Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesorii Japonezi Shigeru Miyuno şi Yoji Aksao sunt cei care au pus bazele metodei
QFD, in 1960. Ei doreau să dezvolte o metodă de garantare a calităţii prin care produsul să fie
pe placul clientului înainte de a apărea pe piaţă, deoarece metodele apărute până atunci pentru
controlul calităţii se ocupau de rezolvarea problemelor apărute în timpul şi după producţie.
Şantierul Mitsubishi’s Kobe a fost primul care a folosit metoda QFD, apoi Toyota în
1977, urmata de SUA, unde a fost pupalarizata de American Supplier Institute, iar in prezent
are o importanta crescuta in toata lumea.
QFD se poate aplica unei game largi de servicii şi produse. Ea este utilizată şi pentru
identificarea strategiilor şi tacticilor de marketing pentru aria de dezvoltare a produsului şi
este inclusă în cadrul standardului ISO 9000:2000, ce se axează pe satisfacţia clienţilor. [8]
La baza metodei QFD se află Casa Calităţii, un set de matrice folosite pentru a face
legătura între vocea clientului şi necesităţile tehnice ale unui produs, planurile de control al
procesului şi operaţiile de producţie.
Caracteristicile calitative care sunt stabilite prin metoda QFD sunt caracteristici
de bază şi caracteristici de exploatare.
Aplicarea metodei are scopul de a stabili clar şi rapid următoarele aspecte ale
aparatului de aer condiționat Samsung AR12MSFHBWKNEU:
Pentru a realiza Casa Calității, trebuie să ținem cont și să urmăm realizarea celor 7
etape necesare realizării. Astfel, porind cu etapa 1, am identificat și colectat cerințele
clienților. În tabelul 2.3.1 am identificat cerințele clienților pentru produsul ales. De
asemenea, le-am ierarhizat, de la primare, la secundare și terțiare. Cerintele au fost identificate
pe baza observatiilor directe.
Pe baza informațiilor din tabelul 2.4.2 am realizat tabelul 2.5.1, unde am exprimat valorile
unităților de măsură în cazul aparatului de aer condiționat Samsung AR12MSFHBWKNEU,
pentru caracteristicile tehnice de calitate.
Am ierarhizat aceste caracteristici în funcție de cerințele celor mai mulți clienți. Astfel,
întâi se ține cont de timpii maximi de încălzire și răcire. Se ține cont apoi de consumul maxim
de energie în funcționare și consumul minim de energie în stand-by, de durata maximă de
setare a temperaturii la încălzire și la răcire, timpii maximi de apringere și stingere,
dimensiune și cod culoare.
Matricea de relații:
Vom folosi tabelul 2.5.2. în construcția Casei Calității, acesta fiind amplasat în centrul
figurii, fiind în același timp “baza” Casei Calității.
Matricea de corelații:
Tabel 2.5.3. Corelații între fiecare caracteristică tehnică și toate caracteristicile tehnice
Casa calității este alcătuită din 6 componente din care, în urma acestora putem
identifica perspectiva clientului referitoare la caracteristicile pe care produsul trebuie să le
prezinte. Au fost identificate cerițele clienților și importanța acestora, și evaluată relația dintre
acestea acordând note după cum urmează: 9-Asociere puternică; 3-Asociere normală; 1-
Asociere slabă; 0-Lipsă asociere. În continuare se face evaluarea competitivității la clienți,
comparând produsul nostru, Samsung AR12MSFHBWKNEU, pe care l-am notat cu A, cu 2
produse ale competitorilor, Whirlpool SPIW 312L (notat cu B) și Mitsubishi MSZ-DM35
(notat cu C) pentru a realiza nivelul de importanță pentru cerințele terțiare, efectul asupra
valorii de vânzare și determinarea valorii scop.
2.6. Concluzii: