Ce este cataracta?

1. Istoricul cataractei
2. Cum se manifesta cataracta?
3. De cate tipuri este cataracta?
4. De la ce varsta apare cataracta?
5. Tratamentul cataractei
6. Care sunt simptomele cataractei?
7. Ce este cataracta secundara?

 
ISTORICUL CATARACTEI

Primele informatii despre aceasta afectiune au fost gasite in Biblie, dar si in documentele Hindu.
Operatia timpurie de cataracta a fost dezvoltata de chirurgul indian, Sushruta, in secolul al saselea I.H.
Extirparea cataractei prin interventie chirurgicala a fost promovata in China, pornind de la practicile din
India.

Primele referinte despre aceasta afectiune, dar si despre tratamentul sau in Roma Antica dateaza din
anul 29 d.h., in "De Medicinae" opera enciclopedistului latin Aulus Cornelius Celsus. Romanii erau
pionierii sferei medicale, in special in sanatatea ochilor.

Oftalmologul irakian Ammar ibn Ali of Mosul, a efectuat prima extractie de cataracta prin suctiune. El a
inventat o seringa metalica, goala pe dinauntru, cu un ac hipodermic pe care l-a aplicat in partea
sclerotica a ochiului si a extras-o prin suctiune.

CUM SE MANIFESTA CATARACTA

Cataracta este o afectiune oftalmologica, frecventa, ce determina scaderea progresiva a vederii prin
pierderea transparentei cristalinului.

Cataracta poate fi congenitala sau dobandita. Studiile arata ca aproximativ 70% dintre persoanele de
peste 65 de ani sufera de aceasta afectiune, existand insa cazuri in care aceasta afectiune poate fi
intalnita si la persoane mai tinere.

Se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: capsula, cortexul sau nucleul. Pe de alta
parte, cataractele descoperite in zonele corticale sau nucleare sunt asociate varstelor inaintate. Riscul
de a dezvolta cataracte corticale creste, odata cu expunerea excesiva la razele UV.

In stadiile avansate, netratata, aceasta afectiune poate produce complicatii grave. De cele mai multe ori,
ambii ochi sunt afectati, fara ca scaderea vederii sa fie insotita de durere. Pacientul acuza scaderea
progresiva a vederii sau incetosarea acesteia. Se poate intampla ca mai multe tipuri de cataracta sa se
dezvolte in cadrul aceluiasi ochi. Calitatea vederii poate fi favorizata sau defavorizata, in functie de tipul
cataractei, de lumina zilei sau de lumina difuza. Schimbarea ochelarilor, in nenumarate randuri, este un
proces facut in zadar in acest caz, pacientul fiind tot mai nemultumit de calitatea vederii sale.

De-a lungul timpului, persoanele cu un singur ochi afectat ajung sa dezvolte cataracta si pe ochiul
sanatos. Aceasta afectiune nu este una dureroasa, nu cauzeaza lacrimare excesiva, roseata sau
mancarime la nivelul ochiului.

Contrar parerilor generale, cataracta nu reprezinta o pelicula asemanatoare pielii care acopera ochiul
sau lentila. Ea reprezinta o schimbare graduala in structura lentilei unui ochi, care face vederea din ce in
ce mai incetosata.
 

TIPURI DE CATARACTA

Exista trei tipuri de cataracta:

SCLEROZA NUCLEARA

1Cataracta nucleara reprezinta, pe de-o parte, cel mai frecvent tip de cataracta si apare adesea, odata
cu inaintarea in varsta. Ea afecteaza atat femeile, cat si barbatii, in acelasi mod.
De cele mai multe ori, ambii ochi sunt afectati, dar unul dintre ei este intr-o stare mai grava decat
celalalt. Acest tip de afectiune se formeaza treptat, pe parcursul a mai multor ani, formele timpurii fiind
adesea neobservabile.

Acest lucru se intampla, deoarece in acest stadiu, incetosarea nu este accentuata, deci vederea nu este
grav afectata. In unele cazuri, cataracta nu se agraveaza, dar, de obicei, vederea se ingreuneaza din ce in
ce mai tare odata cu trecerea anilor.

Cataracta de tip scleroza nucleara afecteaza capacitatea ochiului de a focaliza. In cazul acestui tip de
cataracta, vederea la apropiere se imbunatateste, pe cand cea la distanta se ingreuneaza.

CATARACTA CORTICALA

2Cataracta de tip cortical se formeaza la nivelul marginii cristalinului sau pe cortex. Acest tip este de cele
mai multe ori asociat cu diabetul si este cel mai frecvent intalnit la tineri.

Cataracta de tip cortical arata ca spitele unei roti, intrucat se extinde de la marginea cristalinului spre
centrul acestuia.

Printre simptomele cataractei corticale, se numara vederea in ceata si problemele de perceptie

a adancimii. Descoperirile stiintifice arata ca acest tip este corelat cu expunerea excesiva la razele UV,
motiv pentru care purtarea permanenta in exterior a ochelarilor de soare cu filtru UV este foarte
importanta.

CATARACTA SUBCAPSULARA POSTERIOARA

3Denumirea acesteia a fost facuta dupa localizarea sa. Ea se formeaza in spatele sacului/capsulei care
mentine lentila in pozitia sa.

Daca primele doua tipuri de cataracta se agraveaza odata cu varsta, trebuie stiut ca acesta se afla in
stransa legatura cu diabetul, traumatismele din zona ochilor, iradierea la nivelul fetei sau cu
tratamentele de lunga durata, pe baza de corticosteroizi.

Aceasta apare mai frecvent la persoanele ce sufera de miopie severa si progreseaza cel mai rapid dintre
toate cele trei tipuri principale.

LA CE VARSTA APARE CATARACTA?

Studiile arata ca peste 70% din persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta mai devreme sau mai tarziu
cataracta.

Momentul aparitiei bolii poate fi marcat de semnul cunoscut sub numele de "bucuria de scurta
durata" , mai exact momentul in care pacientul constata o imbunatatire a vederii si renunta la purtarea
ochelarilor. Desigur, in scurt timp, persoana afectata constata scaderea vederii si incearca, in zadar,
schimbarea ochelarilor. Acesta este momentul in care pacientul trebuie neaparat sa consulte un
oftalmolog.

Trebuie sa amintim, de asemenea, de cataracta juvenila - intalnita la varste fragede, dar si de cataracta
congenitala - inascuta. Aceste tipuri sunt rare si se manifesta de obicei la ambii ochi, unul dintre ei fiind
mai afectat decat celalalt.
 

TRATAMENTUL CATARACTEI

Tratamentul cataractei este exclusiv chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuieste cristalinul cataractat
(opacifiat) cu unul artificial, care nu mai poate fi afectat niciodata.

Tehnologia de astazi este extrem de avansata, facand ca operatia de cataracta sa dureze doar cateva
minute. Se face cu anestezie locala, fara internare si nu este dureroasa. Recuperarea vederii este de cele
mai multe ori spectaculoasa.

Operatia cu ultrasunete (facoemulsificarea), cu implant de cristalin artificial foldabil (pliabil) este cea mai
moderna metoda de tratament, efectuandu-se printr-o incizie (taietura) atat de mica incat nu este
nevoie de sutura (cusatura).

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfereaza cu dezvoltarea normala a

simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara
pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta
maculara. De asemenea, in unele cazuri, cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in
tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.
 

CARE SUNT SIMPTOMELE CATARACTEI?

In cele mai multe cazuri afectiunea este cauzata de anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:

 vedere incetosata, greoaie, neclara;

 fotofobie - intoleranta la lumina, naturala sau artificiala;

 disconfort vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;

 necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;

 vedere dubla;

 dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

CE ESTE CATARACTA SECUNDARA?

Cristalinul natural este format din 2 piese, sacul cristalinian, cu rol de continator si lentila propriuzisa,
cristalinul.
Prin operatie, medicul chirurg inlocuieste numai cristalinul, sacul cristalinian ramanand intact. In timp,
intr-un interval de timp cuprins intre o saptamana si cativa ani, sacul cristalinian se poate opacifia,
aparand astfel cataracta secundara.

Cataracta secundara se trateaza cu ajutorul unui laser, nefiind nevoie de operatie. Procedura este
nedureroasa, dureaza in jur de 2 minute si se efectueaza in cabinet.

Dupa tratamentul laser, sansele de recidiva sunt extrem de reduse.

Complicatiile, desi extrem de rare cuprind:

 recidiva;

 descentrarea cristalinului, sau pierderea acestuia in viitor;

 dezlipirea de retina.