Sunteți pe pagina 1din 10

TEMA 1.

SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT
SUPERIOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
STRUCTURA FUNCȚIONALĂ ȘI
ORGANIZAȚIONALĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ÎN RM
LA MOMENTUL ACTUAL �ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE
INTERNAŢIONALE VARIANTA PRELIMINARĂ A SCHEMEI CLASIFICĂRII
NAŢIONALE POATE FI EXPUSĂ ÎN MODUL URMĂTOR
Republica Moldova ISCED 1997
Nivelul 0 Învăţămîntul preşcolar Nivelul 0 Învăţămîntul pre-primar
Nivelul 1 Învăţămîntul primar Nivelul 1 Învăţămîntul primar
Prima treaptă a educaţiei de bază
Nivelul 2 Învăţămîntul gimnazial Nivelul 2 Învăţămîntul secundar inferior
Treapta a doua a educaţiei de bază
Nivelul 3 Treapta a doua a Nivelul 3 Învăţămîntul secundar superior
învăţămîntului secundar (general
şisecundar profesional)
- Nivelul 4 Învăţămîntul post-secundar ne-terţiar
Nivelul 5 Învăţămîntul superior (de Nivelul 5 Prima treaptă a învăţămîntului terţiar
scurtă durată şi universitar) (care nu duce la o calificaţie avansată de
cercetător)
Nivelul 6 Învăţămîntul postuniversitar Nivelul 6 Treapta a doua a învăţămîntului
terţiar (duce la o calificaţie avansată de
cercetător)
 Învăţămîntul de bază (obligatoriu) începe, de regulă, la vîrsta de 7
ani şi durează pînă la vîrsta de 15 ani. La rîndul său, el se împarte în:
 învăţămîntul primar (nivelul 1), care cuprinde clasele 1-4 şi se
organizează în şcoli primare, care pot funcţiona atît independent, cît şi în
componenţa unor instituţii de învăţămînt secundar general;
 învăţămîntul gimnazial (nivelul 2), care cuprinde clasele 5-9;
 Învăţămîntul secundar superior (nivelul 3) cuprinde clasele 10-
11(12) din licee, şcoli medii de cultură generală şi programele de
învăţămînt şi pregătire profesională din instituţiile de învăţămînt secundar
profesional, de regulă la acest nivel învaţă tinerii şi tinerele în vîrstă de la
16 pînă la 18 ani;
 Învăţămîntul superior (nivelul 5) se realizează în instituţiile de
învăţămînt superior de scurtă durată (colegii) şi în instituţiile de
învăţămînt superior universitar (universităţi, academii etc.). Vîrsta
studenţilor care îşi fac studiile la acest nivel este de la 19 pînă la 22 ani;
 Învăţămîntul postuniversitar (nivelul 6) se realizează în
doctorantură şi postdoctorantură. La baza acestui nivel al învăţămîntului
este activitatea de cercetare ştiinţifică. Cea mai mare parte a persoanelor
încadrate în studiile de acest nivel au vîrsta de la 23 ani în sus.
Procesul Bologna a transformat faţa învăţământului
superior european. Într-adevăr, în toate ţările au
intervenit şi au fost aplicate schimbări semnificative
care au permis apariţia Spaţiului European al
Învăţământului Superior şi care au pus bazele unui
învăţământ superior care serveşte unei game
crescânde de cereri lansate de comunitate şi
societate; structurile din învăţământul superior au
fost modificate, s-au dezvoltat sisteme de asigurare a
calităţii, au fost implementate mecanisme de facilitare
a mobilităţii şi au fost identificate o serie de probleme
privind dimensiunea socială a învăţământului superior.
Nu are precedent un astfel de proiect care, pe bază
de cooperare voluntară, armonizează şi
implementează obiective comune pentru sistemele de
învăţământ superior din 47 de ţări.
Învăţămîntul superior din Republica Moldova reprezintă
partea componentă a sistemului de învăţămînt care
are drept scop:
 formarea unei personalităţii multilateral dezvoltate şi
creative, pregătirea, perfecţionarea şi recalificarea la
nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în
diverse domenii;
 asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda
şi extinde studiile;
 promovarea cercetării ştiinţifice şi implementarea
rezultatelor ei;
 păstrarea, îmbogăţirea şi propagarea patrimoniului
ştiinţific, tehnic, artistic şi cultural.
 Învăţămîntul superior din Republica Moldova este
organizat în universităţi, academii şi institute, atît
instituţii de stat, cît şi private.
Învăţămîntul superior, cu excepţia învăţămîntului
medical şi farmaceutic, se realizează în două cicluri:
 ciclul I – studii superioare de licenţă;

 ciclul II – studii superioare de masterat.

Studiile superioare corespund unui anumit număr de


credite de studiu transferabile ECTS:
 durata studiilor superioare de licenţă este de 3-4
ani şi corespunde unui număr de 60 de credite
pentru un an de studiu;
 durata studiilor superioare de masterat este de 1-2
ani şi corespunde unui număr de 60-90-120 de
credite de studiu.
Anul de studii în învăţămîntul superior începe la 1 septembrie
şi are o durată de pînă la 42 de săptămîni, repartizate în
două semestre relativ egale, care include două sesiuni de
examene şi stagiile de practică.
Studenţii instituţiilor de învăţămînt superior la domeniul Ştiinţe
ale educaţiei pot urma concomitent două specialităţi
(specializări).
Studiile superioare de licenţă se organizează prin învăţămînt de
zi şi învăţămînt cu frecvenţă redusă. Studiile superioare de
masterat se efectuează, de regulă, prin învăţămînt de zi.
Durata studiilor în învăţămîntul cu frecvenţă redusă este mai
mare cu un an faţă de învăţămîntul de zi. În domeniile Arte,
Psihologie, Medicină, Farmacie, Medicină veterinară şi la
specialităţile Arhitectură, Limbi moderne studiile se
organizează doar prin învăţămînt de zi.
Studiile superioare de licenţă se finalizează cu susţinerea
examenului de licenţă, care include o probă de profil, o
probă de specialitate şi un proiect/teză de licenţă.
Învăţămîntul superior medical se încheie cu susţinerea
examenului de absolvire şi cu eliberarea diplomei de
specialist. Diploma de licenţă se eliberează după absolvirea
ciclului de rezidenţiat.
Absolvenţilor care au promovat cele două probe ale examenului
de licenţă şi au susţinut teza de licenţă li se acordă titlul de
licenţiat în profilul/domeniul general de studiu urmat şi li se
eliberează diploma de licenţă. Absolvenţii care nu au
promovat examenul de licenţă primesc, la solicitare, o
adeverinţă.
Studiile superioare de masterat se finalizează cu susţinerea
tezei de master. Absolvenţilor care au susţinut teza de
master li se acordă titlul de master în profilul şi la
specializarea urmată şi li se eliberează diplomă de master.
 ECTS (în limba română SECTS - Sistemul European de Credite
Transferabile, sau, pe scurt, credite ; în engleză European Credit
Transfer and Accumulation System) este un mod convențional de a
măsura efortul de studiu al studenților facultăților europene.
 Sistemul urmărește să faciliteze recunoașterea perioadelor de studii
urmate în afara instituției „părinte” (home institution) de către studenți
mobili, prin transferul de credite.
 Creditele se alocă tuturor componentelor educaționale ale programului
de studiu (module, cursuri, stagii, elaborare de dizertații, etc.) și reflectă
volumul de muncă solicitat de fiecare activitate pentru atingerea
obiectivelor specifice, raportat la volumul de muncă necesar pentru a
finaliza cu succes un întreg an de studii.
 Creditele alocate fiecărei discipline sunt câștigate integral de student
doar prin promovarea disciplinei respective. Creditele nu înlocuiesc
evaluarea calitativă a studentului prin note, ci o completează.
 Conform legilor olandeze, un ECT este efortul de studiu corespunzător a
28 de ore de lucru individual, un an de studiu la zi având 60 ECTS.
Aceasta înseamnă că pentru a absolvi 60 ECTS este nevoie de un efort
de opt ore pe zi, cinci zile din șapte pe o perioadă de 294 de zile. De aici
și expresia olandeză „studiul este o slujbă fulltime”.
 În RM un SECT corespunde unui efort de 30 de ore.

S-ar putea să vă placă și