8.

Algoritmul de RCR propus de Peter Safar cuprinde:

A (airway control): asigurarea libertăţii căilor aeriene.
B (breathing): asigurarea ventilaţiei.
C (circulation): asigurarea circulaţiei.
D (drugs and fluids): medicaţie şi perfuzie intravenoase.
E (electrocardioscopy): monitorizarea ECG.
F (fibrilation tratament): tratamentul fibrilaţiei ventriculare.
G (gauging): diagnosticarea şi tratarea cauzei şi evaluarea şanselor de supravieţuire.
H (human mentation): protecţia cerebrală.
I (intensiv care): terapia intensivă post – resuscitare

7
Conduita de urgenta:
- internarea de urgenta in spital, in toate cazurile,
- suprav. pac.,
- in caz de acces eclamptic, convulsii, se iau urmatoarele masuri: evitarea muscarii limbii,
evitarea accidentarii acestuia (se protejaza pac., se indeparteaza din jur obiectele de care acesta s-
ar putea lovi). Se control. si se scot protezele dent. Se aspira mucozitatile si secretiile bucale.
- pt. reducerea prompta a valorilor tensionale, scaderea si combaterea convulsiilor, combaterea
edemului cerebral, a starii de agitatie, as. med. va avea pregatita medicatia pe care o administra
la indicatia medicului.
 hipotensoare:
- Diazoxidul „Hiperstat”(este ideal cand exista posibilitatea, efectul hipotensor apare dupa 1
min. sau in primele 3-5 min.). Se administr. i.v. in bolus in doza de 300mg sau de 5mg/kg.
Injectarea trebuie facuta rapid in 10-20 sec.(1fiola =20ml continand 300mg subst. activa).
- Rezerpina(raunervil) 2,5mg(1 fiola) i.m. Se asociaza un diuretic cu actiune rapida: furosemid,
fiole a 20mg, 2-4 fiole i.v.
 Pt. combaterea edemului cerbral:
- sulfat de Mg 25% foarte lent, i.v. 2-4 fiole in 24 ore
- sol. hipertone: glucoza 33% sau 20%, 40-50ml i.v.
 Pt combaterea starii de agitatie si hiperexcitabilitate neuromusculara:
- fenobarbital 0,10-0,20g, i.m.(1fiola = 2ml = 200mg).
Nota: in spital, trat. encefalopatiei hipertensive, medicam. de electie recomandat este
nitroprusiatul de sodiu (niprid) atunci cand exista posibilitatea de monitoriz. atenta.
Cand monitoriz. pac. nu poate fi facuta, cea mai utila asociere terapeutica: diazoxid + furosemid.
 Tratam. de intretinere:
- raunervil, furosemid, p.i.v. cu sol. hipertone: manitol 10 sau 25%, glucoza hipertona,
dextran70: 300-500ml, in perfuzie lenta;
-sedative si hipnotice(fenobarbital: fiole a 200mg in 2ml i.m., plegomazin; fiole 25mg/5ml i.m./i.v.
x2mg/kgcorp, diazepam: 2mg x 3-4 ori/zi tab. a 2mg sau a 10mg)
  6. Cauze:
I. Hemoragia intrapericardica(hemopericardul acut este cea mai frecventa cauza a tamponadei
cardiace)
- Cauzele majore ale hemopericardului:
a) leziuni toracice penetrante si nepenetrante. Recunoasterea tamponadei in cazul plagilor este
uneori usurata prin descoperirea orificiului de intrare a agentului agrsor. Trebuie avuta insa in
vedere si posibilitatea plagilor cardiace la injunghierile abdominale. In plagile abdominale cu
cutitul lasat pe loc, miscarile acestuia, sincronice cu pulsul, sunt aproape patognomonice.
Atentie: in astfel de cazuri cutitul nu va fi niciodata extras inaintea interventiei chirurgului.
b) ruptura peretelui aortic(anevrism disecant al aortei),
c) ruptura inimii in cursul evolutiei infarctului miocardic acut,
d) perforarea peretilor inimii in cursul cateterismului cardiac sau prin alte procedee de
diagnostic(mai ales cand bolnavul este sub tratament anticoagulant),
e) contuziile cardiace violente si ruptura de atriu.
II. Pericarditele exsudative(virala, tuberculoasa, bacteriana etc.).

5
 Examenul obiectiv:
- stare generala alterata
- dispnee
- TA scazuta si mai rar crescuta(precedata de o usoara crestere a T.A. -datorita actiunii stresante
a durerii). Cand TA scade brusc, pericolul socului cardiogen este iminent; este insotita de regula
de tahicardie);
- AV: zgomote cardiace tahicardice sau bradicardice sau diferite aritmii
 EKG: În functie de evolutie putem surprinde urmatoarele aspecte:
- unde T pozitive, ample, simetrice si subdenivelarea ST initial, evoluând spre supradenivelarea
ST si înglobarea undei T (primele 4 ore).
- persistenta supradenivelarii ST, aparitia undei Q de necroza, unda Tse desprinde treptat din
supradenivelarea ST devenind negativa, ampla(primele 2-3 saptamâni).

4.
CONDUITA TERAPEUTICĂ
1. Pozitie semisezânda.
2. Linistirea pacientului -repaus complet, inclusiv repaus vocal.
3. Oxigen pe masca(2-4 l/min) -daca avem.
4. Abord venos periferic, glucoza 5% -250ml.
5. Atropina i.v. 0,25mg(1/4 fiola), lent(în 3-5 min.) pentru prevenirea socului, daca nu exista
contraindicatii(glaucom, adenom de prostata, tulburari de ritm cardiac).
6. Decomprimarea plamânilor(exsuflatie decompresiva) cu o seringa de 20ml cu ac gros cu bizou
scurt introdus în cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, în spatiul 2-3 intercostal stg.,
pe linia medio-claviculara; Se foloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt care se leaga de un tub scufundat in
S.F. sau sol. Dakin. O exuflatie eficienta necesita folosirea unui trocar prevazut cu supapa. Cadrul mediu va asigura
materiale sterile si va respecta cu strictete masurile de asepsie, pt. prevenirea riscului infectiei.
7. Calmarea durerii:
-Algocalmin i.v. 1-2 fiole.
- fortral 1-2 fiole(1f = 30mg ) i.m.;
- sintalgon –oral;
- exceptional(in caz de dureri socogene):
- mialgin 1 fiola(100mg) i.v./i.m. sau
- morfina s.c.(0,01-0,02g);
8. Anxiolitice:
- plegomazin(clorpromazina) inj. i.m./i.v.,(1f = 25 mg/5ml);
- hidroxizin inj. i.m.(1 fiola=100mg),
- nitrazepam, diazepam(1f. =10mg) i.v. lent,
- romergan(1f. = 50mg)strict i.m.
9. Sedative ale tusei: codeina(2-3 tab. odata), dionina sau calmotusin(10-12 pic.; se pot repeta la
2 ore interval);
10. În caz de detresa vitala(persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta, convulsii)→
IOT cu sonda de 7,5-8 mm si ventilatie mecanica.
11. Transportul boln. la spital se va face cu menajamente deosebite.

3.
Masurile de urgenta:
- O2-terapie pe sonda nasofaringiana pt. combaterea hipoxemiei. O2-terapia necesita deosebita
atentie si prudenta, deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu
hipercarbie cr. este periculoasa. Centrii respiratori la hipercapnici nu mai sunt sensibili la CO2,
singurul stimulent ramanand hipoxemia! Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin admin. de cantitati
mari de O2 inseamna inlaturarea stimulului, deprimarea centrilor respiratori si agravarea pe
aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercarbiei. De aceea O2 trebuie admin. in doze
moderate, cu supravegherea indeaproape a bolnavului. Administrarea oxigenului se incepe cu un
debit de 1-2 l/min.
- perfuzie cu urmatorul cocktaill: hemisuccinat de hidrocortizon 200mg, cloramfenicol
hemisuccinat 1g[continutul unui flacon(1g) se dizolva in 10ml sol. izotona de NaCl; la adulti se inj. i.m./i.v.
0,5g la 6-8h. Bacteriostatic cu spectru larg: febra tifoida, paratifoida(antib. de electie), meningite, laringo-traheite,
pneumonii cu H. Influenzae ; infectii urinare rezistente la alte antib. C.I.: leucopenie, anemie, boli hepatice grave.
Deprimare grava a hematopoezei→ tratam. se admin. sub controlul H.L.G.], miofilin 2 fiole a 0,24g/f,
deslanozid 1f. a 0,4mg, 30-40 pic./min. (supravegheat).
Sub stricta supraveghere se transporta la spital, unde se va face un tratament complex.
In spital:
- combaterea obstr. prin drenaj postural, aspiratie bronsica si spalatura bronsica. Utilizarea
drenajului postural, asociat cu percutia toracelui, determina mobilizarea secretiilor bronsice si
cresterea expectoratiei. Aspiratia endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau
pe bronhoscop. Spalatura bronsica se executa dupa aspiratie, prin introducerea la interval de 5-10
min. de cantitati mici de bisolvon(3-5ml), care apoi se aspira;
- combaterea inflamatiei cu antibiotice: ampicilina 2-3g /24 ore sau tetraciclina 2g/zi timp de
7-10 zile. Se continua apoi antibioterapia cu vibramicin 100mg/zi. In forme mai usoare,
penicilina asociata cu streptomicina. Cand exista intoleranta la peniciline se va administr.
eritromicina 1-2g, eventual cu biseptol 3-4 tab./zi;
- corticoizii sunt indicati pt. actiunea lor antiinflamatoare, antisecretoare si antibronho-spastica:
prednison in doze de 20-30mg/zi(4-6 tab. a 5mg) timp de 7-10 zile(doză descrescandă!);
- combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: amiofilina administrata i.v. lent sau
perfuzie(2-3f. miofilin) in 24 ore -in sol. glucozata 5% 1000-1500ml;

-administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice:

 bronhexim, 30 pic. de 3 ori pe zi,
 alfachimotripsina in aerosoli de 2-3 ori/zi ;
- la nevoie: tonicardiace, diuretice, anticoagulante, sangerare, ventilatie mecanica.

2.
CONDUITĂ TERAPEUTICĂ:
In prima faza:
1.  Pozitie semisezânda; linistirea pacientului -care va fi sters de transpiratii.
2.   Oxigen pe masca/sonda(↓ prin narile boln. pana in faringe -6-8cm.); oxigenul se admin.
umidificat cu debit de 6-8 l/min. -daca avem.
3. Vor fi date bolnavului:
- antispastice: papaverina(2-4 f. admin. i.m./24h; lizadon -oral(1f = 40mg.)
- dilatatoare ale bronhiilor: eufilina, miofilin
- simpaticomimetice: tab. de efedrina, asmofug, asmopent, alupent, berotec in inhalatii sau sub
forma de spray(Ventolin spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15 min. sau Albuterol spray 2
puff-uri care se pot repeta la 3-5 min.)
- Aerosoli cu Bricanyl(2ml, 5mg), Atrovent(2ml., 5ml.)
Atentie! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni.
4. Linie venoasa periferica
Medicatie de urgenta:
- miofilin(bronhodilatator) 2 fiole; aprox.6mg/kg(1f. =10ml=240mg.), admininstrate i.v. lent(3-5
min.), sau fiole 2ml=48mg.(efectul dupa aprox.10').
- H.H.C.: i.v. 2mg/kg bolus(1fiola=25mg=5ml), de obicei 50-200mg i.v., in cazul in care nu
cedeaza la miofilin(aminofilina)
- Adrenalina(epinefrina) s.c. 0,3-0,5ml din sol. 1‰(0,3-0,5mg.) la pacientii fara afectiuni cardio-
vasculare sau efedrina(fiole a 1ml 5% in injectii s.c. 1-2 fiole).
In caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de Mg inject. i.v. lent(10-
20ml).
Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator(frecventa respiratorie, auscultatie), culoarea
tegumentelor.
Daca criza nu cedeaza, chemare salvare si internare.
1
a) Dispneea:
- bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj(retractia spatiilor intercostale), cornaj(inspiratie lenta si
zgomotoasa) traduce obstacole in CAS;
-bradipnee expiratorie (criza de astm bronsic);
-bradipnee –(intoxicatii cu deprimante ale SNC) ;
-polipnee;
-respiratie Kussmaul –resp. in 4 timpi: inspiratie-pauza, expiratie-pauza(acidoza metabolica);
-resp. Cheyne-Stokes: respiratie(polipnee) cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee ce dureaza 10-20 sec., apoi se reia(apare in: HTIC, hipoxemia centrilor
nervosi, aterio-scleroza cerebrala).
b) Cianoza:
-exprima desaturarea de O2 a sangelui arterial, respectiv cresterea hemoglobinei in sange
-se manifesta initial la buze, unghii, pavilionul urechii si apoi se generalizeaza.
-cianoza poate lipsi in: stari de soc, hipovolemie, intoxicatii cu CO si cianuri, alcaloza.
c) Modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii:
Acestea pot fi:
-rare si ample,
-frecv. si superficiale(fracturi costale)
-misc. numai ale unui hemitorace(paralizia musculaturii unui hemitorace, colectii pleurale
abundente, pneumonie masiva, obstruarea unei bronhii principale, hemitorace bolnav,
pneumotorax spontan)
-respiratia paradoxala(turtitea plamanului de partea lezata in inspiratie si expansiunea acestuia in expiratie ) –in
plagi pleuro-pulmonare; volet costal.
d) Tahicardia: apare ca fenomen compensator.
e) Alte semne clinice:
-Durerea toracica. Sediul poate fi: precordial sau retrosternal(afectiuni coronariene,
mediastinale, traheita, embolie pulmonara etc.); la baza hemitoracelui(infarct pulmonar,
pneumotorax spontan etc.). Caracterul poate fi constrictiv, intens(embolie pulmonara,
coronaropatie), junghi toracic violent (pneumotorax spontan).
-Tegument cald si umed, acoperit cu transpiratii abundente
-Hipersalivatie(datorita hipoxiei, hipercapniei)
-Hipersonoritate(pneumotorax, emfizem pulmonar),
-Matitate(pneumonii, colectii lichidiene in pleura),
-Raluri(zgomote patologice care iau nastere in alveole sau bronhii). Pot fi: crepitante(asemanatoare
zgomotului pe care-l auzim cand frecam intre degete o suvita de par sau cand aruncam sare pe o plita incinsa –apar
in pneumonii, edem pulmonar etc.), ronflante(groase ca niste sunete de contrabas –se datoresc
secretiilor abundente in bronhii), sibilante(asemanatoare tiuitului vantului), subcrepitante(seamana cu
zgomotul care se aude cand se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa –in bronsite, supuratii pulmonare).
-Intoleranta la efort
-Ortopnee
-Anxietate sau somnolenta, confuzie, delir.