Explorare[modificare 

| modificare sursă]
Articol principal: Explorarea planetei Marte.

Roverul Curiosity pe Marte, 2016

Zeci de nave spațiale fără echipaj, inclusiv orbitatori, landeri și roveri au fost trimise pe Marte de
către Uniunea Sovietică, Statele Unite, Europa, India, Emiratele Arabe Unite și China pentru a studia
suprafața, clima și geologia planetei.
În prezent Marte găzduiește unsprezece nave spațiale funcționale: opt pe orbită — 2001 Mars
Odyssey, Mars Express, Mars Reconnaissance Orbiter, MAVEN, Mars Orbiter Mission, ExoMars
Trace Gas Orbiter, Hope Mars Mission și Tianwen-1 — și trei la suprafață
— Curiosity (rover), InSight (lander) și Perseverance (rover). Publicul poate solicita imagini de pe
Marte prin intermediul programului HiWish al Mars Reconnaissance Orbiter.
Misiunea Mars Science Laboratory, numită Curiosity a fost lansată la 26 noiembrie 2011 și a ajuns
pe Marte pe 6 august 2012. Roverul are o viteză de mișcare de până la 90 m pe oră.
[119]
 Experimentele includ un laser chimic care poate deduce compoziția rocilor de la o distanță de 7
m.[120] La 10 februarie 2013, Curiosity a obținut primele probe de roci adânci prelevate deja dintr-un
alt corp planetar, folosind burghiul său încorporat.[121] În același an, a descoperit că solul lui Marte
conține între 1,5 % și 3 % apă în masă (deși atașat la alți compuși și astfel nu este accesibil în mod
liber).[122] Observațiile făcute de Mars Reconnaissance Orbiter au arătat anterior posibilitatea apariției
apei în timpul celor mai calde luni de pe Marte.[123]
La 24 septembrie 2014, Mars Orbiter Mission, lansată de Organizația Spațială Indiană de Cercetare
(ISRO), a ajuns pe orbita lui Marte. ISRO a lansat misiunea la 5 noiembrie 2013, cu scopul de a
analiza atmosfera și topografia marțiană. Misiunea a folosit o orbită de transfer Hohmann pentru a
scăpa de influența gravitațională a Pământului și a fost catapultat într-o călătorie de nouă luni spre
Marte. Este prima misiune interplanetară asiatică de succes.[124]
Agenția Spațială Europeană, în colaborare cu Roscosmos, a lansat ExoMars Trace Gas Orbiter și
landerul Schiaparelli la 14 martie 2016.[125] În timp ce Trace Gas Orbiter a intrat cu succes pe orbita
lui Marte la 19 octombrie 2016, Schiaparelli s-a prăbușit în timpul încercării de aterizare.[126]
În mai 2018 a fost lansat landerul InSight al NASA. Misiunea a ajuns pe Marte în noiembrie 2018.[127]
[128]
 InSight a detectat primul cutremur marțian în aprilie 2019.[129][130]
În 2019, nava spațială MAVEN a cartografiat pentru prima dată modelele eoliene la mare altitudine
la nivelul întregii planete.[131][132] S-a descoperit că vânturile care se află la kilometri deasupra
suprafeței păstrau informații despre formele de pământ aflate dedesubt.[131]
Roverul Perseverance a aterizat cu succes pe suprafața lui Marte la 18 februarie 2021. Rover-ul va
colecta mostre pentru o misiune viitoare de recuperare care le va aduce pe Pământ.