Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

Surse de finanțare în ONG-uri; Proiecte și programe;

Autor: Radu Florea

Dezvoltarea de proiecte și programe

O organizație neguvernamentală sustenabilă își bazează funcționarea pe dezvoltarea de proiecte
și programe - create pentru a-și îndeplini misiunea și atinge scopul. Finanțarea acestor proiecte
și programe este procesul prin care ONG-urile își asigură fondurile necesare derulării lor.

Pentru o mai bună înțelegere a acestui sistem trebuie să facem o diferențiere între noțiunile de
proces, proiect și program:

• Procesul reprezintă activitățile normale, de zi cu zi, ale unei organizații;

• Proiectul reprezintă un set de activități cu un scop bine stabilit, cu resurse alocate special
în acest sens;
• Programul este format din mai multe proiecte și reprezintă un set ceva mai complex de
activități.

Proiecte și programe

Din punctul de vedere al unui ONG, un proiect este o inițiativă limitată în timp, ce are scopul de a
rezolva sau limita efectele negative ale unei probleme. Pentru asta, sunt utilizate o combinație de
resurse (financiare, umane, materiale) și sunt organizate într-o structură temporară. Este un
demers unicat, care are un început și un sfârșit clar, realizat în vederea realizării unor țeluri bine
stabilite, cu respectarea anumitor parametri referitori la costuri, termene și calitate.

De asemenea, un proiect este constituit dintr-un ansamblu de persoane și alte resurse grupate
temporar pentru realizarea unui anumit obiectiv, de regulă într-o perioadă de timp dată și cu
utilizarea unui buget fix. Un proiect este caracterizat de resurse dedicate, de un punct unic de
responsabilitate, de limite clare în care se pot încadra resursele și rezultatele, de o durată limitată;
reprezintă o singură sarcină (care se încheie la sfârșitul proiectului) și are obiective. Este o
modalitate utilă de organizare a muncii.

Cea mai simplă formă de manifestare a unui proiect este o activitate întreprinzătoare separată,
care posedă obiective definite, adesea incluzând rezultate anticipate în ceea ce privește
termenele, costurile și calitatea (performanțele). Toate proiectele evoluează în "cicluri de viață"
asemănătoare, cu punctele de început și de sfârșit specificate; în plus, obiectivele proiectului pot
fi definite din mai multe puncte de vedere: financiar, social și economic - cel mai important element
fiind faptul că rezultatele anticipate sunt definite în prealabil, iar proiectul este finit.

Pentru a ne atinge scopurile, vom defini proiectul ca fiind:

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

• munca organizată pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor propuse care necesită
resurse și efort;
• răspundere unică (și deci riscantă) care are un buget și o programare prealabilă;
• abordare unică (de aceea riscantă) care are un buget și un program de implementare.

Așadar, proiectul reprezintă o însumare de activități organizate, desfășurate în vederea atingerii

unor țeluri sau obiective prestabilite, care necesită resurse și efort și care reprezintă o
întreprindere unică executată pe baza unui buget și a unui program.

Se observă că un proiect are următoarele caracteristici principale:

• durată limitată: are un început și un sfârșit bine definit;

• programare: implică o varietate de activități, evenimente și sarcini, și se bazează pe un
program de implementare;
• varietate de resurse: este bazat pe un buget, presupune efortul unor oameni;
• autonomie: reprezintă o întreprindere unică; un proiect diferă de altul printr-un aspect sau
altul; are un grad mai mic sau mai mare de autonomie față de activitățile zilnice ale
organizației;
• rezultate: are ca scop o schimbare percepută ca durabilă de inițiatorii săi (proiectele
creează active, sisteme, scheme de organizare sau instituții care continuă să funcționeze
și să aducă beneficii după terminarea sa); are anumite obiective specifice care trebuie
atinse; într-un proiect se aplică metode de măsurare a calității.

De exemplu - un proiect al unei organizații ce promovează protecția mediului poate fi: dezvoltarea
unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul unei comune - acesta poate fi un proiect
ce are nevoie de fonduri 20.000 de EUR, o echipă de 4 oameni, diverse resurse materiale precum
materiale de informare și instruire, recipiente pentru colectarea deșeurilor etc. și se va derula pe
o perioadă de 2 ani.

Un program este format din mai multe proiecte, deci un set de activități distincte - derulate în
paralel sau în perioade diferite de timp - și ale căror rezultate sunt complementare și duc la
rezolvarea unei probleme.

Astfel, volumul de muncă necesar pentru a îndeplini un obiectiv organizațional important poate fi
atât de mare, încât este dificil de organizat și realizat în cadrul unui singur proiect. Acest lucru
poate însemna ca organizația să desfășoare un program care să cuprindă mai multe proiecte
conectate.

Programul se definește ca fiind o acțiune specifică realizată în scopul atingerii mai multor
obiective; este un ciclu sau un set de activități care constituie o abordare integrată pentru
îndeplinirea misiunilor și obiectivelor organizației:

• serie de sarcini specifice intercorelate (proiecte și activități adiționale), conduse în mod

coordonat, ce permit realizarea unor obiective în cadrul unei strategii cuprinzătoare și
obținerea unor beneficii suplimentare celor care s-ar putea obține prin conducerea lor
separată;

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

• un portofoliu de proiecte selectate și planificate în mod coordonat, astfel încât să se
realizeze un ansamblu de obiective definite, cu efect asupra diferitelor inițiative și/sau
implementând o strategie;
• un proiect complex, eventual foarte amplu sau un set de proiecte necorelate legate de un
ciclu de afaceri.

Un program este destinat să sprijine atingerea unui scop, dar pe o scară mai largă și pe o perioadă
de timp mai îndelungată. Spre deosebire de proiecte, activitățile programelor pot acoperi o gamă
largă de obiective și se pot extinde atât în spațiu cât și în timp. Proiectele sunt adesea unități
componente ale unor programe.
Cele mai obișnuite exemple sunt programele de dezvoltare sau seriile de acțiuni în vederea
îndeplinirii unui anumit scop major, sub forma unui set de proiecte independente - programele de
dezvoltare economică și de creare de locuri de muncă.
De exemplu: un program al unei organizații preocupată de protecția copilului poate fi alcătuit dintr-
un proiect educațional pentru copii, un proiect ce implică părinții în diverse activități, și un proiect
dedicat cadrelor didactice dintr-o grădiniță. Proiectele sunt complementare, iar scopul
programului este îmbunătățirea serviciilor oferite copiilor preșcolari dintr-o grădiniță.

Surse de finanțare a activității ONG-urilor

În principiu, există trei mari surse de finanțare ale proiectelor dezvoltare de ONG:
• fondurile publice/nerambursabile
• strângerea de fonduri din comunitate (surse private)
• autofinanțarea prin dezvoltarea de activități economice.

Tot în principiu, o organizație sustenabilă este cea care reușește să utilizeze toate aceste surse
de finanțare în mod strategic, mai precis planificându-și într-un mod eficient activitățile astfel încât
să-și poată acoperi toate nevoile financiare.

În general, problematica finanțării proiectelor unei organizații poate fi diferențiată în funcție de

domeniul în care se derulează:

• proiecte și programe interne (în general, la nivelul organizațiilor ce se autofinanțează - în

special a celor din domenii ca infrastructură, dezvoltare comunitară, cultură etc.);
• proiecte și programe cu finanțatori externi - în cadrul programelor de finanțare
(nerambursabilă, parțial nerambursabilă sau rambursabilă), în special în domenii ca
educație, sănătate, protecția mediului etc.

Fondurile nerambursabile

Fondurile nerambursabile sunt oferite de guvern, administrația locală sau organizații

internaționale. Fondurile nerambursabile, de regulă prezente pe piața finanțărilor ca și subvenții

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

guvernamentale, programe de finanțare nerambursabilă publice sau/și private etc. au o serie de
avantaje:

• finanțarea unor activități fără consum de resurse proprii sau credite;

• menținerea independenței și autonomiei financiare a organizației.

De asemenea, fondurile nerambursabile au și o serie de dezavantaje:

• acces dificil (fondurile se acordă periodic, de regulă pe baza unor licitații);

• control strict al modului de utilizare a fondurilor de către finanțatori, inclusiv prin colaborare
cu alte instituții de specialitate (Curtea de Conturi, auditori independenți etc.).

Cele mai multe finanțări de acest tip sunt acordate României de alte state sau instituții
internaționale. În România, cel mai mare finanțator de acest gen este Uniunea Europeană, prin
programele sale specifice - coroborate cu obiective la nivel de țară, regionale sau europene.
Fondurile europene sunt dificil de accesat, iar organizația trebuie să fie pregătită din punct de
vedere profesional, financiar și uman pentru managementul proiectelor finanțate astfel - mai ales
că programele europene impun și o contribuție financiară din partea organizației beneficiare.

Alți finanțatori instituționali ce subvenționează proiecte și programe în România sunt Spațiul

Economic European (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), ambasadele, ONG-uri precum fundația
Soros, FDSC sau ARC, precum și Guvernul României și administrațiile locale.

Sursele guvernamentale (locale sau centrale), de regulă, finanțează proiecte de interes general
- educație, sănătate, cultură etc.

Toți acești finanțatori impun redactarea unei cereri de finanțare - mai mult sau mai puțin
complicată - și monitorizează constant buna desfășurare a proiectelor.

Sistemul finanțărilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor
mai ample de colaborare dintre diverse state, el având caracterul unui ajutor acordat pentru
sprijinirea rezolvării unor situații excepționale în care statul beneficiar al acestui ajutor nu are
expertiza sau resursele umane și materiale necesare pentru a încerca o rezolvare eficientă pe
cont propriu. Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt însoțite de o întreagă
metodologie specifică care trebuie respectată în procesul de acordare a finanțărilor și prin care
se urmărește implementarea unor elemente de filosofie socială care și-au dovedit validitatea în
situații similare întâlnite în alte state.

Finanțatorii urmăresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) prin
sprijinirea financiară a activităților unor organizații (firme, ONG, instituții publice etc.) sau
persoane. Obiectivele și metodele acceptate de finanțator pentru îndeplinirea acestora trebuie
foarte bine cunoscute de către solicitantul de finanțare.

Strângerea de fonduri (fundraising)

Strângerea de fonduri din comunitate este cea mai importantă sursă de finanțare pentru un ONG
sustenabil. Sprijinul financiar acordat de comunitate - prin donatori individuali, companii sau

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

fundații ale companiilor - este cea mai importantă recunoaștere pe care o poate primi o
organizație neguvernamentală. Acesta se poate obține cu ajutorul unei echipe specializate care
să organizeze campanii de informare asupra obiectivelor organizației, realizările și obiectivele
sale. Totuși, cel mai important aspect în strângerea de fonduri este încrederea pe care o va avea
donatorul în organizația căreia îi acordă donația.

Cele mai importante activități prin care se pot strânge fonduri (în funcție de metoda de atragere
a acestora), dar și cele mai utilizate de către organizațiile neguvernamentale, în general, sunt
următoarele:

• donații individuale;
• sponsorizări și granturi;
• solicitare directă prin direct mail (poștă sau e-mail);
• evenimente speciale și solicitări prin intermediul mass-media;
• colecte stradale, solicitări telefonice și solicitări din ușă-n-ușă (door-to-door);
• deduceri salariale (payroll giving);
• mecanismul 2%;
• cereri de finanțare.

Este de la sine înțeles că organizațiile, cel puțin teoretic, nu sunt capabile să utilizeze toate
metodele, pentru că trebuie să-și administreze eficient resursele financiare, umane, materiale și
de timp. Nu este exclusă însă utilizarea concomitentă sau combinată a acestora.

Donații individuale
Se pot obține în urma unor campanii publice bine realizate și utilizând suport media (adică presa
scrisă, audio, video sau online). În ultima vreme, au apărut și donațiile prin SMS (foarte eficiente)
sau contractele de direct debit - prin care o persoană donează lunar o sumă modică către o
organizație direct din contul personal sau din deduceri salariale - acestea din urmă, cu sprijinul
companiei unde lucrează donatorul.

Sponsorizări și granturi (adică finanțări de scurtă sau lungă durată)

Băncile și companiile mari au programe speciale în acest sens. Legea sponsorizării este un
element de luat în calcul în acest sens.

Solicitare directă (direct mail)

Atragerea de fonduri prin intermediul acestei metode presupune expedierea unor scrisori prin
care se solicită donații în bani sau produse pentru susținerea unei cauze sau pentru creșterea
interesului public. Metoda este utilizată cu succes în țările occidentale, însă situația în România
este diferită - rata de răspuns la solicitările prin această metodă fiind mică. De obicei, solicitanții
evaluează o campanie ca fiind de succes dacă rata de răspuns este de până 1%, (și acoperă
costurile pentru planificarea campaniei, pregătirea listei de distribuție, stabilirea formatului și a
conținutului pachetului, design-ul mesajului și expedierea mesajelor).

Evenimente speciale și solicitări prin intermediul mass-media

Evenimente de atragere de fonduri - cum ar fi spectacole, licitații sau baluri - pot atrage fonduri
de la persoane individuale dar și de la companii. Evenimentele speciale ca metodă de finanțare
sunt mai puțin utilizate în România, pentru că organizațiile se tem că fondurile obținute nu vor

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

acoperi de cele mai multe ori cheltuielile. Este indicată utilizarea acestei metode în combinație cu
altele. Această metodă nu este neapărat măsurabilă în sumele de bani adunate, ci și prin
popularitatea, vizibilitatea, promovarea voluntariatului, menținerea relației cu donatorii care deja
există (sau crearea unei noi relații cu potențiali donatori), precum și educarea participanților în
ceea ce privește filantropia și caritatea.

Evenimentele speciale necesită un număr mare de voluntari și angajați. Organizațiile mici pot
întâmpina dificultăți din lipsă de resurse umane.

Utilitatea suporturilor media (audio, video, print, internet) în atragerea de resurse pentru
organizațiile non-profit este unanim recunoscută, mai ales în cazul evenimentelor speciale, a
colectelor stradale, solicitărilor din ușă-în-ușă și a mecanismului 2%, pentru a asigura publicitatea
organizațiilor (și a cauzelor lor) pe plan local, regional sau chiar național.

Sub egida donatorilor locali, care se ocupă de promovarea și organizarea de campanii, rezultatele
pot fi foarte bune, mai ales dacă organizarea campaniilor anuale va permite obținerea unor
reduceri semnificative sau chiar difuzarea gratuită.

Colecte stradale, solicitări telefonice și solicitări din ușă-în-ușă (door-to-door)

Pot fi considerate cele mai bune metode doar pentru că un membru al organizației are contact
direct cu individul, dar în practică aceste metode s-au dovedit a fi ineficiente. Aversiunea
publicului față de aceste metode apare din cauza abordării prea directe, pentru că timpul scurt nu
le permite analiza cauzelor, iar oamenilor nu le place să fie acostați.
Metoda poate fi folosită cu rată mai mare de succes în raport cu apropiații sau cunoscuții
("friendraising") sau utilizând rețelele sociale (Facebook, Twitter etc.), însă pe termen limitat și
pentru proiecte punctuale.

Campaniile stradale sunt frecvent utilizate în România comparativ cu colectele sau solicitările
telefonice. Succesul unei astfel de campanii depinde de impactul pe care îl are cauza la un număr
cât mai mare de persoane, de imaginea și legătura organizației cu comunitatea (ca și de numărul
de persoane implicat), și de mediatizarea campaniei.

Campania din 2002 desfășurată de Fundația Bethany din Timișoara prin programul "Inimă Bună"
este dovada faptului că publicul reacționează la astfel de campanii, fiind colectate într-o perioadă
scurtă peste 11.000 RON cu ajutorul a 143 de voluntari. Pe lângă aceste rezultate, a fost indirect
promovat și voluntariatul, iar locuitorii Timișoarei au fost informați despre prevenirea tuberculozei.

Deduceri salariale (payroll giving)

Metoda deducerilor salariale a început a fi utilizată în România la începutul anilor 2000, fiind
preluată și adaptată după modelele britanic și american, state în care utilizarea metodei este
facilitată prin sistemele de plată - valoarea donației lunare fiind dedusă din salariul brut înainte să
fie impozitat. Metoda constă în colectarea sumelor mici deduse din salariul lunar al angajaților
unei companii pentru o cauză sau o problemă specifică. Sprijinul oferit pentru o cauză are un
potențial mai mare prin implicarea mai multor indivizi, pentru că permite administrarea fondurilor
mult mai ușor decât în cazul în care este susținută o problemă specifică.

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

Mecanismul 2% - prin care organizațiile pot atrage fonduri semnificative, redirecționate de
la impozitul pe venit anual.
Dacă în state precum Germania, Austria, Italia și Spania unde metoda funcționa de la începutul
secolului trecut, în România modelul are la bază sistemul din Ungaria, care a fost preluat și propus
printr-un proiect conceput și promovat de ONG-uri (precum ARC din Cluj-Napoca) încă din 2004.

Codul fiscal precizează că persoanele fizice pot să dispună asupra unei sume de bani de până
la 2% din impozitul pe venit anual pe care îl pot direcționa către o entitate nonprofit care este
înființată și activează conform legii, cu scopul de a-i sponsoriza activitatea. Contribuabilul trebuie
să completeze un formular ce poate fi solicitat de la administrația financiară (sau descărcat de pe
internet), iar ulterior să fie depus la aceeași instituție de la care a fost solicitat sau expediat prin
poștă. Pentru angajator nu este o povară birocratică, ci doar o formă de manifestare a
responsabilității sociale, informând și încurajând angajații să direcționeze 2% din impozit. Un
ONG poate să obțină prin acest mecanism sume mai mari decât bugetul anual al organizației. În
Polonia, după ce au investit câțiva ani în campanii realizate prin acest mecanism, anumite
organizații non-profit au început să obțină sume de bani de ordinul milioanelor de euro.

Cererile de finanțare
Cererea de finanțare este metoda care în ultimele două decenii a fost utilizată cu succes de marea
majoritate a organizațiilor neguvernamentale din România - fiind o condiție impusă de marii
finanțatori instituționali pentru a permite atragerea fondurilor.

Cererile sau propunerile de finanțare sunt adresate unei organizații private (ce poate fi o fundație,
o asociație, un program internațional sau o companie). De cele mai multe ori, o cerere de finanțare
este destinată finanțării unui program/proiect/activitate, pentru achiziționarea unor bunuri,
operațiunilor curente sau dezvoltării unei organizații/comunități.

Principalii pași care trebuie parcurși în elaborarea unei cereri de finanțare sunt:

• identificarea subiectului pentru care se cere finanțarea;

• planificarea activităților și a bugetului;
• identificarea surselor de finanțare;
• scrierea propriu-zisă a documentului.

Deoarece procurarea resurselor financiare reprezintă o necesitate permanentă pentru un ONG,

se impune o planificare exactă a strategiei ce urmează să fie aplicată de către organizație.
Experiența altor organizații mai experimentate este, deseori, de foarte mare ajutor.

Înainte de a începe orice eforturi de a obține fonduri de la alții, trebuie să stabiliți exact motivele
pentru care aveți nevoie de acești bani, destinația pe care o veți da fondurilor și ce rezultate vor
fi obținute atât la nivelul comunității cărei vă adresați, cât și pentru dezvoltarea instituțională.

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

 Managementul Sustenabil al Organizației Nonprofit

Autofinanțarea (activități economice)

Multe organizații non-profit consideră dezvoltarea activităților economice o trăsătură de bază a
viitoarei autosusțineri financiare, de vreme ce aceasta poate furniza o sursă independentă stabilă
și continuă de venit. Așadar, autofinanțarea este procesul prin care organizația își procură fonduri
prin prestarea de servicii sau derularea unor activități comerciale.

Gama de activități generatoare de venit derulată de organizațiile non-profit din România este
extrem de variată și poate include:

• plăți din partea sectorului de afaceri pentru studii de fezabilitate, planuri de afaceri, servicii
medicale și instruirea angajaților;
• servicii de tip instruire pentru administrația publică locală sau alte ONG-uri;
• plăți din partea altor ONG-uri pentru diverse servicii;
• producții restrânse pentru vânzare (de tip artizanat) etc.

Multe ONG din domeniul educațional derulează programe de instruire contra cost, organizații din
domeniul social au grădinițe, ateliere, sau chiar cabinete medicale.

De exemplu, fundația Hospice Casa Speranței din Brașov a construit un spital, iar Motivation
Romania a dezvoltat un atelier în care se confecționează scaune cu rotile pentru persoane cu
dizabilități.

Unele organizații înființează firme al căror profit le susține activitatea. Altele sunt independente
din punct de vedere financiar, bazându-și resursele financiare pe astfel de activități.

Autofinanțarea impune anumite limite și riscuri cu privire la respectarea regulilor etice și

transparența activităților organizației. Astfel, aceste activități nu trebuie să devină un scop în sine,
ci doar un vehicul ce ajută organizația să-și atingă obiectivele.

Bibliografie selectivă:
Conf. Dr. Irina Manolescu: "Managementul proiectelor, note de curs", Universitatea "Alexandru
Ioan Cuza" Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Catedra de Management-
Marketing, 2005
Vera Dakova: "O prezentare a sectorului ONG în România: Revigorarea strategiilor donatorilor",
București, 2000
*** Tendințe ale comportamentului filantropic din România: donator individuali și companii, ARC,
Cluj-Napoca, 2003
James Greenfield: "Fundraising, Evaluating and Managing the Fund Development Process",
John Wiley & Sons, Danvers, 1999
http://www.finantare.ro/ghid-strangere-fonduri.html
http://www.doilasuta.ro/documente/Raport%20pp%20partial.pdf

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui document nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere
asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.