orientarea filosofică care consideră că întreaga cunoaștere își are sursa

în experiență este:
e. raționalismul
f. empirismul
g. contractualismul
h. etatismul
8. Tipul de adevăr stabilit pe baza concordanței între ceea ce se afirmă și

realitate este adevărul:
e. coerență
f. utilitate
g. corespondență
h. universal
9. Printre teoriile morale se află:

e. hedonismul
f. etatismul
g. absolutismul
h. individualismul
10. Intervenția statului este considerată necesară mai cu seamă în

susținerea drepturilor:
e. negative
f. pozitive
g. neutre
h. naturale
84
SUBIECTUL al II-lea ___________________________ ___(30 de puncte)
D. În coloana din stânga sunt enumerate teorii despre adevăr, iar în coloana
din dreapta sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe
foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga
și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Teoria adevărului 1. Consideră că un enunț este adevărat dacă

manifest descrie starea de lucruri reală la care se referă, altfel
spus, dacă corespunde acesteia.
b. Teoria adevărului 2. Consideră că o opinie nu este prin ea însăși
corespondență adevărată, ci doar dacă, aplicată în practică, se
dovedește productivă, funcțională, utilă.
c. Teoria adevărului 3. Teorie care, în virtutea veridicității lui
coerență Dumnezeu, consideră că ceea ce ne apare în mod
clar și distinct ca fiind adevărul nu poate să nu fie
d. Teoria pragmatistă a adevărat; altminteri, ar însemna că Dumnezeu ne
adevărului înșală.
4. Consideră că o opinie este adevărată
atunci când ea este concordantă, coerentă,
necontradictorie cu sistemul de cunoștințe,
considerate adevărate, din care face parte.
5.Teorie care consideră că adevărul este relativ și
depinde de un punct de vedere propriu subiectului.
16 puncte
E. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva

promovării teoriei etatiste, în societatea contemporană.
8 puncte
F. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanța atitudinii
critice în procesul de cunoaștere, de apropiere de adevăr și de eliminare a
erorii.
6 puncte
SUBIECTUL al III-lea ___________ (30 de puncte)
C. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Omul este capturat de un destin creator, într-un sens cu adev ărat minunat;
omul e în stare pentru acest destin să renunțe - câteodată chiar până la
autonimicire la avantajele echilibrului și bucuriile securității.
(L. Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii)
85
4. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale naturii umane.

4 puncte
5. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între
termenii subiect creator și sens al existenței, utilizând termenii menționați în
sens filosofic.
10 puncte
6. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei
filosofice prezentată în textul dat.
4 puncte
D. Știind că, o formă a dreptății distributive are drept criteriu meritul:
3. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice
prezentată în enunț.
6 puncte
4. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care meritul este aplicat în
selectarea candidaților la un interviu de angajare pentru un loc de muncă.
6 puncte
86
Rezolvare subiect de balaureat 2019
Proba E.d)
Logica, argumentare si comunicare
Varianta 4
Subiectul I
1. c
2. b
3. d
4. b.
5. a.
6. a.
7. b.
8. c.
9. a.
10. b.
Subiectul al II-lea
A.
a. 3
b. 1
c. 4
d. 2
B.
Singura societate capabilă să ofere un cadru prielnic desfășurării naturii umane
în întregime, unde omul acționează nesilit pentru binele propriu și pentru binele
comun, este una democratică.
În momentul stăpânirii statului de o lege a etatismului, orice urmă de libertate
individuală este fărâmițată. Drepturile și libertățile cetățenești sunt încălcate
flagrant, neexistând deschiderea către celălalt prin iubire și rațiune. Conform
filosofului Karl Jasper, în democrație, fiecare se poate afirma pe măsura
autoeducației sale politice, toți sunt feriți de frică și există posibilitatea corectării
erorilor. Nelegimitatea bazându- se așadar, pe o guvernare despotică, născută și
dezvoltată prin violență.
C. Marile teorii ale gnoseologiei s-au întemeiat fie pe teza conform căreia
simțurile, lucrurile palbabile, construiesc sursa ultimă și indubitabilă a
cunoașterii, fie rațiunea, pe modelul ”veridicitas dei”, ceea ce ne apare în mod
clar și distinct nu poate să nu fie adevărat pentru că provine de la Dumnezeu.
Astfel, Karl Popper este cel care propune un nou tip de studiu al adevărului,
87
bazat pe faibilism. Spritul ar fi împiedicat să înțeleagă când a atins adevărul,
lovindu-se de diverși factori subiectivi: refuzul altei opinii, prejudecățiile,
vechile idei care vor să ne țină în neștiință.
Nu există surse ideale de cunoaștere și ne putem apropia de veridicitate doar prin
critică, prin punerea la încercare și prin recunoașterea erorii, naturale până la
urmă, căci, așa cum spune acesta: ”Știința este greșită fiindcă este făcută de
oameni.”
Modelul de lucru al faibilismului ar putea fi pus în practică prin cele mai banale
nevoi cotidiene. Nu există un criteriu genearal al adevărului, cum nu există unul
al medicinei. Acest fapt nu îl împiedică pe bolnav să caute vindecarea de
suferințele lui, ci, prin greșelile metodelor tradiționale ajunge spre cele care îi
pot oferi sănătate, așa cum omul trebuie să se aproprie de adevărul care
esteasemenea unui vârf de munte- ”întotdeauna sau aproape întotdeauna învăluit
în nori.”
Subiectul al III-lea
A.
1. Două caracteristici ale naturii umane, pe baza textului dat, sunt rațiunea și
capacitatea de creație.
2. Pentru Lucian Blaga, omul este ”existență întru mister și pentru revelare”,
el se distanțează de celelalte ființe prin puterea creatoare care izvorăște din
inconștient, adică în anumite particularități de conținut, de expresie și se remarcă
în toate domeniile culturii.
În lucrarea ”Geneza metaforei și sensul culturii” se menționează că, deși omul
are o identitate organică, trăiește pentru conservarea biologică în Imediat, în
orizontul de gradul I, acesta este izolat de ceilalți într-o realitate proprie, a
descoperirii și a conceperii de noi idei.
Conștiința animalică este legată de aici și acum și se materializează doar în
străduințele de adaptare la mediu, fără vreun caracter metaforic sau revelatoriu.
Tendința ființei superioare spre transcendere, spre depășirea propriei persoane,
a cunoașterii și a lumii se transformă în însăși în problema și sensul vieții.
Omul încearcă să intre în contact cu necunoscutul, cu ”Marele Anonim” mai
întâi prin comprehensiune, apoi prin plăsmuire, neputând să se nege pe sine și
destinul primit. Misterul se dezvăluie în măsura în care simte că ești gata să îl
accepți, să sacrifici lumea palpabilă, identitatea cărnii ”câteodata chiar până la
autonimicire”, deoarece cultura ține mai mult de sensul existenței umane decât
orice detaliu al prezenței și înfățișării corporale.
3. În mod cert, omul se diferențiază de oricare altă ființă prin aspirațiile sale
spre cultură și prin puterea creatoare care poate da curs vieții, indiferent de
perioada istorică sau de alți factori externi.
Din punctul meu de vedere, teza susținută de Lucian Blaga o să fie mereu
88
”actuală”, fiind un exemplu al revelării propriei condiții și al posibilităților de
care dispune fiecare dintre noi, mai ales în noua realitate, una dominată de
tehnologie, de gândiri rigide, atrase din ce în ce mai greu de partea sensibilă a
naturii.
B.
1.Dreptatea distributivă a apărut încă din Antichitate, cu Aristotel, și se
întemeiază pe criteriul superiorității meritelor în orice domeniu al statului, locul
individului în societate făcându-se în funcție de calitățile înnăscute și de
însușirile dobândite prin educație, cultură și rațiune.
2. Teme abordate de filosofi acoperă o gamă largă de domenii și pot fi aplicate
în cele mai banale probleme ale vieții contemporane, deși ele au fost enunțate
cu sute sau mii de ani în urmă. Dreptatea distributivă este cea care acceptă p
inegalitate a oamenilor de la natură, dar caute să îi așeze pe toți la locul potrivit.
Astfel, imaginându-ne un interviu de angajare pentru un post de profesor de pian
la care, în mod firesc, poate participa orice persoană, cel care îl va câștiga nu va
fi cel cu starea cea mai înaltă în societate, cel cu relații multe sau avere, ci acela
care dovedește că are o cultură bine definită și harul cel mai desăvârșit pentru a
compune și a interpreta muzica.
89
Istorie(Bașoldea Liliana) - Clasa a XII-a E,
90
Proba E. c)
Istorie
Varianta 6

specializările.
SUBIECTUL I ________ (30 de puncte)
A. „La preluarea puterii, Ceaușescu era hotărât să meargă mult mai
departe decât predecesorul său în distanțarea de Moscova. De la prima vizită la
Moscova (1965), spre surprinderea gazdelor [...] Ceaușescu a cerut restituirea
tezaurului dus la Moscova în 1916-1917 [...].
Individualizarea României în cadrul blocului sovietic s-a conturat și
mai viguros în 1967, datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul
atenției internaționale. Primul a fost refuzul de a se conforma consemnului
Moscovei - urmat de toate celelalte țări ale Pactului de la Varșovia - de a rupe
relațiile diplomatice cu Israelul în urma [...] «Războiului de șase zile» din iunie
1967. Cel de al doilea a fost recunoașterea RFG [Republica Federală Germania]
și vizita lui Willy Brandt, pe atunci vicecancelar și ministru de externe, în
România, în timp ce țările subordonate Uniunii Sovietice nu recunoșteau decât
RDG [Republica Democrată Germană]. [...] Mai puțin spectaculoase, dar tot atât
de importante, au fost progresele intervenite în raporturile româno-americane.
În timp ce fostul vicepreședinte al SUA, Richard Nixon, fusese tratat cu
ostentativă nepăsare la Moscova fiindcă era considerat un exponent al
antisovietismului, Ceaușescu l-a primit la București cu toate onorurile [...].”
B. „Confruntați cu măsurile severe de austeritate pe care le-a introdus

Ceaușescu pentru a plăti datoria externă a României, cei mai mulți dintre români
au început să se întrebe dacă autonomia merita sacrificiul. Întrebarea s-a pus și
mai des după ce Mihail Gorbaciov a ajuns lider de partid, în martie 1985. În
momentul vizitei lui Gorbaciov, în mai 1987, s-a produs o remarcabilă
91
întoarcere de 180 de grade în perceperea de către români a Uniunii Sovietice și
a relațiilor acesteia cu regimul de la București. [...] Într-un discurs transmis în
direct, în timpul vizitei sale la București, la 26 mai 1987, Gorbaciov a prezentat
românilor conceptele sale - «perestroika» și «glasnost»* - și, prin acesta, a
criticat implicit rezistența lui Ceaușescu față de reformă. În iulie 1988,
entuziasmul pentru reformă putea fi văzut în cozile ce s-au format în fața
agenției sovietice «Aeroflot» din București, unde bucureștenii erau lăsați să intre
câte cinci deodată nu ca să cumpere bilete de avion, ci ca să primească gratuit
exemplare ale versiunii în limba română ale raportului liderului sovietic la cea
de-a XIX-a Conferință a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice [...].
Ceaușescu și-a reafirmat angajamentul față de planificarea economică
centralizată rigidă și, în cuvântarea rostită la 14 decembrie 1987 [...], a subliniat
că mecanismele de piață erau incompatibile cu societatea comunistă.”
• perestroika-restructurare; glasnost - transparență
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria
României)
1. Numiți alianța politico-militară precizată în sursa
A.
2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din
1987.
2 puncte
3. Menționați liderul politic și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât
și sursa B.
5 puncte
românii își manifestă entuziasmul față de reformă.
3 puncte
6 puncte
6. Prezentați alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din România
postbelică, în afara celor la care se referă sursele date.
5 puncte
7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea.
4 puncte
92
SUBIECTUL al II-lea ________ (30 de puncte)
„Anul 1848 a fost numit «primăvara popoarelor», deoarece din Franța
și Italia până în Polonia [...], forțele revoluționare s-au ridicat la luptă contra
vechilor regimuri, contra spiritului conservator, contra opresiunii străine, a
absolutismului, pentru democrație și constituție etc. [...]
Românii, trăind în două țări autonome diferite și în mai multe provincii
ocupate de austrieci, ruși sau turci, nu au avut practic posibilitatea să organizeze
o singură revoluție românească la 1848 [...].
În Moldova, revoluția a pornit în martie 1848 printr-o adunare la Iași,
unde s-a formulat și programul destul de moderat, spre a nu da ocazie să
intervină trupele ruse, care așteptau la Prut. Conducătorii revoluției în Moldova
au fost Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Alexandru Ioan
Cuza și alții. Acțiunea lor a fost pentru moment oprită de domnitor, mulți dintre
au făcut un nou program, mult mai curajos, în mai 1848, la Brașov. În acest
unirea Țării Românești și Moldovei. Alți revoluționari moldoveni, în frunte cu
românilor, cum ar fi unirea Principatelor și emanciparea țăranilor.
Revoluționarii din Țara Românească au fost mai bine organizați și au
reușit să cucerească puterea [...]. Revoluția a început [...] la Islaz, în 9 iunie 1848.
Aici s-a format primul guvern revoluționar, compus din Ion Heliade Rădulescu,
Ștefan Golescu, Christian Tell și alții, și s-a prezentat în fața poporului o
proclamație care era de fapt programul revoluției. Revoluționarii au pornit spre
București, unde, sub presiunea poporului, domnul a abdicat (a părăsit tronul),
iar puterea a fost preluată de guvernul revoluționar [...].”
(I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
1. Numiți spațiul istoric în care se organizează „marea adunare
românească“, precizat în sursa dată.
2 puncte
2 puncte
3. Menționați denumirea dată anului 1848 și un motiv al acordării acestui
nume, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele
din Țara Românească.
93
7 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la
programele revoluționarilor moldoveni, susținându-l cu două
informații selectate din sursă.
9 uncte
implicarea României în „criza orientală“ a influențat evoluția statului
român. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea _______________________ ____ (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc
în Evul Mediu, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale din spațiul românesc, din secolele al IX-
lea - al XlII-lea;
- menționarea a două asemănări între autonomiile locale din spațiul
românesc, din secolul al Xl-lea - prima jumătate a secolului al XIII-lea;
- prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIV-lea care a contribuit la
constituirea unui stat în spațiul românesc;
- menționarea a două acțiuni la care participă românii în prima jumătate a
secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea și susținerea
acestuia printr-un argument istoric.
94
Rezolvarea subiectelor de la examenul bacalaureat 2019
Proba E.c)
Istorie
Varianta 6
SUBIECTUL I
1. Alianta politico-militara, precizata in sursa A, este Pactul de la Varsovia.
2. Din sursa B, o informatie referitoare la evenimentele din 1987
este: ”Intr-un discurs transmis in direct, in timpul vizitei sale la Bucuresti, la 26
mai 1987, Garbaciov a prezentat romanilor conceptele sale - <<prerestroika>>
si <<glasnost>> - si, prin acesta, a crititcat implicit rezistenta lui Ceausescu fata
de reforma”.
3. Liderul politic la care se refera atat susa A, cat si sursa B, este Nicolae
Ceausescu.Spatiul istoric la care se re refera atat sursa A, cat si sursa B, este
Bucuresti.
4. Sursa B este cea care sustine ca romanii isi manifesta entuziasmul pentru
reforma.
5. Informatiile, din sursa A, intre care se stabileste relatia cauza-efect sunt:
Cauza: “La preluarea puterii, Ceausescu era hotarat sa mearga mult mai
departe decat predecesorul sau in distantarea de Moscova. ”
Efect: “De la prima vizia la Moscova (1965), spre surprinderea
gazdelor[…]Ceausescu a cerut restituirea tezaurului dus la Moscova in 1916-
1917[…]”.
6. Pe langa practicile politice mentionate in sursele oferite suport, rezimul
totalitar s-a evidentiat prin altele asemenea care au contribuit la consolidarea
regimului comunist in Romania. Printre acestea se numara colectivizarea
agricola, cat si adoptarea celor trei constitutii totalitare: Constitutia din 1948,
1952 si 1965.
Colectivizarea agricola a fost un proces ce a inceput in 1949 si care va lua
sfarsit in 1962 si care presupunea trecerea proprietatii private taranesti in
proprietatea statului. Acesta a fost un proces dur, cu consecinte dezastruoase
asupra colectivitatii, ducand la actiuni cat mai violente, represiuni in randul
taranilor, o mare parte dintre acestia fiind deportati sau chiar omorati. In scopul
realizarii acestui plan al conducatorilor comunisti, procesul de colectivizare, cat
si actiunile ce au avut loc in acest timp, au fost sustinute de armata rosie.
O alta practica politica totalitara a fost reprezentata de adoptarea
constitutiilor totalitatare, incepand cu 1948, apoi 1952 si 1965, acestea punand
definitiv bazele unui regim totalitar, de tip comunist, in Romania. Constitutia
din 1948 a fost adoptata in urma abdicarii fortate a Regelui Mihai, conducand la
modificarea formei de guvernamant, Romania fiind proclamata republica. In
1952, a fost adoptata cea de-a doua constitutie totalitara, care copia Constitutia
stalinista din 1936, fiind menita sa definitiveze trecerea la modelul comunist de
95
tip stalinist. Cea de-a treia constitutie totalitara, cea din 1965, a fost adoptata ca
urmare a schimbarii liderului politic, la conducere fiind acum Nicolae
Ceausescu.
7. Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat prin revenirea la
regimul democratic dupa prabusirea regimului comunist din 1989. Adoptarea
Constitutiei din 1991, ce a fost revizuita ulterior in 2003, si care se afla la baza
statului roman si in prezent, a asigurat consolidarea regimului democratic, cat si
avansarea tarii spre”statul de drept”, aceasta promovand o serie de principii
liberale precum: principiul separarii puterilor in stat, respectarea drepturilor si
libertatilor cetatenesti, egalitatea oamenilor in fata legii, dreptul la vot,
suveranitatea natiunii. Constitutia din 1991 a creat cadrul juridic in care sa se
dezvolte democratia postdecembrista.
SUBIECTUL al II-lea
1. ”Marea adunare romaneasca” a fost organizata la Blaj,
Transilvania.
2. Secolul la care face referire sursa data este secolul al XIX-lea.
3. Anul 1848 a fost denumit “primavara popoarelor”. Motivul
atribuirii acestei denumiri a fost “deoarece din Franta si Italia pana in Polonia
[…], fortele revolutionare s-au ridicat la lupta contra vechilor regimuri, contra
spiritului conservator, contra opresiunii straine, a absolutismului, pentru
democratie si constitutie etc[…]”.
4. Din sursa data, informatiile referitoare la evenimentele din
Tara Romaneasca sunt: “revolutionarii din Tara Romaneasca au fost mai bine
organizati si au reusit sa cucereasca puterea […]” si “revolutia a inceput […] la
Islaz, la 9 iunie 1848, aici s-a format primul guvern revolutionar, compus din
Ion Heliade Radulescu, Stefan Golescu, Christian Tell si altii”.
5. Revolutia de la 1848, ce s-a manifestat in spatiul romanesc mai
intai sub forma petitionara, iar apoi prin confruntari directe, a avut un puternic
impact asupra populatiei romanesti si a reprezentat un fapt istoric important in
constituirea statului roman modern.
Din punct punctul meu de vedere, contextul istoric a reprezentat un
factor important in elaborarea programelor revolutionarilor moldoveni,revolutia
izbucnind in Moldova, insa, in urma interventiei domnitorului, aceasta fiind
oprita, iar revolutionarii, obligati sa fuga in Transilvania, unde au elaborat alte
programe politice pasoptiste precum: “Petitia Nationala”, de la Blaj, din 3 mai
1848, “Printipiile noastre pentru reformarea patriei”, de la Brasov, din 12 mai
1848. Informatia care sustine aceasta opinie este: “In Moldova, revolutia a
izbucnit in martie 1848 printr-o adunare la Iasi, unde s-a formulat programul
destul de moderat, spre a nu da ocazie sa intervina trupele ruse, care asteptau la
Prut.[…]Actiunea lor a fost pentru moment oprita de domnitor, multi dintre
96
revolutionarii moldoveni fiind obligati sa fuga in Transilvania, unde au
participat la marea adunare romaneasca de aici, de la Blaj, sub influenta careia
au facut un nou program, mult mai curajos, in mai 1848, la Brasov”.
De asemenea, programele revolutionarilor moldoveni reprezinta o continuare
a proiectelor politice elaborate pana in acest moment, dar si punctul culminant,
acestea cuprinzand toate revendicarile romanilor de pana atunci, obiective
nationale precum: autonomie, independenta, unirea Moldovei cu Tara
Romaneasca. Informatia care sustine acest punct de vedere este: “In acest
program, revolutionarii moldoveni cereau impatirea pamantului la tarani si
unirea Tarii Romanesti si Moldovei”.
In concluzie, consider ca programele revolutionarilor moldoveni au avut un
impact deosebit pentru acea perrioada si, de asemenea, un rol covarsitor in
realizarea actelor de unire si independenta spre care poporul roman aspira.
6. In secolul al XVIII-lea, se afirma asa-numitul concert

european si, totodata cu acesta, se manifesta si Criza Orientala, problema creata
de declinul Imperiului Otoman. Obiectivele majore de politica externa ale
Romaniei la sfarsitul secolului XIX- iceput de secol XX erau: obtinerea
independentei de stat, consolidarea independentei si ralizarea statului national
unitar roman. Astfel, aflandu-se inca sub suzerantiate otomana si din dorinta de
a deveni o tara independenta, Romania se implica in Criza Orientala, fapt ce va
influenta categoric evolutia statului roman modern.
In primul rand, cu ocazia ivita a redeschiderii Problemei Orientale, in 1875,
si in urma faptului ca obtinerea independentei ramansese una dintre marile
probleme nerezolvate ale tanarului stat roman modern, Romania se implica in
Razboiul de independenta(1877-1878), conflict izbucnit initial intre Rusia si
Turcia. In urma actiunilor militare ale Rusiei impotriva Turciei, prin care aceasta
declara razboi otomanilor, Turcia reactioneaza si bombardeaza garnizoanele
romanesti din stanga Dunarii. Faptul ca armata romana riposteaza, concretizeaza
starea de razboi dintre Romania si Poarta. Astfel, la 9 mai 1877, in Parlamentul
Romaniei este proclamata independenta statului roman, care va fi privita, in plan
european, diferit de catre Marile Puteri.
In al doilea rand, cucerirea independentei de stat s-a realizat prin
implicarea efectiva a Romaniei in razboi si sustinerea armatei ruse in inaintarea
catre Constantinopol, dupa capitularea Plevnei. Astfel, in ianuarie 1878, Turcia
este nevoita sa incheie armistitiu, fapt concretizat prin tartativele de pace de la
San Stefano, reluate ulterior in cadrul Congresului de pace de la Berlin, din
iunie-iulie 1878. In cadrul acestuia, Romaniei ii era recunoscuta independenta,
insa conditionata de schimbul teritorial dintre aceasta si Rusia, de modificarea
articolului 7 din Constitutia din 1866. In urma indeplinirii acestor conditii, in
97
1881, Romaniei ii este recunoscuta independenta de stat in plan international de
catre Marile Puteri.
In concluzie, participarea Romaniei la Criza Orientala, mai exact la
Razboiul de Independenta, a avut un rol extraordinar in evolutia si modernizarea
statului roman.
La inceputul Evului Mediu are loc etnogeneza popoarelor europene,
inclusiv a romanilor. Odata cu incheierea procesului de etnogeneza, popoarele
europene evolueaza spre noi forme de organizare politica: statele medievale.
Evolutia societatii, nevoia de organizare si de coagulare conduc la necesitatea
crearii unui stat cu control asupra unui teritoriu clar delimitat, cu autoritate
centrala si institutii care sustin dezvoltarea politica. Societatea romaneasca
raspunde acestor necesitati prin procesul istoric de formare a statelor medievale:
Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea. Formarea acestor state
medievale a urmat o evolutie fireasca, pornindu-se de la obstea sateasca- forma
primara de comunitate la romani, trecandu-se la uniunile de obsti, autonomii
locale si, in cele din urma, state medievale.
Primul stat medieval intemeiat a fost voievodatul Transilvaniei. Pentru
inceput, in formarea acestuia, se porneste de la autonomiile locale existente in
interiorul arcului carpatic si Banat, care sunt mentionate in “Gesta Hungarorum”
si “Legenda Sfantului Gerard”. Pentru secolul al IX-lea, “Gesta Hungarorum”
mentioneaza trei autonomii locale romanesti: voievodatul lui Glad, voievodatul
lui Gelu si voievodatul lui Menumorut. Pentru secolul al XI-lea,”Legenda
Sfantului Gerard” mentioneaza alte doua autonomii locale: voivodatul condus
de Gyula si voievodatul condus de Ahtum. Formarea acestui stat medieval a
inceput odata cu expansiunea Regatului Maghiar spre est, la inceputul secolului
al XI-lea, si se finalizeaza in secolul al XIII-lea, cand se incheie cucerirea
Transilvaniei, iar spatiul intracarpatic este organizat ca voievodat autonom in
cadrul Regatului Maghiar, pana in 1541. In ceea ce priveste autonomiile din a
doua jumatate a secolului al XI-lea- prima jumatate a secolului al XIII-lea,
acestea se caracterizeaza prin: dependenta fata de Regatul Ungariei, se confrunta
cu politica expansionista a statelor vecine, cat si au contribuit la constituirea
statealor medievale de la sud si est de Carpati, Tara Romaneasca, respectiv
Moldova.
Atestate care s-au intemeiat dupa formarea statului medieval
Transilvania au fost Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea. In cazul statului
medieval Moldova, izvoarele istorice sunt mai putin lamuritoare. In procesul de
formare a acestui stat medieval , se disting trei etape: descalecatul lui Dragos,
descalecatul lui Bogdan si alipirea sudului Moldovei. In ceea ce priveste teoria
98
descalecatului, cazul acestui stat, aceasta poate fi demonstrata istoric. Pentru
inceput, documentele istorice il mentioneaza pe regele maghiar Ludovic I de
Anjou care organizeaea o expeditie militara la est de Carpati, la care paricipa si
voievodul maramuresean Dragos. In acest context, este intemeiata o marca de
aparare, numita Moldova Mica, condusa de Dragos, cu capitala la Baia. In timp,
dependenta lui Dragos si a urmasilor sai, Sas si Balc, de coroana maghiara a
nemultumit populatia romanaeasca din Moldova Mica, fapt pentru care s-a
organizat o rascoala cu scopul de a-i indeparta pe urmasii lui Dragos si de a
inlatura suzeranitatea maghiara. La eforturile populatiei romanesti s-a adaugat
sprijinul unor capetenii politice maramuresene. Astfel, Bogdan din Cuhea,
Maramures, caruia regalitatea maghiara i-a restrans autonomia, descaleca la est
de Carpati si participa la revolta romanilor din 1359. Ca urmare a actiunilor
romanilor, Sas si Balc sunt indepartati de la conducere, iar suzeranitatea
maghiara este inlaturata. In urma acestei rascoale, in 1364 este atestat statul
Moldova ca stat independent.
Dupa constituirea acestora, statele medievale trec printr-o etapa de
consolidare prin organizarea institutiilor si stabilirea unor regului de functionare
a acestora, dupa modelul vremii. In aceasta perioada de consolidare, domnitorii
ce au urmat la conducerea statului, in scopul evolutiei statului si a modernizarii
acestuia, s-au orientat foarte mult si in politica externa, intretinand atat actiuni
diplomatice, cat si militare cu statele vecine. Obiectivele politicii externe
romanesti au variat de la o epoca la alta, in raport cu diplomatia partenerilor
existenti. Prin diplomatie sau prin mijloace conflictuale, tarile romane au reusit
sa-si atinga in mare parte obiectivele de politica externa din aceasta perioada:
autonomie, independenta si integritate teritoriala. Sfarsitul secolului al XIV-lea
a insemnat pentru spatiul romanesc debutul luptei antiotomane.
Cei mai importanti domnitori care au contribuit la consolidarea statului au fost:
Mircea cel Batran (1386-1418), Iancu de Hunedoara (1441-1456), Vlad Tepes
(1448; 1456-1462; 1476), Stefan cel Mare (1457-1504), Mihai Viteazul (1593-
1601). Printre actiunile la care acestia au participat in prima jumatate a secolului
al XV-lea se numara: Campania cea Lunga (1443-1444), intreprinsa de Iancu de
Hunedoara, Tratatul de la Lublau din 1412, incheiat de regele Poloniei,
Sigismund de Luxemburg, care cuprindea si prevederi referitoare la impartirea
Moldovei si alungarea lui Alexandru cel Bun daca acesta nu ar fi participat la
lupta impotriva otomanilor, batalia de la Varna din 1444.
In opinia mea, faptul ca romanii s-au implicat in relatiile internationale
a avut un rol important in consolidarea statului si modernizarea acestuia, in
unificarea institutiilor si realizarea obiectivelor nationale din acea perioada. In
nenumarate randuri, romanii au participat la batalii antiotomane, au luptat in
scopul dobandirii autonomiei si independentei statului, cat si s-au mobilizat in
respingerea armatei turcesti ce se afla intr-o continua expansiune si dorea sa
99
integreze tarile romane in orizontul de influenta a Imperiului Otoman. Un fapt
istoric relevant pentru cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea, care sa
sustina afirmatia facuta anterior, il reprezinta Atacul de noapte de la Targoviste,
din 1462.
In primul rand, acesta a reprezentat o forma de aparare intreprinsa de
tarile romane impotriva atacului otoman, realizat sub forma de campanie
militara, intreprins de sultanul Mahomed al II-lea, ca reactie la o actiune
anterioara a domnitorului Vlad Tepes, prin care acesta atacase cetatile otomane
de la sud de Dunare. Pentru a face fata invaziei armatei otomane extrem de
numeroasa, domnul roman a adoptat o strategie militara defensiva prin folosirea
tehnicii pamantului parjolit si otravirii fantanilor. In acelasi timp, prin atacuri
rapide, hartuieste oastea otomana. Atfel, la 16/17 iunie 1462, printr-un atac de
noapte,va reusi sa provoace o mare confuzie in tabara otomana. In ciuda acestui
atac, Mahomed al II-lea isi continua avansul spre Targoviste, pe care a gasit-o
pustie, astfel campania otomana s-a soldat cu un esec.
In al doilea rand, aceasta lupta antiotomana a reprezentat si dorinta
romanilor de a-si pastra teritoriul autonom, de a se impune prin rezistenta in fata
Portii si de a participa in continuare la bataliile antiotomane, fapt realizat prin
bataliile ulterioare: Batalia de la Vaslui, din 1475, batalia de la Razboieni, din
1476, ambele avandu-l un fruntea armatei romane pe Stefan cel Mare.
Asadar, faptul ca romanii s-au implicat in relatiile internationale din
secolele XIV-XVI a avut o contributie extraordinara in consolidarea statelor
medievale, luptele antiotomane reprezentand o forma de exprimare a dorintei de
a-si atinge obiectivele externe de la acea vreme.
In concluzie, spatiul romanesc in Evul Mediu a suferit numeroase
modificari care au condus spre evolutia si modernizarea acestuia. Constituirea
statelor medievale, cat si etapa consolidarii acestora, prin organizarea
institutiilor statului si impunerea unor reguli de functionare a acestora au parcurs
un drum indelungat, sinuos, avand drept rezultat progrese la nivelul societatii si
a statului, care isi continua drumul spre modernizare.
100
Olimpiada națională
Modele de subiecte și rezolvări ale acestora(2015-2010)
101
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA
LICEUL TEORETIC „CALLATIS” MANGALIA
OLIMPIADA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

ETAPA NAȚIONALĂ
8 APRILIE 2015
DISCIPLINA LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din

oficiu,
Citiți cu atenție textul fiecărui subiect. In cazul utilizării de simboluri
(litere) pentru a desemna termeni sau propoziții, se va specifica termenul,
respectiv propoziția corespunzătoare fiecărui simbol. Răspunsurile vor fi
redactate clar, citeț și fără ștersături, pe cât posibil în ordinea subiectelor, cu
menționarea numărului de ordine al subiectului, fără a mai transcrie textul
acestuia.
Subiectul I - 20 puncte
Cu câteva zile înainte de debutul programului „Școala altfel”, eleelevii unei
clase de liceu încearcă să adopte o decizie cu privire la activitățile
extracurriculare la care vor participa. In adoptarea deciziei, ei trebuie să țină
seama de următoarele condiții de program:
1. Două dintre activitățile extracurriculare, dezbaterile și ecologîzarea,
se desfășoară în același timp, așa încât este posibilă participarea
doar la una dintre ele;
2. Exista alte șase activități extracurriculare la care elevii pot
participa, trei de tip sportiv (volei, handbal și fotbal) și trei de tip
artistic (sculptură, pictură și grafică);
3. Niciunul dintre elevii care participă la activitățile de tip sportiv nu
poate participa la vreuna dintre activitățile de tip artistic, după
cum numai unii dintre cei care participă la dezbateri sau la
activitatea de ecologizare, participă la activitățile de tip sportiv
sau la activitățile de tip artistic;
4. Toți cei care participă la activitatea de sculptură, participă și la
activitatea de pictură, iar toți cei care participă la activitatea de pictură
participă și la cea de grafică, după cum toți cei care participă la volei,
participă și la handbal, iar toți cei care participă la handbal, participă și
la fotbal.
102
Cerințe:
a)Reprezentări în aceeași diagramă Euler posibilitățile de participare ale elevilor
la activitățile extracurriculare precizate (punctajul se acordă doar pentru
reprezentarea grafică integral corectă);
b)Fie dat termenul „echipă de fotbal". Caracterizați din punct de vedere
întensional și extensional termenul obținut prin eliminarea caracteristicii „de
fotbal și precizați diferențele dintre caracteristicile acestui termen și cele ale
termenului „echipă de fotbal".
c)Fie următoarea definiție a termenului „activitate": ansamblu de acte fizice,
intelectuale sau morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat. Pornind
de la acest exemplu de definire, construiri un exemplu de definiție incorectă care
să încalce simultan patru dintre regulile de corectitudine. Enunțați explicit
regulile încălcate.
Subiectul lI - 24 puncte
Cunoscând falsitatea propoziției „Niciuna dintre consecințele actelor noastre
nu este nefavorabilă", patru eleve se confruntă cu privire la propozițiile
adevărate sau false care pot fi deduse de aici, după cum urmează:
Anamaria susține că în măsura în care propoziția „Niciuna dintre
consecințele actelor noastre nu este nefavorabilă" este falsă, atunci subalterna
contradictoriei subalternei sale este adevărată, iar cu privire la valoarea de
adevăr a contrapusei sale parțiale nu se poate spune nimic sigur.
Ariana susține că în măsura în care propoziția niciuna dintre
consecințele actelor noastre nu este nefavorabilă” este falsă, atunci subcontrara
contradictoriei contrarei sale este falsă, iar contrapusa totală este cu certitudine
falsa.
Alberta susține că în măsura în care propoziția „Niciuna dintre
consecințele actelor noastre nu este nefavorabili este falsă, atunci contradictoria
supraaltemei contradictoriei sale este adevărată, iar inversa totală este de
asemenea adevărată.
Alena susține că în măsura în care propoziția „Niciuna dintre
consecințele actelor noastre nu este nefavorabili este falsă, atunci subcontrara
subalternei contrarei sale este falsă, iar inversa parțială este de asemenea falsă.
Cerințe:
a) Formalizând demersul vostru, arătați explicit care dintre cele
patru eleve raționează corect;
b) Construiți un sorit goclenian a cărui concluzie să fie propoziția
„Niciuna dintre consecințele actelor noastre nu este
nefavorabilă.
c) Construiți două argumentări sofistice, de tipul generalizării
pripite, respectiv al argumentului relativ la autoritate
103
(argumentam ad verecundiamf având drept concluzie
propoziția „Niciuna dintre consecințele actelor noastre nu
este nefavorabilă.
Subiectul III - 22 puncte

Citiți cu atenție discuția de mai jos:
Cu certitudine, oricare elev participant la atelierul de sculptură va
merge și la atelierul de pictură.
Sunt perfect de acord! Cu atât mai mult cu cât toți elevii care participă
la atelierul de sculptură sunt excluși de la de volei.
Și ce înseamnă asta?
Faptul că unii dintre elevii care participă la atelierul de pictură, nu vor
putea participa și la voiei.”
Cerințe:
a) Transcrieți în limbaj natural modul silogistic valid implicat și scrieți schema
de inferență a acestuia;
b) Identificați explicit un a! doilea mod silogistic valid care să respecte simultan
următoarele condiții:
- conține numai doi termeni distribuiți;
- fiecare din cei doi termeni este distribuit de două ori.
c) Verificați prin metoda diagramelor Venn validitatea modurilor silogistice
identificate;
d) Verificați validitatea celui de-al doilea mod silogistic identificat, utilizând
metoda reducerii indirecte.
Subiectul IV - 24 puncte
Intr-o clasă sunt trei prieteni care s-au înțeles cu privire la participarea la
olimpiadele școlare:
1. Dacă Bogdan nu participă la olimpiadă, atunci nu participă
nici Andrei. Dacă participă Bogdan, atunci participă și Andrei și Cosmin. Prin
urmare, Cosmin va participa dacă participă și Andrei.
2. Dacă Bogdan participă la olimpiadă, atunci participă și
Andrei. Dar dacă participă Cosmin, atunci Andrei nu mai participă. însă, la
olimpiadă participă sau Bogdan sau Cosmin, dar nu amândoi Rezultă că Andrei
nu mai participă la olimpiadă.
3. Dacă Bogdan participă la olimpiadă, atunci Andrei participă
de asemenea. Cosmin decide să participe și el, dacă participă Bogdan. Dar
Andrei se răzgândește sau renunță Bogdan. Din toate acestea rezultă că nici
Cosmin nu mai participă la olimpiadă.
Cerințe:
a) Transcrieți cele trei raționamente în limbaj formal, arătând
104
explicit corespondența între simbolurile utilizate pentru variabilele
propoziționale și limbajul natural;
b) Verificați, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor trei
raționamente și precizați explicit care dintre acestea este valid;
c) Construiți un contraargument sub forma dilemei distructive
simple pentru raționamentul 3, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural.
105
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CONSTANȚA LICEUL
TEORETIC „CALLATIS” MANGALIA

ETAPA NAȚIONALĂ
8 APRILIE 2015
Barem de corectare și notare
Subiectul 1-20 puncte:

a) 8 puncte
A = dezbateri
B = ecologizare
C = volei
D = handbal
E = fotbal
F = sculptură
G = pictură
H = grafică
(se considera corectă orice variantă de simbolizare a termenilor)
b) 2 puncte - clasificarea intensională a termenului „echipă"' termen
absolut, concret, pozitiv, simplu;
2 puncte - clasificarea extensională a termenului „echipă"'. termen
nevid, general, colectiv, vag;
106
2 puncte - pentru precizarea diferențelor între termenii „echipă de
fotbal" și „echipă"', compus-simplu, precis-vag;
c) 2 puncte pentru construirea unui exemplu corect de definiție care
încalcă simultan patru dintre regulile de corectitudine (punctajul se acordă doar
dacă exemplul construit încalcă simultan patru reguli de corectitudine);
4 puncte câte 1 punct pentru enunțarea explicită a fiecărei reguli
încălcate.
Subiectul II - 24 puncte:
a) Analiza argumentelor celor patru eleve:
Dacă, de exemplu, vom nota cu S = consecință a actelor noastre, P =
consecință nefavorabilă, vom obține (se acceptă oricare altă notație
corectă a termenilor):
Anamaria:
1 punct - subalterna contradictoriei subalternei = SiP = 1;
1 punct - contrapusa parțială = PiS
1 punct - Anamaria raționează corect.
Ariana:
1 punct - subcontrara contradictoriei contrarei — SiP = 1;
1 punct - contrapusa totala = PoS =?;
1 punct - Ariana nu raționează corect.
Alberta:
1 punct - contradictoria supraalternci contradictoriei = SoP
= ?;
1 punct - inversa totală = SoP = ?;
1 punct Alberta nu raționează corect.
Alena:
1 punct - subcontrara subalternei contrarei = SoP = ?;
1 punct - inversa parțială = SiP = ?;
1 punct - Alena nu raționează corect.
b) 6 puncte - pentru construirea integral corectă a unui sorit gocîenian,
din care 3 puncte pentru construcția în limbaj natural și 3 puncte pentru
construcția în limbaj formal.
De exemplu, în limbaj natural, se poate construi următorul sorit
goclenian:
”Nicio decizie corectă nu este nefavorabilă.
Toate hotărârile necesare sunt decizii corecte.
Toate actele morale sunt hotărâri necesare.
Toate consecințele actelor noastre sunt acte morale.
Niciuna dintre consecințele actelor noastre nu este nefavorabilă.”
Schema de inferență corespondentă, exemplului oferit, este:
AeP
107
BaA
CaB
SaC
SeP
c) 6 puncte - câte 3 puncte pentru fiecare argumentare de tip sofistic
construită corect, potrivit tipurilor indicate de subiect.
Subiectul III - 22 puncte:

a) Modul silogistic valid implicat este eao-3:
4 puncte - pentru transcrierea în limbaj natural a modului silogistic
implicat:
Premisa I: Nici un elev care participă la atelierul de sculptură nu va
merge la volei.
Premisa II: Toți elevii care participă la atelierul de sculptură vor
merge și la atelierul de pictură.
Concluzia: Unii elevi care participă la atelierul de pictură nu vor
merge la volei,
2 puncte - pentru precizarea schemei de inferență a modului silogistic
descoperit:
MeP
MaS
SoP
b)2 puncte - pentru precizarea că modul silogistic valid care respectă condițiile,
alături de eao-3 (Felapton), este eao-4 (Fesapo);
4 puncte - pentru identificarea explicită a celui de al doilea mod silogistic;
c) 4 puncte - câte 2 puncte pentru fiecare reprezentare grafică prin metoda Venn
corectă;
d) 6 puncte - pentru realizarea corectă a demonstrației validității celui de-al
doilea mod silogistic prin metoda reducerii indirecte.
Subiectul IV - 24 puncte:
a) 9 puncte - câte 3 puncte pentru construirea corectă în limbaj formal a
fiecăruia dintre cele trei raționamente:
Vom nota: p - „Bogdan participă la olimpiadă”, q - „Andrei participă
la olimpiadă”, r - „Cosmin participa la olimpiadă” în limbaj formal,
cele trei raționamente vor fi:
1.{(p->q) &[q&r)]}->(q->r)
2.[(p->q)& (r->q)&(p w r)]->q
3.[(p->q)& (p->r)&(q˄p)]-> r
b) 9 puncte - câte 3 puncte pentru verificarea și precizarea explicită a
validității fiecărui raționament:
1.argument valid
108
2.argument nevalid
3.argument nevalid
c) 6 puncte câte 3 puncte pentru construirea în limbaj formal, respectiv
în limbaj natural a unui contraargument sub forma dilemei distructive simple
pentru raționamentul 3.
Notă: 10 puncte se acorda din oficiu.
109
REZOLVARE SUBIECTE OLIMPIADA DE LOGICA
ETAPA NAȚIONALĂ 2015
SUBIECTUL I
a) A
D E F H G C
A=elevi care participa la activitatile de dezbateri

B=elevi care participa la activitati de ecologizare
C= elevi care participa la fotbal
D=elevi care participa la activitati de tip grafic
E=elevi care participa la pictura
F=elevi care participa la sculptura
G=elevi care participa la handbal
H= elevi care participa la volei
b)Prin eliminarea proprietații ”de fotbal” termenului ”echipa de fotbal”,

intensiunea termenului scade iar extensiunea creste. Ramane termenul ”echipa”
care din punct de vedere intensional este concret, abstract, simplu si pozitiv iar
din punct de vedere extensional este nevid, general, colectiv, precis.
c) Activitate= a nu sta cu mainile in sân cand intreprinzi o activitate.
Aceasta definitie este incorecta deoarece incalaca:
-regula circularitatii, definitul este continut in definitor
-regula definirii afirmative, definitia trebuie sa fie afirmativa daca se poate
-regula claritatii si preciziei, aceasta definitie contine o ambiguitate
-regula completitudinii, definitorul trebuie să includa intreaga sfera a defintului,
aceasta definitie fiind prea larga si prea ingusta in acelasi timp.
SUBIECTUL al II-lea
110
S P
”Niciuna dintre consecintele actelor noastre nu este nefavorabila.”
S- consecintele actelor noastre
P- situatie nefavorabila
SeP=0
SeP c PeS o Pa/S c /SiP o /So/P
SeP o Sa/P c /PiS o /Po/S
Anamaria: Subalaterna lui SeP este SoP.

Contradictoria lui SoP este SaP.
Subalterna lui SaP este SiP, care se afla in raport de contradictie cu SeP, deci
daca SeP este falsa, SiP va fi adevarata.
Contrapusa partiala a lui SeP este este /PiS , despre a carei valoare de adevar nu
putem sti nimic sigur pornind de le falsitatea propozitiei SeP deoarece include o
conversiune prin accident.
Anamaria rationeaza asadar corect.
Ariana: Contrara lui SeP este SaP.

Contradictoria lui SaP este SoP
Subcontrara lui SoP este SiP, care se afla in raport de contradictie cu SeP, deci
daca SeP este falsa, SiP va fi adevarata.
Contrapusa totala a lui SeP este /Po/S despre a carei valoarea de adevar nu putem
sti nimic sigur.
Asadar Ariana nu rationeaza corect.
Alberta: Contradictoria lui SeP este SiP.

Supraalterna lui SiP este SaP.
Contradictoria lui SaP este SoP, care se afla in raport de subalternarea fata de
SeP, deci despre care nu putem sti nimic sigur daca SaP este falsa.
Inversa totala a lui SeP este /Si/P despre care nu se poate spune nimic sigur.
Deci Alberta nu rationeaza corect.
Alena: Contrara lui SeP este SaP.

Subalterna lui SaP este SiP.
Subcontrara lui SiP este SoP, despre care nu putem spune nimic sigur.
Inversa partiala a lui SeP este /SiP despre care nu se poate nimic sigur.
b)Soritul goclenian este soritul progresiv care uneste subiectul ultimei premise
cu predicatul primei premise. Doar prima premisa poate fi in acest caz negativa
iar ultima particulara.
AeB Nici o actiune gandita nu este nefavorabila A-actiune gandita

CaA Toate actiunile legate de alegerile noastre sunt gandite B-actiuni nefavorabile
111
DaC Toate consecintele actelor noastre sunt gandite C-alegerile noastre
DeB Niciuna dintre consecintele actelor noastre nu este nefavorabila. D-consecinte
c)Argumentul generalizarii pripite: Niciuna dintre consecintele actelor noasrtre

nu este nefavorabila deoarece consecintele actelor mele de a merge la olimpiada
nu au fost nefavorabile in trecut.
Argumentul relativ la autoritate: Parintii ne-au spus ca niciuna dintre
consecintele actelor noastre nu poate fi nefavorabila deci asa trebuie sa fie.
Subiectul al III-lea
a)Niciun elev care participa la atelierul de sculptura nu participa la volei.

Toti participantii la atelierul de sculptura vor merge si la atelierul de pictura.
Unii dintre elevii care participa la atelierul de pictura nu vor participa si la
volei.
M- elevi care participa la atelierul de sculptura

S- elevi care participa la atelierul de pictura
P-elevi care participa la volei
MeP
MaS
SoP eao-3
b)Pentru ca 2 termeni sa apara distribuiti de 2 ori este nevoie de cel putin o

propozitie de tipul E. Existand o astfel de premisa concluzia este necesar sa fie
negativa conform legilor generale ale silogismului. Daca concluzia ar fi de tipul
E atunci atat termenul minor cat si termenul major vor fi cei 2 termeni ce vor
trebui sa apara distrbuiti. Insa acest fapt inseamna ca termenul mediu nu va
aparea distribuit in silogism ceea ce contravine legilor silogismului. Asadar
concluzia va fi de tipul O, SoP si cei 2 termeni ce vor aparea distribuiti sunt
termenul major si termenul mediu. Pentru a fi distribuit de 2 ori , termenul mediu
trebuie sa apara distrbuit in ambele premise. Deoarece avem o propozitie
negativa si este necesara cel putin o propozitie afirmativa pentru a contrui un
silogism valid, este necesara o premisa afirmativa in care unul dintre termeni sa
apara distrbuit. Acest lucru se intampla in cazul propozitie de tipul A, in care
subiectul va aparea distrbuit si va fi luat de teremnul mediu.
Mai ramane sa apara distrbuit termenul major o data in premise, astfel ca va fi
ditrbuit in premisa majora de tipul E, care va pute fi fie de forma MeP, fie PeM.
Iar premisa minora va fi de tipul MaS.
Am obitnut astfel : MeP PeM
MaS MaS
SoP SoP
112
Silogisemele obtinute sunt eao-3 si eao-4.
c)
S P S M
M P
D) Presupunem ca modul eao-4 nu este valid, caz in care exista cel putin o
situatie in care pornind de la premise adevarate vom obtine o concluzie falsa.
PeM (1)
MaS(1)
SoP(0)
Contradictoria lui SoP este SaP care va fi adevarata daca SoP este fals.
Folosindu-ne de aceasta si de una dintre premisele silogismului anterior vom
folosi o premisa pentru a contrui un mod perfect in fig. 1. Astfel ca din premise
adevarate vom obtine o concluzie adevarata.
SaP(1)
MaS(1)
MaP(1)
Conversa lui MaP este PiM care va fi tot adevarata daca prima este adevarata.
Insa PiM si PeM care a fost presupusa adevarata se afla in raport de contradictie
deci nu pot fi simultan adevarate. Inseamna ca presupunerea facuta este falsa si
modul eao-4 este valid.
Subiectul IV
a) B-articipa Bogdan la olimpiada
A-participa Andrei la olimpiada
C-participa Cosmin la olimpiada.
1. {(/B->/A) & [B->(A&B)]}-> (A->B)
113
P
A B C /A /B /B->/A A&B B->(A&B) A->B P 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1
1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1
0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 1
0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1
0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1
Propozitia 1 este o tautologie si este valid.
2. [(B->A)& (C->/A)&(BWC)]-> /A
A B C /A B->A C->/A BWC P P->/A

1 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 1 1 1 1 0
1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 1
0 0 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1 0 0 1
Propozitia 2 este contingenta si nu este valida.

3. [(B->A)&(B->C)&(/Av/B)]->/C
A B C /A /B B->A B->C /Av/B P /C 3

1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0
114
1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0
0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
Propozitia 3 este contingenta si nevalida.

c)
B->A
B->C
/AV/C
/B
Daca Bogdan participa la olimpiada atunci participa si Andrei si tot daca

participa Bogdan participa si Cosmin. Andrei se razgandeste sau Cosmin nu mai
participa, inseamna ca nu participa nici Bogdan.
Nota: / semnifică negația termenilor(𝑃𝑃� respectiv ˥P)
Novacovici Eunice, Olimpiada de Logica, Mentiune, 2017,Deva

Mențiune 2018, Iași
Profesor coordonator, Constantina Negrea
115
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ COLEGIUL NAȚIONAL BĂNĂȚEAN
TIMIȘOARA

ETAPA NAȚIONALĂ
9 APRILIE 2014
Citiți cu atenție textul fiecărui subiect. În cazul utilizării de simboluri

(litere) pentru a desemna termeni sau propoziții, se va specifica termenul,
respectiv propoziția corespunzătoare fiecărui simbol. Răspunsurile vor fi
redactate clar, citeț și fără ștersături, pe cât posibil în ordinea subiectelor, cu
menționarea numărului de ordine al subiectului, fără a mai transcrie textul
acestuia.
Subiectul I - 20 puncte
Fie dat termenul ”elev”:
a) Construiți pentru termenul precizat un exemplu de definiție
incorectă, care să încalce simultan trei dintre regulile de corectitudine,
enunțând explicit regulile încălcate;
b) Precizați ce se întâmplă cu extensiunea, respectiv intensiunea
acestui termen prin adăugarea caracteristicii ”participant la
olimpiadele școlare”. Clasificați din punct de vedere intensional și
extensional termenul obținut;
c) Considerând termenul inițial și termenul obținut la punctul b),
reprezentați în cadrul aceleiași diagrame Euler raporturile existente din
punct de vedere extensional între termeni, ținând cont și de termenii
suplimentari care apar în următoarele precizări: ”Atât elevii de clasa a
IX-a, cât și elevii de clasa a VIII-a pot participa la olimpiadele școlare,
iar în plus oricare elev participant la olimpiadele școlare este un elev
premiant. Este drept că doar o parte dintre elevii premianți sunt elevi
care participă la olimpiadele școlare, fie că sunt elevi din
116
învățământul gimnazial, fie că sunt elevi din învățământul liceal.
Desigur, printre toți acești elevi sunt și elevi care participă la
competiții sportive, sportul și învățătura nefiind contradictorii.”
Subiectul II - 23 puncte
Trei colegi discută despre inferențele imediate cu propoziții categorice, fiecare
susținând propriul argument:
Mihai: Propoziția ”Unele decizii incorecte sunt legale” este inversa totală a
conversei obversei propoziției ”Toate deciziile ilegale sunt incorecte”.
Alina: Propoziția ”Unele decizii incorecte sunt ilegale” este conversa
contrapusei totale a obversei propoziției ”Nici o decizie corectă nu
este ilegală”.
Dan: Propoziția ”Unele decizii incorecte nu sunt legale” este obversa inversei
parțiale a conversei propoziției ”Nici o decizie ilegală nu este
corectă”.
Se cere:
a) Formalizând demersul vostru, analizați cele trei argumente și
precizați explicit care dintre cei trei elevi raționează corect;
b) Demonstrați, utilizând inferențele imediate cu propoziții
categorice, dacă propoziția (1): ”Unele decizii ilegale nu sunt corecte”
poate fi derivată corect din propoziția (2): ”Toate deciziile legale sunt
corecte”;
c) Construiți un sorit aristotelic a cărui concluzie să fie propoziția
”Unele decizii corecte nu sunt ilegale”;
d) Construiți două argumentări sofistice, de tipul generalizării
pripite, respectiv argumentul relativ la persoană (argumentum ad
hominem), având drept concluzie propoziția ”Toate deciziile legale
sunt corecte”.
Subiectul III - 20 puncte

Fie modurile silogistice valide în aceeași figură, care îndeplinesc simultan
următoarele condiții:
- premisele majore sunt subcontrare;
- premisele minore sunt identice.
117
Cerințe:
a) Identificați modurile silogistice valide care, având aceiași termeni,
îndeplinesc condițiile de mai sus, prezentând explicit raționamentul prin care
ați identificat modurile silogistice valide;
b) Verificați prin metoda diagramelor Venn validitatea modurilor silogistice
identificate;
c) Verificați validitatea fiecărui mod silogistic identificat, utilizând
metoda reducerii directe sau metoda reducerii indirecte;
d) Construiți un silogism în limbaj natural care să corespundă unuia
dintre modurile silogistice identificate la punctul a).
Subiectul IV - 27 puncte
După ora de filosofie, unde s-a dezbătut problema libertății, are loc o dispută
între câțiva elevi, fiecare susținând propriul argument:
Diana: ”Fie omul este liber, fie el este responsabil față de actele sale. Dar nu
este adevărat că omul este liber. În concluzie, el este responsabil față
de actele sale.”
George: ”Omul este responsabil față de actele sale dacă este liber. Însă omul
nu este liber. Așadar, el nu este responsabil față de actele sale.”
Mădălina: ”Ideea că omul este liber implică faptul că el este responsabil față
de actele sale. Dar nu este adevărat că omul este responsabil față de
actele sale. Se impune concluzia că omul nu este liber.”
Ștefan: ”Omul este liber sau responsabil față de actele sale. Dar putem
afirma că omul este liber. Prin urmare, el nu este responsabil față de
actele sale.”
Maria: ”Omul este responsabil față de actele sale dat fiind faptul că este
liber. Dar omul este responsabil față de actele sale. De unde rezultă
că omul este liber.”
Radu: ”Omul este sau liber, sau responsabil față de actele sale. Dacă omul
este liber, rezultă din aceasta că el nu mai este responsabil față de
actele sale.”
Cerințe:
a) Transcrieți raționamentele celor șase elevi în limbaj formal, arătând
explicit corespondența între simbolurile utilizate pentru variabilele
propoziționale și limbajul natural;
118
b) Verificați, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor șase
raționamente, precizând explicit care din cei șase elevi raționează corect și care
nu raționează corect;
c) Numiți pentru fiecare raționament tipul de argument sau de eroare de
argumentare, după caz;
d) Construiți un contraargument, atât în limbaj natural, cât și în limbaj
formal, pentru raționamentul lui George.
Notă:Toate subiectele sunt obligatorii.

10 puncte se acordă din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
119
OLIMPIADA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE, ETAPA NAȚIONALA
9 APRILIE 2014
LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
SUBIECTUL I
a) Elev≝ minor care nu stă acasaă toată ziua și este o bijuterie a neamului
nostru.
Definiția încalcă simultan trei reguli de definiție și anume:
- regula adecvării conform căreia definitul și definitorul trebuie
să se afle în raport de identitate, pe când în cazul nostru
definiția este prea strâmta, deoarece definitorul este
subordonat definitului;
- regula definirii afirmative, conform căreia definitorul trebuie
să precizeze ce este definitul nu ce nu este acesta, pe când în
definiția noastră se spune ce nu este elevul, în loc sa se pună
accentul pe ce este acesta;
- regula clarității conform căreia definitorul nu trebuie să
conțină termeni sau expresii vagi, precum metaforele, care nu
exprimă în mod sigur ce elemente fac parte din extensiunea
lor și ce elemente nu fac;
b) Prin adăugarea caracteristicii ”participant la olimpiadele școlare”

termenului ”elev” se modifica atât intensiunea, cât și extensiunea acestuia, și
anume intensiunea crește iar extensiunea scade conform legii variației inverse a
intensiunii și extensiunii.
Din punct de vedere intensional termenul ”elev participant la olimpiadele
școlare” este absolut, concret, pozitiv și compus.
Din punct de vedere extensional termenul ”elev participant la olimpiadele
școlare” este nevid, general, precis și distributiv.
c)
120
E
A
B
D C
G H
F
A - elevi din învățământul gimnazial

B - elevi din învățământul liceal
C - elevi de clasa a IX-a
D - elevi de clasa a VIII-a
E - elevi care participă la competițiile sportive
F - elevi premiați
G - elevi care participă la olimpiade
H – elevi
SUBIECTUL al II-lea
a) Mihai:
Toate deciziile ilegale sunt incorecte.(SaP)
S-decizii ilegale 𝑆𝑆̅-decizii legale
P-decizii incorecte 𝑃𝑃� -decizii corecte
𝑂𝑂
SaP → 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃�
Obversa lui SaP este 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃�
𝑐𝑐
𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃� → 𝑃𝑃� 𝑒𝑒𝑒𝑒
Conversa lui 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃� este 𝑃𝑃� 𝑒𝑒𝑒𝑒
𝑐𝑐 𝑂𝑂 𝑐𝑐
𝑃𝑃� eS→ Se𝑃𝑃� →SaP→PiS->Po𝑆𝑆̅
Inversa totală a lui 𝑃𝑃� eS este Po𝑆𝑆̅
Po𝑆𝑆̅: Unele decizii incorecte nu sunt legale.
121
Inversa totală a conversei obversei propoziției SaP: ”Toate deciziile
ilegale sunt incorecte” este propoziția Po𝑆𝑆̅: ”Unele decizii incorecte nu sunt
legale”, iar nu propoziția ”Unele decizii incorecte sunt legale”, deci Mihai nu
raționează corect.
Alina
Nicio decizie corectă nu este ilegală(𝑃𝑃� eS)
P-decizie incorectă 𝑃𝑃� -decizii corecte
S-decizie ilegală 𝑆𝑆̅-decizii legale
𝑂𝑂
𝑃𝑃� eS→ 𝑃𝑃� a𝑆𝑆̅
Obversa lui 𝑃𝑃� eS este 𝑃𝑃� a𝑆𝑆̅
𝑂𝑂 𝑐𝑐 𝑂𝑂
𝑃𝑃� a𝑆𝑆̅ → 𝑃𝑃� eS →Se𝑃𝑃� →SaP
Contrapusa totală a lui 𝑃𝑃� a𝑆𝑆̅ este SaP
𝑐𝑐
SaP→ PiS
Conversa lui SaP este PiS
PiS: ”Unele decizii incorecte sunt ilegale”.
Așadar, conersa contrapusei totale a obversei propoziției 𝑃𝑃� eS:” Nicio
decizie corectă nu este ilegală” este propoziția PiS: ”Unele decizii
incorecte sunt ilegale”, deci Alina raționează corect.
Dan
Nicio decizie ilegală nu este corectă(𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃�)
S- decizii ilegale 𝑆𝑆̅ - decizii legale
P- decizii incorecte 𝑃𝑃� -decizii corecte
𝑐𝑐
� �
𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃 → 𝑃𝑃eS
Conversa lui 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃� este 𝑃𝑃�𝑒𝑒𝑒𝑒
𝑐𝑐 𝑂𝑂 𝑐𝑐
𝑃𝑃� eS →Se𝑃𝑃� →SaP→PiS
Inversa parțială a lui 𝑃𝑃� eS etse PiS
𝑂𝑂
PiS→Po𝑆𝑆̅
Obversa lui PiS este Po𝑆𝑆̅
Po𝑆𝑆̅: ”Unele decizii incorecte nu sunt legale”.
Așadar obversa inversei parțiale a conversei propoziției Se𝑃𝑃� :”Nicio
decizie ilegală nu este corectă” este propoziția Po𝑆𝑆̅:”Unele decizii
incorecte nu sunt legale”, deci Dan raționează corect.
b) ”Unele decizii ilegale nu sunt corecte”(𝑆𝑆� 𝑜𝑜𝑃𝑃� )

”Toate deciziile legale sunt corecte”( 𝑆𝑆̅𝑎𝑎 𝑃𝑃� )
122
Pentru a verifica dacă propoziția So𝑃𝑃� poate fi derivată corect din
propoziția 𝑆𝑆̅a𝑃𝑃� , vom efectua lanțul de obversiuni și converiuni ale lui 𝑆𝑆̅a𝑃𝑃� și
vom verifica dacă obținem și propoziția So𝑃𝑃� .
𝑐𝑐 𝑂𝑂
𝑆𝑆̅a𝑃𝑃� → 𝑃𝑃� 𝑖𝑖𝑆𝑆̅ → 𝑃𝑃� 𝑜𝑜𝑜𝑜
𝑂𝑂 𝑐𝑐 𝑂𝑂 𝑐𝑐 𝑂𝑂
𝑆𝑆̅𝑎𝑎𝑃𝑃� → 𝑆𝑆̅𝑒𝑒𝑒𝑒 →Pe𝑆𝑆̅ →PaS→ 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑆𝑆 → 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃�
În urma efectuării lanțului de obversiuni și conversiuni am reușit să

obținem în mod valid propoziția 𝑆𝑆𝑆𝑆𝑃𝑃� din propoziția 𝑆𝑆̅a𝑃𝑃� , aceasta fiind, de altfel,
inversa parțială a propoziției 𝑆𝑆̅a𝑃𝑃�.
c) ”Unele decizii corecte nu sunt ilegale”.

Soritul aristotelic regresiv sau analitic este soritul care unește în
concluzie subiectul primei premise. În soritul aristotelic, doar prima premise
poate fi particular, celălalte trebuin să fie affirmative. Astfel, cum concluza
noastră este particular negative, schema soritului va fi următoarea:
AiB
BaC
CeD
AoD
AoD:”Unele decizii corecte nu sunt ilegale”.
A- decizii corecte B- decizii acceptabile
D- decizii ilegale C- decizii morale
Unele decizii corecte sunt acceptabile.

Toate deciziile acceptabile sunt morale.
Nicio decizie morală nu este ilegală.
Unele decizii corecte nu sunt ilegale.
d) Decizia luată de parlament de a-l suspenda pe Președinte este legală și

de altfel, această decizie este și foarte corectă, deci toate deciziile legale sunt
corecte.
Acesta este un sofism al generalizării pripite.
Domnul Alexandrescu susține că cele mai multe decizii legale nu sunt
corecte, dar Domnul Alexandrescu minte, deoarece el este o persoană de cea
mai joasă speță și un hoț, deci toate deciziile legale sunt corecte.
Acesta este un sofism al atacului la persoană(argumentum ad
hominem).
Fie modurile silogistice în aceeași figură ce îndeplinesc simultan
condițiile: premisele majore sunt subcontrare, premisele minore sunt identice.
123
SaP contrarietate SeP
SiP subcontrarietate SoP
Dacă premisele majore sunt subcontrare acestea vor fi de tipul I sau 0; iar cum
aceste tipuri sunt particulare, premisele minore vor trebui să fie universale,deci
de tipul A sau E, dar cum unul dintre moduri are pemisa majoră particular
negativă, iar premisa minoră trebuie să fie aceeași, deducem că premisa minoră
nu poate fi decât de tipul A.
Astfel avem:
În figura I:
� 𝑖𝑖𝑃𝑃�
𝑀𝑀
𝑆𝑆̅𝑎𝑎𝑀𝑀�
𝑆𝑆̅𝑖𝑖 𝑀𝑀
�
aceste moduri nu sunt valide; deoarece termenii medii sunt nedistribuiți în
ambele premise;
- +
Mo P
+ -
SaM
- +
SoP
În figura II
- -
PiM
+ -
SaM
- -
SiP
Acest mod nu este valid, deoarece termenii medii apar ca nedistribuiți în ambele
premise.
124
- +
PoM
+ -
SaM
- +
SoP
Acest mod nu este valid, deoarece termenul major apare ca distribuit în
concluzie și nedistribuit în premisa majoră.
În figura III
- -
Mi P
+ -
Ma S
- -
Si P
Acest mod este valid iai-3(Sisamis)
- +
Mo P
- -
Ma S
- +
SoP
Acest mod este valid aoo-3(Bocardo)
În figura IV
- -
PiM
+ -
MaS
- -
SiP
Acest mod este valid iai-4(Dimeris)
- +
PoM
+ -
MaS
- +
SoP
Acest mod nu este valid, deoarece termenul major apare ca distribuit în
concluzie și nedistribuit în premisa majoră.
125
Prin urmare singura pereche de moduri valide ce îndeplinesc condițiile este
perechea alcătuită din modurile iai-3(Disamis) și oao-3(Bocardo).
b)
- -
MiP
M
+ - P
MaS X
- -
SiP
În urma reprezentării premiselor MiP și MaS prin intermediul diagramelor

Venn, din figură reiese și concluzia, și anume SiP, deci modul iai-3 este valid.
- +
MoP
M
+ -
MaS P
- +
SoP
X
În urma reprezentării premiselor MoP și MaS prin intermediul diagramelor

Venn, din figură reiese și concluzia, și anume SoP, deci modul oao-3 este valid.
c) Vom verifica validitatea modului iai-3 folosind metoda

reducerii directe.
MiP
MaS
SiP
În urma convertirii premisei majore obținem:
126
MiP PiM
MaS MaS
SiP SiP
Pentru a aduce modul obținut la un mod perfect al figurii I, vom inversa
premisele.
PiM MaS
MaS PiM
SiP PiS
Convertind concluzia acestui silogism se obține o concluzie
echivalentă din punct de vedere logic, rezultând chiar un mod perfect al figurii
I, și anume modul aii-1(Darii), deci modul iai-3 este valid.
Vom verifica validitatea modului oao-3 utilizând metoda reducerii
indirecte.
MoP (1)
MaS (1)
SoP (0)
Pentru a îi verifica validitatea acestui mod vom presupune că nu este
valid și deci că premisele sunt adevărate, iar concluzia este falsă.
SoP (0) => SaP (1)
Cum SoP este falsă, rezultă în baza raportului de contradicție logică că
SaP este adevărată.
SaP (1)
MaS (1)
MaP (1)
Cum știm că SaP este adevărată, iar pe MaS am propus-o adevărată,
putem forma cu acestea un silogism valid și anume modul aaa-1(Barbara),
deducând astfel, în mod valid concluzia MaP, contribuir să fie adevărate.
Avem astfel că MaP este adevărată, dar propoziția MaP am presupus-
o de asemenea ca fiind adevărată, însă aceste propoziții nu pot fi simultan
adevărate, ele aflându-se în raport de contradicție logică, deci presupunerea
inițială nu poate fi corectă și așadar modul oao-3 este valid.
d) iai-3
MiP Unii oameni sunt înțelepți.
MaS Toți oamenii sunt muritori.
SiP Unii muritori sunt înțelepți.
SUBIECTUL IV
a) Diana
pwq p-omul este liber
˥p q-omul este responsabil față de actele sale
127
q ˥p-omul nu este liber
˥p -omul nu este responsabil față de actele sale
((p w q)˄ ˥ p) => q
George
p -> q
˥p
˥q
((p -> q) ˄ ˥ p) -> ˥ q
Mădălina
p -> q
˥q
˥p
((p -> q) ˄ ˥ q) -> ˥ p
Ștefan
p˅q
p
˥q
((p ˅ q) ˄ p) -> ˥ q
Maria
p -> q
q
p
((p -> q) ˄ q) -> p
Radu
pwq
p
˥q
((p w q) ˄ p) -> ˥ q
b) Diana
128
((p w q) ˄ ˥ p) -> q
1 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 0 1 0
0 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 1 1 0
Acest argument este valid, el fiind o tautologie.
George
((p -> q) ˄ ˥ p) -> ˥ q
1 1 1 0 0 1 0
1 0 0 0 0 1 1
0 1 1 1 1 0 0
0 1 0 1 1 1 1
Acest argument nu este valid, deoarece este contigent, el fiind uneori adevărat
și uneori fals.
Mădălina
((p -> q) ˄ ˥ q) -> ˥ p
1 1 1 0 0 1 0
1 0 0 0 1 1 0
0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 1 1 1
Acest argument este valid, el fiind o tautologie.

Ștefan
((p ˅ q) ˄ p) -> ˥ q
1 1 1 1 1 0 0
1 1 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 1 0
0 0 0 0 0 1 1
Acest argument nu este valid, el fiind contigent.
Maria
129
((p -> q) ˄ q) -> p
1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 1 1
0 1 1 1 1 0 0
0 1 0 0 0 1 0
Acest argument nu este valid, el fiind contigent.
Radu
((p w q) ˄ p) -> ˥ q
1 0 1 0 1 1 0
1 1 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 1 0
0 0 0 0 0 1 1
Acest argument este valid, el fiind o tautologie

Elevii care raționeaza corect sunt Diana, Mădălina și Radu.
Elevii care nu raționează corect sunt George, Ștefan și Maria.
c) Argumentul Dianei ((p w q)˄ ˥ p) => q este o inferență disjunctivă și

anume modus ponendo-tollens.
Argumentul lui George nu este valid, el conținând o eroare formală în
argumentarea cu propoziții compuse, și anume eroarea negării antecedentului.
Argumentul Mădălinei ((p -> q) ˄ ˥ q) -> ˥ p este valid, fiind o inferență
disjunctivă și anume modus tollendo-tollens sau modus tolleus.
Argumentul lui Ștefan ((p ˅ q) ˄ p) -> ˥ q nu este valid, el conținând eroarea
afirmării disjunctului.
Argumentul Mariei ((p -> q) ˄ q) -> p este nevalid, el conținând eroarea afirmării
consecventului.
Argumentul lui Radu ((p w q) ˄ p) -> ˥ q este valid, el fiind o inferență
disjunctivă, și anume modus .
d) George afirmă că omul nu este responsabil de actele sale. Dar omul

este fie liber, fie responsabil de actele sale, iar omul nu este liber, deci este
responsabil de actele sale.
În limbaj formal
130
pwq ((p w q) ˄ ˥ p) -> q
˥p
q
Profesor, Constantina Negrea
131
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVA
COLEGIUL “ALEXANDRU CEL BUN” GURA HUMORULUI
OLIMPIADA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE, ETAPA NAŢIONALĂ

GURA HUMORULUI, 2-6 APRILIE 2012
LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE
Subiectul I – 23 puncte
Se dau termenii: A=„numere divizibile cu 3“, B=„numere divizibile
cu 8“, C=„numere divizibile cu 4“, D=„numere divizibile cu 2“ şi E=„numere
prime impare“.
Cerinţe:
1) Precizaţi ce raporturi există între termenii: C şi B; A şi B; A şi E; D şi E.
2) Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor Euler, în cadrul unei singure figuri
grafice, raporturile dintre cei cinci termeni daţi;
3) În baza reprezentării realizate, precizaţi valoarea de adevăr a următoarelor
enunţuri:
a. Subclasa AE conţine numai două elemente
b. Câţiva D sunt E
c. Există o subclasă care conţine un singur element
d. Există cel puţin un element care aparţine extensiunilor tuturor celor cinci
termeni
e. Există elemente care aparţin extensiunilor a patru termeni
4) În baza reprezentării realizate, pornind de la raporturile extensionale dintre
cei cinci termeni:
a) Justificaţi propoziţia „Unele numere divizibile cu 3 nu sunt numere prime
impare“ cu ajutorul unui sorit aristotelic (analitic). Scrieţi soritul atât în limbaj
formal, folosind simbolurile date pentru fiecare termen, cât şi în limbaj natural.
b) Construiţi o epicheremă pe baza unui polisilogism sintetic sau progresiv
alcătuit din două silogisme, primul silogism fiind un silogism eliptic şi anume o
entimemă de ordinul doi, pentru a justifica concluzia: „Niciun număr divizibil
cu 8 nu este număr prim impar“, respectând următoarele cerinţe:
- scrieţi întâi cele două silogisme, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural;
- apoi scrieţi epicherema, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
Subiectul II – 15 puncte
1) Fie termenul galerie de picturi.
a) Explicaţi dacă şi în ce sens se modifică extensiunea şi intensiunea termenului
dat mai sus prin adăugarea menţiunii „...româneşti“;
132
b) Explicaţi dacă şi în ce sens se modifică extensiunea şi intensiunea termenului
dat mai sus prin excluderea menţiunii „...de picturi“;
c) Caracterizaţi din punct de vedere intensional termenul galerie de picturi;
d) Caracterizaţi din punct de vedere extensional termenul galerie de picturi;
e) Construiţi o definiţie a termenului pictor, care să încalce, în acelaşi timp trei
reguli ale definiţiei. Precizaţi regulile încălcate.
2) Se dă următorul enunţ: „Este cunoscut faptul că metalele sunt solide.“

Pe baza enunţului de mai sus, profesorul de logică formulează următorul
argument, care corespunde unui anumit tip de combatere sau infirmare:
„Presupunem că toate metalele sunt solide. Dar s-a constatat că există şi un
metal lichid – mercurul. Descoperirea mercurului contrazice supoziţia
iniţială. Aşadar, nu este adevărat că toate metalele sunt solide.“
Se cere:
a) Precizaţi tipul de combatere sau infirmare căruia îi corespunde argumentul
dat;
b) Scrieţi schema de inferenţă a tipului de combatere care corespunde
argumentului dat;
c) Transcrieţi infirmarea în formă standard, conform schemei de inferenţă.
3) Se dă argumentul: „Onorată instanţă, vă rog să luaţi în calcul faptul că
inculpatul este singurul din familia sa care aduce un ban în casă. Prin
urmare, dacă veţi dispune arestarea lui, familia sa va ajunge în scurt timp
pe drumuri.“
Se cere:
a) Precizaţi tipul de eroare materială / de conţinut comisă în argumentul dat mai
sus;
b) Construiţi un contraargument pertinent la argumentul respectiv.
Subiectul III – 20 puncte

Patru colegi discută despre inferenţele imediate cu propoziţii categorice, fiecare
susţinând propriul argument:
Sorina: Propoziţia „Unele idei inutile nu sunt false“ este obversa conversei
contradictoriei supraalternei propoziţiei „Unele idei false nu sunt utile“.
Dorel: Propoziţia „Unele idei inutile nu sunt adevărate“ este obversa conversei
supraalternei subcontrarei propoziţiei „Unele idei false nu sunt inutile“.
Sergiu: Propoziţia „Nicio idee falsă nu este utilă“ este contrapusa parţială a
supraalternei inversei parţiale a obversei propoziţiei „Toate ideile inutile sunt
false“.
Paula: Propoziţia „Nicio idee utilă nu este falsă“ este conversa supraalternei
obversei inversei totale a propoziţiei „Toate ideile adevărate sunt utile“.
Se cere:
133
a) Formalizând demersul vostru, analizaţi argumentele de mai sus şi precizaţi
explicit care din cei patru elevi raţionează corect și care nu;
b) Demonstraţi, utilizând inferenţele imediate, dacă propoziţia (1): „Toate ideile
false sunt inutile“ este un temei suficient pentru derivarea propoziţiei (2):
„Nicio idee inutilă nu este adevărată“;
Subiectul IV – 20 puncte
Fie perechile de moduri silogistice valide din aceeaşi figură, astfel
încât, în cadrul fiecărei perechi, cele două moduri să îndeplinească următoarea
condiţie: atât premisele majore, cât şi premisele minore sunt în raport de
subalternare;
Cerinţe:
a) Având ca termeni aceleaşi noţiuni, identificaţi toate perechile de moduri
silogistice valide, aflate în aceeaşi figură care îndeplinesc condiţia de mai sus.
Prezentaţi raţionamentul prin care aţi identificat perechile de moduri silogistice
valide;
b) Identificaţi între modurile silogistice găsite la punctul a) pe cele care satisfac
condiţia suplimentară: ”premisele majore sunt subcontrare”;
c) Verificaţi validitatea modurilor silogistice identificate la punctul b), utilizând
metoda reducerii directe pentru unul dintre moduri şi metoda reducerii indirecte
/ metoda reducerii la absurd pentru celălalt mod silogistic;
d) Construiţi în limbaj natural un silogism care să corespundă unuia dintre
modurile silogistice identificate la punctul b).
Subiectul V – 12 puncte
După ora de matematică, unde s-au analizat derivabilitatea şi
continuitatea funcţiilor într-un punct, are loc o dispută între câţiva elevi, fiecare
susţinând propriul argument:
Marian: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă
este continuă în acel punct. Însă funcţia nu este derivabilă în punctul respectiv.
Aşadar, funcţia nu este continuă în acel punct.“
Adina: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă
este continuă în acel punct. Însă funcţia nu este continuă în punctul respectiv.
Prin urmare, funcţia nu este derivabilă în acel punct.“
Ioana: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă
este continuă în acel punct. Iar o anumită funcţie este continuă în punctul
respectiv. Rezultă că funcţia este derivabilă în acel punct.“
Paul: „Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci funcţia respectivă este
continuă în acel punct. Iar o anumită funcţie este derivabilă în punctul respectiv.
Rezultă că funcţia este continuă în acel punct.“
Cerinţe:
a) Transcrieţi raţionamentele celor patru elevi în limbaj formal.
134
b) Numiţi pentru fiecare raţionament tipul de argument sau de eroare formală de
argumentare, după caz.
c) Verificaţi, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor patru raţionamente
şi precizaţi explicit care din cei patru elevi raţionează corect şi care nu.
Notă: 10 puncte se acordă din oficiu.
Rezolvare subiectul 1
1.Terminii C si B sunt in raport de ordonare,B fiind specie si C gen.

Termenii A si B sunt in raport de incrucisare.
Termenii A si E sunt in raport de incrucisare.
Termenii D si E sunt in raport de opozitie.
2.Reprezentarea grafica a celor 5 termeni este:
D
C
B
3.Subclasa AE contine numai doua elemente-Aceasta propozitie este F deoarece

in intersectie termenilor A si E se afla un singur elment,si anume 3.
Pîrvănescu Maria-Nadina, Locul II la Olimpiada Națională de

Științe socio-umane, Gura-Humorului, Aprilie 2012
Elevă la Colegiul Național George Coșbuc, Motru, Gorj
Profesor coordonator, Constantina Negrea

135
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI PRAHOVA
COLEGIUL NAŢIONAL „JEAN MONNET”, PLOIEŞTI
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE
ETAPA NAȚIONALĂ
PLOIEȘTI, 17-21 APRILIE 2011
Citiţi cu atenţie textul fiecărui subiect. În cazul utilizării de simboluri

pentru termeni sau propoziţii, se va specifica termenul, respectiv propoziţia
corespunzătoare fiecărui simbol acceptat în logică. În măsura în care vor fi
utilizate alte simboluri decât cele prezente în manualele de logică, precizaţi
semnificaţia lor.
Răspunsurile vor fi redactate clar, citeţ şi fără ştersături, pe cât posibil
în ordinea subiectelor, cu menţionarea numărului de ordine al subiectului,
fără a mai transcrie textul acestuia.
Subiectul I – 20 puncte
Elevii clasei a IX-a de la Liceul X, după rezultatele la învăţătură, se
împart în trei categorii: elevi cu medii peste 9; elevi cu medii între 8-9; elevi cu
medii sub 8. Ei au diferite preferinţe faţă de disciplinele de învăţământ. Cei
pasionați de limba română au medii între 8-10. Cei buni la matematică au
numai medii peste 9, iar unii dintre ei sunt pasionați de limba română, însă toţi
sunt buni şi la fizică. Niciunul dintre cei care sunt buni la fizică nu are medii
între 8-9, însă câţiva au medii sub 8. Toţi cei care se pricep la logică sunt buni
la matematică, iar unul dintre ei este pasionat și de limba română. În plus, toţi
elevii de la Liceul X sunt pasionaţi de informatică.
1). Identificaţi termenii prezenţi în textul de mai sus;
2). Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor Euler, în cadrul unei singure figuri
grafice, raporturile dintre termenii identificaţi;
3). În baza reprezentării realizate:
(a) Construiţi în limbaj formal un sorit aristotelic (analitic), pornind de la raporturile
dintre următorii termeni:
• „elevi care se pricep la logică“
• „elevi buni la matematică“
• „elevi buni la fizică“
• „elevi cu medii între 8-9“
Reprezentaţi soritul aristotelic printr-o diagramă Euler.
136
(b) Construiţi în limbaj formal un sorit goclenian (sintetic), pornind de la
raporturile dintre următorii termeni:
• „elevi care se pricep la logică“
• „elevi buni la matematică“
• „elevi buni la fizică“
• „elevii clasei a IX-a“
• „elevii Liceului X pasionaţi de informaticăReprezentaţi soritul
goclenian printr-o diagramă Euler.
Subiectul II – 10 puncte
1). Fie termenul stol de lebede.
(a) Clasificaţi din punct de vedere intensional termenul stol;
(b) Clasificaţi din punct de vedere extensional termenul stol;
(c) Construiţi o definiţie a termenului stol care să încalce, în acelaşi timp,
trei reguli ale definiţiei. Precizaţi cele trei reguli încălcate şi explicaţi
în ce constă încălcarea lor.
2). Fie următoarele elemente ale unei clasificări:
• obiectul clasificării: numere naturale
• criteriul: divizibilitatea cu 2
• clasele obţinute: numere naturale pare, numere naturale
impare, numere naturale prime
Analizaţi clasificarea obţinută şi precizaţi dacă aceasta este corectă sau nu.
Dacă veţi conchide că este corectă, argumentaţi-vă punctul de vedere. În
caz contrar, numiţi regulile încălcate şi explicaţi în ce constă încălcarea lor.
Subiectul III – 20 puncte

Câţiva elevi, discutând despre propoziţiile categorice, susţin
următoarele puncte de vedere:
• Sergiu susţine că o propoziţie universal afirmativă adevărată
este un temei suficient pentru adevărul subcontrarei obversei
conversei contrapusei parţiale a unei propoziţii universal
negative.
• Marian susţine că o propoziţie universal afirmativă falsă este
un temei suficient pentru adevărul conversei simple a
supraalternei subcontrarei contrapusei parţiale a obversei
unei propoziţii particular afirmative.
• Dorin susţine că o propoziţie universal afirmativă falsă este un
temei suficient pentru falsitatea contrarei supraalternei
conversei contrapusei parţiale a obversei unei propoziţii
particular afirmative.
• Matei susţine că o propoziţie universal afirmativă adevărată nu
este un temei suficient pentru adevărul obversei conversei
137
contradictoriei contrapusei parţiale unei propoziţii universal
afirmative.
1). Formalizând demersul vostru, identificaţi propoziţiile categorice la care se
referă elevii.
2). Precizaţi explicit care din cei patru elevi raţionează corect. Justificaţi-vă
răspunsul.
Subiectul IV – 16 puncte
Fie perechile de moduri silogistice valide din aceeaşi figură, care
îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
• premisele majore sunt identice;
• premisele minore sunt contrare;
1). Identificaţi, prezentând explicit demersul vostru, toate perechile de moduri
silogistice valide, aflate în aceeaşi figură silogistică, având ca termeni
aceleaşi noţiuni şi care îndeplinesc simultan condiţiile de mai sus;
2). Identificaţi perechea de moduri silogistice valide, prezentând explicit
demersul vostru, dacă pentru modurile găsite la punctul (a) se pune condiţia
”concluziile sunt subcontrare”.
Subiectul V – 24 puncte
După ora de fizică, unde s-au dezbătut problemele mecanicii cuantice
legate de caracterul dual – corpuscular şi ondulatoriu – al materiei, are loc o
dispută între câţiva elevi, fiecare susţinând propriul argument:
Cornel: „Dacă materia este corpuscul şi, în acelaşi timp, este şi undă, este
valabilă ecuaţia lui Schrödinger. Oamenii de ştiinţă au acceptat
valabilitatea ecuaţiei lui Schrödinger, aşadar este real caracterul dual
al materiei – corpuscul şi undă“;
Viorel: „Fie materia este corpuscul sau undă, fie materia este şi corpuscul şi
undă. Dar experimentele ştiinţifice au infirmat faptul că materia este
corpuscul sau are caracter de undă. Prin urmare, materia are o dublă
natură – corpuscul şi undă.“;
Mircea: „Dacă materia este corpuscul şi, în acelaşi timp, este şi undă, este
valabilă ecuaţia lui Schrödinger. Însă nu este adevărat că materia este
în același timp și corpuscul și undă, prin urmare nu este valabilă
ecuaţia lui Schrödinger.“;
Adrian: „Dacă materia este corpusculară, este valabilă ecuaţia lui Schrödinger,
iar dacă materia are un comportament de undă, este, deasemenea, valabilă
ecuaţia lui Schrödinger. Însă materia este corpuscul sau undă. Aşadar, este
valabilă ecuaţia lui Schrödinger“.
1). Transcrieţi raţionamentele celor patru elevi în limbajul formal al logicii
propozițiilor.
138
2). Verificaţi, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor patru
raţionamente, precizând explicit care din cei patru elevi raţionează corect,
3). Numiţi pentru fiecare raţionament tipul de argument valid sau de eroare
formală de argumentare.
Notă: - Toate subiectele sunt obligatorii

- 10 puncte se acordă din oficiu
- Timp de lucru: 3 ore
Rezolvarea subiectului V
a)Rationamentele elevilor,in limbaj formal, sunt:
Cornel:
p-materie este corpuscul
q-materia este unda
r- este valabilă ecuaţia lui Schrödinger
{[(p&q)->r]&r}->(p&q)
Viorel :
q-materia este unda
non(pVq)- experimentele ştiinţifice au infirmat faptul că materia este corpuscul
sau are caracter de undă
{[(pVq)W(p&q)]& [non(pVq)]}->(p&q)
Mircea :
q-materia este unda
non(p&q)- nu este adevărat că materia este în același timp și corpuscul și undă
non r- nu este valabilă ecuaţia lui Schrödinger
{[(p&q)->r]&[non(p&q)]}->non r
Adrian:
p-materia este corpusculară
q- materia are un comportament de undă
[(p->r)&(q->r)&(pVq)]->r
b)Verificarea rationamentelor celor 4 elevi prin metoda tabelelor de adevar
139
Cornel:
p q R p&q (p&q)->r [(p&q)- {[(p&q)->r]&r}-

>r]&r >(p&q)
1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 0 1
1 0 1 0 1 1 0
1 0 0 0 1 0 1
0 1 1 0 1 1 0
0 1 0 0 1 0 1
0 0 1 0 1 1 0
0 0 0 0 1 0 1
Cornel nu rationeaza corect
Viorel :
p q R pVq p&q (pVq)W non(pVq) [(pVq) {[(pVq)

(p&q) W(p&q) W(p&q)
]& ]&
[non(pV [non(pV
q)] q)]}-
>(p&q)
1 1 1 1 1 0 0 0 1
1 1 0 1 1 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 0 1
1 0 0 1 0 1 0 0 1
0 1 1 1 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 0 0 1
0 0 1 0 0 0 1 0 1
0 0 0 0 0 0 1 0 1
Viorel rationeaza corect.
140
Mircea :
p q r p& (p&q non(p& [(p&q)- no {[(p&q)-

q )->r q) >r]&[non(p nr >r]&[non(p&
&q)] q)]}->non r
1 1 1 1 1 0 0 0 1
1 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 1 1 0 0
1 0 0 0 1 1 1 1 1
0 1 1 0 1 1 1 0 0
0 1 0 0 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 1 0 0
0 0 0 0 1 1 1 1 1
Mircea nu rationeaza corect.
Adrian:
p Q r p- q- pVq (p->r)&(q- [(p->r)&(q-

>r >r >r)&(pVq) >r)&(pVq)]->r
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 0 1
1 0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 1 1 0 1
0 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 0 1
0 0 1 1 1 0 0 1
0 0 0 1 1 0 0 1
Adrian rationeaza corect.

c)Eroarea comisa de Cornel:eroarea afirmarii consecventului .
Argumentul valid al lui Viorel se numeste : modul tollendo ponens
Eroarea comisa de Mircea:eroarea negarii antecedentului.
Argumentul valid al lui Adrian:dilema constructiva simpla.
Profesor, Negrea Constatina
141
Filosofie 2012
142
Model subiect olimpiadă Filosofie
Subiectul I (70p)
Realizați un eseu filosofic pornind de la punctele de vedere exprimate în
următoarele citate :
‘‘Pentru luminare nu se cere însă nimic altceva decât

libertate, chiar cea mai inofensivă din tot ceea ce se poate
numi libertate, anume : de a face în toate privințele din
rațiunea proprie un uz public.’’
(Immanuel Kant)
‘‘Analizând voința de a trăi, ea ne apare ca o înclinare

necugetată şi lipsită de motivație, ca un impuls orb,
nejustificat.’’
(Arthur Schopenhauer)
‘‘nu există determinism, omul e liber, omul este libertate.

(…) Suntem singuri, fără nici o scuză.’’
(Jean-Paul Sartre)
Subiectul al II-lea (20p)

Realizați o analiză comparativă a dreptății la Rousseau şi Rawls.
Se acordă 10p. din oficiu

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp efectiv : 3 ore.
Barem
Subiectul I (70p):
-evidențierea problemei filosofice: problema constrângerilor interioare în
filosofia modernă şi contemporană (5p)
-Kant (20p)
-încadrarea problemei în ansamblul operei kantiene (4p)
-libertatea ca postulat al rațiunii pure şi practice (4p)
143
-conținutul strict moral al noțiunii de libertate (4p)
-diistincția dintre lucrul în sine şi fenomen (4p)
- prezentarea unui punct de vedere referitor la poziția formulată de Kant
(4p)
-Schopenhauer (20p)
-voința=concept fundamental (4p)
-orbul puternic şi schilodul care vede (prezentare şi explicație) (4p)
-supremația voinței asupra intelectului (4p)
-poziția în raport cu filosofia kantiană (4p)
- prezentarea unui punct de vedere referitor la poziția formulată de
Schopenhauer (4p)
-Sartre (20p)
-specificul formulării problemei (justificarea actelor umane libere),
argumentare (4p)
-libertatea=condamnare, blestem şi măreție (4p)
-raportul dintre existență şi esență (4p)
-asemănări şi deosebiri în raport cu filosofia lui Kant şi Schopenhauer
(4p)
- prezentarea unui punct de vedere referitor la poziția formulată de Sartre
(4p)
-originalitatea în tratatrea subiectului, stil, coerență, claritate, valorifcarea
informației (5p)
Subiectul II (20p)
-prezentarea poziției lui Rousseau cu privire la problema dreptății (4p)
-prezentarea poziției lui Rawls cu privire la problema dreptății (4p)
-evidențierea -asemănărilor (4p)
-deosebirilor (4p)
originalitatea în tratatrea subiectului, stil, coerență, claritate, valorifcarea
informației (4p)
Din oficiu 10p.
144
Model rezolvare
Subiectul I:
Paradigma constrângerilor interioare în filosofia modernă şi

contemporană
‘‘Aufklärung ist der Ausgang des Menschen

aus seiner selbst verschuldeten
Unmündigkeit. Unmündigkeit ist das
Unvermogen, sich seines Verstandes ohne
Anleitung eines anderen zu bedienen. Selbst
verschuldeten ist diesce Unmündigkeit,
Wenne die Ursache dersellen nicht an
Mangel des Verstandes, sondern der
Entschliebeng und des Muthes ligt, sich
seiner ohne Leitung eine anderen zu
bedienen.
<<Saper aude!>> Habe Muth, dich deines
eigenen Verstandes zu bedienen! ist also der
Wahlspruch der Aufklärung.’’
(Immanuel Kant,“Was ist Aufklärung”)
“Luminarea este ieşirea omului dintr-o stare
de minorat, de care se face vinovat el însuşi.
Minoratul este neputința de a te servi de
inteligența proprie fără a fi condus de un
altul. Acest minorat constituie o vină ca atare,
atunci când cauza lui nu se află într-o lipsă a
inteligenței, ci în lipsa hotărârii şi a curajului
de a se servi de ea fără a se lăsa condus de un
altul.
<<Saper aude!>> Îndrăzneşte să te serveşti
de propria ta inteligență ! Iată deci deviza
luminării. ’’
(Immanuel Kant, ‘‘Ce este luminarea ?’’)
-traducere de Al.Boboc
Punctul de plecare al eticii kantiene este conceptul de libertate.

Conform celebrei sale maxime, ‘‘a trebui înseamnă a putea’’, este necesar să
fie întotdeauna posibil să acționăm corect. Prin urmare, conținutul noțiunii de
libertate este la Kant strict moral. Noțiunea de libertate nu este după el o
noțiune dogmatică în sensul în care o enunțaseră de pe pozițiile lor iluministe
Leibniz şi Wolff, noțiune care să poată fi demonstrată teoretic ; ci este o Idee,
145
dar o Idee care nu îndeplineşte, cum arătase ‘‘Critica rațiunii pure’’, numai
un rol euristic, regulativ, ci care exprimă o realitate practică. Libertatea este
chiar mai mult decât o Idee, este un postulat al rațiunii practice, adică o
judecată care este evidentă prin ea însăşi şi care nu poate fi demonstrată.
Postulatul lui Kant ce demonstrează libertatea prin sentimentul a priori al legii
morale, cu ajutorul argumentului : ‘‘Poți pentru că trebuie’’, reprezintă baza
gândirii lui Kant, pentru care libertatea reprezenta ‘‘capacitatea de a începe
cu de la sine putere o serie de modificări’’ (termenul liber desemnează ceea
ce nu este necesar în nici o privință, ceea ce este independent de orice rațiune
suficientă).
Aşa cum observă Arthur Schopenhauer, din această privință, o
voință liberă ar fi o voință care n-ar fi determinată de nici un motiv. Astfel, o
voință liberă e o voință ale cărei manifestări individuale ar irumpe la
întâmplare, fără vreo solicitare, independent de orice legătură cauzală şi
regulă logică. Cu toate acestea, dl.Cousin în al său ‘‘Cours d’Histoire de la
Philosophie’’(1841), declară că liberul arbitru este faptul cel mai sigur despre
care dă seama conştiința, şi-l acuză pe Kant că n-a demonstrat libertatea decât
prin legea morală şi a enunțat-o ca postulat, când, în realitate, ea este un fapt.
Individul, asemenea tuturor obiectelor experienței, este un fenomen în spațiu
şi în timp şi, întrucât legea cauzalității este valabilă a prioi pentru toate
fenomenele şi nu admite nici o excepție, iar omul trebuie să i se supună.
Pe de altă parte, dacă admitem existența liberului arbitru, fiecare
acțiune umană este un miracol inexplicabil, un efect fără cauză. Simbolul cel
mai cunoscut dintre cele pe care le-au adoptat sofiştii pentru a demonstra
faptul că nu există liber arbitru, este măgarul lui Buridan. Aristotel însuşi
exprima deja această idee atunci când spunea :
‘‘E ca în cazul unui om foarte flămând şi
însetat, care se află la o distanță egală de un
aliment şi de o băutură : cu necesitate, el va
rămâne nemişcat.’’
Totuşi, Kant se străduieşte să treacă peste acest obstacol foarte dificil,
introducând distincția între lucrul în sine şi fenomen, însă, spune
Schopenhauer, că această diferențiere nu schimbă nimic în fondul problemei.
Aşadar, specificul filosofiei kantiene, îl reprezintă conciliera
libertății umane cu necesitatea acțiunilor, raportul între caracterul inteligibil
şi caracterul empiric. Rezultă, fără dubiu, că voința este liberă, dar numai în
ea însăşi şi în afara lumii fenomenale. În lumea aceasta, din contră, ea se
prezintă deja cu un caracter general fixat dinainte, căruia trebuie să i se
conformeze toate acțiunile. Dacă Hobbes mai întâi, apoi Spinoza şi Hume,
precum şi Holback şi Priestley demonstrează necesitatea riguroasă a actelor
volitive sub influența motivelor, încât trebuia socotită deja în rândul
adevărurilor cel mai ferm stabilite, Kant, acceptând argumentele irefutabile
146
ale predecesorilor săi, a considerat perfecta necesitate a actelor volitive ca pe
un lucru de la sine înțeles, în privința căruia nu mai putea exprima nici un
dubiu.
‘‘Această doctrină a lui Kant despre
coexistența libertății şi a necesității mi se pare a
fi ceea ce spiritul uman a produs mai impunător
şi mai profund în toate epocile. Ea şi estetica
transcendentală sunt cele două mari diamante
din coroana gloriei kantiene, care va străluci pe
vecie. ’’ (Arthur Schopenhauer)
În plus, doctrina lui I.Kant despre caracterul inteligibil şi empiric este o idee
care i-a venit şi lui Platon, dar numai Kant a ştiut să-i dea claritatea abstractă
şi cu adevărat filosofică. Platon, întrucât nu recunoştea idealitatea timpului,
nu putea expune această doctrină decât sub o formă mitică şi în conexiune cu
metempsihoza.
Arthur Schopenhauer încearcă să ducă mai departe demersul kantian
blocat în fața zidului numenal. Dacă pentru Immanuel Kant ‘‘lucrul în sine’’
este inaccesibil, pentru Schopenhauer acesta e perfect cognoscibil, cu
condiția să fie bine reperat. Schopenhauer consideră că Imm.Kant încearcă să
atace o cetate bine fortoficată, din afară, frontal, ceea ce va duce inevitabil la
eşec. Însă, completează Schopenhauer, numai săpând adânc şi pătrunzând
înăuntru prin subterană, cetatea poate fi cucerită. Numai coborând cu
descensorul intuiției, inteligenței şi al sensibilității în abisurile subiectivității,
ni se revelează lucrul în sine, temei ultim al existenței.
Originalitatea lui Schopenhauer constă în identificarea ‘‘lucrului în
sine’’ cu voința, o voință ce nu este psihologică, ci o forță, o entitate
metafizică irațională. În acest sens, Schopenhauer a afirmat că el este Oedipul
care va face să vorbească sfinxul kantian : sfinxul era lucrul în sine, iar
Schopenhauer l-a făcut să spună că e voință. De asemenea, voința e concepută
ca ceva vag şi haotic, ca unitate veşnică şi veşnică actualitate. Dacă pentru
Kant voința însemna libertatea însăşi care-şi dă legi sub forma imperativelor
categorice, pentru Schopenhauer voința va reprezenta o forță irațională,
oarbă. De asemnea, lucrarea lui Schopenhauer, ‘‘Lumea ca voință şi
reprezentare’’, începe cu o idee prezentă încă de la Fichte -‘‘Lumea este
reprezentarea mea’’. Această lucrare se revendică de la Kant şi, cum pentru
Kant ceea ce putea fi cunoscut era fenomenul,pentru Schopenhauer ceea ce
este în mod sigur conştiinței este reprezentarea, la fel cum mai târziu, pentru
Herbert va fi aparența.
Cei doi poli care fac posibilă cunoaşterea sunt subiectul (eul) şi
reprezentarea. Dar această reprezentare are la originine ceea ce este mai
adânc în orice ființă : voința. Drept urmare, prin reprezentare voința se
147
dezvăluie pe sine. Întreaga lume, aşa cum apare în reprezentare, nu este decât
un reflex, o olindă a voinței : în lume voința se pune pe sine ca reprezentare.
Cu toate acestea, până la Schopenhauer voința era considerată un
fel de cauză, pe când, de la el încoace, cauzele sunt considerate feluri de
voință.-răsturnare plină de consecințe. De exemplu, la Schopenhauer,
rezistența pe care o opune piatra la spargere este însăşi voința pietrei ; prin
urmare, voința este un principiu metafizic.
Esența filosofiei schopenhaueriene constă în faptul că totul (piatră,
plantă, animal, om) e voință obiectivată. Pentru a zugrăvi atât supremația
voinței asupra intelectului, cât şi funcți intelectului în planul ființței umane,
Schopenhauer foloseşte următoarea parabolă : Voința este un ‘‘orb puternic
cărând în spate un schilod care vede’’. Intelectul nu poate decât să lumineze
calea voinței, să descrie drumurile pe care le are în față ca posibilități de
realizare a ei, dar cea care stabileşte traseul pe care-l are de parcurs este tot
voința. La Schopenhauer, intelectul are ca obiect ceea ce este dat în mod
empiric- adică a posteriori-, din acest punct de vedere este păstrată cerința
kantiană : ceea ce este mai adânc, ce este mai ascuns în sufletul omenesc nu
poate fi prins direct.În concluzie, pentru Schopenhauer, ‘‘voința este
stăpânul, iar intelectul este slujitorul ei’’.
Pentru a-şi întări argumentul, Schopenhauer, în lucrarea ‘‘Eseu
despre liberul arbitru’’, Arthur Schopenhauer apelează la exemplul unei bile
aflate pe masa de biliard ce nu se pune în mişcare în absența unui impuls, în
urma căruia concluzionează că nici omul nu se poate rifica de pe scaun înainte
ca un motiv să-l determine în acest sens. În plus, dacă se admite existența
liberului arbitru, ‘‘fiecare acțiune umană este un miracol inexplicabil, un
efect fără cauză’’. Pe de altă parte, aşa cum observă W.James în
‘‘Pragmatismul’’, o critică adresată celor ce susțin că nu există liber arbitru,
priveşte răspunderea acțiunilor omului.
‘‘Dacă un act « liber » este o noutate absolută,
care nu vine din mine, din eul meu interior, ci
ex nihilo (din nimic) şi pur şi simplu, se alipeşte
la mine, cum pot eu, eu cel dinainte, să fiu
răspunzător ?’’
Deşi la Schopenhauer, voința este ceva interior condiției umane,
omul nu este răspunzător pentru actele sale. În mod asemănător, psihanaliza
lui Freud a arătat că actele ale căror motive nu le cunoaştem sunt cel mai
puțin libere dintre toate, căci în caul lor suntem acționați de mobiluri
inconştiente. În acelaşi timp, filosofia schopenhaueriană se distanțează de
filosofiile necesității, cum este filosofia stoică sau spinozismul, pentru care
omul nu este decât un element al cosmosului. Voința lui Schopenhauer, prin
faptul că domină intelectul, face ca omul să nu fie răspunzător pentru actele
sale. Datorită acestui lucru, filosofia lui Schopenhauer se opune în mod
148
radical filosofiei lui Sartre. Dacă Schopenhauer îşi propune să demonstreze
imposibilitatea liberului arbitru, Sartre analizează consecințele unui om lipsit
de libertate.
Astfel, teoria sartriană a libertății (alegere-responsabilitate-
libertate) se defineşte ca refuz al modelului clasic, laplacean al
determinismului. Preluând maxima lui J.Romain -‘‘În război nu există
victime inocente’’- libertatea pentru Sartre se manifestă ca responsabilitate :
Omul, datorită libertății de care dispune, este responsabil pentru tot ce face.
I s-ar putea reproşa lui Sartre că cele două alternative pe care le propune nu
se află pe acelaşi plan : cel ce preferă războiul morții o face pentru că speră
să nu moară, o face nu numai decât pentru că a preferat războiul dezonoarei,
ci pentru că a preferat războiul morții. Totodată, existențialismul sartrian
trebuie judecat ținând cont de faptul că, în căutarea unor puncte de sprijinm
a autenticității existenței, se va îndrepta cu precădere spre om, căutând acele
certitudini pe care exterioritatea atât de haotică şi contingentă le frământase.
În plus, meritele existențialismului constau în principiile pe care le
folosoea şi prin faptul că aducea o critică metafizicii tradiționale, datorită
înstrăinării ei de problemele individualității umane, respingând pretențiile
religiei de a constitui un răspuns veridic la aceste probleme. Esența libertății
sartriene, preluând limbajul filosofic al lui Isaiah Berlin, constă în faptul că
deschide uşa responsabilității. Responsabilitatea rămâne ‘‘un blestem’’, dar
prin responsabilitate omul se afirmă. Prin urmare, se observă o asemănare
între Sartre şi Kant în ceea ce priveşte conținutul strict moral al noțiunii de
libertate. În acest sens, spune Sartre,
‘‘Libertatea ar putea să ne apară ca un blestem,
ea este un blestem, dar e totodată şi unica sursă
a măreției omeneşti.’’
Sartre constată că omul nu are o natură, aşa cum un fotoliu, o piatră, o au (ele
sunt pur şi simplu ceea ce sunt, ele sunt ‘‘în sine’’). Dar omul, spune acelaşi
Sartre, are conştiința că există. El există ‘‘pentru sine’’, de aceea el nu-şi
poate atribui nici o ‘‘natură’’, definită a prioi. În plus, în lucrarea
‘‘Existențialismul este un umanism’’, Sartre constată faptul că deosebirea
dintre un obiect şi o ființă umană este deosebirea dintre esență şi existență.
Conform existențialistului, în cazul obiectului, ‘‘esența precede existența’’,
spre exemplu, orice obiect există, dar înainte de a exista, el a fost gândit,
proiectat pentru o anume utilitate. Însă, în cazul omului, ‘‘existența precede
esența’’, căci omul mai întâi există, se naşte, şi după aceea se defineşte : la
naştere (inițial) el nu este nimic, dar apoi devine ceva, şi anume ceea ce el
însuşi doreşte (şi reuşeşte) să fie. Situațiile în care se manifestă libertatea
umană nu-i definesc limitele, ci numai facticitatea : nu-mi aleg corpul aşa
cum nu-mi aleg epoca în care trăiesc, dar depinde de mine ce sens voi da
acestui ansamblu de fapte care constituie situația mea în lume,
149
Totodată, la Jean Paul-Sartre, inconştientul este negat. Omul se
defineşte prin conştiință şi nu există inconştient psihologic. Negând
inconştientul, Sartre înlocuieşte psihanaliza clasică cu o psihanaliză
existențială. Însă, ‘‘Critica rațiunii dialectice’’, apărută în 1960, ridică
problema asupra evoluției gândirii lui Sartre, deoarece în această lucrare,
Sartre prezintă omul ca fiind în mod radical alienat în societățile feudală şi
capitalistă. Dacă în ‘‘Ființa şi neantul’’ studiază existența individuală, în
‘‘Critica rațiunii dialectice’’ studiază existența colectivă. Cu toate acestea,
toate afirmațiile fundamentale ale existențialismului sartrian sunt respinse
chiar de mişcarea filosofică ce i-au urmat : structuralismul (omul structuralist
nu mai este suma actelor sale, el este suma cuvintelor sale).
În schimb, marele merit al lui Sartre îl reprezintă faptul că reflexia
asupra libertății este proiectul esențial al filosofiei. Nu este însă vorba de a
discuta despre libertate, de a face din ea obiectul unei discuții abstracte, ci de
a o face să apară aşa cum se manifestă şi trăieşte.
Pe de altă parte, spune Nietzsche, conceptul de liber arbitru a fost
înființat din rațiuni psihologice, sau cel puțin din instinctul ascuns al
teologiilor de a face oamenii răspunzători. Acesta este motivul pentru care a
fost inventată doctrina liberului arbitru : ‘‘se dorea imputarea vinovăției’’, iar
inițiatorii ei, preoții şi conducătorii vechilor comunități, voiau să-şi creeaze
dreptul de a pedepsi. Din acest motiv ‘‘creştinismul e o metafizică de călău’’.
Pretutindeni Nietzsche vede manifestăru ale acestei filosofii, ce au dus la
decădere şi distrugere a voinței, a vieții însăşi. Această tendință provine din
fuga față de moarte şi față de pericol. Or, pericolul morții ascute instinctele
vieții : ‘‘ceea ce nu mă ucide, mă face mai puternic’’, spune Nietzsche la
începutul operei sale. Chiar dacă, pentru Blaga
‘‘opera lui Nietzsche este asemeni blocurilor de
piatră ale lui Michelangelo, pe care se remarcă
mâna unui geniu, dar care au fost lăsate
neşlefuite.’’
-, în ‘‘Genealogia moralei’’, Nietzsche a vrut să refacă ‘‘Critica rațiunii
pure’’, considerând că ideea critică este totuna cu filosofia, dar că la Kant,
tocmai această idee este ratată, fiind compromisă şi stricată nu numai ca
aplicație, ci chiar din principiu. Tocmai de aceea, filosofia voinței, după
părerea lui Nietzsche, trebuie să înlocuiască vechea metafizică : ea o distruge
şi o depăşeşte. Nietzsche consideră că a realizat cea dintâi filosofie autentică
a voinței ; toate celelalte nu erau decât ultime avataruri ale metafizicii.
Punctul în care are loc ruptura lui Nietzsche de Schopenhauer este
unul foarte precis : a şti dacă voința este una sau multiplă. Dacă
Schopenhauer ajunge să nege voința este, în primul rând, pentru că el crede
în unitatea faptului de a vrea, pentru că voința de a trăi este una în esența ei,
călăului i se întâmplă să înțeleagă că este una cu propria sa victimă. În plus,
150
ceea ce Schopenhauer visase, dar nu putuse să realizeze, prins cum era în
plasa kantianismului şi a pesimismului, Nietzsche duce la bun sfârşit, chiar
şi cu prețul rupturii de Schopenhauer : să traseze o nouă imagine a gândirii,
eliberând-o de poverile ce o apasă.
‘‘Principiul meu este că voința psihologilor
anteriori este o generalizare nejustificată, că
această voință nu există, că în loc să se
conceapă expresiile diverse ale unei voințe
determinate sub diverse forme, s-a eliminat
caracteristica voinței fiindu-i amputate
conținutul şi drirecția : este cazul, în primul
rând, al lui Schopenhauer ; ceea ce el numeşte
voință nu este decât un cuvânt gol. […] Acest
concept victorios al forței, grație căruia
fizicienii noştri l-au creat pe Dumnezeu şi au
creat universul, are nevoie de o nouă
completare ; trebuie să-i atribuim o vrere
lăuntrică pe care o voi numi voință de putere.’’
(Nietzsche)
Prin urmare, conceptul de forță este prin însăşi natura lui unul
victorios, şi aceasta deoarece raportul forței cu forța, aşa cum este el înțeles
în acest concept, este acela de dominație : dintre două forțe aflate în raport,
una e dominatoare, cealaltă e dominată. Totuşi, acest concept victorios al
forței are nevoie de o completare, iar această completare este ceva interior, o
vrere lăuntrică.Voința de putere se adaugă deci forței, dar ca un element
diferențiator şi genetic, ca element intern al producerii sale, făcând posibilă o
transmutație, o critică internă. Nietzsche consideră că Schopenhauer nu se
mulțumeşte cu o esență a voinței, şi face din voință esența tuturor lucrurilor,
‘‘lumea văzută din interior’’. Făcând din voință esența lumii, Schopenhauer
continuă să înțeleagă lumea ca pe o iluzie, ca pe o aparență, ca pe o
reprezentare.
Aşadar, voința de putere nu vrea să însemne că voința ar vrea
puterea. Voința de putere nu presupune nici un antropomorfism, nici ca
origine, nici ca semnificație şi nici ca esență. Voința de putere trebuie
interpretată cu totul altfel : puterea este cea care vrea în voință. Puterea este
în voință elementul genetic şi diferențiator. Din acest motiv, voința de putere
este esențialmente creatoare.
Cu toate acestea, esența voinței este descoperită –observă acelaşi
Nietzsche- de fiecare dată cu tristețe şi deznădejde. E ca şi cum esența voinței
ne-ar pune într-o situație imposibilă, insuportabilă şi înşelătoare (de ex.
Hobbes declara că voința de putere este ca într-un vis din care doar spaima
de moarte o face să iasă). Însă, aşa cum o concepe Nietzsche, filosofia voinței
151
are două principii, care alcătuiesc fericitul mesaj, « bunavestirea » : ‘‘Voința
mea întotdeauna vine să mă elibereze şi să-mi aducă bucurie’’.
Bibliografie
• Aslam, Constantin-‘‘Curs filosofie’’ - Beaufret , Jean-‘‘Lecții de
filosofie’’, Ed. Amacrod, Timişoara, 1999
• Cernica , Viorel-‘‘Proectele filosofiei kantiene’’, Ed. Institutul
European, Iaşi, 2004
• Codoban, Aurel-‘‘Introducere în filosofie’’,(
www.comunicare.codoban.ro/if.pdf)
• James, William-‘‘Pragmatismul’’ ,Ed. Timpul, Iaşi, 200
• Kant, Immanuel-‘‘Ideea critică şi perspectivele filosofiei moderne’’ –
Răspuns la întrebarea ‘‘Ce este luminarea ?’’ ; ‘‘Critica rațiunii
practice’’, Ed. Paideia, Bucureşti, 2000
• Mătăsaru , Nicolae-‘‘Actualitatea filosofiei lui Kant’’, Ed. AIUS,
Craiova, 2007
• Nietzsche, Friedrich-‘‘Aşa grăit-a Zarathustra’’, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 1994
• Nietzsche, Friedrich-‘‘Dincolo de bine şi de rău’’, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 1992
• Nietzsche, Friedrich-‘‘Despre genealogia moralei’’, Ed. Echinox,
Cluj, 1993
• Sartre , Jean Paul- ‘‘Ființa şi neantul’’, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004
• Schopenhauer ,Arthur-‘‘Lumea ca voință şi ca reprezentare’’, Ed.
Grinta, Cluj-Napoca, 2007
• Schopenhauer ,Arthur-‘‘Eseu despre liberul arbitru’’, Ed. Antet, 2010
• Scruton , Roger-‘‘Kant’’, Ed.Humanitas, Bucureşti, 2006
• Surdu , Alexandru -‘‘Filosofia modernă’’,Ed. Paideia, Bucureşti, 2002
• Zalomit , Ion- ‘‘Principiile şi meritele filosofiei lui Kant’’, Ed. Sim
Art, Craiova, 2008
• Filosofie-Analize şi interpretări, Ed. Antet, Bucureşti, 1996
 Mircea Florian-‘‘Immanuel Kant’’
 Sorin Pavel-‘‘Arthur Schopenhauer’’
 Edgar Papu-‘‘Friedrich Nietzsche’’
• Miroiu , Mihaela ; Miroiu, Adrian- ‘‘Manual de filosofie’’, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 2003
• Vergez ,André ; Haisman,Denis - ‘‘ Curs de filosofie’’, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 1995
Elev, Costea Vladimir Adrian, Locul II la Olimpiada Națională de

Filosofie, Gura-Humorului, Aprilie 2012, Colegiul Național George
Coșbuc, Motru, Gorj, Profesor coordonator, Conatantina Negrea
152
Istorie 2009
153
Clasa a IX-a
SUBIECTE
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul de lucru este de trei ore.
Subiectul I (40 de puncte)
Citiți cu atenție textele de mai jos:

A. „Întreg Egiptul este impărțit în mai multe regiuni care se numesc în
limba elenilor <<nomoi>> , fiecare ținut fiind cărmuit de un nomarh, însărcinat
să se îngrijească de tot ce interesează administrarea ținutului său. În afară de
aceasta, tot pământul Egiptului e împărțit în trei părți.Cea dintâi -și cea mai
întinsă- este a clasei preoților, cărora băstinașii îi idau cea mai mare cinstire(...).
Cea dea doua parte a pământului egiptean este aceea a regilor, care scot de aici
venituri mulțumită cărora pot să facă față cheltuielilor războiului și să-și
întrețină strălucirea curții(...). Cea din urmă parte a pământului egiptean este
stăpanită de așa numiții războinici și de toți aceia care trebuie să-și îndeplinească
îndatoririle ostășești(...).Mai sunt în Egipt înca trei clase de cetățeni
liberi:păstori, agricultori si meșteșugari.”
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)
B. „Faraonul Sesostris al III-lea trimise în Marea Roșie o flotă de patru

sute de corăbii, fiind cel dintâi egiptean care construi corăbii de război. Flota lui
Sesostris a pus stăpânire pe insulele din acea regiune, cum și pe întregul litoral
al mării Roșii, până în India. El însuși a pornit pe uscat cu armata lui de
pedestrași, aducând sub porunca-i întreaga Asie. Dar n-a străbătut doar acele
ținuturi pe care mai târziu avea să le cucerească Alexandru Macedon, ci a
pătruns până la cele neamuri în țara cărora regele macedonean n-a izbutit să-și
pună piciorul. Sesostris a trecut fluviul Gange și a înaintat prin India până la
Ocean”.
154
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)
1.Menționați, pe baza textului A, o informație referitoare la organizarea
administrativă a Egiptului.
4 puncte
2.Precizați, pe baza textului A,cea mai importantă categorie socială pentru
egipteni.
4 puncte
3.Menționați, pe baza textului B, două consecințe ale acțiunilor lui Sesostris
al III-lea.
6 puncte
4. Prezentați alte două popoare din Orientul Antic, în afara celui la care fac
referire textele A și B.
14 puncte
5. Formulați un punct de vedere referitor la atribuțiile faraonului, folosind
ca argumente câte o informație din textul A, respectiv,textul B.
12 puncte
Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaborați, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză depsre Europa
Occidentală în Evul Mediu, având în vedere:
-prezentarea unui fapt istoric referitor la criza Imperiului Roman și menționarea
a două consecințe asupra Europei Occidentale.
-menționarea a două grupe de popoare medievale din Europa Occidentală.
-prezentarea unei asemănări și a unei deosebiri în evoluția politică a Franței și a
Impeiului Roamno-German și precizarea câte unui conducător politic până în
secolul al XVI-lea.
-menționarea a două fapte istorice referitoare la arabi și Europa Occidentală.
-prezentarea unei caracteristici a societății feudale.
-formulați un punct de vedere referitor la evoluția Europei Occidentale în Evul
Mediu și susțineți-l printr-un argument istoric.
Notă!Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea

prezentării, evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de
vedere cu argumente istorice (coerența și pertinența argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea
succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în
limita de spațiu precizată.
155
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
SUBIECTUL I:
1. 4 puncte pentru menționarea, pe baza textului A, a oricărei informații
referitoare la organizarea administrativă a Egiptului.
2. 4 puncte pentru precizarea, pe baza textului A, a celei mai importante
categorii sociale pentru egipteni.
3. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului B, a oricăror două
consecințr ale acțiunilor lui Sesostris al III-lea;
(3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două popoare din Orientul
Antic, în afara celui la care fac referire textele A și B.
(3px2=6p)
câte 4 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin
evidențierea relației țici de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei
caracteristici;
(4px2=8p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici
referotoare la aspectul menționat;
5. 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la atribuțiile
faraonului;
câte 4 puncte pentru folosirea ca argumente a oricăror două informații
din textul A și B.
(4px2=8p)
Total 40 de puncte
SUBIECTUL AL II-LEA:
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la criza
Imperiului Roman;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat prin evidențierea
relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici:
referitoare la aspectul menționat;
 Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale crizei
Imperiului Roman asupra Europei Occidentale.
156
(2p x2 = 4p)
 Câte 2 puncte pentru menționarea a două grupe de popoare medievale
din Europa Occidentală;
(2p x 2 = 4p)
 Câte 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări și a oricărei
deosebiri în evoluția politică a Franței și a Imperiului Romano German;
(2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea asemănării și a deosebirii menționate
prin evidențierea relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei
caracteristici;
(3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici
 Câte 1 punct pentru precizarea câte unui conducător politic;
(1p x 2 =2p)
 Câte 2 puncte pentru menționarea a oricăror două fapte istorice
referitoare la arabi și Europa Occidentală;
(2px2 = 4p)
 2 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a societății feudale;
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate prin evidențierea
relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția
Europei Occidentale in Evul Mediu;
 3 puncte pentru folosirea ca argument a oricărei informații istorice.
Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 10 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins -
concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins: cuprins/ concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
• 2 puncte pentru evidențierea relației cauză-efect, astfel încât
compoziția să probeze înțelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezența parțială a relației cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relației cauză-efect;
• 1 punct pentru argumentarea istorică: (coerența și pertinența
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia);
157
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice;
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a
faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice;
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
• 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spațiu.
Total 50 de puncte
Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
Rezolvare
Prof. Negrea Nicolae
Subiectul I
1. Conform textului suport A, „Întreg Egiptul este împărțit în mai multe

regiuni care se numesc în limba elenilor «nomoi»" De asemenea, ,,...tot
pământul Egiptului e împărțit in trei părți. Cea dintâi - și cea mai întinsă - este a
preoților... Cea de-a doua partea a pământului egiptean este aceea a regilor... Cea
din urmă parte a pământului egiptean este stăpânită de așa-numiții războinici...”
Astfel, organizarea administrativă a Egiptului este una complexă, cele patruzeci
de nome (42 în alte surse istorice) în care era împărțit marcând începuturile,
bazele organizării administrative actuale (divizarea puterii in stat, condiționând
o mai bună organizare a acestuia).
2. Cea mai importantă categorie socială pentru egipteni, bazându-nc pe
textul A,era clerul (preoții, cei ce se roagă). Faptul că cea mai importantă parte
a Egiptului se află in posesia preoților („Cea dintâi - și cea mai întinsă - este a
preoților...”) demonstrează încrederea și cinstirea pe care o manifestă locuitorii
de rând față de aceștia (,,...căci băștinașii îi dau cea mai mare cinstire”). De
asemenea, având în vedere că Egiptul era dominat de viața religioasă
(divinizarea zeului RA - zeul Soarelui-, sincretismul realizat între zeul Ra și zeul
Amon. multitudinea de temple, sanctuare, închinate zeităților, caracterul
158
despotic - ideea de faraon, suveran ca și divinitate) demonstrează importanța
acestei clase sociale într-un mod evident.
3. Faraonul Sesostris al III-lea, „fiind cel dintâi egiptean care construi
corăbii de război", a trimis în Marea Roșie o flotă de patru sute de corăbii.
Consecințele acestei acțiuni s-au manifestat la nivelul cuceririlor teritoriale
(extindere teritorială), astfel că: „Flota lui Sesostris a pus stăpânire pe insulele
din acea regiune (Marea Roșie), cum și pe întregul litoral al Mării Roșii până în
India. De asemenea, pornind pe uscat cu armata lui de pedestrași, a adus „sub
porunca-i întreaga Asie”. Neînfricarea egiptenilor și caracterul lor de cuceritori
s-a manifestat și prin faptul că Sesostris al III-lea „a pătruns până la cele neamuri
în țara cărora regele macedonean n-a izbutit să-și pună piciorul. Sesostris a trecut
fluviul Gange și a înaintat prin India până la Ocean”.
4. Fiecare popor antic a contribuit într-o anumită măsură la evoluția
istoriei umanității. În (Egipt) Orient, egiptenii au făurit o înfloritoare civilizație
pe Valea Nilului. În Mesopotamia, așa-zisa „semilună fertilă”, sumerienii au dat
naștere primelor structuri politice statele (orașe-state, regate și imperii),
dezvoltând civilizații originale.
Sumerienii s au așezat în Mesopotamia, denumită de către grecii antici
„Semiluna fertilă a Orientului" sau „Țara dinte fluvii”, mai exact, dintre Tigru
și Eufrat. Originea acestora este nesigură, bănuindu-se că ar fi venit din est.
Aceștia trăiau organizați în triburi și uniuni de triburi, principala lor
ocupație fiind agricultura. Poziționarea favorabilă de care beneficiau (cele două
râuri), sursă de hrană (pește), de apă, dar și de materie primă pentru realizarea
locuințelor (stuf, papură) le-a condiționat într-un mod pozitiv existența.
În ciuda tuturor acestor caracteristici favorabile, periodicele revărsări ale
râurilor principale (asemeni Nilului la egipteni) i-au făcut pe sumerieni să
dezvolte un amplu sistem de irigații (contrar revărsărilor, în perioade de secetă)
și de îndiguiri (poduri) astfel masându-se întreaga populație spre realizarea unor
lucrări de amploare.
Cele două râuri le-au oferit sumerienilor posibilitatea de a-și manifesta
calitățile de navigatori și de comercianți, dezvoltând astfel o adevărată societate.
Așa cum am amintit antrior, sumerienii au creat primele structuri politice
statale, cele mai cunoscute orașe-state din acea perioadă fiind Ur, Uruk, Lagaș.
Nipur, Umma etc.
Un alt popor ce și-a manifestat existența în cadrul Orientului Antic a fost
cel al evreilor. Deși sursele istorice nu nu prezintă foarte multe detalii despre
evrei, sursele religioase (Biblia, Vechiul Testament) completează cu informații
prețioase.
Evreii au ocupat, din punct de vedere geografic, Palestina. Iscusiți
agricultori și meșteșugari, evreii au căutat să-și dezvolte nivelul de existență,
pornind către Egipt. Aici a avut loc o serie de conflicte, moment în care Moise
i-a scos pe evrei de sub robia egipteană (acest moment intitulându-se „Exodul”).
159
Moștenirea culturală pe care ne-au lăsat-o evreii este una aparte, ce
excelează prin bogăție, varietate și însemnătate istorică. Evreii au dat naștere
primei religii monoteiste (credința intr-un singur zeu), creștinismul (bazat pe
slăvirea lui lisus Hristos).
Influența evreilor asupra mozaicului cultural-religios a însuflețit întreaga
lume (actuală), respectiv de-a lungul timpurilor, condiționând caracterul
simbolic, spiritual al existenței umane. Astfel, popoarele Orientului Antic au
marcat evoluția majorității popoarelor lumii într-o serie largă de planuri
(administrație, cultură, organizare, știință etc.)
5. Principala caracteristică a Egiptului a fost monarhia despotică
(monarhism oriental). În acest caz, statul era condus de un faraon care era
considerat fiu de zeu sau chiar zeu în persoană (zeul Ra, al Soarelui). Astfel, el
avea puteri nelimitate, dispunând în întregime de viața supușilor săi și de stat, în
principal.
Atribuțiile faraonului se dezvoltau într-o serie largă de domenii, cum ar fi:
administrația, justiția (era judecător suprem), armata (uneori participa la lupte,
aflându-se in fruntea oștirii), religia (era preot suprem).
Aceste amănunte sunt prezentate și în textele suport A și B, atribuțiile
faraonului marcând domeniile amintite anterior, administrația („Întreg Egiptul
este împărățit in mai multe regiuni” conduse de nomarhii aflați în subordinea
faraonului), armata (”Faraonul Sesostris al III-lea trimise apoi în Marea Roșie o
flotă de patru sute de corăbii").
În opinia mea, faraonul avea atribuții mult prea mari în stat, dispunând după
propriul plac de desfășurarea lucrurilor. De asemenea, caracterul religios
insuflat acestuia atingea o cotă mult prea înaltă, divinizarea unui muritor
asemenea unui zeu denotând o oarecare lipsă a rațiunii, a simțului realității.
Cele două texte privesc, în principal, caracterul administrativ și militar. Din
acest punct de vedere, faraonii și-au demonstrat însușirile de buni organizatori
și conducători.
Modul în care ei conduceau statul se baza pe principiul „șef -supus”, celui
din urmă revenindu-i exercitarea tuturor ordinelor primite de la faraon.
De asemenea, în unele cazuri, faraonul participa el însuși la unele acțiuni
de importanță majoră pentru stat, marcând astfel un exemplu pentru supușii săi:
„El însuși a pornit pe uscat cu armata lui de pedestrași...”
In concluzie, consider că ideea de faraon reprezintă un adevărat model de
conducere, în care principiile organizării statului porneau de la faraon și erau
exercitate, uneori sub ordinul și prezența activă a faraonului, de către supuși.
160
Subiectul al ll-lea
Europa Occidentală în Evul Mediu
Evul Mediu a reprezentat intervalul temporal în care s-au manifestat

adevărate procese de creare a unei noi lumi (formarea popoarelor medievale),
cât și refacerea unor structuri ce au dominat Antichitatea (Imperiul Roman).
Începând cu dinastia Severilor, Imperiul Roman a intrat într-o criză ce avea
să-i determine sfârșitul. Pericolul extern (germanii), nesiguranța drumurilor
comerciale, persecutarea creștinilor au reprezentat doar câteva dintre elementele
ce aveau să contribuie la fărâmițarea unui Imperiu ce anterior, la începuturile
sale, impresiona prin întindere, organizare și influență civilizatoare.
De asemenea, nenumăratele lupte pentru tron și lipsa organizării în zonele
de graniță ale Imperiului au determinat părăsirea de către armatele romane a
unor zone de graniță (cum s-a întâmplat cu Dacia în anul 271).
În această situație de criză au apărut și o serie de reforme, menite să
îngrădească destrămarea. Astfel că Dioclețian a introdus „tetrarhia”, statul era
condus de patru persoane (doi auguști și doi caesari), puterea principală
revenindu-i, însă, tot acestuia. Această reformă avea menirea de a distribui
uniform sistemul de organizare, pentru o mai bună administrare a imperiului.
În această perioadă, Roma și-a pierdut caracterul de capitală unică, alte
orașe, ca Mediolanum (Milano, spre exemplu), conferindu-și acest statut.
In continuare, Constanin cel Mare a desființat tetrarhia, dezvoltând o serie
de reforme ce priveau domeniile administrativ, militar etc. în anul 330 acesta a
mutat capitala la Constantinopol, iar în anul 313, prin Edictul de la Milano, a
acordat libertate completă creștinismului.
Starea de fărâmițare a Imperiului continua însă, ceea ce l-a determinat pe
Teodosiu să împartă Imperiul în Imperiul Roman de Răsărit și în Imperiul
Roman de Apus (395).
Imperiul Roman de Apus a avut o existență efemeră, în anul 476, sub
conducerea lui Romulus Augustus, imperiul destrămându-se.
Destrămarea Imperiului Roman a determinat o serie de încercări de
refacere, din partea Imperiului Carolingian (în teorie unul roman) și din partea
Imperiului Romano-German. De asemenea, dispariția acestui imperiu, ce a
dominat din punct de vedere teritorial trei continente vreme de mult timp, a creat
posibilitatea popoarelor din Europa Occidentală de a beneficia de pe urma
acestui fapt.
Aceste evenimente petrecute în perioada Evului Mediu s au desfășurat
aproximativ concomitent cu formarea popoarelor medievale, fenomen
determinat in principal de dispariția Imperiul Roman de Apus, dar și de apariția
popoarelor barbare care au ocupat fostele zone ale Imperiului. Dintre aceste
popoare nou formate putem aminti: popoarele germanice, cele romanice
(italienii, francezii, spaniolii, portughezii, românii), slavii și arabii. Dintre cele
161
amintite, popoarele romanice marchează caracterul occidental, iar celelalte
(două) cel oriental.
Deși Imperiul Roman de Apus a fost fărâmițat, Franța și Imperiul Romano-
German au constituit cel puțin o continuare a celui dintâi. În timp ce Răsăritul
cunoștea afirmarea Imperiului Bizantin, Apusul se dezvolta pe două căi:
unificarea teritorială și centralizarea politică in Franța, Spania, Anglia și
menținerea fărâmițării politice in Imperiul Romano-German și Italia.
Deși atât de apropiate în plan geografic, Franța și Imperiul Romano-German
erau total diferite din punct de vedere al structurii. Astfel, în timp ce teritoriile
din Franța se strângeau sub sceptrul regal al unui stat centralizat. Imperiul
Romano-German rămânea fărâmițat din pricina luptelor politice realizate atât la
nivel intern, cât și extern.
Cele două state au avut in comun acțiunea papalității in viața politică, fapt
ce a determinat anumite schimbări în plan politic (monarhia absolutistă în
Franța, „lupta pentru învestitură’’ in Imperiul Romano-German). Unul dintre cei
mai importanți conducători politici din Franța. conducător ce a schimbat direcția
politică și de conducere a statului (ereditatea regalității) a fost Hugo Capet. În
planul Imperiului Romano-German. unul dintre cei mai de seamă conducători a
fost Otto I (cel care a reunit ducatele germanice și a dus o politică activă, menită
să creeze un stat creștin, după modelul Imperiului Carolingian).
Revenind la formarea popoarelor medievale, arabii au reprezentat un popor
ce a dominat Peninsula Arabică. Aceștia erau impărțiți în două grupe (la nord se
aflau beduinii. Din punct de vedere al organizării, aceștia erau reuniți în triburi
și uniuni de triburi, conduse de un emir sau de un șeic.
Viața arabilor era condiționată de planul spiritual, islamismul reprezentând
ghidul existenței lor.
Un eveniment important ce a avut loc în cadrul acestui popor a fost
„Djihadul” sau ,,Jihadul”, Războiul Sfânt, dus de către arabi pentru supremația
islamismului.
Arabii au creat o societate civilizată preponderent urbană, dezvoltând acest
mediu (orașe ca: Cordoba, Cairo etc.)
Islamismul dezvoltat de arabi a marcat in mod deosebit panteonul religiilor
lumii, mai ales in cadrul oriental, anul 622 fiind anul I al erei islamismului
(momentul distrugerii celor 300 de idoli de către Mohamed, ce împodobeau
capitala de la momentul respectiv).
În timpul Evului Mediu, în jurul anului 1000, sistemul reprezentativ era
ierarhia feudală. Aceasta nu reprezenta doar sistemul la propriu, ci și categoriile
sociale dominante, cât și normale, impuse de acest sistem. Caracteristicile
ierarhiei feudale erau: legăturile personale și pământul.
Societatea feudală se bazează pe o schemă trifuncțională: bellatores (cei ce
luptă, seniorii și vasalii), oratores (cei ce se roagă, clerul) și laboratores (cei care
muncesc), cei din urmă dezvoltând baza materială a societății feudale.
162
Acest tip de organizare a dominat Evul Mediu, determinând schimbarea
ideologiei de organizare a multor state.
În aceeași perioadă, în Europa Occidentală se realiza o luptă de dezvoltare,
în principal, de extindere teritorială. Atât Imperiul Carolingian, cât și Imperiul
Romano-Gcrman au încercat să refacă ceea ce a fost Imperiul Roman. În cadrul
Imperiului Carolingian, Carol cel Mare a marcat o perioadă de înflorire din toate
punctele de vedere (el fiind încoronat de către papă ca și împărat la data de 25
decembrie 800). Ulterior, prin centralizarea politică și unificarea teritorială a
Franței, Spaniei și Angliei, Europa Occidentală a dobândit un caracter de
evoluție. Imperiul carolingian era doar in teorie unul roman, practic, cuprinzând
doar Galia și o parte din Italia.
În cadrul Imperiului Romano-german, din secolul al XV-lea „Sfântul
Imperiu Roman de neam germanic”, romanitatea a evoluat în mod diferit,
fărâmițarea politică trădând încercarea de a realiza un imperiu asemenea celui
Roman, de neînfrânt.
Astfel, Europa Occidentală a evoluat într-un mod unic, sub umbra
Imperiului Roman, un imperiu imposibil de refăcut in totalitate, caracteristicile-
i unice neputându-i fi copiate.
163
Clasa a X-a
SUBIECTE
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul de lucru este de trei ore.
Subiectul I (40 de puncte)

Citiți cu atenție textele de mai jos:
A. „1. Să respecte față de locuitorii acestor principate (...) amnistia absolută
(...) în favoarea tuturor acelora care ar fi comis vreo crimă sau ar fi bănuiți de-a
fi avut intenția să dăuneze intereselor Sublimei Porți (...)
2. Să nu împiedice exercitarea liberă a religiei creștine.
3. Să nu impună acestor popoare nicio contribuție sau plată pentru toată
durata războiului și chiar din cauza devastărilor la care au fost supuse să le
socotească achitate de orice impozite pentru doi am (...)
10. Poarta consimte ca, după cum o vor cere împrejurările in aceste
principale, miniștrii curții imperiale a Rusiei care își au reședința pe lângă ea să
poată vorbi în favoarea lor (a Principatelor) și făgăduiește a-i asculta...
(Tratatul de la Kuciuk~Kainargi, 1774)
B. „Durata de guvernare a hospodarilor* să nu mai fie limitată la
șapte ani, ca in trecut, ci ei să fie de acum înainte investiți cu această demnitate
pe viață (...)
Orașele turcești așezate pe malul stâng al Dunării, ca și teritoriile lor (raiale)
vor fi înapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum înainte cu acest principat (....)
În consecință, Valahia și Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de a
furniza grânele și alte mărfuri de consum, oile și lemnul de construcție pe care
erau obligate să le livreze mai înainte.”
(Tratatul de la Adrianopol, 1829)
* domnitori

1. Menționați, pe baza textelor A și B, câte o prevedere economică
favorabilă Principatelor.
6 puncte
2. Menționați, pe baza textului A, o modalitate prin care Rusia își sporește
influența în Principate.
4 puncte
3. Precizați, pe baza textului B, o prevedere teritorială.
4 puncte
4. Prezentați un act cu valoare constituțională, adoptat în Principate, sub
influența Rusiei în perioada următoare Tratatului de la Adrianopol.
164
7 puncte
5. Prezentați o acțiune revoluționară desfășurată în spațiul românesc în
secolul al XIX-lea.
7 puncte
6. Formulați un punct de vedere referitor la concesiile politice făcute de
Imper Otoman in perioada 1774-1829, folosind ca argumente câte o informație
din textele A și B.
12 puncte
Subiectul al ll-lea (50 de puncte)

Elaborați, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre Franța în secolele
XVIII-lea -al XIX-lea, având în vedere:
- menționarea a doua principii iluministe și numirea a doi reprezentanți;
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la Revoluția Franceză,
desfășurate secolul al XVIII-lea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la organizarea politică a Franței
napoleonier
- menționarea a două consecințe ale acțiunilor întreprinse de Napoleon
Bonaparte, planul politicii externe;
- menționarea unei acțiuni revoluționare desfășurate în Franța în secolul
al XIX-lea și precizarea unei consecințe;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea Franței in relațiile
intemaționt din a doua jumătate a secolului al XlX-lea;
- formularea unei opinii referitoare la evoluția Franței în perioada
menționată și susținerea acesteia prin două fapte istorice.
prezentării, evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de
vedere cu argumente istorice (coerența și pertinența argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzii respectarea
succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea
eseului în limita de spațiu precizată.
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
SUBIECTUL I:
1. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textelor A și B, a oricăror prevede
economice favorabile Principatelor.
(3p x 2 = 6p)
2. 4 puncte pentru menționarea, pe baza textului A, a oricărei modalități prin ca
Rusia iși sporește influența în Principate.
3. 4 puncte pentru precizarea, pe baza textului B. a oricărei prevederi teritoriale;
165
4. 3 puncte pentru menționarea oricărui act cu valoare constituțională, adoptat
Principate, sub influența Rusiei în perioada următoare Tratatului de la
Adrianopol;
4 puncte pentru prezentarea actului menționat, prin evidențierea relației de
cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
referitoare aspectul menționat;
5. 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni revoluționare desfășurată în
spațiul românesc in secolul al XIX-lea;
4 puncte pentru prezentarea acțiunii revoluționare menționate;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplar/a unei caracteristici
6. 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la concesiile
politice făcute de Imperiul Otoman în perioada 1774-1829;
câte 4 puncte pentru folosirea ca argumente a oricăror două informații din
textul A, respectiv, B.
(4px2=8p)
Total 40 de puncte
SUBIECTUL AL II-LEA:
 câte 2 puncte pentru menționarea a oricăror două principii iluministe;
(2p x 2 = 4p)
 câte 1 punct pentru numirea a oricăror doi reprezentanți ai
iluminismului;
(1p x 2 = 2p)
 câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare
la Revoluția Franceză, desfășurate in secolul al XVIII-lea;
(2p x2 = 4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menționate prin
evidențierea relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei
caracteristici;
(3p x 2 = 6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la organizarea
politică a Franței napoleoniene;
relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct peniiu utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici
166
 câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale
acțiunilor întreprinse de Napoleon Bonaparte, în planul politicii externe;
(2p x 2 = 4p)
 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni revoluționare, desfășurate
în Franța, în secolul al XIX-lea;
 2 puncte pentru precizarea oricărei consecințe a acțiunilor
revoluționare, desfășurate in Franța, în secolul al XIX-lca;
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la implicarea
Franței îr relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lca;
relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu' a unei caracteristici;
câte 1 punct pentm utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici
 2 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la evoluția
Franței, în penrioada menționată;
câte 2 puncte pentru folosirea ca argument a oricăror două informații
istorice.
(2px2p=4)
astfel:
• 2 puncte pentru structurarea textului (introducere cuprins concluzii);
1 punct pentru introducere/ cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
• 2 puncte pentru evidențierea relației cauzâ-efect. astfel încât
compoziția să beze înțelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezența parțială a relației cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relației cauză-efect;
• 1 punct pentru argumentarea istorică; (coerența și pertinența
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia);
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice:
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice logice a
faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
• punct pentru respectarea limitei de spațiu;
167
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spațiu.
Total 50 de puncte
Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
Rezolvare
Prof. Negrea Nicolae
Subiectul I
1. Prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, Principatelor nu li se
impune „nicio contribuție sau plata pentru toată durata războiului și chiar din
cauza devastărilor la care au fost supuse să le socotească achitate de orice
impozite pentru doi ani’’. Tratatul de la Adrianopol prevede că „Valahia și
Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de a furniza grânele și alte mărfuri
de consum, oile și lemnul de construcție pe care erau obligate să le livreze mai
înainte” (către Imperiul Otoman).
2. În baza Tratatului de la Kuciuk-Kainargi. „Poarta consimte ca,
după cum o vor cere împrejurările în aceste principate, miniștrii curții imperiale
a Rusiei care își au reședința pe lângă ea să poată vorbi in favoarea lor (a
Principatelor) și făgăduiește a-i asculta... ” Momentul Kuciuk-Kainargi (1774)
marchează trecerea Principatelor sub protectorat rus, în urma înfrângerii turcilor
în războiul din 1768-1774.
3. Prin tratatul de la Adrianopol, „orașele turcești așezate pe
malul stâng al Dunării, ca și teritoriile lor (raiale) vor fi împărțite Valahiei,
pentru a se uni de acum înainte cu acest principat".
4. După finalizarea războiului ruso-turc din 1828-1829, în 1829
se încheie Tratatul de la Adrianopol, care reconfirmă protectoratul rus asupra
Principatelor și pregătește adoptarea Regulamentelor Organice. Aprobate în
1831 în Țara Românească și în 1832 in Moldova, acestea vor avea un statut
similar unor constituții pentru cele două Principate. Contele Pavel Kiseleff,
însărcinat cu această problemă, a oferit Regulamentelor Organice o structură
mai liberală decât actelor emise în Rusia, dând Principatelor o structură a
societății și a vieții politice asemănătoare, fapt care va fi favorabil, privind
retrospectiv, viitoarei uniri din 1859. Domnitorii urmau să fie aleși, urmând apoi
și confirmarea Curții. În Țara Românească, Ghica apoi Bibescu, iar în Moldova
Sturdza au format seria domniilor regulamentare, până în momentul izbucnirii
revoluției pașoptiste. Regulamentele Organice prevedeau separarea puterilor în
stat, reglementarea relațiilor sociale, fixau numărul de zile de muncă pentru
168
clăcași, aveau referiri juridice, administrative și politice care i-au făcut pe unii
istorici să afirme chiar că rușii au „experimentat" în Țările Române o politică
mai liberală decât a lor.
5. Una dintre acțiunile revoluționare din spațiul românesc, în
secolul al XIX-lea, a constituit-o revoluția condusă de Tudor Vladimirescu
(1821). Începând cu a doua parte a secolului al XVIII-lea, boierimea locală
începuse să se manifeste împotriva domniilor fanariote, cei mai învățați boieri
îndreptându-și în acest sens privirea către marile puteri europene. După
îndepărtarea lui Napoleon și Congresul de la Viena (1815), în ciuda politicii
antirevoluționare a marilor puteri, încep să acționeze în scopuri revoluționare
societăți secrete, între care și Eteria. Pornită de la Odessa, ea va aduna în jurul
său, în ideea independenței poporului grec și a refacerii gloriei sale de odinioară,
pe domnii fanarioți, negustori și boieri greci, dar și un mic boier din zona
Olteniei, Tudor Vladimirescu. Totul în contextul în care obiectivul românilor
era îndepărtarea influenței turcești asupra Principatelor. Eteria îl cooptează in
rândurile sale inclusiv pe Tudor Vladimirescu, însă, după părerea mai multor
istorici, în momentul semnării angajamentului, lui Tudor nu îi fuseseră aduse la
cunoștință datele exacte și reale privitoare la Eterie. Mișcarea se bucura inițial
de sprijin rusesc, însă, oficial țarul nu a confirmat niciodată. Mai ales după
congresele Sfintei Alianțe de la Laybach (Liubliana), el și-a retras orice sprijin
pentru mișcarea greacă, chiar dacă avea interesul slăbirii Imperiului Otoman.
Intenția eteriștilor era să folosească Principatele drept trambulină pentru
acțiunile lor militare. În ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu dă curs
„Proclamației de la Padeș", un program revoluționar. Însoțit de cetele de
panduri, el va înainta către București, unde va ajunge la finele lui martie 1821,
va prelua puterea și va conduce asemeni unui adevărat domn pentru circa două
luni. Programul său nu s-a îndreptat spre sprijinul Eteriei, cum se preconizase,
ci s-a organizat contra domnilor fanarioți, a stăpânirii turcești, a boierilor
importanți etc. Tudor voia întemeierea unei armate a țării, instituirea unui sistem
organizat de învățământ pe cheltuiala Bisericii, domnii pământene. El a
abandonat principiile eteriste pentru a nu favoriza intervenția turcilor asupra
Țării Românești. Cu un program dezorganizat, considerat trădător de eteriști,
presat din exterior de turci, cu o susținere din partea propriilor trupe care începea
să scadă din cauza stricteții sale (ordonase uciderea căpitanului Urdăreanu, spre
exemplu, care era extrem de iubit de soldați), Tudor se va retrage din București
la 15 mai 1821. În tabăra sa, el e prins de eteriști, judecat și executat. Trupele
turcești au pătruns in Țara Românească și i-au înfrânt pe eteriști, mai marcant
fiind succesul de la Drăgășani. Mișcarea s-a dezintegrat in teritoriul românesc,
ultimele bastioane, câteva mănăstiri moldovenești fiind bombardate de turci.
Deși înfrântă, revoluția lui Vladimircscu a reintrodus domniile pământene
începând cu 1822, a adus în vederea marilor puteri europene situația românilor
și s-a încadrat în valul revoluționar de pe continent din aceeași perioadă.
169
6. În perioada cuprinsă între Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Tratatul
de la Adrianopol, Imperiul Otoman, aflat într-un declin constant, a continuat să
facă Rusiei concesii politice și teritoriale, însă și austriecilor. După Pacea din
1774, se instituie asupra Principatelor protectoratul rus, în baza apărării
orodoxiei în Balcani (un principiu nu tocmai real): ..Poarta consimte ca (...)
miniștrii curții imperiale a Rusiei care își au reședința pe lângă ea să poată vorbi
în favoarea lor (a Principatelor) și făgăduiește a-i asculta...". În 1775 e semnată
Convenția de la Constantinopol, care cedează Bucovina către austrieci, care au
motivat necesitatea unei treceri mai ușoare spre sudi Poloniei. Nemulțumirea
domnului moldovean i-a adus acestuia moartea în 1777, când la ordinul
sultanului a fost executat. Războiul din 1787-1792, încheiat cu Pacea de la
Șistov (1791) și Iași (1792) aducea Rusia la granița moldoveana pe Nistru
(Turcii cedau teritoriul până la acest râu, de la Bug spre vest). Încheierea
războiului din 1806-1812 cu pacea de la București, semnată la hanul lui Manuc-
Bei, un armean, consemnează pierderea Basarabiei. Semnarea acestei păci e
controversată pentru că, la scurt timp, Napoleon a atacat Rusia (campania din
1812) și sultanul fusese înștiințat de iminența acestui fapt. El nu a dorit însă să
reziste până la atacul lui Napoleon și a încheiat pacea, pentru care Dumitrache
Moruzi, sfetnic al sultanului, a fost apoi executat. În 1828-1829 arc loc un nou
conflict militar, finalizat cu Tratatul de la Adrianopol. Acesta confirmă statutul
protector al Rusiei asupra Principatelor și consemnază cedarea raialelor turcești
de la Dunăre către români: „Orașele turcești așezate pe malul stâng al Dunării,
ca și teritoriile lor (raiale) vor fi împărțite Valahiei”. Asemenea, devenea liber
comerțul pe Dunăre. Penoada de declin a turcilor influențează Principatele din
perspectiva în care acestea erau într-un proces de integrare la periferia lumii
otomane. Problema Orientală consemnează un șir de conflicte între marile puteri
în care românii, nesemnificativi ca număr, își vor apăra propriile valori,
orientându-sc inițial către ruși, apoi către vestul Europei. Modificările
teritoriale, poziția strategică a Principatelor, purtarea de lupte pe teritoriul lor
vor avea un efect nefast, împotriva căruia locuitorii autohtoni se vor manifesta
prin mișcări precum revoluția de la 1821.
Subiectul al II-lca
Franța, în perioada secolelor XVIII-XIX
Încă din perioada medievală, Franța, prin poziția pe continent, prin

politică și chiar prin demografia sa (număr mare de locuitori) s-a afirmat ca mare
putere europeană și nu numai. Secolul al XVIII-lea este perioada așa numitelor
”revoluții atlantice", care au debutat mai întâi în SUA, transmițându-se și în
Lumea Veche cu o repeziciune deosebită. Înainte de a atinge Franța, revoluția a
pornit în Belgia. O parte dintre liderii mișcării de aici, după ce revoluția a fost
înfrântă, s-au retras în Franța. Revoluția care a izbucnit aici în 1789 s-a bucurat
170
de sprijinul acestora, însă a rămas în istorie prin amploarea ei, prin principiile
promovate și prin pregătirea ideologică fără precedent.
Situația Franței înainte de 1789 era dificilă. Cu o populație în creștere
(a ajuns la cca 28 milioane dc locuitori), cu venituri duble față de ale Rusiei și
triple față de ale Prusiei, statul nu făcea față totuși. Deficitul economic de după
războiul de 7 ani a fost adâncit de susținerea coloniilor americane pentru
obținerea independenței. Miniștrii care au urmat la conducere după război, cu o
politică dc împrumuturi sau de economii, s-au lovit de opoziția Parlamentului.
Social, se păstraseră vechile stări medievale (elenii și nobilii - privilegiați, în
timp ce starea a III-a avea o situație precară). Criza agricolă, concurența engleză
în industrie (în Franța se simțea primul val al revoluției industriale), problemele
sociale au alimentat revolta. Încă din prima jumătate a secolului, însă, scriitorii
iluminiști avertizează asupra inegalităților sociale, problemelor claselor
neprivilegiate și corupției. Ei propuseseră schimbări în toate domeniile statului:
social, religios, politic și economic. Diderot susținea, prin deism, că singura
datorie a omului era aceea de a fi fericit, contestând Biserica. Se recunoștea
existența divinității, dar numai in condițiile în care crease Universul și îl lăsase
să funcționeze singur. Politic, Montesquieu și Voltaire susțineau un regim
monarhic constituțional, bazat pe separarea puterilor in stat, egalitatea în fața
legii, limitarea puterii suveranului. Rousseau merge chiar mai departe, aducând
în vedere republica și reprezentativitatea. Pe plan economic, curentul fiziocrat
promova agricultura, în timp ce alți iluminiști, precum Adam Smith, favorizau
industria, concurența. Pornind de la situația internă gravă și animată de aceste
idei, populația franceză întreprinde mișcările revoluționare de la 1789. Pentru a
face față dificultăților, regele hotărăște să convoace in 1789 Adunarea Stărilor
Generale, care nu mai fusese chemată de mai bine de 150 de ani. Decizia va
provoca revoluția, fiind neinspirată și adoptată la sfatul persoanelor din jurul
regeluii (Ludovic al XVI-lea era o persoană bine intenționată, dar nu făcea față
situației). Așa cum ceruseră Caietele de doleanțe, în mai 1789 e convocată
Adunarea Stărilor Generale, care îi întrunește și pe neprivilegiați. În urma unui
conflict cu regele asupra votului pe stări sau individual, ci se proclamă separat
Adunarea Națională apoi, prin aderarea celorlalte două stări, Constituantă.
Încercările de opoziție ale regelui și chemarea trupelor la Paris agită și mai mult
situația, iar Bastilia este distrusă. Satele se răscoală și ele și, de teama acestor
mișcări, la 4 august 1789 Constituanta denunță drepturile și privilegiile feudale,
instituind egalitatea între francezi. La 26 august e dată Declarația Drepturilor
Omului și ale Cetățeanului”. În perioada următoare, după ce Parisul și
Constituanta au trecut sub controlul grupurilor de presiune, se afirmă, în lipsa
partidelor politice, Clubul Iacobinilor și cel al Cordelierilor. În 1791 e adoptată
o Constutuție care prevedea formarea unei Adunări legislative reprezentative. În
același an se decide ca preoții să depună jurământ civil, ceea ce îl nemulțumește
pe papă. Regele înceacă să fugă din țară, dar e prins la Varennes din cauza
171
trăsurii luxoase cu care călătorea (P. Milza, Berstein, „Istoria Europei”).
Adunarea Legislativă se întrunește în octombrie 1791, insă problemele Franței
erau departe de a fi soluționate. Marile puteri,din afară, iși doreau atacarea
Franței, același lucru îl dorea Ludovic al XVI-lea, care spera să refacă, astfel,
absolutismul. Revoluționarii credeau că vor putea, prin război, să consolideze
revoluția. În concluzie, la 20 aprilie 1792 războiul a izbucnit. Începutul a fost
nefast pentru francezi, care, trădați de generali, slab instruiți, minați de
complotul regelui cu suveranii europeni, vor pierde bătălie după bătălie.
Manifestul ducelui de Brunswick, liderul armatei prusace, care ajunge foarte
aproape de Paris, afirmă pe față trădarea lui Ludovic, care este arestat. Începe,
tot de teama trădării, „Prima teroare”, care face victime în rândul nobililor.
Decretarea mobilizării generale face ca efectivele militare franceze să
sporească, rezultatul fiind și prima victorie: cea de la Valmy, la 20 septembrie
1792. Aceasta marchează începutul cuceririlor Franței. Goethe, prezent pe
câmpul de luptă, a afirmat mai târziu, că ea a fost impactul din care lumea a
început să se schimbe (Francois Blucher - „Vorbe celebre în istoria umanității”).
Politic, conducerea Franței va fi una girondină. Moderați, aceștia vor fi totuși
nevoiți să decidă uciderea regelui și a familiei sale, fapt care are ca rezultat
formarea coalițiiu anti franceze. Continuarea războiului și problemele interne
determină înlocuirea. Convenției girondine (1792-1793) cu cea montagnardă
(1793-1794), mai radicali, care impune cultul rațiunii, practică teroarea, dă la 17
septembrie 1793 Legea suspecților, aduce prețuri maximale pentru toate
produsele de primă necesitate etc. Constituția din 1793. care este adoptată,
rămâne să fie pusă în aplicare după încheierea războiului. La 23 august 1793 e
declarată mobilizarea întregului popor francez la lupta contra suveranilor
absolutiști. Efectul constă în transformarea războiului de apărare în anul de
cucerire, în timp ce pe scena politică, profitând de liniștea creată, Robespierre îi
elimnă pe Danton și grupul său și grupul Hebert, instituind dictatura și înăsprind
teroarea. Conducerea sa era scurtă, fiind eliminat în iulie 1794 și ucis. Se
instituie o conducere moderată, thermidoriană (iulie 1794-octombrie 1795). care
readuce revoluția la vechile scopuri. ”Mlaștina" și „Câmpia”, grupurile din
Convenție, vor aplica, prin Constituție, o conducere a statului in care puterea
aparține la 5 directori în plan executiv, iar legislativ, Consiliului Bătrânilor și
Consiliului celor 500. Regimul proaspăt impus va avea însă multiple fisuri,
provocând mișcări asemeni „Conspirației egalilor” a lui Babeuf (John Barbcr,
„Istoria modernă a Europei”), mișcări care vor permite afirmarea unor generali
tineri precum Napoleon Bonaparte. După recucerirea Toulon-ului de la englezi
și oprirea mișcărilor pariziene, el este numit de Directorat în fruntea armatelor
din Franța, în luptele contra Prusiei. În mai puțin de un an a obținut 12 victorii,
în timp ce la Pacea de la Campo Fomio s-a afirmat ca om politic. Napoleon
întreprinde apoi campania din Egipt, pentru a lovi în Anglia. Deși bătălia de la
Abukir este controversată pentru el, cucerirea Egiptului face din campanie un
172
succes. Încercuit de navele engleze, Napoleon reușește să se întoarcă în Franța,
din această campanie, informat constant de fratele său Lucien (unul din
directori), el dă lovitura de stat de la 18 Brumar (9 noiembrie), instituind
Consulatul. Acesta prevedea la conducerea statului o conducere a 3 consuli intre
care rolul dominant revenea lui Napoleon. Se confirmau temerile referitoare la
fragilitatea democrației franceze, pentru că prin Constituția Anului VIII, care a
fost adoptată, scădeau prerogativele Adunării Legislative și se instituia un
amestec larg al consulilor în zona acesteia. Țara e împărțită în departamente
conduse de prefecți, iar poliția, condusă de Fouche, cenzurează toate mediile
sociale, inclusiv profesori și programa școlară. Asemeni, se consemnează că în
doar câțiva ani de la instituirea conducerii napoleoniene numărul ziarelor a
scăzut de la 12 la 4 (Th. Ulood, „Franța sub Napoleon”). Consulatul e insă
perioada prolifică a lui Napoleon: e întemeiată Banca Franței (1800), se instituie
Legiunea de Onoare (1802), sunt emise Codurile napoleoniene (Civil, Penal,
Criminal, Comercial). Acestea din urmă, în spiritul autorității, prevăd autoritatea
bărbatului în familie, livretul de muncă pentru lucrători, dar și reintroducerea
sclaviei in colonii. Prevederile lor liberale sunt, însă, multiple. Dezvoltarea
economiei și creșterea unei clase de privilegiați facilitează politica externă a lui
Napoleon, care înfrânge o nouă coaliție antifranceză, cea din 1799, în care
intrase și Turcia in urma actelor întreprinse de Napoleon în Egipt. Victoriile de
la Marengo și Hohenlinden consacră păcilc de la Lunevillc (1801) și cea de la
Amiens (1802), cu Prusia și Anglia, care îi aduc Franței o pace scurtă după un
deceniu de lupte și îi dau malul stâng al Rinului, Belgia și dominația asupra
Peninsulei Italice. În urma acestor succese. Napoleon e numit în 1804 prim-
consul pe viață, iar în 1804 devine împărat. Angajat în noi conflicte militare, în
1805 e înfrânt pe mare, la Trafalgar, de amiralul Nelson, în timpul conflictelor
cu o nouă coaliție formată contra Franței.Iese victorios, insă, la Ulm și Austerlitz
contra Prusiei, la Jena contra Prusiei și la Friedland și Eylau contra rușilor cu
care încheie pacea de la Tilsit. Apogeu al politicii napoleoniene, ea marca o
alianță cu țarul Alexandru I, care semna blocada contra Angliei declarată la
Beirlin în 1806. Aceasta avea rolul de destabilizare a economiei engleze: pentru
a etanșeiza blocada, Napoleon a fost nevoit să cucerească Portugalia. Spania,
statul Papal. Acestea se vor ridica împotriva sa, obligându-l să maseze aici trupe
importante. Pentru că țarul însuși nu respectă blocada și din cauza divergențelor
asupra zonei Balticei și Varșoviei, în 1812 Napoleon inițiază campania contra
Rusiei. Îl înfrânge pe Kutuzov la Borodino. ocupă Moscova, dar iarna și reacția
locuitorilor (pustiirea țării) il obligă să se retragă. În stepele rusești el va pierde
cea mai mare parte a „Marii armate”. întorcându-se cu circa 20.000 de soldați.
El însuși va scăpa fugind pe o sanie. Încurajat de acest succes, Alexandru I
formează o coaliție contra Franței, care iese victorioasă în 1813 la Leipzig
(Napoleon nu se mai bucura de același sprijin al maselor, armata era decimată,
intervenise criza agricolă). El abdică și e trimis în exil pe insula Elba. În Franța
173
sunt restaurați Bourbonii, prin Ludovic al XVIII-lea Divergențele dintre aliați
facilitează întoarcerea împăratului în cele „100 de zile”, când, după ce debarcă
în Franța, sprijinit de Ney, revine la Paris. În palatul părăsit în grabă de Ludovic
al XVIII-lea el găsește un act secret de colaborare a Franței cu Austria contra
Rusiei, încheiat in luna ianuarie a aceluiași an, pe care îl trimite țarului. Acesta
nu colaborează însă, și la fel fac și celelalte puteri. Napoleon e înfrânt din nou
în 1815,la Waterloo, fiind îndepărtat definitiv și exilat în insula Sfânta Elena.
Politica sa a produs, în plan extern, răspândirea sentimentului național, a animat
popoare la lupta pentru eliberare (în mod paradoxal), a creat un sistem de alianțe
pe continent și a produs modernizarea statelor cucerite (exemplu: episodul lena,
după 1806). În 1815, prin Congresul de la Viena, unde un rol marcant din partea
Franței l-a avut Talleyrand, se consacră întoarcerea Franței la granițele sale din
1792 (sub Napoleon se extinsese în Spania, Portugalia, Westfalia, domina zona
germanilor prin Confederația acestora). Era păstrată Corsica, pentru că
Republica Genoveză nu a mai fost refăcută, iar pe tron se aflau Bourbonii:
Ludovic al XVIII-lea a emis o Chartă constituțională care lărgea dreptul la vot
și avea o serie de prevederi liberale, însă urmașul său la tron, Carol al X-lea
(1824-1830) a guvernat abuziv. În 1830 izbucnește revoluția, e îndepărtat și e
instituită monarhia constituțională prin Ludovic Philippe, „regele burghez”
(John Barbcr, „Istoria Europei modeme”). În 1848, când valul revoluționar
cuprinde Europa e atinsă și Franța. În februarie, regele fuge în Marea Britanie și
se instituie o conducere provizorie care proclamă dcptul la muncă și Atelierele
naționale. Întemeierea unei conduceri stabile în urma alegerilor din aprilie
determină desființarea Atelierelor, însă la 4 iunie, fapt; care scoate muncitorii în
stradă (23-26 iunie). Generalul Cavaignac intervine în forță, mii de oameni fiind
arestați sau deportați. În septembrie e adoptată Constituția prin care Franța se
proclama republică, în urma alegerilor, în decembrie 1848, președinte al ei fiind
ales, ca urmare, Ludovic Napoleon Bonaparte (nepotul luiNapoleon I). În 1852
acesta va proclama al doilea imperiu, va susține marile puteri în războiul Crimeii
contra Rusiei (1X53-1856) și va fi favorabil mișcărilor de eliberare ale
popoarelor din sudul Europei. Astfel, la Conferința de Pace de la Paris (1856)
susține unirea Principatelor Române, iar mai târziu, la intervenția lui Ion
Bălăceanu, îl numește pe nepotul său, Carol de Hohenzollern, conducător al
României (1866). În 1852 semnează cu Piemontul un pact prin care promite
sprijin italienilor contra Prusiei pentru unificare, participă la luptele acestora cu
efective militare. Napoleon al III-lea participă la războiul cu Prusia din 1870-
1871 (pentru zonele germane din sud), unde cade prizonier și Franța e înfrântă
la Sedan. Trupele germane înaintează atât incât ajung în zona pariziană, iar
Franța capitulează. Prin Pacea de la Frankfurt pe Main, în 1871, statul e obligat
la reparații de război uriașe și pierde Alsacia și Lorena, fapt care va anima, pe
viitor, conflictul franco-german. Franța cade victimă izolării diplomatice
provocată de politica lui Bismarck, după unificarea Germaniei. Liga celor 3
174
împărați și Puterile Centrale o țin izolată, diplomatic, până la apropierea de
Rusia, care părăsise Liga celor 3 împărați. În 1888 Franța îi propune Rusiei un
împrumut, apoi, la o distanță de câțiva ani, se încheie alianța. În 1904, după
reglementarea conflictelor coloniale, încheie cu Anglia „Antanta cordială” care,
completată cu acordul Angliei cu Rusia din 1907, formează Antanta. Erau
determinate, astfel, pe continent, blocurile militare partipante la viitoarele mari
conflicte care vor modifica istoria: Primul Război Mondial și replicile lui in plan
politico-social.
Prin rolul jucat pe continent, dar și în lume în general, Franța a marcat
istoria umanității. Curentul iluminist care a înflorit aici a avut numeroase
reverberații în întreaga lume, în timp ce Revoluția și succesul ei au inspirat și
alte popoare la lupta pentru libertate și egalitate. Conducerea napoleoniană,
relativ opresivă pentru statele cucerite, va stârni un efect neașteptat: popoarele,
care primesc reformele, primesc și untul luptei naționale, care le va anima în
viitoarele acțiuni în acest sens. Dovada stă inclusiv în reacțiile de sub Napoleon:
opoziția spaniolilor, insurecția de la Madrid, acceptarea lui Joseph Bonaparte pe
tron și victoria de la Baylen. După reinstaurarea Bourbonilor, Franța practică o
politică antirevoluționară care eșuează. Mai târziu, odată cu Napoleon al III-lea,
ea va recurge la susținerea mișcărilor de eliberare și unificare ale statelor mici.
Dovada stă in actele referitoare la români și italieni și implicarea Franței în
disputele militare cu Austria în favoarea italienilor. Statul francez a sprijinit în
aceste condiții, o cauză justă. Imperiul său colonial a consacrat un contact
cultural al Europei cu teritorii recent descoperite, in care va răspândi cultura
vechiului continent. Zbuciumată cu episoade sângeroase, istoria Franței în
secolele al XVIII-lea- al IX-lea consacră libertatea, egalitatea, valorile
democratice, continuând un model care. cu o pregătire ideologică fără seamăn
(iluministă), va marca majoritatea popoarelor. Totul sub imaginea culturii
franceze, de o valoare deosebită, rămasă moștenire gerațiilor viitoare. Prin rolul
pe care l-a jucat in istorie, Franța a marcat evoluția acesteia și a antrenat un curs
al evenimentelor așa cum îl știm azi, cu urmările de rigoare. Goethe spunea
„Dacă undeva cultura a înflorit luminos, acel loc a fost cu precădere Franța.Iar
dacă istoria militară a Europei s-a schimbat, acolo a fost, desigur, și un strop de
influență pariziană. Spre gloria lumii...” (Franțois Blucher, „Vorbe celebre
istoria umanității").
175
MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII SI TINERETULUI
OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa Nationala
2008
Clasa a IX-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.Se acorda 10 puncte din oficiu
 Timpul de lucru este de trei ore.
Subiectul I(40 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:
A.,,Indata ce izbuti sa-si atraga de partea sa soldatii prin
recompense,poporul prin impartire de grane si pe toti prin binefaceri
pacii,Octavianus se ridica treptat-treptat si isi insusi prerogativele
Senatului,magistratilor si legilor fara impotrivirea nimanui,deoarece barbatii cei
mai hotarati pierisera fie in lupte,fie in urma persecutiilor;cat despre nobilii
ramasi in viata,cu cat se aratau mai plecati spre slugarnicie,cu atat erau mai
inaltati in averi si demnitati;dobandind astfel puterea prin noua stare de
lucruri,acestia voiau mai degraba prezentul sigur in locul trecutului
primejdios.Nici provinciile nu se mai opuneau acestei stari de lucru.Ele nu mai
aveau nici o incredere in carmuirea Senatului si a poporului roman din pricina
certurilor dintre cei puternici si a lacomiei magistratilor,din pricina șubrezeniei
legilor incalcate prin samavolnicii si intrigi (...).’’
(C.Tacitus,Anale)
B. Clistene a impartit pe toti atenienii in zece triburi,in loc de patru,amestecand

categoriile sociale de mai inainte.deoarece voia sa fie partasi cat mai multi
oameni la drepturile cetatenesti.Clistene a mai impartit tara in treizeci de
districte numite ,,deme’’,zece in oras si in imprejurimile lui si zece pe malul
marii si in interiorul Greciei.El i-a facut ,,demoti’’ pe toti cei care locuiau in
aceeasi dema,pentru ca atenienii sa nu mai fie numiti dupa numele tatalui,ci dupa
numele demei respective,si astfel noii cetatenii sa poata fi identificati mai
usor.Triburilor le-a dat un nume, alegand zece din cei o suta de eroi fondatori,pe
care-l aflase el in urma raspunsului primit de la oracolul Pithiei.’’
(Aristotel,Constitutia atenienilor)
Raspundeti urmatoarelor cerinte:
176
1. Mentionati,p e baza sursei A, doi factori care au permis ascensiunea lui
Octavianus la conducerea statului roman
8 puncte
2. Precizati pe baza sursei B, o caracteristica a organizarii administrative a
Atenei
4 puncte
3.Mentionati, pe baza surselor A si B, o deosebire dintre obiectivele politice ale
lui Octavianus,respectiv, Clistene,sustinand afirmatia cu cate o informatie din
fiecare sursa
12 puncte
4.Formulati un punct de vedere referitor la evolutia Senatului roman in perioada
Principatului,folosind ca argument o informatie din sursa A.
9 puncte
5.Prezentati o alta forma de organizare politica, din afara spatiilor istorice la care
nu fac referire sursele A si B
7 puncte
Subiectul al II-lea (50 puncte)
Elaborati,in aproximativ patru-cinci pagini, sinteza despre Europa Medievala,

avand in vedere:
-mentionarea a doua caracteristici ale procesului de formarea popoarelor m
edievale;
- prezentarea cate unei etape a constituirii statelor medievale Franta si Imperiul
Romano-German
si precizarea unei deosebiri dintre evolutia celor doua state;
-mentionarea unei caracteristici a ierarhiei feudale apusene;
-prezentarea unui fapt istoric referitor la statele medievale romanesti in Evul
Mediu.
-mentionarea a doua deosebiri,respectiv,a doua asemanari intre evolutia
Europei Occidentale si cea a spatiului romanesc in Evul Mediu.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea

prezentarii, evidentierea relatiei cauz-efect, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu
precizata.
Subiectul I
177
1.Conform textului A,, Octavianus se ridica tretpat-treptat si isi insusi
prerogativele Senatului, magistratilor.El a dobandit aceste prerogative ,,fara
impotrivirea nimanui deoarece barbatii cei mai hotarati pierisera fie in lupte,fie
in urma persecutilor cat despre nobilii ramasi in viata, cu cat se aratau mai
plecati spre slugarnicie,cu atat erau mai inaltati in averi si demnitati;Nici
provinciile nu se mai opuneau aceste stari de lucru.Ele nu mai aveau nici o
incredere in carmuirea Senatului si a poporului roman’’. Octavian capata un
enorm prestigiu dupa victoria obtinuta impotriva lui Antoniu la Actium in anul
31 i.Hr.Intr-un context favorabil,ascensiunea sa este rapida.El nu mai avea parte
de rivali importanti deoarce ,,cei mai hotarati pierisera fie in lupta,fie in urma
persecutiilor.’’A reusit sa atraga nobilii de partea sa ,,cu cat erau mai inaltati in
averi si demnitati’’.Observam ca un alt factor important al ascensiunii lui
Octavian este pierderea puterii Senatului,care in timpul republicii era organul
suprem de conducere.
2. Ne este sintetizat in textul B de catre marele filosof Aristotel in lucrarea sa

,,Constitutia ateniana’’ modul in care Clistene a organizat din punct de vedere
administrativ Atena.El ,,a impartit pe toti atenienii in zece triburi,in loc de
patru,amestecand categoriile sociale de mai inainte.deoarece voia sa fie partasi
cat mai multi oameni la drepturile cetatenesti’’.Anterior lui Clistene ,Solon
impartise cetatenii in patru categorii sociale in functie de venit.Aceasta masura
nu ii avantaja pe toti cetatenii.Odata cu Clistene 507-506 i.Hr are loc o noua
organizare administrativa a Atenei.Clistene imparte populatia in zece
triburi,amestecand categoriile sociale.Prin aceasta masura el dorea sa fie cati mai
multi oameni partasi la drepturile cetatenesti.
3.Obiectivul politic al lui Octavian era acela de a beneficia de controlul deplin

asupra statului roman.El reuseste acest lucru preluand titlul de imperator care
constituie expresia puterii sale reunind comanda armatei,puterea judiciara si
legislativa.Octavian ,,isi insuseste prerogativele Senatului,magistratilor si
legilor fara impotrivirea nimanui’’ preia si titlul de ,,pontifex maximus’’.El
detinea puterea tribunciara si magistraturile supreme.Puterea sa este recunoscuta
de Senat prin acordarea titulaturii de ,,Augustus’’(cel venerabil) ceea ce ii
confera un caracter sacru.Octavian reuseste sa devina personalitatea suprema
din toate aspectele deoarece ,, ce izbuti sa-si atraga de partea sa soldatii prin
recompense,poporul prin impartire de grane si pe toti prin binefaceri pacii’’. In
comparatie cu Octavian,Clistene are o conceptie total diferita despre stat si
popor.El doreste sa consolideze democratia ateniana ,in viziunea lui statul este
condus de Ecclesia(adunarea poporului),cea mai importana institutie a
statului.O alta institutie importanta era Sfatul celor 500 de Bulè.Clistene a
adoptat reforme importante pentru cetateni,interzicand sclavia din datorii si ,, a
178
impartit pe toti atenienii in zece triburi,in loc de patru,amestecand categoriile
sociale de mai inainte deoarece voia sa fie partasi cat mai multi oameni la
drepturile cetatenesti’’.Contributia sa in consolidarea si introducerea
democratiei in statul atenian este foarte importanta asa cum si Octavian s-a
impus ca imparat in statul roman.
4.In perioada principatului Senatul isi pierde din putere in raport cu cea a
imparatului.Acesta ,,isi insuseste prerogativele Senatului’’.O alta lovitura
primita de Senat este primita din partea provinciilor care,,nu mai aveau nici o in
credere in carmuirea Senatului si a poporului roman’’.Astfel aparent,Senatul va
guverna provinciile din interior iar imparatul guverneaza provinciile de granita
si pe cele nepacificate.Astfel Senatului ii revin atributii preponderent
administrative.
5. In cele doua texte sunt prezentate doua state,cel roman care era organizat din
punct de vedere politic ca un imperiu,in etapa prinicpatului si statul atenian
organizat ca un stat democratic in care cetatenii conduc statul.O alta forma de
organizare politica in antichitate a fost monarhia egipteana.Aceasta institutie a
luat nastere in jurul anului 3200 i.Hr cand regele Narmer(Menes) unifica Egiptul
de Jos si Egiptul de Sus instaurand puterea faraonica.Faraonul avea controlul
absolut asupra statului.El dispunea de puterea laica cat si de cea religioasa.Se
considera fiu de zeu si chiar zeu.Isi delega de obicei autoritatea marilor preoti,se
impuneau cei din Heliopolis.Acelasi fenomen se produce si in privinta puterii
laice.Vizirul ,,vointa stapanului ,ochii si urechile suveranului’’ preia o parte din
prerogativele suveranului.Vizirul beneficia de un vast aparta functionaresc si
de numerosi scribi.Acesti intermediari mentin legatura cu administratia
provinciala.Functionarea acestui sistem excesiv de autoritar va deveni
dificila.Un simbol al puterii faraonului l-au reprezentat piramidele.Cele mai
cunoscute sunt cele ale faraonilor Kheops,Khefren si Mikerinos.Tot in cinstea
faraonilor sunt compuse si imnuri.Este cunoscut un imn inchinat faraonului
Seostris al III-lea din timpul Regatului Mijlociu.
Subiectul al II-lea
Evul Mediu a reprezentat intervalul temporal in care s-au manifestat adevarate
procese de creare a unei noi lumi(formarea popoarelor medievale),cat si
refacerea unor structuri ce au dominat Antichitatea(Imperiul Roman).In
procesul de formare al popoarelor europene opera de cucerire si civilizatoare a
Romei si marile migratii joaca un rol decisiv.Cele doua evenimente contribuie
la aparitia principalelor grupe de popoare ale Europei de azi:popoarele
romanice,slave,germanice si fino-ugrice.Prin expansiunea sa, Roma a pus
bazele unei vaste comunitati mediteraneene.Valorile civilizatiei romane sunt
preluate de toate popoarele aflate in cuprinsul Imperiului:ideea de stat si de
179
drept,cultura si crestinismul.Nici un popor iesit din comunitatea romana nu are
origine pura romana.Fiecare popor romanic are un nucleu format din populatia
pre-romana a regiunii cucerite de Roma (substrat).In urma caderii Romei si a a
cuceririi de catre triburile germanice in Europa ,a expansiunii islamului in
Africa, latinitatea occidentala pierde importante teritorii in secolele al VI-lea-al
VII-lea:Africa romana invadata de arabi,Britania,linia Rinului si bazinul
superior al Dunarii incorporate lumii germanice.In toate aceste zone populatia
romanofona a fost asimilata.In Britania populatia romanofona este asimilata,in
Europa centrala ,in Germania meridionala si Austria populatia este asimilata de
germanici.Acelasi fenomen se produce si in provinciile balcanice ale Imperiului
Roman,unde populatiile romanice sunt asimilate de slavi.Totusi la nord de
Dunare preponderenta slavilor nu este atat de mare,ei fiind asimilati de
populatia daco-romana.Astfel va lua nastere poporul roman si limba romana.
Un alt eveniment important este decaderea Imperiului Roman de Apus.Acesta
este infrant de atacurile barbarilor.In anul 410 d.I.Hr Roma este cucerita de
Alaric iar in anul 476 Odoacru il inlatura pe ultimul imparat roman ,Augustulus
si marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus.Odata cu decaderea
Imperiului Roman de Apus se produc schimbari in privinta conceptiei despre
stat:ideea de stat romana dispare in Occident.Se formeaza regatele barbare.Noile
regate barbare au la baza institutiile germanice:regalitatea si organizarea
militara.Teritoriul lor este privit de cuceritori ca o simpla proprietate de care
dispun in intregime.Clovis,capetenia francilor isi imparte regatul ,ca pe o mosie
intre fii sai.Ideea romana de stat ca institutie publica dispare.Pierdera mostenirii
politice a Romei creeaza premisele aparitiei legaturilor personale dintre regi si
membrii aristocratiei,ale formarii regimului feudal.In principal este opera lui
Carol cel Mare (786-814) care este constient de dificultatea exercitarii
controlului asupra imperiului sau si stabileste relatii personale feudo-vasalice
intre el si demnitarii sai.Se impune suzeranul in dauna suveranului.Aceasta
situatie se perpetueaza si in statele aparute din Imperiul Carolingian.
Valorile societatii feudale erau legaturile personale si
pamantul.Societatea feudala se bazeaza pe o schema trifunctionala: bellatores
(cei ce lupta,seniorii si vasalii),oratores(ce ce se roaga,clerul) si laboratores(cei
care muncesc) ,cei din urma dezvoltand baza materiala a societatii
feudale.Formarea ordinului cavalerilor este rezultatul destramarii Imperiului
Carolingian in zeci de principate.Atacurile ungurilor,sarazinilor si normanzilor
favorizeaza ascensiunea unei clase de razboinici(cavalerii) care isi aroga functia
de protectie in societate.Serviciile acestui ordin sunt platite prin
danii.funciare.Cei care ofera protectie se numesc ,,seniori’’ iar cei care o solicita
,,vasali’’.Legatura dintre seniori si vasali se face prin contractul vasalic.Acesta
are la baza feudul si creeaza obligatii reciproce.Cele doua institutii vasalitatea si
feudul dau nastere regimului feudal,propriu lumii occidentale,iesita din Imperiul
Carolingian.Prin regimul feudal se definesc raporturile feudo-vasalice stabilite
180
la nivelul clasei cavalerilor din Occident.Raporturile feudo-vasalice se stabilesc
in cadrul unui dublu ceremonial:al omagiului si al investiturii.
Acesta este contextul din care vor lua nastere cele doua mari state ale
lumii occidentale secolului al X-lea:Franta si Imperiul Romano-
German.Formarea acestor doua state este rezultatul destramarii Imperiului
Carolingian.Dupa tratatul de la Verdun 843,imperiul mostenit de fiul lui
Carol,Ludovic cel Pios se imparte intre fii acestuia.Partea de apus este luata de
Ludovic cel Plesuv,partea de rasarit de Ludovic Germanicul iar partea centrala
cu Italia de Lothar.Franta si Imperiul Romano-German prezinta aspecte
asemanatoare in evolutia lor dar si aspecte diferite.
In Francia de vest si in Francia de est (Germania) rascoalele nobililor
si rivalitatea dintre fiii lui Ludovic cel Pios diminueaza forta autoritatii
regale.Astfel se formeaza in cele doua tari mai multe principate teritoriale.Cele
din Germania au un sentiment al comunitatii etnice dezvoltat,astfel ca nobilii
aleg un rege dintre ei:Conrad I,duce de Francia,considerat primul rege
german.Influenta sa este slaba in raport cu cea a nobililor.Aceeasi situatie se
perpetueaza si in Francia de Vest(Franta).Marii vasali il aleg rege pe Hugo Capet
in 987.La fel ca in Germania,regele avea o influenta nesemnificativa in raport
cu cea a marilor vasali controland doar domeniul regal care cuprinde orasele
Paris si Orleans.Singura institutie cu care regele conducea regatul era ,,curia
regis’’ la care trebuiau sa participe toti vasalii regelui.In realitate participau doar
micii vasali.In Germania situatia se schimba odata cu investirea lui Otto la
Aachen ca rege al Germaniei.El atrage biserica impotriva nobiliilor cu tendinte
centrifuge.La randul lor episcopii au mai multa incredere in rege decat in marii
nobili.Otto I se implica si in alegerile pentru episcopate si apara proprietatea
bisericii.Treptat puterea nobililor este ingradita in raport cu regalitatea.In 955
Otto I obtine o victorie decisiva impotriva ungurilor la Lechfeld si se afirma ca
protector al crestinatatii.Otto I se considera succesor al lui Carol cel Mare iar
imperiul sau era succesorul imperiului carolingian.In Franta ,monarhia se va
impune cum sa intamplat si in Germania in fata marilor nobili.Profita de anumite
beneficii:impunerea succesiunii ereditare la tron,bogatia pamantului si
caracterul sacru pe care il capata monarhia.Regele era considerat ,,alesul lui
Dumnezeu’’.In sec al II-lea doi suverani contribuie la intarirea puterii si
autoritatii monarhiei franceze:Ludovic al VI-lea cel Gros si Ludovic al VII-
lea.Domniile acestora marcheaza inceputul centralizarii politice in
Franta.Monarhia franceza isi impune autoritatea asupra marilor vasali si isi
creeaza instituti care fac sa renasca notiunea de stat.Se consemneaza o noua
etapa a monarhiei,cea a starilor.Aceasta este prezenta in timpul lui Filip al II-lea
August(1180-1123) si Filip al IV-lea cel Frumos(1285-1314).
Monarhia desi consolidata,nu putea rezolva singura toate problemele
guvernarii,astfel incat a fost necesara colaborarea cu reprezentantii starilor
sociale privilegiate(clerul,nobilimea,orasenii bogati.Filip al II-lea August
181
inagureaza o noua etapa in creearea institutilor.Sunt creeate institutile
centrale.Acestea sunt consiliul regal,parlamentul si curtea de conturi.Filip al II-
lea anexeaza comitatul Flandrei prin victoria obtinuta in anul 1214 impotriva
platagenetilor condusi de Ioan Fara de Tara.Un urmas important al lui Filip al
II-lea August este Filip al IV-lea cel Frumos(1180-1314).Acesta se inconjoara
de sfetnici de marca ,,legistii’’ care erau experti in dreptul roman.In virtutea
acestei competente ei proclama faptul ca ,,regele este imparat in regatul sau’’
ceea ce inseamna ca nu recunostea nici o alta autoritate.O asemanare intre cele
doua state :Franta si Imperiul Romano-German este actiunea papalitatii in viata
politica,fapt ce a determinat anumite schimbari in plan politic(monarhia
absolutista in Franta si ,,lupta pentru dubla investitura in Imperiul Romano-
German’’.In Franta Filip al IV-lea cel Frumos intra in conflict cu papalitatea si
iese invingator mutand sediul papalitatii de la Roma la Avignon.Asemenea
Frantei,Imperiul Romano-German a avut numeroase conflicte cu
papalitatea.Henric al IV-lea este tradat de vasalii sai si excomunicat de papa.Se
duce la Canossa pentru a-si cere iertare si face act de supunere.Prin Concordatul
de la Worms(1122) este admisa ,,dubla investitura’’.Conflictele dintre papa si
imparat au continuatsi in timpul lu Frederic Barbarossa si Frederic al II-lea.In
cele din urma prin consimtirea Bulei de Aur(1356) investirea imparatului nu mai
depindea de papalitate.Franta si Imperiul Romano-German vor cunoaste evolutii
diferite.Franta va trece printr-o perioada decisiva.Razboul de 100 de ani cu
Anglia in care francezii sufera grele infrangeri la Crecy,Poitiers si in final la
Azincourt(1415) si conflictele din interior intre starile privilegiate si rege.In cele
din urma francezii reusesc sa se redreseze cu ajutorul eroinei Ioana D’Arc si cu
inscaunarea regelui Carol al VII-lea.Sub Carol al VII-lea si Ludovic al XI-lea
Franta va trece la o monarhie centralizata.Ultima etapa a monarhiei franceze va
fi cea absolutista care atinge apogeul in timpul lui Ludovic al XIV-lea.Spre
deosebire de Franta, In Imperiul Romano-German va urma o perioada de
dezmembrare statala,perioada Marelui Interegn si odata cu instituirea Bulei de
Aur(1356).Occidentul european cunoaste evolutiile celor doua state Franta si
Imperiul Romano-German dar si in parte orientala a Europei se petrec lucrurii
importante.Se vor constituii noi state la nord de Dunare.La inceput
Transilvania,Tara Romaneasca si Moldova s-au aflat sub suzeranitate
maghiara.Primul stat romanesc care reuseste sa isi castige independenta este
Tara Romaneasca.Basarab I se afla initial sub suzeranitatea coroanei
maghiare.In 1324,intr-un document al cancelariei maghiare este numit
,,voievodul nostru trans-alpin’’.El ocupa Banatul de Severin fapt ce ii provoaca
nemultumirea regelui maghiar, Carol Robert de Anjou.Acesta organizeaza o
expeditie la sud de Carpati si inainteaza catre Curtea de Arges ,capitala lui
Basarab.Regele maghiar este insa surprins si infrant la o ,,posada’’ in anul
1330.Lupta este descrisa in Cronica Pictata de la Viena a lui Markus
Klaus.Aceasta victorie consfinteste independenta Tarii Romanesti.
182
Odata cu constituirea statelor medievale romanesti sun create si
institutile.In Principatele romane institutia centrala a fost domnia,similara
regalitatii din apus.Conducatorul suprem al tarii se intitula ,,mare
voievod’’,adica seful ostirii si ‚’’domn adica stapanul tarii si al supusilor.Titlul
de ,,mare voievod’’ arata autoritatea militara cat si intaietatea fata de ceilalti
voievozi.Asemanator voievodului din Tara Romaneasca si Moldova,regele
francez Filip al IV-lea cel Frumos se considera imparat in regatul sau’’ si nu
recunostea o alta autoritate.Introducerea in titulatura domnilor inaintea numelui
lor a cuvantului ,,IO’’,prescurtarea lui Ioannes cel ales de Dumnezeu,afirma
sursa divina a puterii domnesti.Asemeni voievodului din statele medievale
romanesti,regele francez si imparatul Imperiului Romano-German era
considerat ,,alesul lui Dumnezeu’’.Puterea lor era de origine divina.
De inspiratie bizantina,feudalismul romanesc se deosebeste de cel clasic prin
faptul ca nu este maturizat pe deplin,nu exista o ierarhie comparabila cu cea din
apusul Europei.Autoritatea centrala domneasca este atotputernica si intreaga
boierime ii datoreaza,,credincioasa slujba’’.Raporturile vasalice se stabilesc
numai intre domn si boier,dar nu si in interiorul clasei boieresti.Spre deosebire
de feudalismul apusean,in cel romanesc ,ca si in cel bizantin nu au existat
ceremonii de depunere a omagiului catre boieri si de oferire din partea domniei
a stapanirii funciare.
Bibliografie
• Serge Berstein,Pierre Milza -,,Istoria Europei’’Editura Institutul

European 1998
• Aristotel, ‘‘Politica’’, Ed. Paideea, Bucureşti, 2001
• Iulian Cartana,Gheorge Dondorici ,, Manual Istorie Clasa IX-a’’
Editura Carminis
• Marea Istorie Ilustrata a lumii- Colectia Financiarul Editura ,, Litera
International’’2005
• EGIPTENII - Istorie. Cultura. Obiceiuri si Costume. Curiozitati -
Intrebari si raspunsuri despre civilizatia misterioasa a marilor
constructori de piramide Editura Lizuka Educativ
Elev Negrea Nicolae Alexandru, Mențiune Olimpiada Națională de Istorie

Baia-Mare, 2013
Profesor coordonator Negrea Nicolae
183
Impresii de la olimpiadele școlare
184
Eu Nice și Logica
Liceul este o perioadă de acumulat experiențe pe le rememorăm

pentru mult timp după terminarea acestuia. Pentru mine, Novacovici Eunice,
timpul petrecut în ultimii 4 ani de școală a fost dirijat pe o traiectorie destul de
ușor de observat aș zice. Începând cu clasa a IX -a am început să ma pregătesc
pentru Olimpiada de Logică, Argumentare și Comunicare. Nu era singura la care
mergeam dar de departe era cea care chiar îmi plăcea. Nu m-am oferit eu să
merg, dar mulțumesc mult profesorilor care m-au luat în calcul pentru aceasta
disciplină. E inutil să menționez ca am terminat profil uman pe specializare
Filologie deși încă cred că înclinațiile mele sunt mai mult logico-matematice
( dar nu ai ce să îi faci unui copil încăpățânat), cu toate ca acesta este unul din
principalele motive pentru care mi-a placut atât de mult materia aceasta. Îmbina
atât latura mea despe care vă vorbeam anterior cât si dorința mea de a jongla
printre cuvinte.
Acestea fiind spuse m-am pus pe treabă, îndemnată de doamna
profesoara Negrea Constantina, căreia trebuie să îi mulțumesc veșnic ca mi-a
făcut anii de liceu mai interesanți. Clasa a XI-a, boboc nepățit, n-am reușit să
îmi depășesc colega cu 2 ani mai mare ca mine și am obșinut locul II la etapa
județeană. În clasa a X-a mi-am spus că dacă nu trec la etapa naționala renunț
(sunt cam competitva, probabil gândeam asa din mândrie). Zis și făcut iată-ma
mergand tocmai până în Tulcea. Clasa a XI -a si a XII-a evenimentul s-a repetat,
reușisem să mă mențin pe locul I pe județ. Regretul meu este ca în cei 3 ani, desi
am obținut mențiune de fiecare dată, nu am reușit să urc pe podium. Nu pot să
mint ca în al 3-lea an la rând, chiar fiind a 4 a în clasament m-a ajung puțin
frustrarea din urmă. Așa e omul, niciodată nu-i ajunge.
Dar mi-a placut mult. Mi-a placut să merg în trei parți ale țării
(Tulcea, Deva, Iași), să pot să stau acasă în săptămânile alocate pregătirii mele,
să plec cu un lot în care am prieteni apropiati. Aș încuraja oricând, pe oricine să
încerce, măcar, experiența. Ar trebui să spun câte ceva și despre nota de 10 de
la bacalaureat la aceeasi disciplina, dar sincer a fost floare-la-urecehe după cei
4 ani de antrenament. Dacă ar fi sa aleg o calitate necesară pentru a obține acest
rezultat, aș zice clar: ATENȚIA!
185
Interviu realizat de Adrian-Vladimir Costea cu Arjocu Tabita Abigail,
câştigătoarea locului al II-lea la olimpiada naţională de ştiinţe socio-umane.
- Bună Tabita! Felicitări pentru rezultatul obţinut la faza naţională
a Olimpiadei de Socio-Umane la Logică, argumentare şi comunicare.
Pentru început, te rog să spui câteva lucruri despre tine şi despre rezultatele
tale.
Bună! Mă numesc Arjocu Tabita Abigail şi sunt elevă în clasa a XI-a
la Colegiul Naţional "George Coşbuc", sunt o fire destul de timidă aşa că nu
prea vorbesc despre mine, dar pot spune că logica este una dintre pasiunile mele.
Totul a început în clasa a IX-a, atunci când doamna profesoară Negrea
Constantina mi-a cerut să particip la olimpiadă şi, deşi logica era o materie nouă
pentru mine, cu cât citeam mai mult, cu atât mai interesant mi se părea. De atunci
am participat la olimpiadă în fiecare an şi
am evoluat câte puţin până am ajuns aici.
- Referitor la Olimpiada Naţională de Logică, ce ne poţi spune
despre rezultatul obţinut, subiectele pe care le-ai avut de rezolvat şi modul
în care te-ai pregătit pentru a ajunge aici?
Rezultatul obţinut la olimpiadă a fost ceea ce speram să obţin şi sunt
foarte mulţumită că am reuşit, subiectele au fost de nivelul unei olimpiade
naţionale, nu pot spune că au fost foarte grele, dar nici uşoare. Cel mai greu a
fost însă să mă încadrez în timp, deoarece cantitatea de lucru e foarte mare, iar
timpul trece neobservat. Cred că cea mai mare pregătire de care am avut nevoie
a fost cea emoţională, să fiu capabilă să fac faţă stresului fără să mă pierd, pentru
aceasta trebuind să exersez rezolvând cât mai multe variante de subiecte, care
au picat în anii trecuţi, şi de asemenea să stăpânesc forate bine materia.
- Ce a însemnat această experienţă pentru tine? Ce înseamnă, la
urma urmei, o Olimpiadă Naţională?
Experienţa a fost una diferită, am avut ocazia să cunosc oameni noi şi
să-mi fac prieteni noi, am putut întâlni persoane care au aceeaşi pasiune şi de
asemenea să mă întăresc emoţional. Consider că o Olimpiadă Naţională este o
şansă de a acumula experienţă şi de a te pregăti pentru viaţă, cu greutăţile şi cu
plăcerile ei.
- Cum ai reacţionat atunci când s-au afişat rezultatele?
Când am văzut rezultatele am fost foarte calmă, sunt o persoană destul
de calmă în general, pot spune că am fost mulţumită şi m-am bucurat că am
reuşit, deşi cred că am avut mult mai multe emoţii după ce s-a terminat examenul
decât atunci când s-au afişat rezultatele.
- Care au fost persoanele care au contribuit cel mai mult la
dezvoltarea ta personală şi profesională?
Persoanele care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea mea personală
şi profesională sunt persoanele pe care le iubesc cel mai mult, şi anume părinţii
mei care m-au sprijinit mereu să fac ceea ce-mi propun fără să fie vreodată
186
stresanţi sau exigenţi, au fost chiar sprijinul de care am avut nevoie. De
asemenea în ceea ce priveşte logica îi sunt recunoscătoare doamnei Negrea
Constantina care mi-a deschis calea spre logică, şi care, împreună cu domnul
Negrea Nicolae, m-a susţinut mereu.
Desigur sunt mulţi alţi profesori care se bucură de respectul şi admiraţia
mea şi cărora le datorez multe dintre cunoştinţele mele.
- Şi totuşi... de unde pasiunea pentru logică?
Pasiunea pentru logică a apărut pe măsură ce descopeream mai multe
despre această materie. Pot apune că este o materie foarte practică ce înglobează
informaţii din diferite domenii şi în care, pentru a excela, trebuie să ai suficiente
cunoştinţe de matematică, geografie sau chiar biologie. De asemenea capitolul
meu preferat din logică este argumentarea, aceasta ajutându-mă foarte mult ca
orator şi de asemenea ajutându-mă să-mi exersez capacitatea de înţelegere,
logica fiind astfel materia ce se potriveşte perfect cu personalitatea mea şi cu
interesele mele.
- Ce alte pasiunii te caracterizează? Dacă ar fi să alegi o melodie,
un cuvânt sau un vers care să te caracterizeze, ce ai alege?
Pasiunea ce mă caracterizează este, fără îndoială, arta, eu fiind talentată
la desen iubesc să desenez şi să pictez, încercând mereu să evoluez şi să-mi
depăşesc limitele.
Regret însă că arta este destul de puţin apreciată în ţara noastră, evoluţia
mea fiind limitată de posibilităţile materiale. O altă pasiune mai recentă de-a
mea este limba coreeană, totul a început cu câteva seriale, apoi am realizat că
îmi place limba şi că
încep să înţeleg câte ceva, aşa că am decis să învăţ alfabetul şi am reuşit să fac
progrese frumoase, obiectivul meu fiind acela de a fi fluentă în coreeană până la
sfârşitul anului viitor, singurul meu impediment fiind lipsa unui profesor, dar
sper să reuşesc. O melodie foarte frumoasă în care mă regăsesc este melodia "It's
only my world" de Kim Jaejoong, fiind o baladă foarte profundă ce mă ajută să
conştientizez că nu contează dacă ceilalţi au impresia că nu ştiu pe ce lume
trăiesc, deoarece eu îmi urmez visele si nu regret acest lucru, de altfel consider
că visele sunt cele care ne dau tăria să mergem mai departe şi, oricât de imposibil
ar părea, dacă ne dorim cu adevărat, poate vom reuşi.
- Unde îţi doreşti să ajungi peste 3-5 ani? Ce facultate ţi-ai dori să
urmezi?
Peste 3-5 ani o sa fiu, cel mai probabil, studentă la arhitectură, unul
dintre visele mele fiind acela de a deveni un arhitect foarte cunoscut şi plănuiesc
să muncesc din greu pentru a-mi îndeplini acest vis.
- Îţi mulţumesc pentru timpul acordat acestui interviu. Te felicit
încă o dată pentru tot ce faci şi sunt convins că vei continua pe acest drum
al performanţei.
187
Fiecare olimpic merită promovat! Fie că este din Motru sau din Târgu
Jiu, sau din oricare localitate din Județul Gorj, atâta timp cât reprezintă județul
la fazele naționale ale Olimpiadelor școlare, mass-media ar trebui, dintr-un gest
de normalitate, să-i promoveze. Din păcate, de unul singur nu pot realiza o
promovare echitabilă în articolele publicate. Pe această cale, transmit un mesaj
tuturor ziariștilor, profesorilor, olimpicilor: Trebuie să ne mândrim cu
rezultatele Olimpicilor! Scriem despre crime, violuri, dispute politice… Este ok,
dar dacă ne-am dedica o zi pentru a-i asculta pe acești tineri, atât calitatea
articolelor, cât și propria noastră devenire ar avea de câștigat. În ultimul timp, în
mod inevitabil, au apărut criticile privind discriminarea olimpicilor,
considerându-se că este mai potrivit să nu se mai scrie nimic. Personal, nu agreez
această perspectivă. Chiar dacă în perioada 7-12 aprilie s-au desfășurat
majoritatea Olimpiadelor Naționale, în presă, referințele la rezultatele
olimpicilor au fost periferice, în ciuda faptului că județul Gorj a fost reprezentat
și în acest an cu cinste de către loturile olimpicilor la diverse materii. Însă timpul
nu este pierdut. În această scurtă vacanță, când conflictele politice vor intra în
vacanță (și sper eu, și crimele, violurile, accidentele), subliniez din nou apelul
către jurnaliștii Gorjeni: Avem olimpici de valoare! Scrieți despre ei!
În acest articol, voi prezenta un interviu realizat cu Olimpicul
Alexandru Nicolae Negrea, elev la Colegiul Național “George Coșbuc” Motru,
care a obținut locul 5, respectiv Mențiune la Olimpiada Națională de Istorie
(Maramureș, 7-11 aprilie 2014). – Bună Alex! Îți mulțumesc pentru bunăvoința
de a accepta acest interviu. Te apreciez pentru rezultatul obținut la faza națională
a Olimpiadei de Istorie și îți doresc să continui pe acest drum. Mă bucură faptul
că și în acest an Olimpicii Motreni se întorc cu rezultate frumoase de la fazele
naționale, iar tu ești unul dintre cei care a contribuit la realizarea acestei
performanţe, întrucât rezultatul tău reprezintă cea mai bună clasare a lotului
olimpic Gorjean la Olimpiada Națională de Istorie. Consider că povestea ta
merită promovată și apreciată. Te-aș ruga în acest sens, să spui pentru cititorii
gorjeni câteva lucruri despre tine și despre rezultatele tale. (A.N.) – Bună
Adrian. Sunt foarte încântat să realizez acest interviu. Eu sunt o persoană
comunicativă, tolerantă și foarte ambițioasă. Pasiunea mea pentru istorie mi-a
format un spirit mai vulcanic chiar revoluționar. Am învățat foarte multe lucruri
și am reușit să înțeleg cu adevărat ce înseamnă democrația și cum se poate
dezvolta o societate care promovează valorile democratice. Orientarea mea spre
disciplinele umaniste a început încă din clasa III-a când am luat locul III la
olimpiada județeană de Educație Civică, continuând cu locul I în clasa IV-a la
faza județeană la această olimpiadă. Prin această olimpiadă am învățat să îmi
formez un spirit civic având la baza valori fundamentale precum: toleranţa,
egalitatea. M-am inițiat foarte bine în înțelegerea drepturilor omului și în
importanța respectării lor. Această inițiere a mea s-a concretizat în Istorie. De
mic am citit despre Alexandru Macedon sau Napoleon Bonaparte. Eram
188
impresionat de importanţa acestor mari conducători. Îmi place să fiu o persoană
echilibrată, modestă și înțelegătoare cu cei din jur. – Referitor la Olimpiada
Națională de Istorie, ce ne poți spune despre rezultatul obținut, subiectele pe
care le-ai avut de rezolvat și modul în care te-ai pregătit pentru a ajunge aici?
Ce a însemnat această experiență pentru tine? Ce înseamnă, la urma urmei, o
Olimpiadă Națională? (A.N.) – Anul acesta am reușit să obțin primul meu
premiu la o fază națională prin această mențiune. Însă nu este o mențiune
oarecare. Am luat 90 de puncte din 100 fără puncte din oficiu, iar locul 3 a luat
92. M-am clasat pe locul al 5-lea și aș vrea să fac aici o referire la olimpicii de
la matematică care pentru locul 30 obțin o medalie de bronz și sunt mândri de
asta. Cu atât mai mult clasarea mea cred că face cinste județului și Olteniei care
anul acesta nu a prea obținut rezultate satisfăcătoare la olimpiada de Istorie.
Subiectele au avut un grad de dificultate destul de ridicat specific olimpiadei
naționale, dar mai ridicat decât în alți ani. Aș vrea să spun că la clasa IX-a primul
loc s-a luat cu 85 de puncte. Mă bucur foarte mult de rezultatul meu. Consider
că puteam să iau chiar unul din cele 3 locuri fruntașe, dar sper că la anul cu o
pregătire și mai bună să aduc un premiu mai important școlii și județului Gorj.
Este foarte greu, deoarece o olimpiadă națională este un fel de “Champions
League’’ cu niște elevi incredibili. Aici sunt cei mai buni, iar noi cei care ne-am
calificat la faza națională facem parte dintre cei mai buni. – Cum ai reacționat
atunci când s-au afișat rezultatele? Ce obiectiv îți propui pentru anul următor?
(A.N.) – Când s-au afișat rezultatele eu m-am uitat de jos în sus fiind o superstiție
mai veche de a mea, iar când am văzut clasarea m-am bucurat normal, echilibrat.
Am muncit foarte mult și speram să obțin un astfel de rezultat sau chiar unul mai
bun. – Care au fost persoanele care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea ta
personală și profesională? (A.N.) – Cel mai mult au contribuit la dezvoltarea
mea profesională părinții mei, la istorie am fost pregătit chiar de tatăl meu
Negrea Nicolae care întâmplător îmi este profesor. El m-a inițiat în tainele
istoriei și a știut foarte bine să mă formeze chiar dacă eu sunt o persoană mai
dificil de abordat și mai independentă. De asemenea, mama mea a fost tot timpul
în spatele meu, explicându-mi că trebuie să muncesc și să fiu serios pentru a
avea rezultate bune. timpul talentul la această disciplină și nu numai, în special
la disciplinele umaniste și m-au sprijinit prin vorbe bune și încurajări. – Ca
olimpic motrean, cum descrii performanțele motrenilor la Olimpiadele
Naționale? Cum este perceput fenomenul olimpic de către cei din jur și cum îți
explici această reacție? (A.N.) – Îmi doresc ca tradiția olimpicilor motreni să
continue. Să știți că Motru este un adevărat centru de olimpici. Am avut olimpici
naționali și la Filosofie, Logică, Matematică, rezultate foarte bune și la Fizică,
Sport. Mă bucur foarte mult că liceul nostru Colegiul Național “George Coșbuc”
poate concura cu liceele mari din Tg-Jiu. Astfel, CNGC a câștigat un loc
important în județul Gorj. Performanțele motrenilor la Olimpiadele Naționale se
datorează unui colectiv extraordinar de profesori și unor elevi foarte ambițioși
189
și dornici de afirmare. Aș vrea să mulțumesc și domnului primar Hanu care
întotdeauna a susținut performanţa și premiază în fiecare an elevii olimpici.
Domnul primar este deschis întotdeauna colaborării și cooperării cu elevii și
profesorii Colegiului Național “George Coșbuc” susținându-ne în foarte multe
demersuri. – Și totuși.. de unde pasiunea pentru istorie? (A.N.) – Pasiunea pentru
istorie a fost transmisă de tatăl meu care este profesor de istorie. Încă de când
eram mic eram pasionat de războaie, de strămoșii noștri cât și de marile
personalități istorice. Această disciplină mi-a format o arie foarte largă de a
privii lucrurile, mă ajută foarte mult și la Română, Engleză sau în concursurile
de dezbateri la care am participat. – Ce alte pasiuni te caracterizează? Dacă ar fi
să alegi o melodie, un cuvânt sau un vers care să te caracterizeze, ce ai alege?
(A.N.) – Îmi place foarte mult Fotbalul și Sportul în general, mă uit la foarte
multe meciuri și fac Sport. De asemenea, sunt foarte pasionat de politică și îmi
doresc ca în viitor să ajung un om politic, să schimb ceva în țara aceasta prin
demersurile mele. O melodie care mă caracterizează este cea a celor de la The
Script-Hall of Fame cu versurile: You could beat the world, You could beat the
war, You could talk to God go banging on has door. – Care este modelul tău în
viață? Care sunt principiile pe care le urmezi în viață? (A.N.) – Nu am un model
concret în viață. De exemplu, fostul prim-ministru al Marii Britanii Winston
Churchill m-a impresionat foarte mult prin abilitatea cu care a condus Marea
Britanie în cel de-al Doilea Război Mondial și prin valorile transmise de el:
respectarea drepturilor omului, respectarea democrației. În general principiile pe
care le urmez sunt cele ale unui bun creștin. Sunt o persoană tolerantă,
echilibrată și cinstită. Nu îmi place această tendință de parvenire care se
perpetuează în societatea românească. – Unde îți dorești să ajungi peste 3-5 ani?
Ce facultate ți-ai dori să urmezi? Ce îți dorești să realizezi în plan profesional?
Care este visul tău? (A.N.) – Peste 3-5 ani sper să ajung la Academia de Poliție
Alexandru Ioan Cuza, pe secția de Drept. Îmi doresc să devin judecător sau
procuror și prin hotărârile mele să ajut societatea să înțeleagă ce este legea și de
ce trebuie respectată. Marele meu vis este să ocup o înaltă demnitate în stat, dar
știu că nu este compatibilă cu meseria aleasă. Pentru acest lucru aș renunța la
meseria mea. Mi-aș dori acest lucru nu neapărat pentru importanța funcției, ci
pentru a ajuta la evoluția societății și țării mele. Aș vrea să pot schimba destinul
nefericit al unor oamenii care nu au putut avea parte de un context favorabil. –
Ce-ți place și ce ai schimba la Municipiul Motru și la România? (A.N.) –
Municipiul Motru este un oraș curat, îngrijit și bine administrat. Mi-aș dori să
se găsească o soluție în ceea ce privește câinii fără stăpân care să fie acceptată
de toate părțile. – Ce mesaj le transmiți tinerilor motreni care oscilează între
România și străinătate? (A.N.) – Aş vrea ca tinerii motreni să aleagă România,
chiar dacă deocamdată nu oferă cel mai bun cadru de realizare personală și
profesională, tinerii pot ajuta la dezvoltarea țării noastre și se pot realiza și în
hotarele acestei țări. – Îți mulțumesc pentru timpul acordat acestui interviu. Pe
190
viitor, când voi avea neclarități legate de evenimentele istorice, voi ști la cine să
apelez. Te felicit încă o dată pentru tot ce faci și sunt convins că vei continua pe
acest drum al performanței. (A.N.) – Şi eu îți mulțumesc Adrian și sper să
colaborăm și în viitor. Sper că ați avut ceva de învățat de la Alex. Dacă
olimpiadele naționale se aseamănă cu “Champions League’’, să nu uităm
niciodată că nu îl vom vedea pe Cristiano Ronaldo sau pe Lionel Messi marcând
dacă antrenorii nu vor avea încredere în ei și îi vor lăsa pe banca de rezervă. Să
nu uităm faptul că fiecare antrenor care a avut încredere în Messi sau Ronaldo a
contribuit la promovarea acestora. Analog, înainte de a ne plânge că rezultatele
olimpicilor nu sunt corect mediatizate, înainte de a critica, dacă vrem să fim
corecți față de noi înșine, să facem următorul gest: Căutăm Olimpicii și scriem
despre ei! Înainte de a încheia acest articol, transmit mulțumiri tuturor
Olimpicilor Gorjeni care au făcut onoare județului prin rezultatele obținute la
Olimpiadele Naționale. Nu în ultimul rând, doresc să precizez că la olimpiadele
naționale, Colegiul Național “George Coșbuc” Motru a obținut următoarele
rezultate: Alexandru Nicolae Negrea (clasa a XI a Mențiune, Olimpiada
Națională de Istorie, profesor Nicolae Negrea); Pinoşanu Cătălina (clasa a IX-a
Mențiune specială și premiul special “La Francophonie” oferite de Centrul de
Cultură Francofon – Buzău, Olimpiada Națională de Limba Franceză, profesor
Emanuela Crețu); Arjocu Tabita (clasa a X-a, Punctaj 8,70, Olimpiada Națională
de Socio-Umane, Logică, profesor Constantina Negrea).
Adrian Vladimir Costea, Nadina Maria Pîrvănescu
Publicat în cotidianul ‘‘Impact în Gorj’’, Joi, 12 aprilie 2012
Performanța va salva lumea !!!
“Nu există biruință mai nobilă decâ cea de la Olimp” (Plutarh)
În plină eră postmodernistă, unde criza afectează întreaga lume,

performanța elevilor şi profesorilor îndrumători la diferitele competiții
reprezintă o dovadă puternică în ceea ce priveşte faptul că şcoala românească nu
produce tâmpiți.
Dincolo de catastrofa produsă în vară la examenul de Bacalaureat,
dincolo de încercările de a atinge acel salariu minim de supraviețuire al
profesorilor, dincolo de întreaga campanie electorală, olimpiada reprezintă un
prilej de a afla că nu trăim bine doar în afişe. Clasarea pe locuri fruntaşe,
elaborarea unor lucrări care să primească numeroase aprecieri, reflectă acele
191
clipe unice în care descoperi faptul că învățământul renaşte. Chiar dacă, în urma
unei analize privind bugetul României, pentru performanța realizată la
concursurile naționale, locurile I, II, III au fost premiate cu sume cuprinse intre
10€ şi 30€, cel mai important lucru constă în valoarea lucrărilor, în pregătirea
elevilor şi a profesorilor.
Astfel, în perioada 2-7 aprilie, la Gura Humorului, Suceava, s-a
desfăşurat Olimpiada națională de Ştiințe Socio-Umane, unde echipajul motrean
de la “C.N.G.C.”, alcătuit din doamna profesoară Constantina Negrea şi elevii
Pîrvănescu Nadina Maria (logică,clasa XI-A),Costea Vladimir Adrian (filosofie,
clasa XII-A), au obținut câte un loc “II” la cele două discipline (logică, respectiv
filosofie).
Pe această cale, aducem mulțumiri doamnei profesoare care ne-a ajutat
să înțelegem lucrurile la un nivel complex, să ne hrănim pasiunea cu o gândire
rațională.
În plus, această experiență ne-a ajutat să descoperim că raportul profesor-elev
este o relație între un magistru şi un discipol ce pornesc împreună pe drumul
cunoaşterii, al luminării.
Din acest punct, nu mai există orar, nu-ți predai numărul de ore şi apoi nu mai
eşti profesor, pentru că, fiind angajat pe drumul cunoaşterii şi al performanței,
nu încetezi să fii profesor.
Pentru întreaga muncă, pentru modul în care ne-a şlefuit, pentru deschiderea
unui orizont lărgit de cunoaştere, pentru emoția, dăruirea şi sprijinirea oferită cu
ocazia acestui drum spre muntele Olimp, vă mulțumim din suflet. Totodată,
pentru educația intelectuală, pentru suportul moral, pentru TOT, vă
RESPECTăm. Cu siguranță, performanța realizată anul acesta va fi un punct de
reper, un impuls spre “DEVENIREA noastră ÎNTRU DESǍVÂRŞIRE”
Nu în ultimul rând, am rămas impresionați de dăruirea prietenilor din
Sibiu, care ne-au oferit un sprijin important în încercarea de a obține biletele
către olimpiada internațională din Norvegia. Chiar dacă Norvegia nu ne va
astepta, cel putin anul acesta, Sibienii ne-au surprins într-un mod foarte plăcut.
Pentru efortul depus, pentru dăruirea şi renunțarea la discotecă pentru pregătirea
examenului final (testul de limbă), vă mulțumim şi ne vom reîntâlni cât mai
curând posibil.
192
“Trei câini, unul lup şi două javre simpatice, mă însoțesc în plimbarea de
dimineață, alăturându-mi-se când ajung în dreptul Trecătorii Cerbilor.
Vor să exploreze lumea cu mine.
Astăzi m-am gândit să le aduc câte o bucată de pâine la fiecare. Au

mâncat-o bucuroşi, dar apoi s-au întors acasă, lăsându-mă să fac turul
Păltinişului singur. Era ca şi cum mi-ar fi spus: <<Nu eşti nici tu decât
un Binefăcător, aşa cum poate fi orcine. Speram de la tine altceva, mai
aspru.>>.’’
C.Noica, “Cartea de înțelepciune’’

C.Noica a resimțit cu obiectivitate rece şi rațională ceea ce poate resimți
orice Om de bun simț, orice dascăl şi oricine îşi iubeşte şi admiră propriile
creații!
Azi simt acelaşi lucru, după o experiență oarecum modestă şi la o vârstă
pe care el o credea relativ suficientă pentru astfel de trăiri. Povestea mea este
reală, cei “ trei câini” sunt reali, osteneala şi pasiunea lor în domeniul aspru al
disciplinelor socio-umane deopotrivă există. Îi regăsesc prin pasiune şi virtutea
în scrierile tuturor filosofilor pe care-i admir şi care sugerează formarea
caracterelor virtuase şi a unei personalități închegate. Am hotărât dupa îndelungi
dialoguri să rămână pe tărâmul disciplinelor umaniste.
Ei sunt:Vladimir, Nadina şi Alex, trei adolescenți dintr-un mic oraş
minier al Gorjului, apropiat locului de naştere al marelui filosof C.Rădulescu,
cel care şi-a adăugat cu mare pasiune pseudonimul ‘‘Motru’’. Ei sunt cei care
fac cinste oraşului cu acelaşi nume, care se închină poate duminică de duminică
la mănăstirea Gura Motrului în curtea căreia îşi “doarme somnul cel de veci”
primul mare filosof al românilor Eufrasin Poteca. Şi tot ei au dus mesajul lui
Brâncuşi în anul trecut la Strasbourg, grație acestui proiect european finalizat cu
bine.
Deci, pare a nu fi întâmplătoare pasiunea lor pentru Filosofie,pentru Tradiție,
Istorie şi Logos. Cu ei Motru, comunitatea locală, “Liceul C.N.G Coşbuc”,
trăieste şi se hrăneste spiritual. Sunt o punte între generații, un exemplu viu !!!
Lecturi nenumărate, eseuri eşuate, aplicații pline de culoare şi multe,
multe tipuri de adolescenți. Astfle, în acest an participarea la Olimpiada de
socio-umane şi istorie a fost un prilej de a concretiza că pasiunea lor rămâne
reală.
Vladimir s-a clasat pe locul II la Olimpiada de Filosofie, faza națională
de pe tărâmul Bucovinei; eseul său despre Apusul Valorilor făcând deliciul celor
ce l-au citit; reprezentând şi un element de discordie şi dispută pentru locul I. N-
a fost să fie locul I şi nici participarea la Olimpiada Internațională de la
Oslo/Nigeria (I.P.O. 2012). Pasiunea însă a rămas şi persistă.
Nadina, eleva de clasa a XI-a este la a 3-a participare la Olimpiada de
Logică, argumentare şi comunicare. Progresele ei au fost remarcabile de la an la
193
an, reuşind la această ediție să obțină locul II şi o notă de 9,70, cele 10 sutimi
depăşindu-o de primul loc.
De remarcat însă trăsăturile de caracter ale celor doi elevi: altuismul,
toleranța, perseverența, voința exacerbată şi nu în ultimul rând pasiunea pentru
domeniile ce le reprezintă cu cinste.
Acelaşi lucru aş putea relata şi despre grupul de elevi de la Siviu care i-a
susținut şi a fost alături de Vladimir până în momentul în care proba de limba
engleză l-a detronat, anulându-i şansa de a merge să reprezinte România în
Norvegia. Au lucrat împreună la traduceri, l-au încurajat şi au dormit alături de
el în noaptea dinaintea examenului de limba engleză. Nadina ațipise pe bancă
veghindu-l pe Vladimir la proba de engleză şi tot ea l-a mustrat şi consolat pe
tot itinerariul acesta.
Lor li s-a adăugat Alex, un mare pasionat şi iubitor de istorie, care deşi
nepremiat a obținut o notă onorabilă-‘‘8,50’’- şi a promis că va continua în anii
următori. Este mezinul echipajului şi promite multe, alături de profesorul său.
Povestea lor trebuie scrisă, citită şi transmisă.... aceste alăturându-se
exemple ale muncii lor.Aici se pot regăsi eseurile lui Vladimir, Alex şi
exercițiile Nadinei.Ele merită a fi citite de cei care sunt competitivi, cred în
existența valorilor, în autodepăşire spirituală şi în schimbarea atitudinii celor
care ne conduc pentru “ materia cenuşie”, Educație !!
Profesor, Constantina Negrea
194
Rezultate Olimpiade Socio-Umane și Istorie, Gorj
195
196
197
198
REZULTATELE FINALE OBŢINUTE LA
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE - GURA
HUMORULUI, 2-6 APRILIE 2012
DISCIPLINA FILOSOFIE
Nr. Numele şi Şcoala Clasa Judeţul Nota Premiul

crt. prenumele
elevului
1 EZARU Colegiul XII Iaşi 9,40 I
CORINA Naţional
E.
Racoviţă
Iaşi
2 COSTEA Colegiul XII Gorj 9,20 II
VLADIMIR Naţional
ADRIAN G.
Coşbuc
Motru
3 CĂLINA Colegiul XII Argeş 9,10 III
MIRELA Naţional
IOANA Zinca
Golescu
Piteşti
199
REZULTATELE FINALE OBŢINUTE LA
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE - GURA
HUMORULUI, 2-6 APRILIE 2012
DISCIPLINA LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE
N Numele şi Şcoala Cla Judeţ Prof. No Prem

r. prenumele sa ul coordon ta iul
cr elevului ator
t.
1 OLARU Liceul XI Ialom Dinulesc
ALEXAN de Artă iţa u 9,8 I
DRA I. Perlea Cătălin 0
GABRIEL Slobozia
A
2 Colegiul XI Gorj Negrea
PÎRVǍNES Naţional Constanti
CU George na 9,7 II
NADINA Coşbuc 0
MARIA Motru
3 MOGA Grupul XI Vâlce Sorici
MIHAELA Şcolar a Constanti 9,6 III
MĂDĂLIN Constanti n 0
A n
Brâncove
anu
Horezu
200
Lot Istorie Gorj
Elevii iubitori de istorie premiaţi la nivel naţional
Anul acesta, 5 elevi gorjeni au reprezentat cu cinste judeţul Gorj la cea

de-a 36-a ediţie a Olimpiadei Naţionale de istorie desfăşurată după 27 de ani la
Iaşi. Olimpiada s-a desfăşurat într-un mediu primitor iar organizarea a fost
impecabilă, fiind asigurate cele mai bune condiţii pentru elevi şi profesorii
însoţitori. La festivitatea de premiere desfăşurată în Aula Magna Mihai
Eminescu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza a fost şi premierul Mihai-
Razvan Ungureanu, fost olimpic la istorie, care după un discurs emoţionant
adresat atât profesorilor cât şi elevilor a premiat laureaţii din acest an. Din lotul
care a reprezentat judeţul Gorj anul acesta au făcut parte elevii: Dăncău Radu
de la Şcoala Generală Nr 1 Motru – clasa a VIII-a, Negrea Nicolae Alexandru
de la Colegiul Naţional ,,George Coşbuc’’ Motru- clasa a IX-a, Vintilescu Delia
Andreea de la Colegiul Naţional ,,George Coşbuc’’ Motru- clasa a X-a, Pătraşcu
Simina de la Colegiul Naţional ,, Spiru Haret” Târgu- Jiu- clasa a XI-a şi Preda
Eugen Adrian de la Colegiul Naţional ,,Ecaterina Teodoroiu” Târgu- Jiu. Elevii
au obţinut şi anul acesta rezultate deosebite aducând judeţul pe podium prin
obţinerea premiului al III-lea de către eleva Pătraşcu Simina (profesor
coordonator Gheorghe Gorun) care a obţinut 98,5 puncte. Rezultate deosebite
au obţinut şi elevii Negrea Nicolae Alexandru – 85 de puncte şi Vintilescu Delia
201
Andreea- 70 de puncte coordonaţi de profesorul Negrea Nicolae si Preda Eugen
Adrian – 79 de puncte coordonat de prof. Adriana Peptan.
202
203
204
205
206
207

Revistafinalapim 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revistafinalapim 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID DE PERFORMANȚĂ ȘI

Copertă: Paula Codiță-Sîrbu, informatician

Tehnoredactor: Paula Codiță-Sîrbu, informatician

Grafică: Paula Codiță-Sîrbu, informatician

Lucrarea se adresează elevilor și profesorilor care susțin examenul de

Lucrarea, „Ghid de performanță și evaluare pentru examenele

Performanța este rodul evaluării și totodată este aspectul oglindit de

„Evaluarea cuprinde, în esență, descrierea calitativă și cantitativă a

Evaluarea reprezintă un element esențial în cadrul procesului de

Logică, argumentare și comunicare

SUBIECTUL I ___________________ ______ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea ______ (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea __________ ______ (30 de puncte)

SUBIECTUL I______________________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL al II –lea____________________ _____ (30 de puncte)

SUBIECTUL I ___________________ ______ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea _______________________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I_____________________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea_______________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea______________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL I______________________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea ___________________________ ____(30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea _________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I_____________________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea_________________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea________________________________(30 de puncte)

SUBIECTUL I _________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea _________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea________________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I __________ _______ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II - lea ___________________________ ___(30 de puncte)

SUBIECTUL al III – lea _________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I __________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea ___________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I ________________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea _______________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al III – lea __________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I _________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al Il-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I ____________________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

(I. Bulei, O istorie a românilor)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Logica (Bașoldea Liliana)- Clasa a XII-a E,

SUBIECTUL I______________________________________ (30 de puncte)

B. Fie termenii A, B, C şi D, astfel încât termenul A este în raport de

SUBIECTUL al II-lea____________________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea_______________________________ (30 de puncte)

C. Propozitia 1 este de tipul SeP.

Propozitia 4 este de tipul SaP.

E. a) In limbaj formal, cei doi elevi opiniaza astfel:

b) In urma formalizarii rationamentelor celor doi elevi, am observat ca elevul

c) In cazul elevului Y, rationamentul a rezultat ca fiind incorect in urma

Pentru a construi, in limbaj natural, un silogism, am ales modul silogistic

In urma reprezentarii modului silogistic aae-2 prin intermediul

SUBIECTUL I _____________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea ____ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II –lea________________ _ (30 de puncte)

SUBIECTUL I _____________ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea _______________________ (30 de puncte)

SUBIECTUL I ____ _ (30 de puncte)

SUBIECTUL al II - lea _________________________ _(30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea ___________________ (30 de puncte)