CAPITOLUL II

Formele de organizare a învăţământului preuniversitar

Art. 12. -

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de
învăţământ de stat, particulare şi confesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează pe niveluri

de învăţământ, prin ordin al ministrului educaţiei, în condiţiile prezentei legi.

(3) Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ, filiere şi profiluri,
după caz, asigurând condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru
profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educaţional al absolventului fiecărui nivel de
învăţământ.

(4) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul

preuniversitar, transferul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor de la o unitate de învăţământ la
alta, de la o formaţiune de studiu la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta se efectuează în
condiţiile stabilite în prezenta lege şi în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

(5) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional se pot transfera la alte
unităţi de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu acordul consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formaţiune de studiu.

Art. 13. -

(1) Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul

gimnazial şi învăţământul liceal.

(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată

numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării
dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după
parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie.

(3) Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal,

copiii/elevii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr.
61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează
pentru continuarea studiilor liceale după obţinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt
asimilaţi ca având finalizat învăţământul obligatoriu, fără a obţine o calificare de nivel 4, potrivit
dispoziţiilor art. 33 alin. (10).

Art. 14. -

Banner Lege5

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(1) Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului
primar minor pe întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii
constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. a).

(2) Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind
creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor. În acest scop, în unităţile de învăţământ se
organizează cursuri de educaţie parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor parentale
pentru părinţi şi reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinţi.

(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educaţiei elaborează Strategia
naţională pentru educaţie parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni
de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3 şi
asigurând selecţia formatorilor din cadrul unităţilor de învăţământ sau din cadrul altor instituţii
naţionale cu rol în educaţie.

(4) La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ,

directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai
învăţământului preuniversitar prevăzuţi la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede
drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari,
în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de
învăţământ conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional, iar, în funcţie de specificul
fiecărei unităţi, prin hotărâre a consiliului de administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror
natură nu poate afecta interesul superior al antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului.

(5) În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, elevii şi, în cazul celor minori, împreună cu părinţii sau reprezentantul legal al acestora,
încheie un contract educaţional, al cărui conţinut se stabileşte prin ordin al conducătorului
ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
(6) Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ
Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părţi a
prevederilor contractului educaţional prevăzut la alin. (4) şi (5) din oficiu sau la sesizarea
părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unităţii de învăţământ
preuniversitar şi pot dispune aplicarea măsurilor sau sancţiunilor prevăzute în metodologia aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei.

(7) Pentru sprijinirea părinţilor în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor şi a
respectării contractului educaţional, unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita intervenţia
direcţiilor generale judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Municipiului
Bucureşti de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ori a serviciilor publice de asistenţă socială.

Art. 15. -

(1) Învăţământul preuniversitar se desfăşoară pe următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie (3 luni-6 ani), formată din învăţământul antepreşcolar (3 luni-3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b) învăţământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;

d) învăţământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;

e) învăţământul postliceal, inclusiv prin învăţământul terţiar nonuniversitar, cu durată între 1 şi 3 ani.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal tehnologic, beneficiarii
primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani şi pot participa la examenul de
certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenţii primesc certificat
de calificare profesională corespunzător nivelului 3.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal, organizat la forma cu
frecvenţă redusă, respectiv la forma cu frecvenţă seral, durata învăţământului este de 5 ani.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaţionale, durata fiecărui nivel
de învăţământ este aprobată prin ordinul ministrului educaţiei de funcţionare a alternativei.

Art. 16. -

(1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează,

după caz, astfel:

a) cu minimum 300 de elevi;

Banner Lege5

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;

c) cu minimum 140 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;

d) cu minimum 120 de antepreşcolari;

e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ liceal tehnologic care şcolarizează

exclusiv în sistem dual;

f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de

învăţământ special;

g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total
al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de
învăţământ cu personalitate juridică.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ liceal care şcolarizează pe filiera
vocaţională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcţiona cu personalitate juridică
şi cu efective mai mici de elevi.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera
vocaţională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum şi unităţile de
învăţământ special, la cererea părinţilor/reprezentanţilor legali, pot funcţiona cu personalitate
juridică şi cu efective mai mici de elevi.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională, la cererea ministerului/instituţiei de resort, pot
funcţiona cu efective mai mici de elevi şi cu menţinerea personalităţii juridice.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă
organizarea, funcţionarea şi, după caz, desfiinţarea unor structuri ale unităţii de învăţământ, fără
personalitate juridică.

(7) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de
învăţământ, au dreptul la orar adaptat posibilităţii de deplasare a acestora la unitatea de învăţământ
preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.

(8) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale unde funcţionează mai multe unităţi de învăţământ
cu predare în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale, cel puţin una dintre acestea,
pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi, în
conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ de nivel gimnazial sau liceal, cu
predare în limba română sau cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unice în municipiu, oraş
sau comună, funcţionează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

Art. 17. -

(1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă zi,

învăţământ cu frecvenţă seral şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Frecvenţa se referă la prezenţa în
spaţiul şcolar.

(2) Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. Pentru persoanele care au depăşit cu mai
mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul
gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învăţământul liceal, învăţământul obligatoriu
se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul "A doua şansă".

(3) În cazul elevilor care nu au depăşit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situaţie de
abandon şcolar sau în risc major de abandon şcolar, unităţile de învăţământ vor dezvolta măsuri
prioritare de intervenţie, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional.

(4) În situaţii care ţin de starea de sănătate a preşcolarului/elevului, învăţământul cu frecvenţă se

poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispoziţiilor capitolului V secţiunea a 3-a
"Şcoala din spital".

(5) În situaţia persoanelor private de libertate, învăţământul cu frecvenţă se realizează în

penitenciare, centre educative şi de detenţie, conform dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 11-a
"Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie".

Banner Lege5

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 18. -

(1) Activităţile de predare, învăţare şi evaluare din cadrul unei unităţi de învăţământ din reţeaua
şcolară se desfăşoară, de regulă, în spaţiul şcolar.

(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educaţie, în situaţia în care se instituie
starea de urgenţă, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educaţiei
dispune astfel, la cererea unităţii de învăţământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activităţile de
predare, învăţare şi evaluare se pot desfăşura şi în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă
determinată.

(3) Metodologia privind desfăşurarea activităţilor în sistem online sau hibrid în unităţile de
învăţământ se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.