000 Raport Administratie Locala REGIO

SONDAJ DE OPINIE LA NIVELUL
AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE ȘI

CENTRALE
RAPORT DE CERCETARE
NOIEMBRIE 2019
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Contract: Servicii pentru realizarea studiilor sociologice prin care se vor evalua nevoile de
informare si eficienta acțiunilor de informare si comunicare realizate în conformitate cu Planul de
comunicare pentru POR 2014-2020;
Etapa a III-a - Evaluarea eficienței măsurilor de informare și comunicare realizate în rândul

potențialilor beneficiari;
Sondaj de opinie la nivelul autorităților publice locale și centrale, potențiali beneficiari
Autoritate contractantă: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Manager de proiect: Maria-Ionela Caprian
Prestator: Asocierea SMART Integration & AB European Research GROUP

Cuprins
METODOLOGIA STUDIULUI .................................................................................................................. 3

Context ............................................................................................................................................. 3
Metoda utilizată ................................................................................................................................ 3
Chestionarul ...................................................................................................................................... 3
Eșantionul ......................................................................................................................................... 3
Probleme metodologice.................................................................................................................... 5
Verificarea culegerii datelor .............................................................................................................. 5
REZULTATELE STUDIULUI ..................................................................................................................... 6
Evaluarea experienței în proiecte finanțate prin POR ....................................................................... 6
Evaluarea stadiului actual al informării ............................................................................................. 9
Identificarea nevoilor de informare ................................................................................................ 11
Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională ..................................................................... 14
Identificarea mijloacelor optime de informare ............................................................................... 17
Evaluarea mijloacelor de informare utilizate .................................................................................. 18
CONCLUZII SI RECOMANDĂRI ............................................................................................................ 25
Concluzii .......................................................................................................................................... 25
Recomandări ................................................................................................................................... 26
INDEX DE FIGURI ................................................................................................................................ 27

METODOLOGIA STUDIULUI
Context
Studiul s-a desfășurat în cadrul contractului 183/2017, care a avut ca scop evaluarea acțiunilor de
informare și publicitate realizate conform Planului de comunicare pentru POR 2014-2020 și
propunerea unui set de recomandări care să orienteze măsurile de informare și comunicare pentru
intervalul 2020 – 2023, până la finalizarea programului. Studiul este parte componentă a celei de a
treia etape de cercetare și analiză.
Metoda utilizată
Pentru colectarea datelor a fost utilizată metoda anchetei de tip cantitativ, bazată pe chestionar
aplicat reprezentanților autorităților publice municipale, orășenești și comunale din toată țara.
Sondajul de opinie desfășurat în cadrul acestui studiu a avut un volum de 502 respondenți, la nivel
național, din toate județele.
Chestionarul
Instrumentul de colectare a datelor a fost chestionarul structurat. La nivelul acestui instrument au fost
operaționalizate obiectivele studiului, structurate pe următoare teme:
- Evaluarea experienței în proiecte finanțate prin REGIO în perioada 2014-2019;

- Identificarea atitudinii generale față de REGIO și a argumentelor care susține această
atitudine;
- Evaluarea stadiului actual al informării și identificarea nevoilor de informare la nivelul
administrației publice;
- Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională;
- Identificarea mijloacelor optime de informare și a instrumentelor de comunicare utilizate.
Prin operaționalizarea temelor menționate a rezultat un chestionar cu 25 de itemi de prelucrare și

analiză și 5 itemi de identificare și structurare a analizei.
Conform metodologiei propuse chestionarul a fost aplicat persoanei desemnate ca având cea mai
mare competență in cadrul instituției selectate de a răspunde la întrebări privitoare la finanțările prin
Regio-Programul Operațional Regional. In cazul in care persoana decidentă (primar, vice-primar,
director programe, director achiziții publice) a refuzat participarea la cercetare, instituția a fost
înlocuită.
Eșantionul
Eșantionul rezultat la nivel național a avut un volum de 502 respondenți cu un plus de 2 chestionare
față de eșantionul proiectat. Eșantionul rezultat a acoperit toate județele țării. Eșantionarea a fost de
tip proporțional, stadial stratificat, prin raportare la distribuția la nivel teritorial a administrațiilor
publice locale. Date fiind 1) disparitățile la nivel administrativ între urban și rural, administrațiile
urbane reprezentând 7,2% din administrațiilor locale la nivel național, 2) profilul predominat urban al
Programului Operațional Regional, din punct de vedere al beneficiarilor eligibili și 3) nevoia de
comparare între cele două valuri de sondaj desfășurate în cadrul studiului de evaluare din Planul de
comunicare pentru POR 2014-2020, în strategia de eșantionare și prelucrare a datelor s-a utilizat
ponderarea pe două nivele: nivelul inițial, în cadrul căruia a fost augmentată ponderea mediului urban,

la nivel general prin selectarea exhaustivă a administrațiilor publice din urban la nivel național (223 de
UAT) și nivelul final în care ponderea urban/rural a fost ajustată la nivelul eșantionului din 2017,
respectiv 53% mediul urban (inclusiv județean) și 47% mediul rural.
În 2019 s-a remarcat o tendință de creștere (+3%) a nivelului perceput de competență a

aleșilor locali, în privința finanțărilor desfășurate prin Programul Operațional Regional.
Figură 1- Structura respondenților 2017 Figură 2- Structura respondenților 2019
PRIMAR 18% PRIMAR 22%

CONSILIER 15% CONSILIER 17%
SECRETAR 15% SECRETAR 17%
VICEPRIMAR 11% VICEPRIMAR 13%
ECONOMIST 9% ECONOMIST 9%
INSPECTOR 11% INSPECTOR 8%
SEF BIROU/ SERVICIU 8% SEF BIROU/ SERVICIU 4%
EXPERT 2% EXPERT 3%
DIRECTOR 6% DIRECTOR 2%
REFERENT 2% REFERENT 2%
ADMINISTRATOR PUBLIC 3% ADMINISTRATOR PUBLIC 2%
Strategia de eșantionare a respondentului a fost identică cu cea aplicată în studiul desfășurat în 2017,
respectiv chestionarul a fost aplica persoanei desemnate de către conducătorul instituției ca având
cea mai mare competență de a răspunde la întrebările referitoare la finanțările derulate prin
Programul Operațional Regional. Sub acest aspect, analiza comparativă între cele două eșantioane,
cel realizat în 2017 și cel din 2019 evidențiază faptul că în 2019 a crescut ponderea reprezentanților
administrației publice locale cu rol de decizie, aleși în funcții decizionale (primari, viceprimari,
consilieri) și a scăzut ponderea funcționarilor publici numiți prin concurs (experți, economiști, șefi de
birou, șefi de serviciu, etc.). Acest fapt arată că, cel puțin la nivel perceptiv, gradul de competență a
decidenților aleși, în privința finanțărilor prin POR s-a îmbunătățit semnificativ din punct de vedere
statistic. Din perspectiva alegerilor la nivel local din 2020 menționăm că acest capital de cunoaștere
poate suferi schimbări majore.
Figură 3-Structura de gen 2017 Figură 4- Structura de gen 2019

bărbați femei bărbați femei
44% 42%
56% 58%

Structura de gen a eșantionului din 2019 diferă, în marja de eroare, de cea a eșantionului din 2017 din
cauza creșterii numărului de respondenți formați din decidenții locali aleși (primari, viceprimari). La
nivelul acestei categorii de respondenți ponderea bărbaților este semnificativ mai mare decât a
femeilor, 90% dintre primarii din eșantion fiind bărbați, respectiv 88% dintre viceprimari. Prin urmare,
la nivelul eșantionului din 2019 a fost înregistrată o pondere de 58% respondenți bărbați, comparativ
cu 56% în 2017, respectiv 42% respondenți femei, comparativ cu 44% în 2017.
Distribuția la nivel regional a eșantionului similară în 2019 cele din 2017, diferențele nefiind
semnificativ statistic. Prin comparație cu eșantionul proiectat, s-a înregistrat un număr mai mic de
refuzuri în mediul urban (APL Sector 1-București), prin comparație cu studiul anterior, dar un număr
mai ridicat de refuzuri din mediul rural. Dată fiind structura eșantionului descrisă anterior toate
refuzurile au fost înlocuite cu localități din mediul rural, eșantionul pentru urban fiind de tip exhaustiv.
Figură 6- Distribuție regională eșantion 2019

Figură 5- Distribuție regională eșantion 2017
Probleme metodologice
Culegerea datelor s-a desfășura fără probleme semnificative, administrația publică locală fiind sectorul
cu cel mai ridicat nivel de receptivitate în ceea ce privește răspunsul la evaluări pe diferite teme de
interes general, sau care prezintă interes specific din partea autorităților centrale. Aspectul
metodologic semnificativ a fost cel de colaborare pentru completarea chestionarului. În mai multe
cazuri la nivelul pentru completarea acestuia decidentul local a consulat sau a numit mai multe
persoane, în majoritatea situațiilor răspunsurile fiind asumate în final de decidentul local. În două
situații operatorul a fost solicitat să menționeze pe chestionar doi respondenți: comuna Bodoc, județul
Covasna- primar și referent și orașul Zimnicea, județul Teleorman- ambii referenți.
Verificarea culegerii datelor

Verificarea culegerii datelor s-a făcut telefonic, pentru 15% din chestionare aplicate, in conformitate
cu prevederile Manualului de management al calității și solicitările din documentația de atribuire a
contractului. Au fost verificate telefonic, următoarele elemente: efectuarea chestionarului cu
persoana menționată în lista de respondenți, verificarea funcției respondentului în cadrul instituției
pe care o reprezintă, reconfirmarea răspunsurilor la întrebările Q1 si Q5 din chestionar.

REZULTATELE STUDIULUI
Evaluarea experienței în proiecte finanțate prin POR
Experiența cu proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional a scăzut ca incidență la nivelul
administrației publice locale cu 5% comparativ cu anul 2017.
Figură 7- Distribuția urban/rural a

experienței de lucru cu REGIO
urban rural
da 2017 74% 41%
da 2019 75% 40%
Diferența este nesemnificativă din punct de vedere statistic, prin raportare la marja de eroare a
eșantionului (+/- 4%). După cum se observă în tabelul de mai sus plusul procentual de informare vine
din mediul urban, respectiv al urbanului mic, municipiile și administrațiile județene păstrând ponderea
cvasitotală de lucru cu Programului Operațional Regional și în acest exercițiu de programare. 97%
dintre administrațiile urbane care au accesat finanțări prin REGIO în perioada de programare 2007-
2015 au accesat Programul Operațional Regional și în actualul exercițiu de programare.
Peste jumătate 54% dintre administrațiile urbane, altele decât cele municipale au accesat
fonduri REGIO atât în perioada de programare anterioară, cât și în cea prezentă, 27% dintre
aceste administrații locale au accesat fonduri fie în acest exercițiu financiar, fie în cel anterior,
iar pentru 9% dintre administrații nu s-au obținut date de certitudine1. 10% dintre
reprezentanții administrațiilor publice urbane, altele decât municipii, în special ai orașelor mici
și foarte mici declară că nu au accesat REGIO niciodată până în prezent. La nivelul acest
localități urbane este posibilă creșterea riscului de deficit de competență în accesarea
finanțărilor prin Programul Operațional Regional.
82% dintre administrațiile publice urbane din România intenționează să depună un proiect care să fie
finanțat prin Programul Operațional Regional. Prin comparație cu datele colectate în valul anterior de
sondaj, creșterea intenției de accesare a REGIO în mediul urban, de la 77% din 2017 la 82% în 2019 se
înscrie în limitele reprezentativității eșantionului. Semnificativă este însă creșterea de 7% care se
1
Respondenții au declarat fie în 2019 fie în 2017 că nu știu cu certitudine dacă instituția pe care o reprezintă a
accesat fonduri în cadrul Programului Operațional Regional
6

înregistrează la nivelul administrațiilor publice din mediul rural (53% în 2017 vs. 60% în 2019) a
intenției de a accesa fonduri prin Programul Operațional Regional.
Figură 8- Distribuția urban/ rural a intenției

de accesare REGIO
urban rural
da 2017 77% 53%
da 2019 82% 60%
Majoritatea administrațiilor urbane (84%) care nu au avut proiecte finanțate prin REGIO până
în prezent, nici în perioada de programare anterioară, nici în cea prezentă declară că își doresc,
sau intenționează să acceseze fondurile oferite prin Programul Operațional Regional .
Datele prezentate anterior arată că nivelul de apreciere a utilității REGIO pentru dezvoltare urbană
depășește nivelul de accesare cu 7%. Similar situației din 2017, diferența între aprecierea REGIO și
oportunitatea accesării acestuia este semnificativ mai ridicată pentru mediul rural (+20%).
Una din cinci administrații locale și-ar dori să poată accesa REGIO pentru dezvoltarea
comunității pe care o reprezintă. Din acest punct de vedere identificarea sinergiilor în vederea
creșterii caracterului integrat al PNDR și POR se constituie ca un punct de interes pentru
următoarea perioadă de programare.
Figură 9-Dinamica opinie generale referitoare la REGIO
++ + 0 -- - /
2017 41% 29% 14% 3% 1% 12%
2019 55% 23% 12% 5% 0% 5%
La nivel atitudinal, perioada 2017-2019 a marcat o pozitivare semnificativă a imaginii REGIO, cu o

creștere de 14% a opiniei predominat pozitive și o creștere medie a opiniei pozitive în general, de 8%.
Această creștere de favorabilitate a avut loc deopotrivă în mediul urban (+13%) cât și în mediul rural
(+8%).

Palierul argumentativ pentru susținerea opiniilor favorabile referitoare la Programul Operațional
Regional s-a diversificat în 2019, în raport cu 2017. Dezvoltarea economică și socială a localității
rămâne argumentul principal asociat REGIO. Un sfert (26%) dintre cei care au exprimat o opinie bună
sau foarte bună despre POR au justificat acest lucru prin faptul că investițiile derulate prin program au
dus la dezvoltarea reală a localității sub aspect economic și social. Dacă adăugăm la aceste argumente
și ponderea celor care apreciază că POR este un succes datorită investițiilor în dezvoltarea
infrastructurii locale se obține un scor semnificativ mai ridicat prin comparație cu 2017. Suplimentar,
ponderea vizibilității realizărilor este în creștere în raport cu 2017 de la 14% la 22%.
47% din imaginea pozitivă a Programului Operațional Regional la nivelul administrației locale
are ca principal argument contribuția semnificativă a programului la dezvoltarea reală a
localităților și la modernizarea acestora.
Figură 10-Argumentele opiniei pozitive față de POR
Figură 11- Diferență urban/ rural a argumentelor pentru opinie

pozitivă După cum se poate observa în tabelul
alăturat, dezvoltarea atât din punct de
vedere social, cât și din punct de vedere al
infrastructurii constituie criterii care sunt
mai apreciate în mediul rural decât în mediul
urban, mediu în care nevoia de
infrastructură de dezvoltare este resimțită
mai acut. Problematica disparităților urban/
rural sub acest aspect apreciem că este
principalul subiect de creștere a gradului de
integrare a Programelor Operaționale.
Principalele argumente ale opiniei negative au în vedere, ca și în 2017, documentația greoaie și

birocrația excesivă care însoțește proiectele finanțate prin POR (41% din cei care au o opinie negativă).
Prin comparație cu 2017 se remarcă o scădere semnificativă a argumentelor negative dificultățile în
implementarea POR, fiind o dovadă a creșterii nivelului de competență administrativă prin raportare
la acest Program. Un aspect semnificativ în ierarhia argumentelor negative este cel care vizează lipsa
de informații privind documentele necesare pentru accesarea Programului Operațional Regional în
actuala perioadă de programare (22% din totalul celor care au o opinie negativă).

Figură 12- Argumentele pentru opinia negativă față de POR
Figură 13- Diferențe urban/ rural ale argumentelor pentru opinia

negativă Așa cum se poate observa în tabelul alăturat,
critica față de nivelul ridicat al birocrației este
mai accentuată în mediul urban decât în cel
rural. Administrațiile publice din mediul rural
sunt însă în mai mare măsură afectate de
necunoașterea documentației necesare
accesării fondurilor POR și de criteriile
restrictive de eligibilitate (firesc în contextul
în care POR este un Program majoritar urban).
Așa cum am afirmat și în raportul inițial modul
în care Programul operațional Regional este
evaluat este condiționat și de performanța
celorlalte Program Operaționale. Performanțele scăzute ale altor program operaționale într-o anumită
zonă, slaba lor capacitatea de comunicare cu administrațiile locale se răsfrânge imagologic la nivelul
tuturor finanțărilor europene din zona respectivă.
Evaluarea stadiului actual al informării
La nivelul administrațiilor publice locale din România media nivelului perceput de informare
referitoare la oportunitățile de finanțare prin Programul Operațional Regional a crescut cu
10% de la o valoare de 6,6 puncte din 10 în 2017 la 7,2 puncte din 10 în 2019.
Aproximativ un sfert dintre respondenții la sondajul de opinie realizat apreciază că sunt bine sau foarte
bine informați cu privire la POR. Analiza pe medii de rezidență evidențiază, așa cum era de așteptat,
faptul că administrațiile locale din mediul urban înregistrează un punctaj semnificativ mai ridicat decât
administrațiile din mediul rural (medie 6,4 în rural vs. medie 7,8 în urban). În ambele medii de
rezidență prin comparație cu mediile obținute în 2017 se remarcă o creștere consistentă: +7% pentru
administrațiile din mediul rural și +11% pentru administrațiile din mediul urban.
Ierarhia mediilor pe categorii de funcționari din cadrul administrațiilor publice locale (figura 16) arată
faptul că nivelul de expertiză cel mai ridicat se înregistrează la nivelul de director/ șef birou (medie 7,9
din 10 puncte posibile). Este, de asemenea de remarcat faptul că nivelul superior de competență
(valori peste media general de 7,2 puncte) include exclusiv funcționari publici numiți, personal a cărui

fluctuație este în general scăzută la nivelul administrației publice. Prin urmare există premisele unei
continue specializări și creșterii continue de expertiză și experiență pe fondul mobilității scăzute în
administrației publică și a unei politici de menținere în sistem a specialiștilor formați în aceste două
perioade de programare.
Figură 14- Evaluarea nivelului de informare
Figură 15- Diferențe urban/ rural ale Figură 16- Diferențe ale mediei nivelului de informare pe tipuri de
mediei nivelului de informare funcționari
Figură 17- Media nivelul de informare/ regiune de dezvoltare

La nivel regional se înregistrează o dispersie scăzută
a valorilor medii înregistrate prin raportare la
media națională. Regiunea Nord- Est înregistrează
media cea mai scăzută a nivelului perceput de
informare la nivelul administrației publice locale, cu
-0,6 puncte în raport cu media la nivel național.
Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează nivelul
perceput de informare cel mai ridicat, cu un nivel al
valorii medii de +0,5 punct în raport cu media
națională.
10

Identificarea nevoilor de informare
Identificarea nevoilor de informare s-a realizat similar, din punct de vedere metodologic, cu sondajul
din 2017, respectiv prin întrebări deschise în care respondenții au fost solicitați să enumere cât mai
multe din nevoile lor de informații. Includerea în categorii s-a realizat ulterior pe baza analizei tematice
a conținutului răspunsurilor oferite.
Figură 18-Ierarhia temelor de interes în informarea în legătură cu POR 2014-2020
Figură 19-Diferențe urban/rural la nivelul temelor de interes
Prin comparație cu studiul efectuat la nivelul

anului 2017, dinamica nevoilor de informare la
nivelul administrației publice se caracterizează,
în general printr-o creștere a interesului pentru
noutăți cu caracter general referitoare la modul
în care se desfășoară Programul Operațional
Regional, prin creșterea interesului pentru
răspunsuri punctuale referitoare la modul în care
se fac realocările între axele prioritare, modul
calendarul pentru diferite axe, modul în care
funcționează integrarea cu alte programe
operaționale și prin creșterea interesului pentru
exemple de proiecte/ activități/ intervenții care se finanțează prin Programul Operațional Regionale
precum și de exemple de bună practică. După cum se poate observa în tabelul alăturat, diferențele
între administrațiile rurale și urbane sunt semnificative, în sensul în care la nivelul administrațiilor
urbane sunt accentuate nevoile de informații operaționale (calendar, termene, dinamica axelor,
realocări, ghiduri, apeluri), iar la nivelul administrațiilor rurale se înregistrează o pondere mai mare a
nevoilor de informații cu caracter general, orientate spre creșterea competențelor generice de
relaționare cu POR (criterii de eligibilitate, proiecte specifice axelor prioritare, consultanță în
elaborarea de proiecte).
Principala nevoie de informare vizează noutățile apărute în cadrul Programului Operațional

Regional. Majoritatea administrațiilor locale doresc să fie la curent cu dinamica generală a
Programului. Un instrument de comunicare de tipul ”REGIO news” este apreciat ca fiind
extrem de util pentru administrația publică locală, indiferent de mediul de rezidență.
11

 Informațiile generice, noutățile solicitate de către respondenții la sondajul de opinie acoperă
următoarea gamă problematică: reactualizări ale informațiilor generale (grad de absorbție,
reconfigurarea POR prin creșterea numărului de axe, numărul de proiecte contractate,
numărul de proiecte depuse); reamintirea informațiilor privind structura POR, obiective, tipuri
de intervenții; relația POR cu alte programe operaționale; descrierea tipurilor de beneficiari
eligibili; informațiile privind oportunitățile de finanțare pe categorii de beneficiari, pe tipuri de
probleme; întrebări și răspunsuri venite din partea administrațiilor locale care au accesat sau
nu Programul Operațional Regional; descrierea etapelor pe care le parcurge programul, de la
stabilirea direcțiilor strategice până la rambursarea sumelor cheltuite în cadrul proiectelor;
 Criterii de eligibilitate. Categoria include solicitări de informații care vizează: tipurile de
beneficiari eligibili, cum pot deveni eligibile localitățile urbane mici; cum se pot înscrie în
program localitățile rurale; cum pot accesa acest Program localitățile care nu dețin fonduri
semnificative la bugetele locale; cum pot accesa programul localitățile care au datorii; care
sunt criteriile de eligibilitate în general; în ce măsură asociațiile comunale pot fi eligibile în
Programul Operațional, în ce măsură se pot finanța rețele urbane sau rețele urban-rural altele
decât zonele metropolitane; în ce măsură criteriile de eligibilitate pot fi relaxate pentru a
crește accesibilitatea UAT-urilor din mediul rural;
 Dinamica axelor prioritare este o categorie tematică centrată pe problematica realocărilor de
fonduri între axe și a plafonului de supracontractare: care sunt realocările între axe stabilite
la nivelul anului 2019; care este alocarea bugetară pentru fiecare axă; care sunt axele
prioritare și prin ce se caracterizează din punct de vedere al obiectivelor, tipurilor de proiecte,
tipurilor de intervenții, beneficiari eligibili; care sunt axele prin care se pot susține investițiile
în domeniul turismului; care sunt axele care vizează infrastructura de utilități; dacă pe axa
prioritară 3, măsura 3.1.B se vor redistribui fondurile alocate; care este stadiul alocării sumelor
pentru axa prioritară 10; dacă se suplimentează fondurile pentru axa prioritară 3; care sunt
perspectivele pentru anul următor de realocare a fondurilor; cum se realizează colaborarea
cu POCU pentru axa prioritară 9; când încep alocările de fonduri pentru axa prioritară 9 prin
cele două programe; care va fi suplimentarea de fonduri pentru axele la nivelul cărora a fost
permisă supra-contractarea;
 Calendar/ termene- categorie tematică ce include întreaga gamă a necesarului de informații
utile în procesul de planificare administrativă: care sunt termenele limită pentru depunerea
de proiecte pentru toate axele, măsurile deschise; care sunt proviziune privind noile apeluri
de proiecte; care este calendarul POR pentru anul 2020; care este perioada medie de evaluare
a proiectelor; care este perioada de decontare a sumelor solicitate; care sunt pentru anul 2020
termenele limită pentru aplicarea de proiecte; care este termenul limită până la care pot fi
depuse proiecte pentru fiecare apel deschis; care este dinamica termenelor necesare pentru
depunerea documentațiilor pentru diferite măsuri; care sunt deciziile de prelungire a
termenelor limită; care este calendarul POR până în 2023 și cum pot fi pregătite din timp
administrațiile locale pentru următoarea perioadă de finanțare (2020-2027) astfel încât să nu
mai existe întârzierile care au grevat POR în intervalul prezent;
 Proiecte specifice fiecărei axe. In această categorie au fost însumate toate solicitările de
informații privind tipurile de proiecte/ intervenții/ domenii care sunt finanțate prin fiecare
dintre axele prioritare, respectiv: care este gama de proiecte care pot primit finanțare; cum
se va realiza finanțarea de proiecte în cadrul axei prioritare 4; care sunt proiectele prin care
se finanțează infrastructura socială; care sunt investițiile de infrastructură care se pot finanța
prin POR; care sunt proiectele complementare finanțate prin POR pentru asistență socială; ce
12

proiecte mai primesc finanțare până la sfârșitul acestei perioade de programare pentru fiecare
axă; care sunt axele închise, sau măsurile pentru care nu se mai pot depune proiecte;
 Consultanță în elaborarea de proiecte- categoria include toate solicitările de informații
generate de deficitul de expertiză la nivel administrativ privind modul optim de utilizare a
finanțărilor europene, de la corecta identificare a nevoilor comunitare până la identificarea
oportunităților de finanțarea, depunerea documentației necesare, realizarea proiectului și
rambursarea fondurilor aferente: ce documentație trebuie întocmită; cum putem să întocmim
documentația necesară; cine ne poate ajuta cu documentația; dacă există rețele de
consultanți agreați care pot redacta documentația necesară accesării de fonduri prin POR;
cum pot avea acces la consultanți comunitățile mici, fără resurse la bugetul local; care sunt
actele necesare pentru depunerea unui proiect; cui pot solicita sprijin pentru înțelegerea
ghidurilor de finanțare; care sunt etapele pentru a primi finanțare și cui se pot adresa pentru
sprijin; cum se realizează decontarea plăților și cine este responsabil; unde poate fi găsită
expertiză pentru redactarea de proiecte și pentru implementarea lor; unde pot fi găsiți
consultanți serioși care să elaboreze proiecte pentru nevoile reale din localitate; unde pot fi
găsiți consultanți care să identifice oportunitățile de finanțare pentru rezolvarea problemelor
locale;
 Ghiduri/ apeluri de proiecte: categoria cuprinde necesarul de informații referitoare la:
apelurile de proiecte deschise și termenele limită; ghidurile aflate în consultare și termenele
limită; apelurile care se vor deschide în următoarea perioadă; grupurile țintă vizate de
apelurile de proiecte care se vor deschide până la mijlocul anului 2020; ghiduri/ îndrumare
privind implementarea proiectelor pentru fiecare apel; explicarea ghidurilor de finanțare și
implementare; index cât mai detaliat de costuri eligibile în cadrul fiecărui apel;
 Bune practici – este o categorie de necesar de informații care vine în completarea categorie
ce vizează nevoia de consultanță în elaborarea de proiecte. În această categorie au fost incluse
solicitările de informații privind ”proiectele implementate de alții”, care să ofere atât
metodologii de lucru, cât și idei de intervenție comunitară, sau acces la expertiză externă: care
au fost proiectele de succes în zonă/ regiune; care au fost condițiile succesului pentru fiecare
proiect; cu cine se poate lua legătura pentru a răspunde la întrebări, în cadrul administrațiilor
care au implementat proiecte de succes; care sunt ”ideile noi, novatoare” aduse în dezvoltarea
locală în alte localității similare din țară, sau din regiune;
 Alte tipuri de informații solicitate: care au fost acțiunile care s-au întreprins pentru
simplificarea implementării; care sunt direcțiile în domeniul simplificării care se estimează n
următoarea perioadă de programare; cu cine se poate lua legătura la minister pentru a
răspunde la întrebări referitoare la POR; care sunt responsabilii la nivel regional de
comunicare în cadrul POR; care sunt modalitățile de colaborare inter-spitale pe care POR le
acceptă pentru finanțare; cum funcționează parteneriatul public-privat în cadrul POR; cum pot
fi ajutate comunitățile mici să își asigure contribuția financiară prin credite; cum sprijină AM
POR creșterea capacității administrative și a competențelor la nivelul beneficiarilor de
proiecte administrații publice locale.
26,8% dintre respondenții la sondajul de opinie au precizat că nu doresc informații suplimentare sau
că dețin toate informațiile de interes din sursele deja existente la nivel de AM POR, ministerul de resort
sau ADR. Nevoia de informare și apetența pentru mijloace tradiționale de informare creștere odată cu
scăderea dimensiunii localității.
13

Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională
Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională a vizat patru categorii de instituții: instituțiile de

avizare de la nivel județean (ISU, ITC, APM); Consiliul Județean; ADR-ul regional și AM POR (Autoritatea
de Management a POR) și MDRAP. Fiecare respondent a evaluat această relație între administrația
publică pe care o reprezintă și fiecare dintre categoriile instituționale descrise anterior pe o scală de
la 1 (relație deficitară) la 5 (relație excelentă).
Figură 20- Evaluarea relației de comunicare cu instituțiile de avizare
Figură 21- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației

de comunicare cu instituțiile de avizare
Relația cu instituțiile de avizare de la nivel județean
înregistrează un nivel ridicat de apreciere, 63% dintre
respondenți declarând că, la nivelul instituției pe care o
reprezintă această relație este foarte bună sau
excelentă. Prin raportare la rezultatele obținute la
nivelul anului 2017, această relație de comunicare a
înregistrat o creștere semnificativă (+18%). Pozitivarea
relației de colaborare între instituțiile de avizare de la
nivel județean și autoritățile publice locale este, prin comparație cu valul de sondaj din 2017, mult mai
ridicată în cazul administrațiilor din mediul rural (+25%), ceea ce evidențiază o creștere a capacității
administrative pentru ambii actori instituționali implicați în relația de comunicare.
Figură 22- Evaluarea relației de comunicare cu Consiliul Județean
14

Relația cu Consiliul Județean se poziționează ca
de comunicare cu Consiliile Județene
exemplu de bună practică în domeniul comunicării,
pentru majoritatea administrațiilor publice locale.
72% dintre instituțiile administrative de la nivel local
consideră că au o relație foarte bună sau excelentă cu
aceste Consilii județene. La nivel național aprecierea
relației de colaborare este în creștere în raport cu
2017 (+12%) atât pe fondul creșterii gradului de
apreciere la nivelul comunităților urbane mici (+10%),
dar, mai ales, pe fondul aprecierii relației cu comunitățile rurale (+15%). Deși această relație se află pe
un trend ascendent din perspectiva aprecierii, evidențiem faptul că aproximativ un sfert dintre
administrațiile publice de la nivel local, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, apreciază relația
de comunicare cu Consiliile județene prin cotații medii sau inferioare.
Figură 24- Evaluarea relației de comunicare cu ADR

de comunicare cu ADR
Agențiile de Dezvoltare Regională se mențin cu o cotă
de apreciere semnificativă a calității comunicării atât
pentru administrațiile locale din mediul urban cât și
pentru cele din mediul rural. După cum se poate
observa în tabelul alăturat, gradul de apreciere a
calității relației de comunicare este ușor mai ridicat la
nivelul administrațiilor publice din mediul urban atât
ca pondere absolută, cât și ca nivel calitativ de
apreciere (28% dintre administrațiile din mediul urban au apreciat că relația de comunicare este
excelentă, în comparație cu 14% dintre comunitățile rurale care au oferit acest calificativ maxim).
Ca și în cazul Consiliilor Județene, evidențiem faptul că aproximativ o treime dintre administrațiile

publice din România sunt mediu, sau slab mulțumite de comunicarea inter-instituțională cu Agențiile
de Dezvoltare Regională.
15

Figură 26-Evaluarea relației de comunicare cu AMPOR-MDRAP

de comunicare cu AMPOR/ MDRAP
59% dintre respondenți apreciază că relația instituției
administrative locale pe care o reprezintă cu
Autoritatea de management a Programului și cu
Ministerul de resort este foarte bună sau excelentă. Ca
și în cazul celorlalte categorii instituționale acest nivel
de apreciere este filtrat prin tipul de așteptări pe care
autoritățile publice locale îl au de la instituțiile
decizionale de la nivel județean sau central. Frecvența
comunicării cu instituțiile centrale (AMPOR, MDRAP) este, din acest punct de vedere, semnificativ mai
scăzută. Distanța comunicațională creștere odată cu scăderea dimensiunii administrative a localității
(sub aspectul numărului de locuitori). Acest fapt se reflectă și în diferența de 9% apreciere pozitivă
mai ridicată în mediul urban, comparativ cu mediul rural.
Figură 28-Creșterea calității relațiilor de comunicare la

nivel inter-instituțional
Relațiile de comunicare inter-instituțională la nivelul tuturor actorilor instituțional implicați în

derularea Programului Operațional Regional s-au îmbunătățit semnificativ prin comparație cu
anul 2017. Cel mai ridicat nivel de apreciere este înregistrat de Consiliile județene (72%). Cea
mai importantă cotă de creștere a aprecierii este înregistrată de Agențiile de Dezvoltare
Regională (+19%). Aproximativ un sfert din administrațiile publice de la nivel local se află în
deficit moderat sau acut de comunicare inter-instituțională necesară dezvoltării.
16

Identificarea mijloacelor optime de informare
Figură 29- Ierarhia mijloacelor de informare utilizate
Ierarhia mijloacelor de informare este condusă de cele trei site-uri principale: cel destinat
fondurilor europene, în general, cel al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice și site-ul Programului Operațional Regional (inforegio.ro).
Figură 30- Diferențe urban/ rural la nivelul mijloacelor de informare Prin comparație cu anul 2017, majoritatea
mijloacelor utilizate în procesul de
informare la nivelul administrațiilor publice
locale înregistrează un plus de vizibilitate,
cu excepția site-ului fonduri-ue.ro. Cea mai
ridicată creștere se înregistrează la nivelul
paginilor de Facebook administrate de
MDRAP, respectiv pagina de FB REGIO
(+16%) și pagina de FP MDRAP (+13%). Un
nivel în creștere de apreciere se poate
observa și în cazul comunicatelor de presă
elaborate de MDRAP sau ADR (+10%) și al
celorlalte mijloace de informare electronică
(YouTube, eDezvoltare, LinkedIn etc.)
(+9%).
Diferențele urban/ rural la nivelul

mijloacelor de informare utilizate
evidențiază o apetență semnificativ mai
ridicată spre diversificare în mediul urban.
Ca și în 2017 se remarcă faptul că mediul
17

rural își păstrează tendința de utilizare preponderentă a instrumentelor oficiale. La nivel rural sunt
utilizate în medie 2,7 mijloace de informare, în comparație cu mediul urban care utilizează în medie
4,9 mijloace de informare.
Evaluarea mijloacelor de informare utilizate

Evaluarea s-a realizat prin aprecierea cu note de la 1 (foarte mică utilitate) al 10 (cel mai util) pentru
fiecare categorie de instrumente de comunicare utilizate în cadrul Programului Operațional Regional
și prin indicarea unor exemple de bune practici în cazul fiecărei dintre categoriile apreciate.
Ca și în 2017, site-ul REGIO se poziționează în ierarhia ca principal mijloc de informare, cu un

plus de apreciere de 0,7 puncte prin comparație cu valul anterior de sondaj. O apreciere
similară s-a înregistrat la nivelul celui de-al doilea instrument ca importantă, respectiv
informațiile directe primite prin rețeaua comunicatorilor REGIO.
Figură 31- Ierarhia utilității instrumentelor de informare
Majoritatea instrumentele de informare au crescut ca vizibilitate medie în ultimii doi ani (2017-2019),
cu excepția evenimentelor organizate la nivel local și regional, a căror prezență în câmpul
comunicațional a fost mai redusă și a help-desk-ului dedicat care s-a păstrat cu aceeași cotă de
apreciere a utilității.
Analiza comparativă pe medii de rezidență La nivelul fiecărui instrument de comunicare testat arată o
creștere semnificativ mai ridicată a utilității in spațiul urban pentru: site-ul REGIO (+0,7 puncte în urban
în comparație cu mediul rural), informațiile directe primite prin Rețeaua comunicatorilor REGIO (+0,6
puncte) și pentru evenimentele organizate la nivel local și regional.
18

Campania de comunicare ”Mâine se construiește acum” (spoturi radio, audio, presă scrisa,
on-line si panotaj outdoor) a fost apreciată similar în mediul urban și rural.
Figură 32- Comparație urban/ rural a utilității instrumentelor de informare
Evenimentele organizate la nivel local și regional sunt apreciate de o treime dintre respondenții din
administrația publică locală ca fiind instrumente de comunicare foarte utile (note de 9 și 10). Pentru
una din opt administrații locale (12%) însă, utilitatea acestora în procesul de informare este scăzută
sau foarte scăzută (note sub 3). Exemplele de bună practică oferite de respondenți, cu caracter concret
au fost: ședința de informare desfășurată în 2018 de către MDRAP, la sediul ministrului, Caravana
fondurilor europene, întâlnirile periodice ale Comitetului de monitorizare POR în care sunt invitate și
autorități publice locale, conferințele ADR pe diferite teme (lansare program, achiziții publice,
informare , conferințele MFE cu tema ”Dezvoltare zonală cu fonduri europene”, evenimentele
Consiliilor județene.
Figură 33- Utilitatea evenimentelor locale și regionale
La nivel național ADR-urile sunt principalii generatori de evenimente locale/ regionale pentru
informarea în cadrul POR, în fiecare regiune fiind menționate evenimente organizate de către ADR, ca
19

evenimente de succes (ex: sesiunile de informare ale ADR NE, seminarul ”Plan de investiții” organizat
de ADR NV, prezentările ADR Oltenia, dezbaterile pe marginea ghidurilor organizate de ADR Centru
etc.)
Figură 34- Aprecierea utilității site-ului REGIO
Site-ul www.inforegio.ro este unul dintre cele mai utile instrumente de informare pentru admirația
publică locală. Prin comparație cu anul 2017 nivelul de apreciere a utilității a crescut, așa cum am
arătat anterior, atât ca valoare medie, cât și ca pondere a celor care apreciază site-ul ca fiind
instrument de utilitate foarte mare (+10%, de la 40% note de 9 și 10 în 2017 la 50% note maxime în
2019). Cele trei site-uri care sunt vehicule principale de informare pentru majoritatea administrațiilor
locale funcționează în același câmp comunicațional, se completează și se validează reciproc, fiind, tot
reciproc exemple de bună practică. Astfel în ierarhia exemplelor de bună practică oferite pentru site-
ul inforegio.ro în top se poziționează site-ul ministerului de resort, www.mdrap.ro și www. fonduri-
ue.ro, urmate, similar situației din 2017 de site-urile dezvoltate de ADR. În afara acestui câmp, strâns
legat instituțional de implementarea POR, au mai fost menționate site-urile: www.fonduri-
structurale.ro, www.afir.info, www. fințare.ro, www. informația.ro și www. monitorul fondurilor.ro.
Figură 35- Ierarhia site-urile informative
Prin comparație cu anul 2017 site-ul www.inforegio.ro și-a menținut în prima poziție în
ierarhia site-urilor informative referitoare la Programul Operațional Regional, cu o creștere
ușoară de +3%, în condițiile unei creșteri a pieței de informație on-line dedicată acestui subiect
cu peste 30%.
20

Informațiile din social media au înregistrat o creștere a utilității percepute cu 0,6 puncte în comparație
cu 2017. La nivelul prezentului studiu, anul 2019 se remarcă faptul că mai mult de o treime dintre
reprezentanții administrației publice locale (35%) apreciază faptul că social-media este un instrument
de comunicare foarte util sau cel mai util dintre instrumentele folosite (note de 9 și 10), acest procent
fiind substanțial mai ridicat prin comparație cu cel înregistrat în 2017 (22%).
Figură 36- Utilitatea informațiilor primite prin social media
REGIO.ro se evidențiază ca fiind cel mai bun comunicator în on line în ceea ce privește
programul Operațional Regional și un model de succes în comunicare pentru administrația
publică locală.
Figură 37- Campioni ai comunicării POR în social media
Rețeaua comunicatorilor REGIO rămâne un instrument cu importantă majoră în strategia de

comunicare a Programului Operațional Regional. 44% dintre administrațiile locale consideră
că informațiile primite prin intermediul acestei rețele sunt foarte utile sau extrem de utile (note
maxime).
Prin raportare la situația înregistrată la nivelul anului 2017, utilitatea percepută a Rețelei
comunicatorilor REGIO este în creștere, cantitativ cu 0,7 puncte la nivel medie, iar calitativ cu 9% la
nivelul gradului maxim de utilitate (ponderea celor care au acordat note de 9 și 10).
21

Figură 28- Aprecierea utilității Rețelei Comunicatorilor REGIO
Campania ”Mâine se construiește acum”, derulată în prima parte a anului 2019 a primit un
coeficient mediu de apreciere cu 0,4 puncte mai ridicat prin comparație modul în care la
nivelul anului 2017 a fost evaluată campania anterioară ”Din zori și până în seară…Călătoria
continuă”. Sub aspect calitativ, pentru mai mult de o treime dintre administrațiile locale (35%)
această campanie a fost percepută ca fiind foarte utilă din punct de vedere informațional
(note de 9 și 10) cu un plus de 12% peste nivelul aprecierii generice a utilității unei astfel de
campanii, măsurat în 2017.
Figură 39- Aprecierea utilității campaniei de comunicare REGIO
La solicitarea de a indica exemple de bună practică în cazul campaniilor media menite să

transmită informații utile, aproximativ 5% dintre respondenți au reușit să indice concret un
astfel de exemplu. După cum se poate observa și din graficul următor, pe primul loc se
poziționează campaniile regionale desfășurate de ADR punctual, pentru promovarea unor
intervenții (ex Axa 4), sau general, pentru promovarea intervențiilor POR în regiune. Pe locul
al doilea se poziționează campania ”Mâine se construiește acum” (25%) dintre cei care au
menționat un exemplu de bună practică. Remarcăm faptul că anterioara campanie ”Din zori
și până în seară…” este încă prezentă în topul lecțiilor de bună practică la cinci ani de la
derulare, ceea ce constituie o performanță semnificativă în comunicare.
22

Figură 40- Exemple de bună practică în campaniile de comunicare
Materialele promoționale se poziționează ca importanță relativ similar din punct de vedere

cantitativ în 2019 prin comparație cu 2017, cu o medie de apreciere de 6,8 puncte în 2019,
comparativ cu 6,6 puncte din 10 cu doi ani în urmă. O ușoară creștere a aprecierii calitative a
importanței acestora este înregistrată între cele două perioade de referință, de la 25%
administrații locale ce consideram în 2017 că materialele promoționale sunt de importanță
maximă (note de 9 și 10) la 30% în 2019 administrații local care emit o astfel de apreciere.
Figură 41- Aprecierea utilității materialelor promoționale
36% dintre administrațiile locale au oferit exemple de bună practică în privința materialelor
promoționale, majoritatea acestor exemple având un caracter generic. 54% dintre
respondenți au apreciat că afișele sunt cele mai utile, 33% au considerat că pliantele aduc o
valoare informațională mai ridicată, 7 % au menționat broșura POR 2014-2020 ca fiind
exemplu cel mai bun (de altfel singura mențiune concretă). Într-o pondere mai redusă au mia
fost menționate: ghidurile informative (3%), diverse broșuri elaborate de ADR (2%), news
letter MDRAP (2%) și cataloagele periodice (1%).
23

Figură 42- Aprecierea utilității help-desk-ului dedicat
Help-desk-ul dedicat își păstrează aceeași valoare de utilitate medie ca și în 2017 (6 puncte din 10) și
relativ aceeași apreciere din punct de vedere al ponderii celor care apreciază că help-desk-ul este un
instrument de informare de importanță majoră (23% în 2017 vs. 26% în 2019).
Solicitarea de exemple de bună practică nu a primit un număr semnificativ de răspunsuri utile. Au fost
menționate help-desk-ul informativ, de la Mânăstirea Hurez, cele ale ADR-urile de care aparțin, sau
cel dedicat axei prioritare 4. Solicitarea a primit însă un număr semnificativ de caracteristici care
evidențiază așteptările referitoare la help-desk și disfuncționalitățile întâlnite de autoritățile locale în
utilizarea acestui tip de instrument de informare: răspunsuri prompte la întrebări punctuale;
disponibilitate în regim 24/24; o mai mare calitate a informației primite, sub aspectul preciziei
termenilor; informații actualizate în regim permanent inclusiv în ceea ce privește calendarul
evenimentelor la nivel local și regional; dublarea cu un help line telefonic sau on-line.
24

CONCLUZII SI RECOMANDĂRI
Concluzii
1. 47% din imaginea pozitivă a Programului Operațional Regional la nivelul administrației locale are
ca principal argument contribuția semnificativă a programului la dezvoltarea reală a localităților și la
modernizarea acestora.
2. La nivelul administrațiilor publice locale din România media nivelului de informare referitoare la
oportunitățile de finanțare prin Programul Operațional Regional a crescut cu 10% în perioada 2017-
2019.
3. Principalul mecanism de informare la nivel administrativ rămâne proiectul derulat. La nivel urban
10% dintre administrațiile locale nu au avut experiența derulării de proiecte finanțate prin POR nici în
perioada actuală de programare nici în cea precedentă.
4. Principala nevoie de informare vizează noutățile apărute în cadrul Programului Operațional

Regional. Majoritatea administrațiilor locale doresc să fie la curent cu dinamica generală a
Programului. Un instrument de comunicare de tipul ”REGIO news” este apreciat ca fiind extrem de
util.
5. Relațiile de comunicare inter-instituțională la nivelul tuturor actorilor instituțional implicați în

derularea Programului Operațional Regional s-au îmbunătățit semnificativ prin comparație cu anul
2017. Cea mai importantă cotă de creștere a aprecierii este înregistrată de Agențiile de Dezvoltare
Regională (+19%).
6. Aproximativ un sfert din administrațiile publice de la nivel local se află în deficit moderat sau acut
de comunicare inter-instituțională necesară dezvoltării.
7. Ierarhia mijloacelor de informare este condusă de cele trei site-uri principale: cel destinat
fondurilor europene, în general, cel al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și
site-ul Programului Operațional Regional (inforegio.ro).
8. Site-ul www.inforegio.ro și-a menținut în prima poziție în ierarhia site-urilor informative referitoare
la Programul Operațional Regional, cu o creștere ușoară de +3%, în condițiile unei creșteri a pieței de
informație on-line dedicată acestui subiect cu peste 30%.
9. Rețeaua comunicatorilor REGIO rămâne un instrument cu importantă majoră în strategia de

comunicare a Programului Operațional Regional. 44% dintre administrațiile locale consideră că
informațiile primite prin intermediul acestei rețele sunt foarte utile sau extrem de utile
10. Pentru mai mult de o treime dintre administrațiile locale (35%) campania ”Mâine se construiește
acum” a fost percepută ca fiind foarte utilă din punct de vedere informațional.
25

Recomandări
1. Menținerea ca principală linie de comunicare a realizărilor ființate prin Programul operațional
Regional. Încurajarea administrațiilor publice locale să participe cu testimoniale privind rezultatele,
efectele și impactul POR la nivelul comunităților pe care le reprezintă pentru a apropia aceste realizări
de cetățean și a creste vizibilitatea rolului finanțărilor asupra creșterii calității vieții cetățenilor;
2. Păstrarea intensității activităților de comunicare la nivelul administrațiilor publice locale și

transformarea acestora în parteneri comunicaționali la nivel local, către populație. Instituirea unei gale
care să premieze ”cel mai bun comunicator local”.
3. Realizarea de materiale de informare speciale, de ”alfabetizare” cu REGIO dedicate administrațiilor

locale urbane care nu au accesat Programul Operațional Regional până în prezent.
4. Înființarea sau reeditarea unui instrument de comunicare de tipul ”news alert”. Acest instrument
crește nu doar vizibilitatea, ci și percepția transparenței decizionale și încrederea în Program. REGIO
news alert poate deveni un reper în comunicare instituțională și în dezvoltarea capacității
administrative la nivel local.
5. Premierea în fiecare regiune a celei mai reușite activități de comunicare derulate in fiecare an. Este
o modalitate de întărire a Rețelei comunicatorilor, de schimb de bune practici, dar și o oportunitate
de creștere a vizibilității la nivel regional a AM POR.
6.Identificarea in fiecare regiune a comunităților locale cu deficit de relaționale și conceperea de

activități speciale dedicate acestora în conformitate cu nevoile și capacitățile existente.
7.Asigurarea permanentă a concordanței informațional a celor trei site-uri majore de informare:

MDRAP, inforegio, fonduri-ue.
8.Up-gradarea permanentă a site-ului www.inforegio.ro, monitorizarea acestuia și utilizarea site-ului

pentru a colecta periodic opinii, evaluării, dinamici teritoriale (quiz-uri, mini-sondaje, jocuri de
asociere etc.)
9. Reeditarea activităților menite să întărească și să promoveze Rețeaua comunicatorilor REGIO:

Acordarea de premii, organizarea de gale, organizarea de schimburi de experiență. Întărirea la nivel
public a ideii că succesul REGIO se datoarea oamenilor implicați nu doar in implementarea de proiecte,
ci și în gestiunea Programului la nivel central și regional.
10. Derularea până la finalul lui 2020 a cel puțin încă unei sesiuni de ”reminder” prin intermediul
campaniei ”Mâine se construiește acum” (reluarea spoturilor, a panotajului stradal, a printurilor
distribuite)
26

INDEX DE FIGURI
Figură 1- Structura respondenților 2017…………………………………………………………..………………… ………….4

Figură 2- Structura respondenților 2019……………………………………………………………………………… ………….4
Figură 3-Structura de gen 2017……………………………………………………………………………………………. .….…….4
Figură4- Structura de gen 2019…………………………………………………………………………………………… ………….4
Figură 5- Distribuție regională eșantion 2017……………………………………..…………….………………… .…………5
Figură 6- Distribuție regională eșantion 2019…………………………………………………………………...… ………….5
Figură 7- Distribuția urban/rural a experienței de lucru cu REGIO…………………………………….……...……..6
Figură 8- Distribuția urban/ rural a intenției de accesare REGIO………………………………………… ……………7
Figură 9-Dinamica opiniei generale referitoare la REGIO………………………………………………………….………7
Figură 10-Argumentele opiniei pozitive față de POR…………………………………………….……………….... ……..8
Figură 11- Diferență urban/ rural a argumentelor pentru opinie pozitivă………………………..……….………8
Figură 12- Argumentele pentru opinia negativă față de POR…………………………………………………..……….9
Figură 13- Diferențe urban/ rural ale argumentelor pentru opinia negativă……………..……………….…….9
Figură 14- Evaluarea nivelului de informare…………………………………………………………….…………….……….10
Figură 15- Diferențe urban/ rural ale mediei nivelului de informare……………………………………….………10
Figură 16- Diferențe ale mediei nivelului de informare pe tipuri de funcționari…………………..………….10
Figură 17- Media nivelul de informare/ regiune de dezvoltare……………………………………………...………. 10
Figură 18-Ierarhia temelor de interes în informarea în legătură cu POR 2014-2020………………..………11
Figură 19-Diferențe urban/rural la nivelul temelor de interes…………………………………….……………..……11
Figură 20- Evaluarea relației de comunicare cu instituțiile de avizare……………………………….…...……….14
Figură 21- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației de comunicare cu instituțiile de avizare………14
Figură 22- Evaluarea relației de comunicare cu Consiliul Județean…………………………………………….……14
Figură 23- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației de comunicare cu Consiliile Județene…….……15
Figură 24- Evaluarea relației de comunicare cu ADR…………………………………………………………..…...….….15
Figură 25- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației de comunicare cu ADR………………….…..………..15
Figură 26-Evaluarea relației de comunicare cu AMPOR-MDRAP…………………………..……………………..…..16
Figură 27- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației de comunicare cu AMPOR/ MDRAP…..………..16
Figură 28-Creșterea calității relațiilor de comunicare la nivel inter-instituțional……………………..……….16
Figură 29- Ierarhia mijloacelor de informare utilizate………………………………….…………………………………..17
Figură 30- Diferențe urban/ rural la nivelul mijloacelor de informare……………………………………….……..17
Figură 31- Ierarhia utilității instrumentelor de informare………………………………………………………………..18
Figură 32- Comparație urban/ rural a utilității instrumentelor de informare……………..……………..…….19
Figură 33- Utilitatea evenimentelor locale și regionale………………………………………………………..….………19
Figură 34- Aprecierea utilității site-ului REGIO………………………………………………………………………..……….20
Figură 35- Ierarhia site-urile informative……………………………………………………………………………..…..……..20
Figură 36- Utilitatea informațiilor primite prin social media……………………………………………………..……..21
Figură 37- Campioni ai comunicării POR în social media…………………………………………….…………………….21
Figură 38- Aprecierea utilității Rețelei Comunicatorilor REGIO…………………………………………………………22
Figură 39- Aprecierea utilității campaniei de comunicare REGIO……………………………………..………………22
Figură 40- Exemple de bună practică în campaniile de comunicare……………………….……………..…………23
Figură 41- Aprecierea utilității materialelor promoționale…………………………………………………..………….23
Figură 42- Aprecierea utilității help-desk-ului dedicat…………………………………………………………..…………24
27

000 Raport Administratie Locala REGIO

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

000 Raport Administratie Locala REGIO

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SONDAJ DE OPINIE LA NIVELUL

AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE ȘI

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Etapa a III-a - Evaluarea eficienței măsurilor de informare și comunicare realizate în rândul

Sondaj de opinie la nivelul autorităților publice locale și centrale, potențiali beneficiari

Autoritate contractantă: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Manager de proiect: Maria-Ionela Caprian

Prestator: Asocierea SMART Integration & AB European Research GROUP

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

METODOLOGIA STUDIULUI .................................................................................................................. 3

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

- Evaluarea experienței în proiecte finanțate prin REGIO în perioada 2014-2019;

Prin operaționalizarea temelor menționate a rezultat un chestionar cu 25 de itemi de prelucrare și

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

În 2019 s-a remarcat o tendință de creștere (+3%) a nivelului perceput de competență a

Figură 1- Structura respondenților 2017 Figură 2- Structura respondenților 2019

PRIMAR 18% PRIMAR 22%

Figură 3-Structura de gen 2017 Figură 4- Structura de gen 2019

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 6- Distribuție regională eșantion 2019

Verificarea culegerii datelor

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Evaluarea experienței în proiecte finanțate prin POR

Figură 7- Distribuția urban/rural a

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 8- Distribuția urban/ rural a intenției

Figură 9-Dinamica opinie generale referitoare la REGIO

La nivel atitudinal, perioada 2017-2019 a marcat o pozitivare semnificativă a imaginii REGIO, cu o

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 10-Argumentele opiniei pozitive față de POR

Figură 11- Diferență urban/ rural a argumentelor pentru opinie

Principalele argumente ale opiniei negative au în vedere, ca și în 2017, documentația greoaie și

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 13- Diferențe urban/ rural ale argumentelor pentru opinia

Evaluarea stadiului actual al informării

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 14- Evaluarea nivelului de informare

Figură 17- Media nivelul de informare/ regiune de dezvoltare

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 18-Ierarhia temelor de interes în informarea în legătură cu POR 2014-2020

Figură 19-Diferențe urban/rural la nivelul temelor de interes

Prin comparație cu studiul efectuat la nivelul

Principala nevoie de informare vizează noutățile apărute în cadrul Programului Operațional

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională a vizat patru categorii de instituții: instituțiile de

Figură 20- Evaluarea relației de comunicare cu instituțiile de avizare

Figură 21- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației

Figură 22- Evaluarea relației de comunicare cu Consiliul Județean

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 24- Evaluarea relației de comunicare cu ADR

Figură 25- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației

Ca și în cazul Consiliilor Județene, evidențiem faptul că aproximativ o treime dintre administrațiile

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 27- Diferențe urban/ rural în evaluarea relației

Figură 28-Creșterea calității relațiilor de comunicare la

Relațiile de comunicare inter-instituțională la nivelul tuturor actorilor instituțional implicați în

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Figură 29- Ierarhia mijloacelor de informare utilizate

Diferențele urban/ rural la nivelul

POR 2014-2020 - Călătoria continuă!

Evaluarea mijloacelor de informare utilizate

Ca și în 2017, site-ul REGIO se poziționează în ierarhia ca principal mijloc de informare, cu un