Sunteți pe pagina 1din 7

ELABORAREA METODICĂ Nr 16.

Tema: Structura şi funcţiile pulpei dentare.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează
cunoştinţele despre structura şi funcţiile pulpei dentare. Practic
studenţii desenează în caietele de lucrări practice structura pulpei
dentare cu evidenţierea straturilor ei.

1 Pulpa dentara este situata in cavitatea dintelui si se imparte in partea coronara


si radiculara.Pulpa reprezinta un tesut conjunctiv lax alcatuit din substanta
fundamentala, celulele si elementele fibroase si include vasele si nervii.Substanta
fundamentala a pulpei : este alcatuita mai ales din mucoproteine ,glicoproteina si
mucopolizaharide. Toate tipurile de metabolism se desfasoara prin intermediul
substantei fundamentale pentru a patrunde din vasele sanguine in cellule. Fibrele
pulpare: fibre de collagen si reticulare. Ele se raspindesc difuz si fascicular,
fasciculele trec paralel cu trunchiul nervos sau formeaza mansoane colagene
pentru vasele sanguine. Celulele pulpei : destingem 3 tipuri de celule : periferic
(odontoblastic) , subsuperficial(subodontoblastic) si central.Datele fiziologice
despre pulpa : functia trofica ,de protectie, plastica. Trofica : Substanta
fundamentala constituie un mediu prin care elementele nutritive din singe ajung
in celulele pulpare, iar produsele metabolismului din nou prin acelasi mediu revin
in reteaua sanguine venoasa.Functia de protectie sau bariera: In pulpa ea este
realizata de celulele sistemului reticuloendotelial. Din celule acestui sistem fac
parte histocitele , care in procese patologice se transforma in macrofagi mobili si
executa functia de fagocitoza.Functia plastica : se asociaza cu cea de protectie.
Obliterarea canaliculilor dentinale, depozitele de dentina tertiara constituie niste
bariere care apara pulpa contra agentilor externi si dificilizeaza patrunderea
bacteriilor in ea.

2 Substanţa fundamentală a pulpei


Aspect = masa amorfa = gel

Contine I polizaharide polianionice

Glicoproteine proteoglicani Fibronectina => retea fibrilara Apa Ioni

Functiile SF: Sustinerea celulelor Rezervor de apa Bariera impotriva


microorganismelor (toxine)

Perna protectiva

Sita moleculara

Degradarea SF<= enzime hidrolitice

Fibrele conjunctive pulpare

3.Fibrele pulpare.
1. Fibre de colagen Compozitie :aminoacizi tip : I Si |||

Dispunere 2 celule , vase sanguine

Densitate :-pulpa coronara / radiculara tineri / varsnici


2. Fibre de reticulina Structuri ramificate => retea

Se transforma in colagen

3. FibreIde elastinain peretii arterio/e/or Rolul fibrelor .‘armarea SF amortizarea


presiuni lor participarea dentinogeneza mentinerea homeostaziei pu/pare

4.Celulele pulpare. 1 Odontoblaste


Caracteristica tesutului pulpar

Forma

Caracteristici

Structura microscopica:

Prelungirea citoplasmatica: majora si minora

Odontoblaste: functii Secreta: fibre de colagen

proteine necolagene

glicoproteine - preoteoglicani

fosforina

fosfataze acide

alcaline

Asigura troficitatea dentine.Receptor periferic (apropiata mediului ext. inalt


specializata)Impuls nervos .Mecanisme defensive

2 Fibroblastele: Cele mature = forma poligonala ;Scad in numar in pulpa matura

Caracteristice: diferentierea;Rol: sintetizeaza matricea pulpara (precursorii SF si


colagen)

3 Macrofagele:

Activitate : fagocitoza
Participarea la reactii imune

Sunt activate de factori inflamatori => producerea de factori solubili

4. celule dentritice – inducerea imunitatii

5. limfocite

6. mastocite- vase de sange

contin –heparina, histamina

7. PMN ( inflamatie cronica)

8. plasmocitul (inflamatie)

5.Irigaţia sangvină a pulpei. Particularitatea vaselor sangvine ale pulpei


este grosimea relative mic a peretilor acestora comparativ cu lumenul. La orificiul
apical si in sistemul numeroaselor canale accesorii ale radacinii dentare intre 2-3
arteriole cu un diametru deaproximativ 50-150 mkm.Astfel, in cavitatea dintelui
intra vase accesorii din periodontiu, in ocolirea vaselor mari, care patrund prin
orificiul apical al radacinii dentare.In canalul radicular arteriolele dau nastere la
ramuri laterale spre stratul de odontoblaste, iar diametrul lor se reduce spre
coronar, si, ajungand la ostiumul pulpei coronare/ se despart in arteriole si
formeaza o retea capilara deasa. Sangele ajunge din plexul capilar pulpar, prin
intermediul postcapilarelor, in venule.

6.Inervaţia pulpei. Functia fibrelor nervoase:

1.Neuroni receptori

2. Fibre nervoase aferente (conducere)Pot fi: mielinice -- amielinice

3. Fibre nervoase simpatice (regleaza circulatia si dentinogeneza)


7.Funcţia trofică a pulpei. Asigurată prin elemente de vascularizație

• Menține vitalitatea dintelui


• Realizază aportul de substanțe organice și apă pentru țesut pulpar propriu-zis,
cât și pentru dentina adiacentă, avasculară.

8.Funcţia de protecţie sau de barieră Asigurată prin elemente


nervoase ce realizează inervația pulpei dentare

• Fibrele nervoase stimulate sunt responsabile

de senzația de durere și de sensibilitate a

pulpei dentare și a dentinei.

• Terminațiile nervoase sunt implicate direct

în reglarea fluxului sanguin la nivel pulpar.

9.Funcţia plastică. Formarea dentinei în cursul procesului de dentinogeneză.


• Elementul celular principal-odontoblastul

• Se exercită în perioada de dezvoltare a dintelui,

când țesutul mezenchimal/ectomezenchimal care va constitui papila dentară are


rol inductiv asupra diferențierii epiteliului oral în lamina dentară și ulterior în
formarea organului smalțului. Răspuns a pulpei dentare la acțiunea unui anumit
tip de stimul iritativ. Pulpa reacționează cu semne de inflamație:

- dilatarea vaselor sanguine

- creșterea permeabilității vasculare

- edemul

- migrarea transvasculară a leucocitelor.

10.Modificările în pulpă în sinescenţă şi în stările patologice.


Este un proces biologic in cursul caruia tesutul pulpar sufera remaileri(modificari)
oarecare - atat in raport cu varsta, cat si fiind conditionate de acfiunea factorilor
endo- si exogeni. Pe de o parte, aceasta imbatrinire se manifesta prin diminuarea
progresiva a volumului pulpar (ca urare a apozitiei de dentina secundara, ce
reduce lent, dar continuu, dimmsiunile camerei pulpare si a canalelor radiculare).
Pe de altaparte, ln urma ingustarii pe parcursul anilor a canalului raclicular si
compactarii pachetului neuro-vascular, peretele vascular devine hiperplazic si
distrofic ceea ce determina o ingustare a lumenului vascular. in consecinta, apara
numeroase procese involutive sau degenerescente in diferite elemente sbuchrale
ale parenchimului putpar.

11.Denticulii( liberi, parietali şi interstiţiali) Denticulii liberi sau


atasati pot ajunge la dimensiuni mari si sa ocupe un volum considerabil din pulpa
coronara Prezenta lor poate altera anatomia interna si sa deruteze medicul prin
blocarea totala sau partiala a orificiului canalului. Denticulii atasati pot sa devieze
ori sa retina varful instrumentarului (ace) explorator in canale, impiedicand astfel
avansarea in canal. Pulpolitii sunt clasificati de asemenea in functie de locatie:
“liberi” sunt acele calcificari care se prezinta ca insule; “atasati” reprezinta
pulpoliti liberi care au fuzionat cu dentina in cursul dezvoltarii sale; “incastrati”
sunt calcificari atasate anterior care acum au devenit inconjurate de dentina.

Bibliografie
1 Gheorghe Nicolau,Odontologie Practica
Moderna,NASTICOR.VECTOR,2010
2 Materialele prelegerilor