ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ1.
1 Definiţie: Ancheta epidemiologică (AE)
reprezintă totalitatea investigaţiilor efectuate în
populaţie în scopul depistării cauzelor apariţiei şi
evoluţiei bolilor transmisibile sau
netransmisibile, pentru elaborarea măsurilor de
prevenţie şi de combatere a acestora.
1. 2 Obiective:
AE, în funcţie de tipul său, are următoarele obiective:
1.rezolvarea urgenţelor în epidemiologie;
2.evitarea “importului” şi “exportului” unor boli
transmisibile;
3.culegerea de informaţii asupra stării de
sănătate a populaţiei şi a riscurilor la care
aceasta poate fi expusă, în anumite circumstanţe;
4.cunoaşterea potenţialului de factori de risc
(constituţionali şi de mediu) implicaţi în
producerea unor boli netransmisibile;
5.elucidarea etiologiei multifactoriale a bolilor
cu extindere în populaţie;
6.realizarea de prognoze asupra evoluţiei
naturale a bolilor transmisibile;
7.îmbunătăţirea programelor naţionale şi
internaţionale de prevenţie şi combatere;
8.orientarea producţiei de materiale biologice
utilizate în scopuri prevenţionale şi terapeutice;
9.evaluarea eficacităţii măsurilor de prevenţie şi
combatere;
10. orientarea programelor de pregătire a cadrelor
medicale din diferite specialităţi.
1. 3 Metode de realizare a anchetei epidemiologice
Pentru studierea particularităţilor unui proces
epidemiologic, se utilizează variate metode de lucru:
1. Anamneza (interviul sau convorbirea)
cu bolnavul/bolnavii şi/sau cu anturajul acestora
reprezintă
2,Observaţia epidemiologică
este considerată a fi cea dintâi metodă care a furnizat
date despre prezenţa unei stări morbide cu extindere
populaţională.
3, Metoda descriptivă
 prezintă în detaliu un fenomen, constituind metoda
de bază în epidemiologie.
 4,Metoda analitică
permite identificarea, diferenţierea, studierea şi
interrelaţiile dintre părţile componente ale unei
probleme de sănătate.
5,Experimentul epidemiologic
asigură verificarea ipotezelor privind apariţia 
şi evoluţia unui procesepidemiologic, permiţân
d stabilirea cu certitudine a eficienţei unor vacci
nuri, seruri, imunoglobuline,decontaminanţi sau
medicamente.
6,Comparaţia
(istorică, geografică, populaţională generală sau din
colectivităţi – după vârstă, sex,
profesie) permite cunoaşterea istoriei naturale a unei 
boli, particularităţile temporale şi spaţiale ale procesu
lui epidemiologic şi a manifestărilor clinice.
7,Screeningul (triajul epidemiologic)
este utilizat în evaluarea stării de sănătate a
populaţiei, a eficienţei programelor de vaccinare,
educaţionale etc. Screeningul serologic, hematologic,
biochimic şi genetic poate semnala deviaţii de la
starea de sănătate, permiţând aplicarea precoce a
măsurilor prevenţionale sau decombatere.
 8,Biostatistica
, asociată cu oricare dintre metodele enumerate
anterior, le creşte eficienţa în sintetizarea şi
interpretarea informaţiilor obţinute. Este o metodă
utilă în studiul distribuţiei bolilor şi a factorilor de
risc în populaţie.
 9,Metoda matematică
presupune transpunerea în ecuaţii matematice a
parametrilor biologici, medicali şisociali, cu
ajutorul modelelor matematico-epidemiologice,
furnizând date privind caracteristicile din trecut şi
 
 prezent ale proceselor epidemiologice, precum şi ten
dinţele evolutive ale unor boli, eficienţa măsurilor me
dicale şi economice şi în final realizarea de prognoze
epidemiologice.
1. 4 Tipuri de anchetă epidemiologică:
AE este de două tipuri: – operaţională şi specială.
1. 4. 1 Ancheta epidemiologică operaţională -
 poate fi: prevenţională şi de combatere (de urgenţă).
a)Ancheta epidemiologica preventionala

 Evaluează starea de sănătate a populaţiei şi riscurile

la care aceasta este expusă.Exprimarea stării de
sănătate se realizează utilizând mai mulţi indici
care se referă la: populaţia de (aparent)sănătoşi,
dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copiilor şi
adolescenţilor, durata medie a vieţii (speranţa de viaţă
lanaştere), durata medie a vieţii active, perioada de
timp (în ani) cu sănătate deplină etc.Aprecierea
proporţiei de persoane sănătoase se realizează cu
ajutorul anchetelor desfăşurate în diferite
structuri populaţionale (şcolare, ocupaţionale
etc.).Acest tip de anchetă se poate efectua unic sau
repetat, pentru aceeaşi persoană, întreaga populaţie
sau numai la un eşantion. Astfel, fenomenul
epidemiologic poate fi caracterizat în funcţie de
durata de desfăşurare şi de tipul de anchetă
recomandat, pentru a surprinde evenimentele la
un moment dat .
 Rezultatele examenelor medicale efectuate
în populaţie permit culegerea informaţiilor privind
evaluareastării de sănătate.
b) Ancheta epidemiologică (AE) de combatere (de
urgenţă)
 Asigură orientarea intervenţiilor în sensul stopării
evoluţiei şi lichidării unui proces epidemiologic.
Se practică în
bolile transmisibile
şi este întocmită de către medicul de familie din
teritoriul urban şi rural.Se adresează tuturor
persoanelor care fac parte din focarul de BT:
- b o l n a v i
-persoane presupuse a prezenta forme atipice
sau inaparente de boală
 purtători cunoscuţi de agenţi patogeni
foşti bolnavi aflaţi în stadiul de convalescenţă şi
la care diagnosticul s-a stabilit retrospectiv-contacţi
direcţi şi indirecţi cu cazul (cazurile) index
(primul caz de boală depistat în teritoriu).
In AE definitivă se urmareste:
-modul de izolare (la domiciliu, spital, izolator)
şi tratamentul bolnavului pe toată durata bolii
-diagnosticul definitiv al bolii şi al formei
evolutive, stabilit prin investigaţii clinice şi de
laborator
 -situaţia epidemiologică a bolnavului vindecat
clinic şi externat (purtător / nepurtător de agenţi
patogeni)
-modul în care se va face dispen sarizarea,
după revenirea în teritoriu
-precizarea modurilor şi căilor de transmitere a
agenţilor patogeni şi eficienţa măsurilor de
neutralizare aacestora
--m o d u l   d e   s u p r a v e g h e r e   e p i d e m i o l o g i c ă   ş i 
clinică a contacţilor pe perioada maximă d
e   i n c u b a ţ i e , specifică fiecărei boli
evaluarea receptivităţii populaţiei (fondul 
imunitar etc.) şi a măsurilor de prevenţie 
s p e c i f i c ă   ş i nespecifică, aplicate în focar şi
perifocar -stabilirea măsurilor de educaţie pentru
sănătate, concretizate la situaţia epidemiologică
anchetată
 
Obiective1. Cunoaşterea particularităţilor fact
orilor PE
(prin culegerea, prelucrarea şi interpretarea d
atelor epidemiologice)
a) Culegerea datelor 
– prin convorbire (anamneză epidemiologică) cu
bolnavii şi / sau anturajul acestora,observaţie
epidemiologică, acumularea datelor de laborator
etc.:•
Convorbirea
(anamneza, interviul) urmăreşte obţinerea de 
informaţii referitoare la factoriiepidemiologici, 
stabilindu-se:-data probabilă a contaminării şi
împrejurările în care a avut loc contaminarea-
d a t a   d e b u t u l u i r e a l a l b o l i i -asocieri
posibile între primele simptome şi consumul
de alimente, apă etc.-relaţiile cu anumite
persoane din familie, rude, colectivitate, loc
de muncă, mijloace de transport încomun

2.călătorii efectuate-
antecedentele patologice de tip infecţios şi
ce preparate imunizante a primit-existenţa în
ambientul bolnavului a animalelor
domestice, sălbatice, rozătoare, păsări, artrop
ode şirelaţiile stabilite continuu sau accidental cu
acestea.Investigaţii similare prin interviu se
realizează cu contacţii şi / sau suspecţii cazului de
boală, pe toată durata evoluţiei PE. Numai
o anamneză minuţioasă va permite stabilirea
datei debutului real al îmbolnăvirii
, deoarece,
la prima interogare, bolnavul are tendinţa să asocieze 
aceasta cu fapte şi evenimente apropiate cu momentul 
prezentării la medic.Debutul real corespunde
momentului în care s-au declanşat primele simptome
sau semne de boală, fiind un reper important pentru
stabilirea retrospectivă a perioadei de incubaţie a
bolii. În acest interval de timp
se poate aprecia momentul contaminării
Depistarea şi înregistrarea
contacţilor
este o etapă importantă, deoarece aceştia, dacă
sunt receptivi, beneficiază de măsuri de prevenţie
(imunoprevenţie, antibioticoprevenţie,
chimioprevenţie). În contextul bolilor cu
contagiozitate crescută, contacţii vor fi izolaţi pe
perioada maximă de incubaţie a bolii, deoarece pot fi
surse potenţiale de agenţi patogeni.  Datele
înregistrate vor fi trecute în
tabelul contacţilor
anexat fişei de AE.
• Observaţia epidemiologică – 
 permite aprecierea condiţiilor igienico-sanitare ale lo
cuinţei,dependinţelor, calitatea igienei corpora
le şi a alimentaţiei, modul de îndepărtare a re
ziduurilor, situaţiainstalaţiilor tehnico-sanitare,
întreţinerea animalelor, atât în focarul epidemic,
cât şi la locul de muncă sau înîntreaga
colectivitate.Cercetarea unor 
posibile căi de transmitere
se realizează pe baza datelor de anamneză, dintre care
suntimportante de precizat: perioada de
contagiozitate a bolnavului, modalităţile şi căile de
eliminare a agentului patogen, rezistenţa
microorganismului în mediu.
• Investigaţiile de laborator
vor fi utile pentru:-depistarea surselor de agent
patogen, inclusiv animale, artropode-
stabilirea filiaţiei cazurilor -
cunoaşterea receptivităţii populaţiei-
cunoaşterea modurilor şi
căilor de transmitere.
• Informaţiile speciale
se vor obţine prin utilizarea unor metode variate şi se
referă la:- s i t u a ţ i a   t o p o g r a f i c ă a   l o c a l i t ă ţ i i -
natura solului, a surselor de apă-
r e ţ e a u a d e c o m u n i c a ţ i i -condiţii
c l i m a t i c e ş i m e t e o r o l o g i c e -situaţia
demografică, densitatea populaţiei, profesia
dominantă- m o r b i d i t a t e a , m o r t a l i t a t e a -
situaţia BT, a vaccinurilor -
alimentaţia, aprovizionarea cu apă potabilă-
funcţionalitatea unităţilor medico-sanitare
etc.
b) Prelucrarea datelor 
– informaţiile vor fi sistematizate şi incluse în
variate documente care vor facilitaaplicarea
măsurilor de prevenţie şi combatere, cum ar fi: fişa de
AE, tabele, grafice, schiţe, hărţi etc.
c) Interpretarea datelor 
Analiza datelor din
tabelul
cu persoanele diagnosticate poate releva:
caracterul repetitiv al unui
nume
→ existenţa unui
focar familial
-repetarea aceleiaşi adrese → existenţa probabilă
a sursei în locuinţa sau în colectivitatea
respectivă
-repetarea aceleiaşi adrese → existenţa probabilă
a sursei în locuinţa sau în colectivitatea
respectivă 
-repetarea aceluiaşi grup de vârstă → indicaţii
asupra receptivităţii la boală-menţionarea
aceleiaşi profesii → caracterul profesional
al îmbolnăvirii.
•
Analiza
schiţelor (hărţilor)
localităţii sau a colectivităţii în care există focarul
epidemic → posibila grupare aîmbolnăvirilor în zona
din apropierea sursei de apă potabilă sau de-a lungul
apei curgătoare → informaţii asuprasursei de agent
patogen, a modului şi căilor de transmitere.
•
Datele prezentate
grafic
→ concluzii referitoare la debut, modul de evoluţie în
timp, vârful epidemiei, perioadade descreştere a
acesteia etc.
2. Elaborarea măsurilor pentru stingerea PE şi
evitarea reapariţiei lui.
a) Măsuri igienico-sanitare
 - r e c o m a n d a t e   d e   l e g i s l a ţ i a   d e   p r o f i l - s c o p :  
îmbunătăţirea condiţiilor de igienă indivi
duală, de familie sau de colectivitate, a m
e d i u l u i ambiental natural sau ocupaţional.
b) Măsuri anti-epidemice
• Măsuri faţă de bolnavi:
depistarea
activă, precoce a cazurilor tipice sau atipice de boală
şi a suspecţilor 
izolarea
în spital sau la domiciliu a bolnavilor 
declararea
cazului de boală – nominal sau numeric
măsuri de
D. D. D.
prin mijloace combinate
• Măsuri faţă de suspecţi
 - î n g e n e r a l , a c e l e a ş i c a ş i p e n t r u b o l n a v i
• Măsuri faţă de contacţi
:-izolarea în familie /
colectivitate, carantinarea- e x a m e n c l i n i c ,
termometrizare- e x .   d e   l a b o r a t o r   -
chimio / antibiotico / sero / imunoglobulino -
prevenţie
• Măsuri faţă de purtători
:- e v i d e n ţ a ş i d i s p e n s a r i z a r e a a c e s t o r a -
sterilizarea microbiologică prin diferite metode,
atunci când aceasta este posibilă-
s u p r a v e g h e r e a , e d u c a ţ i a -excluderea
temporară sau definitivă din diferite sectoare cu
risc (alimentaţie publică, aprovizionare cuapă,
unităţi medico-sociale de supraveghere a copiilor
şi vârstnicilor, unităţi medico-sanitare)
• Măsuri generale
:-vaccinare, revaccinare în focare, perifocare
sau în populaţie- i m u n o g l o b u l i n o - ş i
c h i m i o - p r e v e n ţ i e -testări în populaţie (ex. idr
la tuberculină) pentru stabilirea gradului de
receptivitate-măsuri speciale prin sistarea
temporară a activităţii în unele unităţi de interes
public- e d u c a ţ i a p e n t r u s ă n ă t a t e a
populaţiei.
3. Verificarea aplicării corecte a măsurilor
igienico-sanitare şi anti-epidemice şi urmărirea
eficienţei lor
Se va controla modul în care fiecare cadru
medico-sanitar îndeplineşte măsurile igienico-
sanitare şi anti-epidemice propuse.Se va stabili
durata supravegherii speciale în focar, data şi
persoana care va realiza declararea stingerii
focarului,odată cu activităţile de analiză a acţiunilor
desfăşurate.
4. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică
Fişa de anchetă epidemiologică reprezintă
documentul metodologic
cel mai important, elaborat la apariţiafiecărui caz
de boală transmisibilă.Într-o formă rezumativă, fişa
de AE de urgenţă este utilizată şi în scopul
declarării
raportării
cazului