Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Viziunea mea
Candidez din nou la funcţia de Preşedinte al României. Îmi doresc să obţin votul
cetăţenilor pentru a fi Preşedintele României şi în perioada 2009-2014.
Prin programul meu propun un trai mai bun, cu mai multă democraţie şi eficienţă,
într-o Românie modernă!
În esenţă, propun ceea ce fiecare dintre noi ştie că este necesar şi posibil în Romania
– propun modernizarea României, reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană şi
creşterea veniturilor ca urmare a creşterii mai rapide a productivităţii muncii !
Romania este Stat Membru al Uniunii Europene. Am ajuns aici prin muncă, printr-
un efort al tuturor. Un effort susţinut mai bine de 15 ani pentru a reforma ţara din
temelii. Am făcut reforme în toate domeniile – în economie, în viaţa socială şi
politică, în relaţiile internaţionale.
Trebuie să vedem, însă, România de azi, în mod realist, aşa cum este ea. România are
încă multe vulnerabilităţi care diminuează poziţia competitivă a ţării pe plan
mondial, în diverse domenii. Fără aceste vulnerabilităţi traiul de zi cu zi ar fi fost mai
bun. Am fi putut să facem faţă mai uşor crizei economice mondiale – fără
împrumuturi de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca
Mondială. Am fi avut o voce mai puternică pe plan internaţional.
În ceea ce priveşte mandatul meu din perioada 2004-2009, unii ar putea fi mulţumiţi.
Alţii, însă, sunt nemulţumiţi. Tuturor doresc să le spun că eu nu sunt mulţumit. Nici
de starea actuală a României, nici de câte s-au facut în perioada în care am fost
Preşedinte. La fel ca şi alţi cetăţeni, aş fi vrut şi eu să se fi făcut mai mult.
Eu nu sunt însă un resemnat. Eu sunt un optimist şi un luptător. Vreau să fac mai
mult pentru binele României. Ca şi acum 5 ani, sunt cu bună credinţă la fel de
încrezător că obiectivele pe care le propun vor fi realizate.
Mitingul electoral
Data Orasul
31
octombrie CONSTANTA
01
noiembrie IASI
01
noiembrie BACAU
04
noiembrie ALEXANDRIA, TELEORMAN
7 noiembrie
TIMISOARA
8 noiembrie
CRAIOVA
8 noiembrie
PITESTI
14
noiembrie CLUJ
15
noiembrie SIBIU
29
noiembrie PETROSANI
4 decembrie
BUCURESTI
DEZBATEREA
Teme de discutie
depolitizarea institutiilor modelul de femeie promovat in
statului, politica romaneasca.
educatie,
agricultura
economie,
La finalul dezbaterii, punctata de atacuri personale din partea ambilor candidati, cei
doi au transmis mesaje alegatorilor. Traian Basescu a anuntat ca va continua reforma
statului, in timp ce Antonescu le-a spus romanilor "sa aiba incredere si sa mearga la
vot" pentru ca "jocurile nu sunt facute!".
DEZBATEREA
Teme de discutie
DEZBATEREA
La aceasta dezbatere Basescu si-a facut bine temele si nu a mai venit nepregatit ca la
confrunarea dintre el si Antonescu. Acesta a punctat decisiv de mai multe ori.
a. Traian Basescu s-a folosit de varsta de aur pentru a arata diferenta de experienta
dintre el si Mircea Geoana. Doua secvente amintesc: claritatea prin care Traian
Basescu si-a exprimat ideile, vorbea clar, rar si apasat precum un batran; a doua
secventa o reprezinta momentul in care Traian Basescu ii dadea lectii lui Mircea
Geoana cum trebuie sa fie un presedinte: un presedinte trebuie sa fie puternic, trebuie
sa lupte cu rechinii din economie, trebuie sa lupte chiar si cu o majoritate
parlamentara pentru poporul sau.
Intalnirea cu Vantu a fost o decizie neinspirata a lui Mircea Geoana. Dupa dezbatere,
presa era plina de mesajul domnului Vantu, care sustinea ca el si MirceaGeoana sunt
foarte buni prieteni. Vizita pe care a facut-o Geoana a fost pentru “relaxare”.
Raspunsul pe care l-a dat Vantu despre “relaxarea” lui Geoana a trimis foarte multe
voturi lui Traian Basescu. Asocierea dintre Geoana cu unul dintre cei mai
controversati oameni din Romania a fost fatala pentru acesta. Erau suficienti
Vanghelie, Hrebenciuc, Nastase, Iliescu si Patriciu. Contaminarea negativa pe care a
primit-o Geoana cu virusul “Vantu” i-a alungat multi “anticorpi” din electorat.
Registrul folosit de Mircea Geoana este unul orientat spre o imagine diferita. Eroul
salvator este cel care aduce unificarea interna, depasirea diferentelor: “Imi propun sa
fiu un presedinte care va aduna toate eforturile, din ce in ce mai disperate, ale celor
care doresc sa traiasca intr-o Romanie normala si echilibrata: oameni simpli,
societatea civila, sindicate, politicieni, oameni de afaceri, toate categoriile sociale si
profesionalei pe care le va integra intr-un proces colectiv de transformare a societatii.
Pentru ca nu cred in liderul mesianic care schimba totul de unul singur. Trebuie sa
invingem impreuna!”.
In aceste conditii, pe baza afirmatiilor celor doua personaje care si-au asumat rolul de
a readuce politicile publice pe fagasul stabilitatii economice si politice, momentul
obtinerii rezultatelor finale in urma renumararii buletinelor de vot anulate initial se va
concretiza intr-un eveniment cu efecte rasunatoare.
Astfel, cercetarea arată că, dintre candidaţii la prezidenţiale, Crin Antonescu are cele
mai multe apariţii în emisiunile şi dezbaterile cu caracter electoral (12), fiind urmat de
Traian Băsescu (3 apariţii,)
"În perioada analizată, agenda a fost dominată de patru subiecte majore: acţiunile de
desemnare a unui guvern, dezvăluirile din dosarul Hayssam, rolul jurnaliştilor în
campania electorală (cu accent pe –rolul jurnaliştilor de a asigura şi încuraja un spaţiu
de dezbatere şi confruntare între candidaţi) şi dificultăţile organizării unor dezbateri şi
confruntări autentice între candidaţii la preşedinţie. Aceste subiecte au constituit, în
jumătate dintre emisiunile analizate, punct de pornire a dialogului dintre moderatori şi
invitaţi".
Monitorizarea emisiunilor electorale mai arată că B1 TV a alocat cel mai mare spaţiu
de emisie reprezentanţilor PD-L, care au avut parte de 13 apariţii în cadrul
programelor analizate, în timp ce reprezentanţii PSD au cumulat 4 apariţii, iar
reprezentanţii PNL şi ai candidatului independent Sorin Oprescu au avut câte o
apariţie.
Cercetarea a arătat că Traian Băsescu a fost cel mai vizibil candidat în emisiunile de
ştiri de pe televiziuni în campania electorală (99 apariţii). Din punct de vedere
al vizibilităţii, Traian Băsescu este urmat de Mircea Geoană, cu 49 de apariţii, şi Crin
Antonescu, cu 21 de apariţii. Sorin Oprescu a cumulat 26 apariţii, iar reprezentantul
UDMR, Kelemen Hunor, 19.
Postul TV care a prezentat în jurnale cele mai puţine subiecte electorale a fost Antena
1, în timp ce Antena 3 a alocat cel mai mare spaţiu alegerilor prezidenţiale. În agenda
ştirilor TV, temele "alegerea guvernului" şi "cazul Hayssam" au fost corelate temei
"alegerilor prezidenţiale". În ştirile de la Realitatea TV, candidatul cu cele mai multe
apariţii a fost Traian Băsescu, cu 25 de apariţii, urmat de Crin Antonescu, cu 16
apariţii, şi Mircea Geoană cu 15 apariţii.
Fiecare dintre cei trei candidaţii a fost prezentat tendenţios-negativ în câte o ştire.
Candidatul cu cele mai multe apariţii în jurnalele TVR a fost Traian Băsescu, cu 13
apariţii, urmat de Mircea Geoană, cu patru apariţii.
Tonul jurnaliştilor în cadrul jurnalelor de la TVR a fost neutru pentru toate apariţiile
candidaţilor. Din cei 12 candidaţi din primul tur al prezidenţialelor, doar trei au fost
prezentaţi ca ţinte ale unor atacuri politice. Traian Băsescu a cumulat cele mai multe
astfel de apariţii, în 36 de ştiri identificate, urmat de Mircea Geoană, cu 23 de apariţii,
şi Crin Antonescu, cu şapte apariţii.
In turul doi au fost monitorizate aparitiile candidatilor Traian Basescu si Mircea
Geoana.
Datele generale ale monitorizarii arata ca Traian Basescu a acumulat 52,26% (46
mentiuni) din totalul publicitatii electorale iar Mircea Geoana 49,74% (40 mentiuni).
Din totalul aparitiilor si mentiunilor, monitorizarea a reflectat publicitatea mascata a
candidatilor (machete, texte publicitare si articole de promovare marcate incorect sau
nemarcate) dupa cum urmeaza: Traian Basescu 22,27% iar Mircea Geoana 77,73%.
Pe suprafete, candidatii reflectati in presa cotidiana au acoperit: Traian Basescu
10.598,43 CMP iar Mircea Geoana 10.079,18.