Şcoala "B. P.

Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D

CALATOR PE DRUMUL
MATASII

Profesor indrumator:CLAUDIA FURTUNA

Elev:MILITARU RARES

2021
Şcoala "B. P. Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D

CUPRINS
1.Istoria Drumului Matasii

2.Trasee importante

3.Drumul Matasii ,legatura dintre China si Europa

5. Călătorul de azi pe Drumul Mătăsii

BIBLIOGRAFIE
Şcoala "B. P. Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D

1.ISTORIA DRUMULUI MATASII 3

Istoria și evoluţia drumului mătăsii – îndelungată, întortocheată și nu o dată contradictorie – reflectă și

condensează nu doar relaţiile comerciale ce s-au dezvoltat de-a lungul timpului între multe imperii și popoare,
ci mult mai mult.
Mai important și semnificativ este faptul că aceste rute comerciale au constituit cadrul geografic, mediul
natural și contextul social-istoric al dezvoltării unor interferenţe pe planuri mai largi, precum cultura, modul de
viață, tradiţiile, obiceiurile, arta, filozofia etc.
Mulţi istorici văd în „drumurile mătăsii” o întreagă evoluţie a culturii și civilizaţiei celor două continente,
cu „ramificaţii” chiar și în Africa. În perioada de maximă înflorire a drumului mătăsii, care a durat mai bine de
1500 de ani (între 500 î.Hr. și după anul 1000 d.Hr.), aceste drumuri au permis și au întreţinut dialogul și
contactul nemijlocit între oameni și popoare, devenind principala legătură între societăţile umane stabilite pe
acest traseu. 
Dar de ce această denumire de „drum al mătăsii”? Sigur că pe aceste trasee erau transportate și alte
obiecte preţioase, dar mătasea reprezenta un obiect de lux de o valoare inestimabilă, ce în Roma antică se
cântărea în aur. Mătasea a devenit în Antichitate, dar și mult timp după aceea, un atribut al poziţiei sociale, mai
întâi în China, apoi în întreaga lume dintre estul Asiei și Roma.
Mătasea devenise nu numai expresia statului social ridicat, dar și o monedă convertibilă între cele două
lumi, un echivalent al aurului, ea exercitând o atracţie magică asupra tuturor celor care o priveau și o atingeau.
În China, mătasea era folosită și la împodobirea carelor, a tronului imperial, a steagurilor, precum și în
ceremoniile religioase, iar anumite modele și culori erau exclusiv atributul Curţii împăratului. 

2.TRASEE IMPORTANTE
Şcoala "B. P. Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D
Multă vreme s-a crezut că a existat un singur traseu între China și Occident;se mai știa însă că au mai 4
fost folosite drumuri spre sud și sud-vest de către caravane care se îndreptau către India și Persia. Drumul care
ducea în partea estică a Mediteranei a fost considerat o bună perioadă de timp drept cel mai vechi și singura
legătură cu Occidentul.
Acest drum pornea din provincia Gansu și valea nordică a Tarimului, peste pasurile Pamirului, spre
Afganistan, nordul Persiei, Siria, Anatolia apoi până la Mediterana. Totuşi, a existat un drum şi mai vechi, care
ducea din Gansu la nord de muntele Celest, în sudul Rusiei asiatice, apoi spre gurile Donului în Marea Azov.
De aici drumul se ramifica spre Europa de Est, dar și spre nordul continentului. Despre aceste drumuri
informaţiile sunt puţine şi contradictorii;dovezi că ele au existat sunt puţinele descoperiri arheologice de pe
aceste trasee. Marile probleme pentru reconstituirea traseelor sunt date de faptul că, în analele estice sau
vestice, localităţile prin care treceau aceste drumuri poartă nume diferite – şi nu numai de-a lungul secolelor, ci
chiar și în aceeaşi epocă;iar alte nume ale localităţilor au dispărut între timp.
Sintetizând, putem afirma că au existat trei legături importante. Cea mai veche ducea spre sud și lega
China cu India și Asia de sud-est. Celelalte două erau drumul nordic, care ducea spre Europa, și drumul sudic al
caravanelor, cel mai cunoscut, și pe care Ferdinand von Richthofen l-a denumit, acum mai bine de un secol,
„drumul mătăsii”.
Toate aceste drumuri principale de legătură aveau la rândul lor o sumedenie de ramificații de-a lungul
cărora produsele venite din China ajungeau la cumpărători. 
Dacă încercăm să reconstituim traseul celui mai vechi drum al caravanelor care plecau din China prin nord-
vest, el arăta așa:începea de la nord de Gansu, prin oaza Trufan (aceasta avea o mare importanță și pentru
drumul sudic), apoi drumul ducea la nord de Tian-Shan – Muntele Celest – spre vest, după care o cotea spre
nord, în teritoriile parților și apoi ale scițiilor. Herodot relata în secolul al V-lea î.Hr. că atât grecii, cât și
chinezii întrețineau un schimb intens de mărfuri cu sciții.
Aceștia trăiau în întinsele stepe la nord de Marea Neagră, întinzându-se mult spre est. Popor nomad, au
devenit vestiţi pentru modul în care prelucrau aurul. În mormintele sciţilor s-au descoperit atât obiecte greceşti,
cât și preţioase bijuterii chineze, mătasea deţinând un rol important.
Limitele drumurilor sudice sunt mult mai înguste, permiţând ca traseul lor să poată fi refăcut mai cu
precizie. Ele porneau din orașul Changan, oraș imperial sub dinastia Han, dar și centru comercial al negustorilor
chinezi. De acolo treceau prin Lanzhou de-a lungul coridorului Gansu spre Dun Huang, limita vestică a Marelui
Zid. Aici, drumul se bifurca spre sud și nord. Cel sudic trecea prin pasul Yangyuan în valea Tarimului, cu
direcția Kashgar și de acolo în Pamir, unde se reîntâlnea cu cel nordic în podişul locuit astăzi de kîrghizi.
Drumul nordic traversa Poarta Jadului, oaza Trufan, continua spre Karashar, apoi spre sud-vest spre
direcția Pamir, unde drumurile se uneau din nou pentru a trece acest pas cu direcția Balkh, în Afganistan, apoi
spre coasta de sud-est a Mării Caspice, prin teritoriul actualului Teheran spre Palmyra cu direcţia Antalya, la
malul estic al Mediteranei.
Şcoala "B. P. Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D
De aici, mărfurile erau transportate pe apă spre Ostia, portul Romei, la Alexandria și în alte locuri din 5
Imperiul Roman. Acestea erau faimoasele „drumuri ale mătăsii”, pe ele treceau nesfârşitele caravane de cămile
încărcate cu stofe preţioase spre Apus.

3. Drumul Matasii ,legatura dintre China si Europa

Dezvoltarea drumului mătăsii a fost favorizată şi de drumul regal din Imperiul Persan, dar şi de
cuceririle lui Alexandru Macedon. De partea cealaltă chinezii şi-au dat seama că stăpânirea unei bune părţi din
această rută ar aduce venituri considerabile statului lor şi împărţii au căutat să cucerească zone importante din
Asia Centrală special pentru a controla drumul şi a încuraja comerţul. În acest context întâlnim pentru întâia
oară menţionat Drumul Mătăsii.
Dincolo de produsul principal, mătasea, deosebit de bine apreciat în lumea greco-romană, ulterior şi
bizantină, numeroase alte bunuri erau transportate pe aceleași cale:pietre prețioase și semiprețioase, porțelanuri,
stofe de lână sau de in, ambră, fildeș, lac, mirodenii, sticlă, coral, metale prețioase și arme, etc. Trebuie spus că
„Drumul Mătăsii” este de fapt o împletitură de drumuri de caravană, ruta principală legând bazinul Mării
Mediterane cu estul Asiei, dar încrengăturile purtau mărfurile către peninsula arabică, către India sau chiar
Africa.
De-a lungul vremii ruta a fost un punct de atracţie pentru mulţi cuceritori, iar oraşele care se găseau pe
rutele principale au înflorit chiar şi în cele mai aride zone. Dacă în vest punctul terminus al drumului s-a
modificat de multe ori în funcţie de realităţile politice (Roma, Constantinopol, Veneţia etc), la est lucrurile au
rămas aceleaşi pentru sute de ani, Imperiul Chinez.
De aici într-un baston de bambus au fost aduşi primii viermi de mătase în Europa şi tot pe această rută a
"călătorit" celebra ciumă bubonică, boală care a ucis un sfert din populaţia Europei. Siguranţa acestei rute
extrem de lungi – peste 6000 km, a fluctuat.
În antichitate, în răsărit drumul comercial era asigurat de chinezi, dar  în vest siguranța comerțului a fost o
vreme amenințată prin conflictul dintre romani și parţi.
Prin iscusința diplomatică a lui Augustus pacea a fost asigurată pentru o anumită perioadă de timp. În
timpul dinastiei chineze Tang a înflorit de asemenea comerțul, preluând de la perși controlul asupra drumului
Şcoala "B. P. Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D
comercial. Al doilea împărat din dinastia Tang Tang Taizong a reușit să controleze cea mai mare parte a Asiei 6
centrale, ca și Tarim.
Mai târziu, Imperiul Bizantin a reușit să recucerească o parte din teritorii din Asia și să-și asigure astfel
contactul cu Drumul Mătăsii. După dinastia Tang, drumul comercial devine nesigur datorită atacurilor repetate
și prădarea caravanelor.

5. Călătorul de azi pe Drumul Mă tăsii

Dacă azi ai vrea să urmezi unul dintre traseele considerate a fi clasice a putea începe aventura la Beijing
sau Shanghai. Se pot vizita în prima parte, pe teritoriul Chinei, siturile arheologice de la Xi’an şi Dunhuang.
Aici începe porţiunea ce traversa deşertul Taklimakan. Următorul popas ar fi în oraşul oază Kashar,
deasupra căruia se ridică dealurile de la poalele munţilor Tian Shan. Kashar controla pasurile montane înspre
Asia Centrală, India şi Persia.
Şcoala "B. P. Hasdeu" Iaşi
MILITARU RARES
Clasa a V- a D
Înaintând spre vest, pe una din cele mai aglomerate porţiuni ale Drumului Mătăsii, veţi pătrunde în cele 7
două oraşe legendare ale Asiei Centrale:Samarkand şi Buhara. Unul dintre cele mai vechi oraşe locuite ale
lumii, Samarkand se ridică în deşert, cu clădiri acoperite cu plăci de ceramică în diferite nuanţe de albastru.
Buhara a fost un centru important al învăţăturii islamice, iar bazarele sale erau cele mai bogate din Asia
Centrală. Aceste oraşe au datorat totul faptului că se găseau pe acest drum. De aici drumul continua către
Orientul Apropiat şi apoi intra în bazinul Mării Mediterane.
Intervalele potrivite unei călătorii de asemenea anvergură sunt martie-aprilie sau septembrie-octombrie.
Astfel puteţi evita căldura din regiunile muntoase şi deşertice.
În Peşterile celor o Mie de Buddha de lângă Dunhuang, puteţi admira fresce superbe şi sculpturi create pe
durata unui mileniu.
Nu uitaţi de războinicii de teracotă din Xi’an (câţiva au ajuns şi la Bucureşti în cadrul unei expoziţii),
faimoasa armată îngropată în mausoleul primul împărat chinez.
La Kashgar, vă puteţi plimba prin animatul târg de dumincă şi se pot admira monumentele islamice
precum:mormântul lui AbahHogea sau moscheea Id Kah, cea mai mare din China.
Printre monumentele de arhitectură pe care ar fi bine să le vedeţi în Samarkand se numără frumoasa piaţetă
Registan, înconjurată de trei colegii religioase islamice, şi mormântul lui Tamerlan, marele cuceritor.

BIBLIOGRAFIE
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/drumul-matasii
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/drumul-matasii-o-legatura-cu-traditie-intre-
europa-si-china
 https://www.google.com/