SUBPRODUSELE FURAJERE

Subprodusele furajere mai des folosite in hrana animalelor de ferma sunt

cele provenite de la industria moraritului, extragerea uleiului, industria
zaharului, amidonului, alcoolului si a berii.

1. Subprodusele de la industria moraritului

In urma prelucrarii industriale a boabelor de cereale rezulta: taratele, zoana de cereale si faina
furajerǎ.

Taratele reprezinta tegumentul cerealelor detasat in procesul de macinare.

Fata de faina, taratele sunt mai bogate in proteina, grasime, celuloza, substante minerale, in
special fosfor si vitaminele complexului B. Cele mai valoroase sunt taratele de grau. Se mai pot obtine
tarate de porumb, orz, ovaz, mazare, orez.

Se pot utiliza in amestecul de concentrate pentru tauri, berbeci si vieri. La armasarii de reproductie
pentru imbunatatirea digestiei este necesar sa se administreze 1 – 1,5 kg tarate de grau/zi.

Vacile pot primi in amestec cu alte concentrate 2 kg tarate/zi avand un efect bun asupra
productiei de lapte. De obicei in hrana vacilor de lapte taratele pot reprezenta 15 – 25% din amestecul
de concentrate, constituind o sursa importanta de proteine si de energie. In primele zile dupa fatare la
vaci se dau sub forma de terci subtire. Pentru tineretul taurin de prasila constituie o sursa buna de
proteina si de fosfor si se dau in proportie de 20 – 30% din amestecul de concentrate.

La oi taratele se pot da pana la 0,5 kg/zi.

Avand un continut ridicat in celuloza, porcinele valorifica mai slab taratele. Datorita acestui
fapt la tineretul porcin de prasila se folosesc in proportie de 10 – 15% din amestecul de concentrate,
iar la scroafe si vieri pot reprezenta 15 – 20%.

In ratiile scroafelor gestante, in special inainte si dupa fatare se recomanda introducerea

taratelor de grau. In primele zile dupa fatare la scroafe se folosesc sub forma de terci subtire in scop
dietetic.

La cabalinele de reproductie taratele de grau pot reprezenta 20 – 25% din amestecul de

concentrate. Taratele de grau se pot folosi si in alimentatia restrictionata energetic la puicutele de
inlocuire. In nutreturile combinate pentru porcine taratele de grau se pot include in proportie de 5 –
10% iar la pasari in proportie de 3 – 7%.

Zoana de cereale: este formata din seminte seci, sparturi de cereale, seminte de buruieni si
impuritati. Daca contin seminte toxice (neghina) se recomanda in alimentatia taurinelor adulte supuse
ingrasarii.

Faina furajera: se deosebeste de tarate prin continutul mai redus in celuloza si mai bogat in
amidon , avand o digestibilitate mai ridicata. Fainurile furajere pot fi utilizate ca sursa de energie,
inlocuind in totalitate cerealele la rumegatoare si respectiv 30 – 40 % din cereale in hrana porcinelor
la ingrasat si pasari. Compozitia chimica si digestibilitatea subproduselor de la industria moraritului
sunt prezentate in tabelul 44.

Tabelul 44

Compozitia chimica a unor subproduse rezultate din industria moraritului

Subprodus SU % Continut chimic brut ( % din SU ) Digestibilitate  (%)

Proteina Celuloza Grasime Cenusa Pereti SO EB
celulari R P P S*
Tarate:
- grau
- porumb
- orz
- 0rez
Fainuri
furajere
- grau
- porumb
- orez

Sursa: Andrieu si col., 1988 SO = substanta organica; EB = energie bruta;

* Bourdon si col., 1989 R = rumegatoare; P = porcine; PS = pasari

Tabelul 45

Valoarea nutritiva a subproduselor cerealiere utilizate in hrana animalelor monogastrice

(dupa P. Halga si col., 2002)

Caracteristicile Faina grau Tarate grau Germeni Gluten feed Gluten 40 Gluten 60
porumb
Substanta uscata
Energie bruta
Extractive neazotate
Grasime bruta
Celuloza bruta
ADF
NDF
Proteina bruta
- Lizina
- Metionina
- Metionina + cistina
- Triptofan
- Treonina
- Glicina + serina

- Leucina
- Izoleucina
- Valina
- Histidina
- Arginina
- Fenilalanina + Tirozina
Cenusa bruta
- Calciu
- Fosfor total
- Sodiu
- Potasiu
- Clor
- Magneziu
Porcine
ED (kcal/kg)
EM (kcal/kg)
Pasari
EM (kcal/kg)
- pui
- gaini ouatoare
- cocosi adulti
Fosfor disponibil

2. Subprodusele de la industria uleiului

In urma extragerii uleiului din semintele de oleaginoase rezulta ca subproduse sroturile. In
tara noastra in hrana animalelor se folosesc frecvent sroturile de floarea-soarelui si de soia si intr-o
mica masura sroturile de rapita. Compozitia chimica si valoarea energetica a sroturilor amintite este
redata in tabelul 46.

Tabelul 46

Valoarea nutritiva a unor nutreturi proteice de origine vegetala si microbiana utilizate in hrana
animalelor monogastrice

(dupa P. Halga si col., 2002)

Caracteristicile Mazare Soia Srot de Srot de Srot de floarea- Drojdii

soia 44 soia 48 soarelui
nedecorticat furajere
Substanta uscata
Energie bruta
Extractive neazotate
Grasime bruta
Celuloza bruta
ADF
NDF
Proteina bruta

- Lizina
- Metionina
- Metionina + cistina
- Triptofan
- Treonina
- Glicina + serina
- Leucina
- Izoleucina
- Valina
- Histidina
- Arginina
- Fenilalanina + Tirozina
Cenusa bruta
- Calciu
- Fosfor total
- Sodiu
- Potasiu
- Clor Urme Urme
- Magneziu
Porcine
ED (kcal/kg)
EM (kcal/kg)
Pasari
EM (kcal/kg)
- pui
- gaini ouatoare
- cocosi adulti
Fosfor disponibil

Sroturile de floarea - soarelui se produc in cantitatea cea mai mare si se folosesc la

alcatuirea amestecurilor proteice sau a nutreturilor combinate. Valoarea nutritiva si utilizarea lor sunt
influentate de continutul in coji cuprins intre 14 – 25%. Sunt bogate in proteine, substante minerale
(fosfor, fier, cupru, cobalt) si in vitaminele complexului B. Au un continut ridicat in metionina depasind
toate nutreturile vegetale; continutul lor in lizina este mai redus si poate fi corectat prin suplimentare
cu lizina sintetica.

La porcine dar mai ales la pasari se obtin rezultate bune cand se folosesc in hrana sroturile
care contin 37 – 38% proteina bruta si sub 20% celuloza. Suplimentarea cu lizina sintetica, si in
ultimul timp cu preparate enzimatice care contin celulaze imbunatateste in mare masura utilizarea
sroturilor la porcine si pasari.

La reproducatorii masculi (tauri, berbeci, vieri) si tineret mascul se pot utiliza pentru
echilibrarea proteica a ratiei in proportiile necesare care oscileaza intre 10 – 25%.

In hrana vacilor se pot da pana la 3 kg/zi. La cantitati mari laptele isi schimba gustul, iar untul
devine moale. La tineretul taurin de prasila se pot da pana la 30% din amestecul de concentrate.

La oile de reproductie si la ingrasat se dau 100 – 200 g/zi Se pot da in hrana scroafelor si a
vierilor pana la 1,5 kg/zi. La tineretul porcin de prasila, sroturile de floarea – soarelui sub forma
cernuta se pot da in cantitati de pana la 10% din amestecul de concentrate. In amestec cu alte
concentrate sroturile se pot folosi si in hrana iepelor de reproductie. In hrana cailor de tractiune se pot
da 2 – 3 kg/zi avand efect asupra capacitatii de tractiune si imprima un luciu placut parului.

In hrana pasarilor ouatoare si a tineretului aviar reprezinta un nutret proteic de baza. Pot fi
date in proportie de pana la 10 – 15% in nutreturile combinate.

Sroturile de soia ca valoare furajerǎ se situeaza pe primul loc intre subprodusele de la

fabricile de ulei. Pe langa continutul ridicat in proteina au si un raport mai corespunzator intre
aminoacizii esentiali, ceea ce face sa se apropie de valoarea biologica a proteinei animale. Au un
continut ridicat in lizina si cistina, in timp ce metionina este sub nivelul celei din sroturile de floarea –
soarelui. In procesul de extractie srotul de soia este supus unui tratament termic care distrugand
factorii inhibitori ridica valoarea biologica a proteinei. Au palatabilitate si digestibilitate ridicata datorita
continutului redus in celuloza bruta.

Sroturile de soia se folosesc la toate speciile si categoriile de animale dar mai ales la
monogastrice la care constituie principala sursa de proteine, respectiv de aminoacizi esentiali.

La reproducatorii masculi si tineret sroturile de soia se pot introduce in amestecurile de

concentrate pana la 25 – 30%. La berbecii de reproductie in perioada de monta intensa se pot
administra 150 – 250 g.

In hrana vacilor se pot da pana la 2 kg/zi, avand un efect bun asupra productiei de lapte. La oi
in timpul lactatiei se pot da cate 200 – 250 g/zi. In nutreturile combinate pentru porcine sroturile de
soia se includ in proportie de 5 – 20 % iar la pasari in proportie de 15 – 25%.

Sroturile de rapita au un continut ridicat in proteine (35 – 40%) si mai redus in celuloza
decat cele de floarea- soarelui. Continutul in aminoacizi este la acelasi nivel cu altor sroturi. Varietatile
noi de rapita de tip canola, libere de substante antinutritive si toxice (acid erucic si glucozinolati) au o
productivitate ridicata si continut bogat in lipide si proteine cu o valoare biologica ridicata si apropiata
de a srotului de soia.

La pasari, utilizarea srotului de rapita in proportie mai mare de 5 % in ratie influenteaza

negativ productia de oua si greutatea lor. La porcine sroturile de rapita sunt bine utilizate dar nu se
recomanda la tineretul porcin de reproductie. Sunt recomandate la rumegatoare in proportie de 10%
din amestecul de concentrate si nu se recomanda in hrana cabalinelor.

In hrana animalelor se mai pot utiliza sroturile de in, sroturile de canepa, de bumbac, de ricin,
acestea avand o importanta locala, fiind obtinute in cantitati foarte mici. Au un continut moderat in
proteina (30 – 35%) si redus in lizina. Se recomanda la taurine la ingrasat in cantitati limitate pana la
10% din concentrate.

Sroturile de in au un efect laxativ fapt pentru care se folosec in cantitati mici. Daca se
utilizeaza in cantitati mari, apare pericolul intoxicarii cu acid cianhidric. Au un continut ridicat in
substante pectice care formeaza cu apa un mucilagiu, avand astfel un rol protector al mucoasei
intestinale in cazul unor tulburari digestive. Au un continut mai scazut de lizina si metionina si
reprezinta o sursa bogata in microelementele zinc si cobalt.

La vaci de lapte se administreaza 0,5 – 1,5 kg/zi iar in cantitati mai mari se obtine un unt
moale si cu gust de ulei. La oi adulte se pot da 100 -200g/zi iar la cele supuse ingrasarii pana la 0,5
kg/zi. Se pot folosi si la purcei in scop dietetic si nu se recomanda la porcine supuse ingrasarii pentru
ca influenteaza consistenta grasimii. La cabalinele epuizate dupa tractiune se poate da in ratia de
concentrate 0,5 kg/zi. La pasari nu trebuie sa se introduca mai mult de 5% in amestecul de
concentrate.

Sroturile de canepa au un continut ridicat de celuloza fapt pentru care digestibilitatea lor

este scazuta. Contin substante narcotice care provoaca ameteala animalelor si se folosesc numai la
animalele adulte la ingrasat.

Sroturile de bumbac au un continut ridicat in proteina (40 – 41%) si redus in lizina,

metionina, cistina, calciu. Contin cantitati importante de gossypol, toxic pentru monogastrice, in
special la tineret. Substanta toxica poate fi distrusa prin tratament termic. Pot fi utilizate la vaci in
cantitate de 1,5kg/zi, la oi adulte 300g/zi, cabaline 700g/zi. La pasari se pot utiliza in proportie de
pana la 10% din ratie iar la porcine nu se recomanda.

Sroturile de ricin contin substante toxice ricina si ricinina. Prin tratament termic umed sunt
distruse substantele toxice, sroturile fiind date la taurine adulte la ingrasat in cantitati mici si dupa
obisnuire treptata.

Sroturile de germeni de porumb se obtin din embrionii de porumb dupa ce s-a extras
uleiul. Se folosesc in hrana vacilor de lapte pana la 2 kg/zi si la porcinele la ingrasat in cantitati mici.
In cantitati mari influenteaza negativ calitatea untului si a slaninii.

3. Subprodusele de la industria zaharului

In urma prelucrarii sfeclei de zahar se obtin subproduse importante pentru hrana animalelor:
taieteii de sfecla si melasa. Aceste nutreturi au un continut redus in proteina, vitamine si substante
minerale in deosebi in calciu.

Taiteii proaspeti de sfecla au un continut ridicat in apa 90 - 95% , fapt ce ingreuneaza

transportul si conservarea lor. Pentru reducerea umiditatii se recomanda presarea lor inainte de a fi
transportati. In hrana animalelor pot fi folositi proaspeti sau insilozati. La o conservare proasta se
altereaza si produc intoxicatii grave la animale. La bovinele la ingrasat taiteii proaspeti se pot da in
cantitate de 40 – 60 kg/zi iar la vaci de lapte 20 – 25 kg/zi. In cantitati mari si timp indelungat la
vacile gestante pot provoca paraplegia ante si postpartum si avorturi. Nu se recomanda la tineretul
taurin. La oi adulte se pot da 2 kg/zi, iar la cabalinele de tractiune pana la 10 kg/zi.

Taieteii uscati de sfecla. Uscarea se face in fabrici la temperatura de 300 – 350 0C. Sub
aceasta forma se transporta si se conserva mult mai usor decat taieteii proaspeti. Pentru a preveni
cazurile de constipatie sau colici cand se folosesc in cantitati mai mari, este necesara inmuierea in apa
cu cel putin cateva oare inainte de administrare in hrana.

Taieteii uscati si melasati reprezinta un suport bun pentru utilizarea ureei in hrana
rumegatoarelor. Taieteii uscati se pot da la vaci de lapte si taurine la ingrasat pana la 3 kg/zi, la oi
adulte 100 - 150g/zi.

Taiteii de sfecla de zahar uscati, pot fi folositi in hrana porcinelor de reproductie (scroafe si
tineret). Sub forma de brichete sau fulgi reprezinta un nutret ieftin si cu valoare nutritiva ridicata. In
nutreturile combinate proportia de participare este de 5 – 15% la tineretul porcin si pana la 20%
pentru scroafe in asteptare pentru monta. Introducerea lor in hrana trebuie sa se faca treptat.

La cabaline in cantitati mai mari de 0,5 kg la un tain produc colici. Pentru prevenirea acestor
deranjamente taieteii uscati sunt inmuiati in apa.

Melasa contine 80% substanta uscata din care 60% substante extractive neazotate (din care
50% zahar), 7% proteina bruta si 8% substante minerale. Are un continut ridicat in microelemente .
Reprezinta un bun suport pentru utilizatrea ureei in hrana rumegatoarelor, fiind o sursa buna de
energie pentru bacteriile rumenale. Se foloseste la rumegatoare pentru imbunatatirea palatabilitatii
unor nutreturi grosiere iar in nutreturile combinate se introduce ca liant in prepararea brichetelor sau
granulelor furajere. Melasa se foloseste si pentru corectarea gustului unor medicamente sau aditivi
furajeri. Folosita in cantitati mari peste 15% din ratie determina tulburari digestive si reducerea
performantelor de productie. La vaci in lactatie se foloseste in cantitate de 1 – 1,5 kg/zi iar la bovine
la ingrasat 2 – 4 kg/zi. La ovinele adulte la ingrasat se da in amestec cu concentratele in cantitate de
100 – 200 g/zi, iar la porcinele la ingrasat 200 – 250 g/zi. La cabalinele de tractiune se pot da pana la
2kg/zi. La iepele gestante se exclude din hrana deoarece poate provoca avortul.

4. Subprodusele de la industria amidonului

Ca materie prima pentru extragerea amidonului se folosesc cartofii si boabele de cereale,
rezultand borhoturile care au un continut redus in vitamine si substante minerale.

Borhotul de cartofi are un continut ridicat in apa un gust fad si nu este consumat cu placere
de animale. In hrana animalelor poate fi utilizat in stare proaspata sau sub forma uscata. In stare
proaspata se poate da la bovine adulte la ingrasat 40 kg/zi iar la vaci de lapte 15 – 25 kg/zi. In
cantitati mai mari influenteaza negativ calitatea untului. Borhotul uscat se poate da la vaci de lapte
pana la 1kg/zi, iar la bovine la ingrasat pana la 3 kg/zi. La porcinele la ingrasat se poate da borhot
proaspat pana la 8 kg/zi iar sub forma uscata pana la 0,5 kg/zi.

Borhotul de porumb este mai valoros decat cel de cartofi si poate fi folosit proaspat sau uscat.
Se administreaza in amestec cu alte nutreturi la toate speciile de ferma.

De la industria amidonului se obtin subproduse: glutenul furajer, faina de gluten si faina din

germeni de porumb cand se foloseste ca materie prima porumbul.

Compozitia chimica si digestibilitatea acestor subproduse rezultate din industria amidonului sunt
prezentate in tabelul 47.

Tabelul 47

Compozitia chimica si digestibilitatea subproduselor de porumb rezultate din industria amidonului

Specificare % din nutret

Gluten furajer Faina de gluten Faina de
germeni

Substanta uscata
Proteina bruta
Grasime bruta
Fibra bruta
Substante extractive neazotate
Cenusa bruta
Aminoacizi esentiali:
Lizina
Metionina
Metionina +cistina
Triptofan
Minerale:
Calciu
Fosfor
Fosfor disponibil
Digestibilitate energie:
- Rumegatoare
- Porcine
- Pasari

Sursa: Rhône – Poulenc, Rhodiment, 1993, * extragere cu solvent (citati de P. Halga si col., 2005)

Aceste subproduse de porumb pot fi incadrate in grupa nutreturilor

concentrate avand o digestibilitate ridicata a energiei la rumegatoare si la
porcine (faina de gluten). Digestibilitatea energiei este mai redusa la pasari,
in special pentru glutenul furajer si faina de germeni. Proteina este mai
redusa in gluten si faina de germeni (20 - 23%) si mai ridicata in faina de
gluten (40 – 60%). Proteina din aceste subproduse este dezechilibrata in
aminoacizi esentiali, lizina fiind principalul aminoacid limitant. La
rumegatoare degradarea proteinei din aceste subproduse in rumen este
redusa (sub 30%).

Glutenul furajer si faina de germeni se pot folosi in hrana taurinelor. La animalele monogastrice
se recomanda faina de gluten de porumb atat ca sursa de proteina cat si de energie, cu conditia ca hrana
sa fie echilibrata in aminoacizi.

Faina de peste poate fi inlocuita din structura nutreturilor combinate pentru puii broiler cu
gluten de porumb in proportie de 5% in perioada de start si de 3% in perioada de crestere – dezvoltare,
fara a influenta semnificativ performantele productive si randamentul carcasei (Georgeta Ciurescu si
col., 2004). De asemenea, glutenul de porumb poate fi inclus si in reteta de nutret combinat pentru
purcei ca inlocuitor al fainii de peste, cu suplimentarea de lizina sintetica, fara a diminua semnificativ
performantele productive (Mihaela Habeanu si col., 2004). Acest subprodus poate constitui o alternativa
pentru substituirea fainii de peste.
 5. Subprodusele de la industria spirtului

In tara noastra, folosirea in hrana animalelor a subproduselor rezultate de la industria spirtului

revine in actualitate in urma relansarii sectorului industriei alimentare. Aceste subproduse sunt obtinute
in stare lichida, dar in urma concentrarii si uscarii pot fi depozitate si incluse in nutreturile combinate. Ca
materie prima pentru alcool se folosesc cartofii, porumbul si secara. Dupa extragerea alcoolului se
obtine borhotul.

Borhotul de cartofi se utilizeaza mai mult in alimentatia animalelor puse la ingrasat, 70 – 80 kg

la bovine adulte si 30 kg la vaci de lapte. Sub forma uscata se foloseste la toate animalele, in special
pentru vaci de lapte la care se administreaza 1,5 – 2 kg/zi. Borhotul se administreaza proaspat, chiar in
stare calda, deoarece prin prelungirea timpului pana la folosire se aciduleaza si produce tulburari
digestive.

Borhotul de porumb si secara are o valoare nutritiva mai ridicata decat cel de cartof. Pentru a
prevenii alterarea lui se foloseste in stare proaspata. Este consumat cu placere de animale iar la vaci de
lapte stimuleaza productia de lapte. Cantitati mai mari de 30 kg/zi si in lipsa unor cantitati minime de
nutreturi celulozice determina scaderea continutului de grasime din lapte.

In alimentatia vacilor cu borhoturi trebuie respectate unele reguli care au menirea sa previna
imbolnavirile si unele modificari privind calitatea laptelui:

borhoturile se vor folosi in stare proaspata chiar calda

nu se utilizeaza in hrana cantitati mai mari de 30 – 35 kg/zi

in ratiile cu borhot se recomanda utilizarea in cantitati cat mai mari a fibroaselor

administrarea borhotului se face dupa muls

nu este admisa depozitarea in adapost a borhoturilor iar dupa fiecare tain resturile vor fi
indepartate din jgheaburi

nu se recomanda la femele in gestatie avansata si in primele 5 – 6 saptamani dupa fatare

La bovinele la ingrasat borhotul proaspat de la industria alcoolului se poate da pana la 80 kg/zi.

La oile adulte de reproductie se poate da 1 – 2 kg/zi, iar la cele la ingrasat pana la 5 kg/zi. Aceste
borhoturi nu se recomanda a se folosi in alimentatia reproducatorilor masculi si tineretului in crestere.

La porcine pentru a preveni tulburarile de digestie borhoturile se introduc treptat in hrana si in

cantitati mai mici. Nu se recomanda pentru scroafe aflate in gestatie avansata si in lactatie. Cabalinele
pot sa primeasca pana la 10 kg/zi borhoturi proaspete.

Borhotul de porumb uscat (granibrut) poate fi utilizat in alimentatia vacilor de lapte, tineret
taurin la ingrasat, scroafe in lactatie, porcine la ingrasat, gaini ouatoare si pui de carne. Compozitia
chimica si digestibilitatea unor subproduse de la industria spirtului sunt prezentate in tabelul 48.

6 Subprodusele de la industria berii

 Materia prima folosita este orzoaica. Din procesul de obtinere al berii rezulta ca subproduse:
coltii de malt, borhotul de bere si drojdia de bere.

Coltii de malt se obtin in procesul de germinare al orzoaicei. Deoarece se altereaza usor, coltii
de malt trebuie uscati. Au o digestibilitate ridicata, sunt bogati in proteina, in vitaminele complex
B,fosfor, potasiu si in unele microelemente. Sunt higroscopici fapt pentru care se recomanda sa fie
depozitati in locuri uscate. Datorita gustului amar vacile consuma la inceput mai greu coltii de malt iar
dupa obisnuire se pot da pana la 3 kg/zi. Se recomanda sa fie administrati in amestec cu alte
concentrate. La tineretul taurin si vaci gestante se dau in cantitati mai mici iar la oi 250g/zi.

Borhotul de bere poate fi folosit proaspat si sub forma uscata. In

stare proaspata este consumat cu placere chiar si de porcine.

La vaci de lapte borhotul de bere proaspat se poate da in cantitate de 10 – 20 kg/zi avand efect
favorabil asupra productiei de lapte. Administrat in cantitati mai mari si timp indelungat, duce la
tulburari in metabolismul proteic si mineral. Se foloseste si la bovine la ingrasat.

La oi in lactatie se pot da 1 – 2 kg/zi de borhot proaspat. Datorita continutului ridicat in celuloza,

porcinele digera mai slab borhotul de bere. La porcinele la ingrasat se poate da 2 – 4 kg/zi borhot
proaspat.

In hrana cabalinelor, borhotul proaspat se recomanda mai putin. Se poate da pana la 5 – 7 kg/zi
si in amestec cu paie tocate sau cu concentrate.

Drojdia de bere rezulta in urma procesului de fermentare a berii. Are un continut ridicat de

proteina cu valoare biologica apropiata de a proteinei animale, vitaminele complexul B, fosfor. Prin
iradiere cu raze ultraviolete se imbogateste in vitamina D2. Astfel este recomandata in hrana tineretului
in crestere si in productia de oua. Se foloseste in stare proaspata si uscata. Adaosul de sare asigura o
conservare pe o durata de 7 zile iar prin fierbere durata de conservare ajunge la 14 zile. Se obtine in
cantitati mici in tara noastra si se utilizeaza in primul rand in hrana porcinelor si a pasarilor. Sub forma
uscata se introduce pana la 10% in amestecurile de concentrate care se administreaza taurilor si
tineretului mascul in scopul echilibrarii proteice a ratiilor. In stare proaspata se poate utiliza 0,5 – 1 kg la
tauri si tineret taurin in amestec cu nutreturile fibroase tocate, concentrate etc.

La tauri are efect bun in mentinerea activitatii sexuale si asupra calitatii materialului seminal.

La vaci drojdia de bere in stare proaspata se introduce treptat in hrana, ajungand pana la 10
kg/zi, iar in stare uscata pana la 2 kg/zi. Influenteaza pozitiv atat productia cat si continutul in grasime a
laptelui.

Drojdia de bere uscata se recomanda sa se introduca in proportie de 5% in amestecul de

nutreturi pentru scroafele in lactatie. La tineretul porcin de reproductie, sub forma uscata se poate da in
cantitati de 200 – 300 g/zi in functie de varsta. La porcinele la ingrasat in cantitate de 200 – 300 kg/zi
asigura necesarul de proteina putand inlocui proteina animala din ratie. La porcine in stare proaspata se
poate da in cantitate de 0,5 – 2 kg/zi. Sub forma uscata in retetele de nutreturi combinate reprezinta 2 –
3%. Drojdia de bere a dat rezultate bune si in cresterea puilor de carne si in productia de oua.

Continutul chimic brut al subproduselor de la industria berii si a spirtului este prezentat in

tabelul 48.

Tabelul 48

Compozitia chimica a unor subproduse din industria

berii si spirtului

Subprodus SU % Continut chimic brut ( % din SU ) Digestibilitate  ( % )

Proteina Celuloza Grasime Pereti SO EB
celulari R P P S*
Borhot de:
- bere
- porumb*
Colti de malt
Borhot de
cartofi 1/*
Drojdia de
bere 1

Sursa: Andrieu si col., 1988 I. Stoica, 1997 * de la industria spirtului (citati de P. Halga, 2005)