Camelia Beșleagă

Mariana Moga Mariana Roiniță Anca Tăbăcariu

Elisabeta Merinde Mira Pruneș Daniela-Marilena Tudor

CLASA

VII-A
Fișe
A

Chimie
� F I Ș E D E LUC R U (P E N I V E LE D I FE R E N Ț I ATE)

� F I Ș E D E R E CA P I T ULA R E

� F I Ș E D E A UTO E VA LUA R E

,
 Fișe de lucru. Chimie. Clasa a VII‑a
Camelia Beșleagă, Mariana Moga, Mariana Roiniță, Anca Tăbăcariu,
Elisabeta Merinde, Mira Pruneș, Daniela-Marilena Tudor

Copyright © 2019 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera
O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucureşti, România
tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372
e‑mail: comenzi@litera.ro
Ne puteți vizita pe

Editor: Vidraşcu şi fiii

Redactor: Gabriela Niță
Corector: Carmen Bîtlan
Copertă: Vlad Panfilov
Ilustrații: arhiva Litera, shutterstock.com
Tehnoredactare şi prepress: Vlad Panfilov

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Fișe de lucru. Chimie. Clasa a VII‑a /
Camelia Beșleagă, Mariana Moga, Mariana Roiniță, Anca Tăbăcariu,
Elisabeta Merinde, Mira Pruneș, Daniela-Marilena Tudor. –
Bucureşti: Litera, 2019
ISBN ......
 CUPRINS
Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
U1 • Chimia – știință a naturii
1 LABORATORUL DE CHIMIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
5 FIȘĂ RECAPITULATIVĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
U2 • Substanțe. Amestecuri de substanțe
1 SUBSTANȚE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
3 SOL. AER. APĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
4 SOLUȚII APOASE. DIZOLVAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ A SOLUȚIILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
U3 • Atomul
1 STRUCTURA ATOMULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2 ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC. IZOTOPI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3 MASA ATOMICĂ. MOL DE ATOMI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
4 ÎNVELIȘUL DE ELECTRONI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
5 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
U4 • Tabelul periodic al elementelor
1 STRUCTURA TABELULUI PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
2 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ATOMULUI ȘI POZIȚIA
OCUPATA DE ELEMENT ÎN TABELUL PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

3
 3 METALE ȘI NEMETALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
4 FIȘĂ RECAPITULATIVĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
U5 • Ioni și molecule
1 FORMAREA IONILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE COMPUȘILOR IONICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
FIȘĂ PENTRU EXPERIMENTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
4 FORMAREA MOLECULELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
5 PROPRIETĂȚILE UNOR COMPUȘI MOLECULARI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6 VALENȚA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
7 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
U6 • Substanțe chimice
1 STABILIRE FORMULEI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2 OXIZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3 BAZE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
4 ACIZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5 SĂRURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
6 SUBSTANȚE CHIMICE – FIȘĂ DE RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
7 DENUMIRILE UZUALE ALE UNOR SUBSTANȚE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
U7 • Calcule chimice
1 MASĂ MOLARĂ. MOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
(PROBLEME) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
3 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
U8 • Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
TABELUL PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4
 CUVÂNT-ÎNAINTE

Din dorința de a ușura atât munca profesorului, cât și a elevului, am

conceput o serie de fișe de lucru care pot fi folosite în timpul orei, dar
și pentru teme individuale.
În caiet sunt făcute trimiteri la manualul de Chimie pentru
clasa a VII-a, Editura Litera, semnat de același colectiv de autoare.
În funcție de complexitatea lecțiilor, numărul și tipul fișelor variază și
au grade diferite de dificultate.
Fișa 1 a fost concepută pe baza informațiilor din manual și se poate
folosi în timpul orei, în scopul înțelegerii sau al fixării unor noțiuni.
Fișa 2 este destinată elevilor care completează corect prima fișă.
Aplicațiile propuse au ca scop realizarea unei înțelegeri aprofundate.
Această fișă poate fi completată în timpul în care profesorul îi ajută
pe elevii care întâmpină dificultăți în completarea fișei 1.
Fișa 3 conține aplicații cu un grad ridicat de dificultate.
Fișele de recapitulare apar la acele capitole la care am considerat
că nu s-a insistat suficient în manual.
Fișele de autoevaluare apar la capitolele la care nu au fost incluse
în manual.

Sperăm ca manualul, împreună cu aceste fișe, să reușească să im-

plice cât mai mult elevul în activitatea instructiv-educativă și să vă fie
de ajutor în predarea chimiei.

Vă urăm succes!

Autoarele

5
STUDIIND CHIMIA, POȚI DEVENI SPECIALIST ÎN MAI MULTE DOMENII.

CHIMIA TE VA AJUTA SĂ ÎNȚELEGI FENOMENELE CARE SE PETREC ÎN JURUL TĂU.

ASTFEL, VEI PUTEA CONTRIBUI LA PROTEJAREA MEDIULUI
ȘI LA ÎNSĂNĂTOȘIREA PLANETEI!
 U1 • Chimia – știință a naturii U 1
1 LABORATORUL DE CHIMIE
FIȘĂ DE LUCRU

1. Asociază litera corespunzătoare denumirii ustensilelor de laborator cu cifra

corespunzătoare imaginii acestora:
a) pahar Erlenmeyer e) clește
b) pâlnie de separare f) pipete
c) refrigerent g) spatulă
d) cilindru h) sticlă de ceas

1 2 3

4 5 6

7 8 9

2. Desenează următoarele ustensile:

a) cilindru b) eprubetă c) pahar Berzelius d) pâlnie

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 7
U1
2 NORME DE PROTECȚIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE

FIȘĂ DE LUCRU

1. Citește cu atenție următoarele afirmații scrise în căsuțe. Notează literele cores-

punzătoare unui mod de lucru corect când realizezi un experiment chimic
A Folosesc cantități mici B Substanțele solide le iau C Soluțiile sau substanțele lichide
de substanțe. numai cu spatula. se preling pe pereții eprubetei sau
ai vasului în care se toarnă.
D Citesc cu atenție E Notez observațiile în fișa F Realizez experimentul după
modul de lucru și identific de lucru sau pe caiet. indicațiile date de către profesor
materialele necesare. sau din fișa de lucru.
G Formulez concluzii H La terminarea I Vasele din sticlă se încălzesc
referitoare la experimentul experimentului, las ordine direct pe flacăra spirtierei sau a
realizat. pe masa de lucru. becului de gaz ținându-le cu mâna.
J Spirtierea se stinge K Sticlăria fierbinte se L Substanțele chimice se gustă și
prin suflarea asupra așază pe un suport izolator se miros direct.
flăcării. (sită, pâslă, hârtie).
M După terminarea N În laborator, port halat O Lucrez doar cu ustensile curate.
experimentului, mă spăl de bumbac și când este
pe mâini cu apă și săpun. cazul ochelari de protecție.

2. Identifică greșelile din următoarele desene privind protecția muncii în laborato-

rul de chimie.

3. Pe eticheta unei paste corectoare apar următoarele simboluri.

Pentru fie­care simbol încercuiește litera corespunzătoare precauțiilor.

a) Resturile se a) Poate fi atins a) Nu poate fi aruncată

aruncă în chiuvetă. cu mâna. în foc.
b) Se poate consuma. b) Nu poate fi atins b) Poate fi aruncată în foc.
c) Resturile nu se cu mâna. c) Poate intra în contact
aruncă în chiuvetă. c) Poate fi ingerat. cu substanțe oxidante.

8 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
 U1
3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE

FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Dintre variantele prezentate mai jos, alege un singur răspuns corect și încer­cu­
iește litera corespunzătoare.

1.1. Șirul care indică doar fenomene fizice este:

a) dizolvarea zahărului în apă, dizolvarea iodului în alcool, mărunțirea unui cub
de gheață;
b) putrezirea frunzelor, topirea plumbului, trecerea iodului din stare solidă direct
în stare gazoasă (sublimare);
c) ruginirea fierului, fotosinteza, dilatarea cablurilor electrice.

1.2. Șirul care indică numai fenomene chimice este:

a) dizolvarea lacului de unghii cu acetonă, coclirea cuprului, topirea unui cub de
gheață;
b) râncezirea grăsimilor, arderea cărbunilor, evaporarea apei;
c) ruginirea fierului, fotosinteza, arderea unei panglici de magneziu.
2. Analizează imaginile și completează tabelul alăturat:

Corp Substanță Transformare

Sarea
din
mojar

Sulf

3. Studiază transformările stărilor

de agregare din imaginea alătu-
a d
rată și completează cu denumirea b c
fenomenelor notate cu litere pe
săgeți.
a – ....................... , b – ........................
c – ....................... , d – ........................
e
e – ....................... , f – ........................
f

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 9
U1
3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE

FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Completează următoarea diagramă cu

fenomene fizice și fenomene chimice la
care poate fi supus un cui de fier.

Fier

2. Asociază literele din cele două coloane cu cifrele corespunzătoare celor două
tipuri de fenomene:

h) stingerea prafului de copt

a) evaporarea alcoolului
cu zeamă de lămâie
b) ruginirea fierului i) topirea plumbului
c) înnegrirea obiectelor 1. Fenomen fizic
j) formarea fulgilor de nea
de argint
d) acrirea laptelui k) putrezirea frunzelor
e) arderea spirtului în 2. Fenomen chimic l) zaharisirea mierii
spirtieră de albine
f) forjarea fierului m) evaporarea apei
g) arderea legumelor în
n) mucegăirea pâinii
tigaia încinsă

3. Analizează graficul ală-

turat. Identifică feno- 2

menele asociate cifrelor

și completează interva-
1
lele cu stările de agre-
gare corespunzătoare.

gheață

10 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
 U1
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE

FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere folosind cuvinte referitoare la proprietățile

substanțelor:
a) Gheața se topește la ...........°C.
b) Gardul din fier forjat nevopsit în prezența umezelii ........... .
c) Piatra vânătă are culoarea ........... .
d) Sulful este ........... în apă.
e) Țevile din cupru ........... în prezența aerului umed.
f) Mierea de albine are gust ........... .
g) La temperatură obișnuită mercurul este ........... .
h) Uleiul are ........... mai mică decât apa (plutește deasupra apei).

2. Analizează enunțurile de mai jos și completează tabelul, după model:

a) Zeama de lămâie are gust acru.
b) Sticla este un material solid, incoloră sau divers colorată, care se sparge prin
lovire.
c) Fierul este atras de magnet, iar în aer umed ruginește.
d) Cuprul are densitatea mai mare decât apa și este bun conductor termic și
electric
e) Gazul metan arde și degajă căldură și lumină.
f) Diamantul este foarte dur (are cea mai mare duritate pe scara lui Mohs).
g) Smântâna râncezește dacă este lăsată la temperatura camerei.

Proprietăți fizice Gust,

Proprietăți chimice Ardere,

3. Completează diagrama de mai jos cu proprietățile fizice ale sării de bucătărie.

Clorură
de sodiu
(sare de
bucătărie)

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 11
U1
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE

FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Indică prin săgeți corespondența dintre felul proprietăților și afirmațiile de mai

jos.
1. Însușiri ale substanțelor ce pot fi percepute
cu ajutorul simțurilor.
Proprietate fizică 2. Modifică compoziția substanțelor.
3. Prin încălzire alcoolul se evaporă.
Proprietate chimică 4. Fierul are densitatea 7860 kg/m3.
5. Magneziu are proprietatea de a arde
cu flacără orbitoare.

2. Analizează teoretic și practic cele două substanțe din tabel. Completează rubri-
cile corespunzătoare proprietăților fizice și chimice observate.
Comportare
Stare de Comportare
Substanță Culoare Gust Miros la adăugare
agregare la încălzire
de oțet
Lapte
Praf de copt
Tipul
proprietății
observate

3. Completează diagrama Venn pentru substanțele fier și cupru folosind proprietățile

prezentate în șirul următor: solid, metal, conductor electric, conductor termic,
ruginire, coclire, roșu, alb cenușiu, 7860 kg/m3, 8980 kg/m3, oxidare, maleabil
și ductil, casant, formează fontă, oțel, alamă, bronz, aramă.
Fier Cupru

12 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
 U1
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE

FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Indică câte trei proprietăți fizice prin care se deosebesc substanțele din fiecare
pereche:
acetonă și cărbune sulf și oxigen alcool și zahăr

...................................... ...................................... ......................................

...................................... ...................................... ......................................
...................................... ...................................... ......................................
2. Analizează imaginile și completează tabelul de mai jos:

sârmă cupru

Corp Substanță Felul proprietății

3. O brățară de argint are masa de 5,2 g. Cunoscând densitatea argintului

(ρ = 10 540 kg/m3), calculează volumul acesteia.
.............................................................................................................................................

4. Calculează masa unui lingou de aur

cu dimensiunile: L = 15 cm, l = 10 cm,
h = 5 cm, cunoscând densitatea auru-
lui (ρ = 19 430 kg/m3).

.............................................................................................................................................

5. Un inel de argint cântărește 2 g (95% argint și 5% cupru). Cunoscând volumul

ocupat de argint V1 = 0,18 cm3 și de cupru V2 = 0,011 cm3, află masa celor două
metale și densitatea inelului.
.............................................................................................................................................

U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 13
U1
5 CORP. SUBSTANȚĂ. FENOMENE. PROPRIETĂȚI

FIȘA RECAPITULATIVĂ

1. a) Asociază
fiecărui corp
din imagine
substanța
corespunzătoare
din șirul ................ ........................... ....................... ................
următor:
hidrogen,
aluminiu, dioxid
de carbon, sulf,
piatră vânătă,
acetonă, aur,
argint, cupru. ................................. ............................. .................

b) Notează două proprietăți pe baza cărora ai făcut alegerea.

…………………............................................…………………...............................................
c) Identifică și notează corpurile alcătuite din aceeași substanță.
…………………............................................…………………...............................................
d) Identifică două corpuri cu aceeași formă, dar alcătuite din substanțe diferite.
…………………............................................…………………...............................................
e) Asociază fenomenele ardere și evaporare cu două substanțe;
notează tipul fiecărui fenomen.
…………………............................................…………………...............................................
f) Clasifică substanțele solide după proprietățile fizice (solubilitate în apă,
densitate, duritate și temperatură de topire).
…………………............................................…………………...............................................
…………………............................................…………………...............................................

2. Completează rubricile libere din tabelul următor:

Proprietăți fizice O proprietate Substanța Un corp alcătuit

chimică din această substanță
Solid, arămiu, conduce curentul coclește
electric și caldura
Solid, este atras de magnet, are
tt = 1528 °C.
Lichid, incolor, miros înțepător,
gust arzător, are tf = 78 °C.
oxigen

14 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
 U2 • Substanțe. Amestecuri de substanțe U 2
1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE
FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. Completează spațiile libere:

a) O substanță .................................................. are compoziție bine determinată.
b) Corpurile conțin substanțe pure și .................................................................... .
c) Saramura, aerul curat, spirtul medicinal sunt amestecuri .............................. .
d) Într-un amestec .................................................... se pot distinge componenții.

2. Bunica vrea să facă suc de roșii. Pasează roșiile și

obține un amestec la fel cu cel din imaginea ală-
turată.
Ce fel de amestec obține bunica?

Amestec ............................................

3. Folosind silabele de mai jos, alcătuiește cuvintele care corespund definițiilor:

tea curi
a ea
aa tăa
pri
a

pro
a lea
mes
a ția

a) Componentele amestecurilor își păstrează ...................................................... .

b) Substanțe puse în comun, între care nu au loc fenomene chimice, formează
............................................................................................................................ .

4. Dă câte un exemplu din următoarele tipuri de amestecuri:

a) Amestec eterogen alcătuit din trei componente ............................................... .
b) Amestec omogen alcătuit din patru componente ............................................. .
c) Amestec gazos format din trei componente ...................................................... .

U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 15
U2
1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE
FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Notează în fiecare căsuță liberă litera A sau B, după cum apreciezi:

Apă de var Tinctură de iod

Oțet A. Substanță pură Aer
Apă distilată Aur
Acid clorhidric B. Amestecuri Limonadă
Saramură Apă cu marmură

2. Alege răspunsurile corecte:

2.1. Sunt amestecuri omogene: 2.2. Sunt amestecuri eterogene:

a) antigelul a) apa cu benzină
b) saramura b) apa
c) aerul curat c) nisipul cu sulf
d) apa tulbure a unui râu d) iodul cu zahăr

3. Analizează amestecul din imagine, precizează tipul și componentele acestuia:

Amestec ........................................

Componenta 1 ...............................
Componenta 2 ...............................
Componenta 3 ...............................
Componenta 4 ...............................

4. Caută în jurul tău 3–4 exemple de amestecuri întâlnite în viața cotidiană și preci­
zează:
a) tipul amestecurilor;
b) starea de agregare a componentelor;
c) importanța practică a acestora.
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
16 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
 U2
1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE
FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Dă câte trei exemple de:

Amestecuri omogene Substanțe pure Amestecuri eterogene

.......................................... .......................................... ..........................................

.......................................... .......................................... ..........................................
.......................................... .......................................... ..........................................
2. Sfecla de zahăr se folosește în industrie la obținerea za-
hărului. Ca produs intermediar se obține un sirop numit
melasă. Aceasta are o puritate de 90% și conține 50% za-
hăr. Află cantitatea de zahăr obținut din 10 t de melasă.

...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
Melasă
...........................................
3. Un amestec format din carbon și iod cântărește 20 g și conține 20% impurități.
Știind că masa carbonului reprezintă o pătrime din masa iodului, calculează
masa și procentul fiecărui component din amestec.
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
4. La fiecare sfârșit de săptămână, mama
ne răsfață cu pâine de casă. Ea folosește
grâu măcinat la moara din satul bunicii.
Din 100 kg de grâu de puritate 95% (5%
neghină) se obțin 70  kg făină și restul
tărâțe, iar din 1 kg de făină se prepară
2 kg de pâine.
Bunicii cultivă grâu pe o suprafață cu
L = 100 m și l = 50 m. Află cantitatea de
făină care se poate obține din grâul recoltat, știind că media la hectar este de
4 t de grâu. Câte pâini de 1 kg se pot obține din 5 kg de făină?
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 17
U2
2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 1

1. DECANTAREA
Materiale necesare:
99 2 pahare Berzelius, baghetă, spatulă, amestec de apă cu
boabe de năut/mazăre.
Modul de lucru:
99 într-un pahar se prepară amestecul de apă cu năut/mazăre;
99 amestecul se lasă la sedimentat (1-2 minute);
99 se toarnă apa prelinsă pe baghetă în paharul gol.
• Pe baza experimentului efectuat completează următoarele
propoziții lacunare.
Năutul/mazărea solid/solidă are ............................... mai mare și se lasă la fun-
dul paharului. În paharul gol se separă ..............................., substanța lichidă.
2. FILTRAREA
Materiale necesare:
99 pahar Berzelius, pahar Erlenmeyer, pâlnie de filtrare, hâr-
tie de filtru, foarfecă, baghetă, spatulă, apă cu praf de plută.
Modul de lucru:
99 se prepară amestecul de apă cu plută;
99 se pregătește hârtia de filtru și se fixează în pâlnie;
99 se așază pâlnia în paharul Erlenmeyer;
99 se toarnă amestecul în pâlnie folosind bagheta fără să
depășească marginea hârtiei.
• Completează cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos.
Pluta este insolubilă în ..................... și are densitate .......................... față de apă.
Pluta rămâne pe hârtia de filtru, iar apa, substanța lichidă, limpede, separată se
colectează în paharul Erlenmeyer.
3. CRISTALIZAREA
Materiale necesare:
99 spirtieră, capsulă, pahar Berzelius, baghetă, clește,
apă cu sare de bucătărie (saramură).
Modul de lucru:
99 se prepară saramura din apă cu sare de bucătărie în
paharul Berzelius amestecând cu bagheta;
99 se toarnă saramura în capsulă;
99 se încălzește amestecul la flacăra spirtierei.
• Pe baza observațiilor realizate în urma experimentului efectuat, completează
următoarea propoziție lacunară
Prin încălzire apa se ............................, iar în capsulă rămâne sarea, substanța
........................... sub formă de cristale.

18 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
 U2
2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Analizează instalația de distilare din imagine.

1

a) Identifică și notează denumirea ustensilelor 2

de laborator corespunzătoare cifrelor: 3

1 ............................. 5 ............................. 6
7

2 ............................. 6 ............................. 4 5
3 ............................. 7 .............................
4 .............................

b) Completează cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos.

În timpul distilării au loc două fenomene fizice: ................... urmată de ....................
Distilarea se utilizează pentru separarea amestecurilor formate din substanțe
cu ..............................
2. Unește prin să­ 1. Apă cu pietriș
geți amestecu- 2. Benzină cu apă a) distilare
rile (notate cu b) cristalizare
3. Apă cu pilitură de fier
cifre) cu metoda
4. Alcool cu apă c) filtrare
de separare (no-
5. Apă cu sodă caustică d) decantare
tată cu litere).
6. Semințe de mac cu apă

3. Folosind două pahare Berzelius prepară un amestec 2

de apă cu piatră vânătă (1) și apă cu sodă caustică (2).
Din fiecare pahar se iau cu pipeta câte 2 mL și se toar-
nă într-o eprubetă sau alt pahar (3).
a) Ce observi? 1 3
.......................................................................................
b) Cum se poate separa substanţa solidă din amestecul format?
.........................................................................................................
c) Indică ustensilele de laborator pe care le utilizezi în acest experiment.
.......................................................................................................................
4. Mătușa vrea să prepare pastă de roșii pentru iarnă. Ea zdro­
bește roșiile și obține un amestec. Pune compoziția într‑un
vas până a doua zi și observă că aceasta formează două stra-
turi. Pentru a obține pasta de roșii, ea trebuie să fiarbă ames-
tecul. Fierberea se face mai rapid dacă mătușa separă și
înlătură componenta lichidă. Propune o metodă de separare
a lichidului, precum și materialele necesare.
...................................................................................................
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 19
U2
2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 3

1. Completează spațiile punctate din schemele de separare a amestecurilor de mai

jos urmărind codul de culori:
componentele metoda substanțele componenta
amestecului de separare rezultate adăugată

a) apă + sare de bucătărie + praf de cărbune

...............?

praf de cărbune ...............?

...............?

...............? ...............?

b) zahăr + sulf

+ ..........?

zahăr + sulf + .......

.............?
2. Folosind ca model exemplele de mai sus
realizează schemele de separare pentru
următoarele amestecuri:
sulf ...............? a) alcool + apă + nisip
b) apă + sodă de rufe + ulei
...............?

...............? ...............?

20 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E