Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Profesia didactică în România este reglementată prin lege. În consecinţă, pentru un nivel educaţional dat,
cadrele didactice lucrează în condiţii similare în întreaga ţară, iar variaţiile de la un loc de muncă la altul sunt
mai degrabă minore.

Conform prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011 (art.236,alin. 1), cu modificările și completările
ulterioare, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar
cuprinde:

1. formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate
potrivit legii
2. master didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de
nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior;
3. stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui
profesor mentor.

Conform Ordinului Nr. 3850/2017 din 2 mai 2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a
programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea
certificării competenţelor pentru profesia didactică, (art. 1): În cadrul instituţiilor de învăţământ superior
acreditate, certificarea competenţelor pentru profesia didactică se poate obţine la două niveluri,
respectiv:

a) nivelul I (iniţial) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în
învăţământul antepreşcolar, preşcolar, primar şi gimnazial, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de
credite transferabile din programul de formare psihopedagogică;

b) nivelul II (de aprofundare) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi
didactice în învăţământul liceal şi postliceal, cu satisfacerea cumulativă a două condiţii:

(i) acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de formare psihopedagogică
obţinute prin cumularea celor 30 de credite de la nivelul I cu cele 30 de credite de la nivelul II;

(ii) absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de studii universitare de licenţă.

Prin excepţie de la prevederile menționate anterior:

- formarea personalului din educaţia antepreşcolară (0-3 ani) pentru funcţia de educator-puericultor, se
realizează prin liceele pedagogice sau a unei şcoli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii
didactice;

- formarea personalului din învăţământ preşcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării «Pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările
«educatoare» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi
absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;

În prezent, în învățământul preșcolar și primar, există în sistem cadre didactice care au parcurs următoarele
rute de formare inițială:

Liceul pedagogic (cu o durată de 4-5 ani)

Școala postliceală (cu o durată de 2 ani)
Institutul pedagogic (cu o durată de 3 ani)
Colegiul universitar pedagogic (cu o durată de 3 ani)
Facultatea de Psihologie și Științele Educației – specializarea Pedagogia Învățământului Preșcolar și
Primar (cu o durată de 3 ani).

Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic
de către Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme
abilitate, potrivit legii.

Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic din cadrul formării inițiale este condiţionată de obţinerea diplomei
de licenţă şi a diplomei de master didactic.

Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să
absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.

Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei și Cercetării într-o
instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la bugetul de stat.

În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea permanentă de unităţi
de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură
formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.

Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în
străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor -
perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.

Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile
didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei și Cercetării şi se acreditează conform legii.

Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează prin:

concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate

repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase
neocupate în urma concursului.

Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod corespunzător
funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile legislaţiei în vigoare.

Numai persoanele care satisfac condiţiile expuse mai sus sunt considerate calificate pentru funcţiile didactice
respective.

În condiţii speciale, funcţiile didactice în învăţământul preuniversitar pot fi ocupate pentru perioade limitate de
timp cu personal necalificat.

Instituții, niveluri și modele de formare

Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a
 individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic
cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în
domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi
dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora.

Ministerul Educaţiei și Cercetării este autoritate publică şi este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea şi
respectarea reglementărilor legale în domeniul învăţământului superior şi să aplice, dacă este cazul, sancţiuni.
De asemenea, Ministerul Educaţiei și Cercetării controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia
universitară, îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică.

Autonomia universitară este garantată prin Constituţie.

Libertatea academică este garantată prin lege.

Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice,

politice sau religioase.

Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia
instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi
umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se
exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.

Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituţie de învăţământ superior poate
cuprinde următoarele componente organizatorice:

facultăţi
departamente
institute, centre sau laboratoare
unităţi de proiectare
centre de consultanţă
clinici universitare
studiouri şi ateliere artistice
teatre, muzee
centre pentru formarea continuă a resurselor umane
unităţi de microproducţie şi prestări servicii
staţiuni experimentale sau
alte entităţi pentru activităţi de producţie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie.

Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea
corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.

Formarea iniţială pentru toate funcţiile didactice în România este bazată pe un model paralel (concurent) -
însemnând că educaţia şi formarea în specialitate este combinată cu formarea profesională pentru cariera
didactică în cadrul aceleiaşi secvenţe educaţionale.

Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei și Cercetării poate echivala, printr-
o metodologie specifică, învăţământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau
institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.

Cerinţe privind admiterea

Numai absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă pot fi admişi în învăţământul superior
(ciclul I de studii universitare – studii de licență).

Pentru ciclul II de stuii universitare (studii de master) sunt admiși numai absolvenții cu diplomă de licență sau
echivalentă.

Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei
calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Condițiile de admitere sunt: diplomă de
master sau echivalentă acesteia.

Instituţiile de învăţământ superior stabilesc metodologia de admitere pentru fiecare ciclu de stuii în parte,
conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei și Cercetării.

Procedura de selecţie şi admitere în ciclul I de studii universitare se poate baza pe:

media obţinută de candidaţi la examenul de bacalaureat şi la diverse discipline studiate în timpul liceului,
nota obţinută la un examen de admitere organizat integral de instituţia de învăţământ superior.În cazul
organizării unui examen de admitere, instituţiile de învăţământ superior trebuie să ia în considerare
programele şcolare de nivel liceal pentru disciplinele la care se susţin probele de admitere, precum şi
manualele şcolare alternative aprobate pentru utilizarea în învăţământul liceal la disciplinele respective.

Candidaţii pot susţine examenul de admitere în limba în care au studiat disciplinele respective.

În instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul este:

gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi,

cu taxă; cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii.

În instituţiile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de
către consiliul de administraţie, conform legii.

Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obligaţia să le comunice

tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul universităţii.

Ministerul Educaţiei și Cercetării stabileşte în fiecare an criteriile generale de admitere fără examen pe locurile
finanţate a studenţilor care au obţinut în timpul studiilor liceale rezultate remarcabile la concursurile şcolare
naţionale şi/sau internaţionale.

Conform Ordinului Nr. 3850/2017 din 2 mai 2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a
programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea
certificării competenţelor pentru profesia didactică:

1. Absolvenţii studiilor universitare de licenţă care nu au urmat programul de formare

psihopedagogică pe parcursul studiilor universitare de licenţă, respectiv de master se pot înscrie
pentru a parcurge programul de formare psihopedagogică în regimul cursurilor postuniversitare. În
cazul absolvenţilor, înscrierea în regim postuniversitar la cursurile unui program de formare
psihopedagogică de nivel I este condiţionată de absolvirea cu diplomă a unui program de studii
universitare de licenţă. Înscrierea în regim postuniversitar la programe de formare
psihopedagogică de nivel II este condiţionată de absolvirea unui program de master în domeniul
diplomei de studii universitare de licenţă şi a programului de formare psihopedagogică de nivel I
sau de îndeplinirea condiţiei de formare psihopedagogică de nivel I, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. (art. 4).
2. Admiterea la programele de formare psihopedagogică se face pe baza susţinerii unui
examen/interviu, în condiţiile stabilite prin metodologia proprie. Admiterea la programele de
formare psihopedagogică se susţine în limba în care se desfăşoară procesul de învăţământ,
aceeaşi pentru care a fost acreditat programul de formare psihopedagogică.
Curriculum, nivelul de specializare și rezultatele învățării
Curriculele sunt stabilite independent de instituţiile de învăţământ superior, conform strategiilor naţionale de
dezvoltare a învăţământului superior şi standardelor academice naţionale.

Tematica cursurilor de formare iniţială pentru profesia didactică, numărul de ore alocat, numărul de credite şi
forma de examinare sunt stabilite prin ORDIN Nr. 3850/2017 Curriculumul programelor de formare
psihopedagogică este structurat pe 3 componente: curriculum-nucleu, curriculum extins şi curriculum opţional
Curriculumul-nucleu este alcătuit din disciplinele şi activităţile didactice obligatorii pentru nivelurile I şi II de
certificare pentru profesia didactică.

Curriculumul-nucleu cuprinde următoarele pachete de discipline:

a) discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală - 18 credite;

b) discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate - 12 credite.

(3) Curriculumul extins este alcătuit din disciplinele şi activităţile didactice obligatorii pentru obţinerea nivelului
II de certificare pentru profesia didactică.

Curriculumul extins cuprinde următoarele pachete de discipline:

a) discipline de extensie a pregătirii psihopedagogice - 10 credite;

b) discipline de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate – 10 credite.

Astfel, în cadrul modului I, disciplinele obligatorii sunt:

Psihologia educaţiei
Fundamentele pedagogiei
Teoria şi metodologia curriculumului
Teoria şi metodologia instruirii
Teoria şi metodologia evaluării
Managementul clasei de elevi
Didactica specialităţii
Instruire asistată de calculator
Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar.

În cazul modulului II, disciplinele obligatorii sunt:

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale
Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii
Practică pedagogică în învăţământul liceal, postliceal şi universitar.
Pe lângă disciplinele obligatorii, există două pachete de discipline opţionale din care se alege pentru
studiu câte o disciplină (de ex.: Sociologia educaţiei, Educaţie interculturală, Consiliere şi orientare,
Comunicare educaţională etc.).

În cazul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar, formarea iniţială este organizată în cadrul
facultăţilor de ştiinţe ale educaţiei, prin specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar.

În ceea ce priveşte dezvoltarea curriculum-ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, se pot
face următoarele precizări:

Programele şcolare pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar sunt definite la
nivelul fiecărui departament din cadrul facultăţilor de ştiinţe ale educaţiei.

Formarea iniţială oferită de aceste departamente cuprinde:

cursuri cu caracter general

cursuri şi activităţi practice pentru formarea pedagogică.

Curriculum-ul pentru formarea iniţială a profesorilor din învăţământul secundar şi terţiar este dezvoltat de către
fiecare departament de formare a cadrelor didactice din cadrul universităţilor, pe baza prevederilor OMECT nr.
4316/2008.

Pentru fiecare dintre disciplinele de studiu, se completează o fisă a disciplinei care descrie obiectivele sau
competenţele care sunt vizate a se forma prin respectiva disciplină, tematica de curs şi pentru aplicaţii, numărul
de ore alocat, forma de examinare, recomandări bibliografice.

Formatori de cadre didactice

Persoanele care asigură activităţi de predare şi formare în cadrul educaţiei şi formării profesionale
initiale/continue sunt cadre didactice din învăţământul superior.

Calificări, evaluare și certificare

În prezent, formarea iniţială pentru cariera didactică a personalului din învăţământul secundar este asigurată
prin structuri specializate din cadrul universităţilor: Departamentele pentru Pregătirea Personalului
Didactic (DPPD).

În acest context, dobândirea competenţelor pedagogice se realizează modular, prin pregătire teoretico-practică,
de-a lungul anilor de studiu academic, fiind bazată pe un model paralel (concurent).

Promovarea formării profesionale oferite astfel este atestată printr-un certificat de absolvire emis de
instituţia de învăţământ superior.

Alternativ, absolvenţilor de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică li se oferă posibilitatea de
a urma cursurile DPPD-urilor după angajare.

Astfel, formarea iniţială pentru cariera didactică se realizează în paralel cu cea ştiinţifică – de specialitate, de-a
lungul anilor de studiu în universitate.

Evaluarea studenţilor în învăţământul superior se realizează prin examinări periodice (sumative) organizate
pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Evaluările sunt realizate sub forma de:

probe orale
probe scrise
probe practice
prezentări de proiect (în anumite cazuri).

Criteriile de evaluare pentru performanţele academice şi profesionale ale studenţilor sunt stabilite de instituţiile
de învăţământ superior, conform autonomiei universitare.

Cerinţele concrete şi criteriile de evaluare pentru fiecare disciplină sunt stabilite în curriculum (în partea
introductivă a fiecărei discipline).

Evaluarea performanţelor studenţilor în cadrul învăţământului superior se materializează prin note de la 1 la 10.

Examinarea studenţilor pentru fiecare disciplină este realizată de o comisie din care face parte cadrul didactic
care susţine cursurile disciplinei respective, asistat de cel puţin încă un specialist din aceeaşi catedră sau
acelaşi departament.

După fiecare examinare, notele acordate studenţilor se înregistrează în carnetele studenţilor şi în documentele
oficiale ale instituţiei.

Rute alternative de formare

Începând cu anul 2020-2021, formarea inițială a profesorilor se poate face prin două rute:

model concurent, prin modul psihopedagogic - care serealizează în parallel cu studiile de

specialitate;
model consecutiv- prin masterat didactic de 2 ani – după studiile de licență de specialitate
(stadiu pilot).

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/initial-education-teachers-working-early-childhood-and-s
chool-education-63_ro