Comitetul Economic și Social European

REX/519
Digitalizarea și IMM-urile în regiunea euromediteraneeană

RAPORT DE INFORMARE

Comitetul Economic și Social European

Digitalizarea și IMM-urile în regiunea euromediteraneeană

Raportoare: Maria Helena DE FELIPE LEHTONEN

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 1/12

RO
Decizia Adunării Plenare 20/02/2019
Temei juridic Articolul 31 din Regulamentul de procedură
Raport de informare

Secțiunea competentă Secțiunea pentru relații externe

Data adoptării în secțiune 28/11/2019
Data adoptării în sesiunea plenară 11/12/2019
Sesiunea plenară nr. 548
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/
abțineri) 159/1/4

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 2/12

Introducere

Comitetul de monitorizare Euromed al CESE a decis să se concentreze asupra digitalizării și

IMM-urilor din regiunea euromediteraneeană. O analiză preliminară a fost prezentată la Summitul
Euromed al consiliilor economice și sociale și al instituțiilor similare din 2019, care a avut loc la
Barcelona, în perioada 22-23 octombrie, în vederea aprofundării dialogului și a schimburilor
interregionale din cadrul viitoarelor activități ale comitetului de monitorizare. Prezentul document
include, prin urmare, comentarii și recomandări formulate în cadrul dezbaterii desfășurate în cadrul
reuniunii la nivel înalt.

Acest document își propune:

- să analizeze, în măsura posibilului, situația actuală a digitalizării IMM-urilor în țările din nordul,
sudul și estul Mediteranei, întrucât, în prezent, informațiile pe acest subiect sunt greu accesibile;
- să evidențieze provocările specifice cu care se confruntă IMM-urile în ceea ce privește digitalizarea
comparativ cu întreprinderile mai mari, precum și costurile lipsei digitalizării;
- să sublinieze importanța reducerii lacunelor în materie de competențe digitale, care împiedică
digitalizarea IMM-urilor, recunoscând totodată că, în anumite condiții, aceste lacune reprezintă și o
ocazie de a intensifica contribuția IMM-urilor la crearea de oportunități de angajare pentru tineri;
- să încurajeze integrarea în cadrul IMM-urilor a femeilor și a altor grupuri mai expuse, în general,
riscului de marginalizare, prin adoptarea de tehnologii digitale și a unor modele de afaceri
autonome, mai flexibile, prevenind, totodată, deteriorarea condițiilor de muncă;
- să stimuleze desfășurarea unor analize și dezbateri comune în vederea prevenirii apariției unor noi
decalaje digitale în regiunea euromediteraneeană, pe măsură ce statele mediteraneene membre ale
UE își dezvoltă, la îndemnul Uniunii, politicile digitale – precum piața unică digitală și programul
Europa digitală.

1. Concluzii și recomandări

1.1 CESE consideră că este necesară sprijinirea transformării digitale a IMM-urilor prin măsuri de
politică adecvate, care să fie adaptate, pe cât posibil, nevoilor specifice ale diferitelor tipuri de
întreprinderi. Aceste măsuri ar trebui să facă parte dintr-o agendă de politici mai amplă, menită să
consolideze rolul decisiv al IMM-urilor în dezvoltarea socioeconomică a țărilor euromediteraneene și,
cel mai important, în combaterea șomajului.

1.2 Digitalizarea nu reprezintă o prioritate în cadrul actual al cooperării dintre Uniunea Europeană
și țările partenere euromediteraneene. CESE solicită ca, în viitoarele revizuiri ale politicii europene de
vecinătate și în viitoarele acorduri bilaterale de asociere, să se acorde prioritate investițiilor în
infrastructura digitală și reformelor educaționale necesare pentru a generaliza competențele digitale în
rândul profesorilor și al studenților.

1.3 Este evident că, în majoritatea țărilor partenere euromediteraneene, nu există date ușor
accesibile și fiabile privind digitalizarea. CESE recomandă extinderea dimensiunii internaționale a
indicelui economiei și societății digitale asupra tuturor țărilor partenere euromediteraneene și, dacă
este necesar, asistarea institutelor lor naționale de statistică pentru a produce datele necesare, de
exemplu printr-o nouă inițiativă MEDSTAT.

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 3/12

1.4 CESE apreciază eforturile Comisiei Europene de a crea o rețea de centre de inovare digitală și
de a o consolida în cadrul noului program Europa digitală. CESE salută eligibilitatea țărilor partenere
euromediteraneene pentru finanțare în cadrul programului, dar își exprimă îngrijorarea că, fără
angajamentul partenerilor de a include centrele în agendele lor digitale, nu există nicio garanție că vor
fi adoptate măsuri.

1.5 CESE solicită o mai mare implicare a partenerilor sociali, inclusiv a organizațiilor societății
civile, în activitățile centrelor de inovare digitală. În special, asociațiile de IMM-uri au un rol
important de jucat în identificarea necesităților la nivel local și promovarea centrelor în rândul
propriilor membri. Este important de menționat, însă, că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul
IMM-urilor care nu sunt membre ale unei asociații.

1.6 Principalul obiectiv al noului program Europa digitală este de a dezvolta investițiile publice în
tehnologii digitale avansate și de a sprijini adoptarea acestora de către întreprinderi. CESE subliniază
că majoritatea IMM-urilor nu au adoptat încă tehnologiile digitale de bază și riscă să fie lăsate în urmă.

1.7 Pregătirea digitală este esențială pentru o transformare digitală reușită. CESE recomandă să se
investească în campanii de sensibilizare, pentru a informa IMM-urile cu privire la costurile de
oportunitate ale lipsei digitalizării, și sprijină dezvoltarea instrumentelor de autoevaluare online pentru
a le ajuta să înceapă elaborarea unei strategii de digitalizare.

1.8 În special, CESE subliniază importanța consolidării nivelului de sensibilizare a IMM-urilor și

evaluării riscurilor digitale cu care se confruntă, precum și importanța stimulării lor pentru a dezvolta
o strategie de securitate cibernetică într-un stadiu incipient al transformării lor digitale.

1.9 Protejarea datelor comerciale sensibile sau a datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul
operațiunilor comerciale împotriva intruziunii unor părți terțe, inclusiv a unor guverne, ar trebui să
devină o prioritate pentru digitalizarea IMM-urilor care stochează și utilizează volume de date din ce
în ce mai mari. CESE salută Regulamentul general privind protecția datelor, adoptat recent de Uniunea
Europeană, și pledează pentru reglementări similare în țările partenere euromediteraneene.

1.10 Pentru a facilita tranziția la un model de afaceri digital, lucrătorii ar trebui să fie informați în
mod adecvat cu privire la elaborarea unei strategii de digitalizare și, pe cât posibil, să fie implicați în
acest proces. CESE își reiterează solicitările anterioare privind o abordare axată pe oameni a
digitalizării, care să vizeze creșterea productivității locurilor de muncă.

1.11 Disparitatea de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă este considerabilă în,
practic, toate țările euromediteraneene, într-o anumită măsură din cauza opiniilor tradiționale adânc
înrădăcinate privind rolurile de gen. Digitalizarea poate contribui la concilierea vieții de familie cu
viața profesională, permițând modalități de lucru flexibile și munca la distanță. CESE consideră că
promovarea participării femeilor pe piața forței de muncă ar trebui să fie un obiectiv explicit al
strategiilor digitale naționale și recomandă crearea unor sisteme de stimulente pentru IMM-uri pentru
ca acestea să angajeze femei.

1.12 Antreprenoriatul digital este o posibilitate promițătoare de creare de șanse de angajare pentru
tinere și tineri în țările euromediteraneene dominate de șomaj, însă potențialul său rămâne în mare

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 4/12

măsură neexploatat. CESE subliniază importanța cultivării atitudinilor antreprenoriale și a
competențelor digitale la toate nivelurile de învățământ.

1.13 Datele disponibile arată că majoritatea IMM-urilor duc lipsă de competențe digitale în cadrul
întreprinderii. CESE sprijină inițiativele de stimulare și de facilitare a conversiei profesionale a
lucrătorilor, cum ar fi concediul de studii plătit sau introducerea aplicațiilor de învățare la locul de
muncă, protejându-le în același timp drepturile.

1.14 CESE consideră că necesitatea de a reduce lacunele în materie de competențe digitale este o
oportunitate de a combate șomajul în rândul tinerilor, în special în țările euromediteraneene cu
populații tot mai mari de „nativi ai erei digitale”. În același timp, CESE își exprimă îngrijorarea că, în
lipsa unor măsuri complementare, acest lucru va consolida excluderea lucrătorilor mai în vârstă de pe
piața forței de muncă.

1.15 CESE recomandă punerea în aplicare a Cadrului european al competențelor digitale pentru
cetățeni (DigComp 2.11) pe ambele maluri ale Mediteranei, pentru a standardiza programele de
competențe și de educație digitală necesare. Diplomele universitare conforme cu cadrul DigComp 2.1
ar trebui recunoscute în întreaga regiune mediteraneeană.

1.16 CESE încurajează măsurile care facilitează obținerea vizelor de angajare în muncă limitate în
timp, permițându-le astfel specialiștilor în informatică calificați să își ofere serviciile în cadrul UE
pentru proiecte temporare specifice. O astfel de mobilitate a furnizorilor de servicii ar reduce în mod
semnificativ exodul de inteligență digitală din regiunea sud-mediteraneeană.

1.17 Urbanizarea rapidă cu care se confruntă, practic, toate țările euromediteraneene este o provocare
majoră pentru dezvoltarea lor durabilă. CESE subliniază importanța reducerii decalajului digital dintre
zonele urbane și cele rurale pentru a menține atractivitatea zonelor rurale, în special pentru tineri, și
pentru a contracara depopularea acestor zone.

1.18 Stimularea conectivității și a competențelor digitale în zonele rurale este o condiție prealabilă
pentru dezvoltarea agriculturii inteligente, care, la rândul său, reprezintă o oportunitate majoră pentru a
gestiona mai bine resursele tot mai scăzute de apă din regiunea euromediteraneană. CESE solicită
crearea unui cadru legislativ care să conducă la adoptarea echipamentelor moderne de către micile
întreprinderi agricole.

1
Model de referință al Comisiei Europene (DG EAC, DG EMPL și Centrul Comun de Cercetare): opt niveluri de competențe
digitale legate de educație și ocuparea forței de muncă. https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC106281/web-
digcomp2.1pdf_(online).pdf.

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 5/12

2. Observații generale

2.1.1 Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale
economiei: producția, distribuția, consumul, munca și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei
presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri și a
adoptării tehnologiilor digitale necesare, astfel încât clienții să le considere în continuare competitive
și atractive. În acest context, în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European din
2019, Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) a definit
digitalizarea drept cea mai mare provocare pentru majoritatea IMM-urilor europene 2.

2.1.2 Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin raționalizarea
și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să își extindă accesul pe
piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale și pot să îmbunătățească
relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și serviciile digitale pentru clienți.
CESE a recunoscut deja acest lucru în avize anterioare 3. În plus, digitalizarea poate permite IMM-
urilor să inoveze, oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu
servicii digitale suplimentare.

2.1.3 Pe de altă parte, există o serie de provocări asociate cu digitalizarea. IMM-urile se confruntă cu
incertitudini în ce privește rentabilitatea investițiilor în digitalizarea proceselor de afaceri, deoarece
clienții nu sunt neapărat dispuși să plătească un preț mai mare pentru bunuri și servicii. În același timp,
ele se confruntă cu o concurență mai mare în materie de prețuri, în cadrul unor piețe tot mai digitale și
mai globalizate. CESE și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul digitalizării
asupra organizării muncii în cadrul IMM-urilor, întrucât automatizarea ar putea reduce numărul de
locuri de muncă disponibile, cel puțin pe termen scurt 4.

2.1.4 Digitalizarea nu este un proiect punctual. Adoptarea unor tehnologii digitale, fie și de bază, ar
putea deschide calea spre o transformare digitală mai profundă, întrucât apar nevoi noi care trebuie
abordate (de exemplu, gestionarea riscurilor de securitate cibernetică, analiza unui volum din ce în ce
mai mare de date, protejarea interoperabilității la nivel de software). Lipsa unei strategii de digitalizare
bine concepute creează un efect de bulgăre de zăpadă asupra costurilor, care poate duce la creșterea
riscurilor de faliment pentru IMM-urile care nu au acces la finanțare. Într-un aviz anterior, CESE a
identificat în tendința actuală către democratizarea tehnologiilor informației (de exemplu, prin cloud
computing) o oportunitate pentru IMM-uri de a accesa servicii digitale la un cost mai scăzut 5.

2
https://smeunited.eu/news/digitalisation-is-the-biggest-challenge-for-smes
3
INT/823 – Avizul CESE pe tema „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, JO C 71, 24.2.2016, p. 65
4
CCMI/136 – Avizul CESE pe tema „Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă în contextul
mutațiilor industriale”, JO C 13, 15.1.2016, p. 161.
5
TEN/494 – Avizul CESE pe tema „Valorificarea cloud computingului în Europa”.

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 6/12

2.1.5 Costurile de oportunitate ale lipsei digitalizării vor crește pentru IMM-uri, deoarece modelele de
afaceri digitale devin un standard, nemaifiind doar o sursă de avantaj concurențial. IMM-urile care
aleg să își amâne transformarea digitală ar putea să se găsească în situația de a fi obligate să adopte
oricum unele tehnologii digitale și încă fără o pregătire adecvată, deoarece tranzacțiile cu partenerii de
afaceri, administrația publică și clienții devin tot mai digitalizate. IMM-urile care nu se adaptează la
așteptările consumatorilor aflate în continuă evoluție vor fi marginalizate treptat de concurenții cu o
vizibilitate mai mare și cu o prezență online mai activă. Această tendință se va accentua pe măsură ce
crește numărul „nativilor erei digitale” în rândul consumatorilor.

2.1.6 Disponibilitatea limitată a datelor face dificilă analizarea situației actuale cu privire la
digitalizarea IMM-urilor din regiunea euromediteraneeană. În UE, datele relevante privind adoptarea
tehnologiei digitale de către întreprinderi, acoperirea de bandă largă a gospodăriilor și competențele
digitale ale persoanelor sunt furnizate de Eurostat și compilate în indicele economiei și societății
digitale6. Acesta din urmă are o componentă internațională care acoperă 17 țări din afara UE, inclusiv
Israel și Turcia, în timp ce, în celelalte țări partenere mediteraneene, datele privind digitalizarea sunt,
practic, inexistente. Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor cuprinde un modul privind
inovarea, însă informațiile colectate sunt prea ample pentru a analiza progresele înregistrate în
domeniul digitalizării de către firmele care au participat la sondaj.

2.1.7 Toate țările euromediteraneene au înregistrat progrese în fundamentarea unei politici pentru
IMM-uri, deși cu diferențe semnificative între țări în ceea ce privește nivelul progreselor înregistrate 7,
și au adoptat agende digitale. Practic, în toate cazurile, politicile privind IMM-urile nu menționează
digitalizarea, iar sprijinul pentru digitalizarea IMM-urilor este abordat concret în cel mai bun caz doar
parțial, chiar și în țările care dispun de agende digitale. CESE subliniază importanța creării de sinergii
între politica privind IMM-urile și agenda digitală.

2.1.8 Încurajate de UE, statele mediteraneene membre ale UE au adoptat măsuri pentru a crea o piață
unică digitală și pentru a sprijini adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, în special prin
inițiativa Smart Anything Everywhere și prin investiții într-o rețea paneuropeană de centre de inovare
digitală. De asemenea, aceste state adoptă măsuri pentru a dezvolta investițiile în tehnologii digitale
avansate, care reprezintă principalul obiectiv al viitorului program Europa digitală. CESE salută aceste
evoluții, dar își exprimă îngrijorarea privind adâncirea decalajului digital în regiunea Mediteranei.

2.2 Disponibilitatea infrastructurii digitale și adoptarea tehnologiilor digitale de către

întreprinderi

2.2.1 Disponibilitatea infrastructurii digitale este o condiție prealabilă pentru digitalizarea

IMM-urilor. Toate țările mediteraneene au făcut progrese semnificative în ceea ce privește extinderea
acoperirii de bandă largă, astfel cum atestă datele Eurostat, disponibile pentru statele membre ale UE
și Turcia. În 2017, între 95 % și 100 % dintre întreprinderi aveau acces la bandă largă de bază, cu
excepția Greciei, unde acoperirea a rămas de 85 %.8 În 2018, peste 80 % dintre gospodării aveau acces
la bandă largă rapidă în toate statele mediteraneene membre ale UE, cu excepția Greciei (65  %) și a

6
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
7
OCDE, UE și Fundația Europeană de Formare (2018), The Mediterranean, Middle East and North Africa 2018: Interim Assessment
of Key SME Reforms (Mediterana, Orientul Mijlociu și Africa de Nord 2018: evaluarea intermediară a reformelor esențiale pentru
IMM-uri), Indicele politicii privind IMM-urile.

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 7/12

Franței (59 %). Situația privind acoperirea de bandă largă ultrarapidă este mult mai puțin omogenă; în
Malta și Spania peste 80 % dintre gospodării sunt acoperite, în timp ce în Croația sau Italia procentul
acestora se situează mult sub 50 %. În Grecia, banda largă ultrarapidă nu este disponibilă.

2.2.2 Există disparități considerabile în ceea ce privește acoperirea de bandă largă atât între țări, cât și
în interiorul acestora, și, în special, între zonele urbane și cele rurale. În statele mediteraneene membre
ale UE, decalajul dintre ratele de acoperire în zonele urbane și rurale nu depășea câteva puncte
procentuale în 2018, cu excepția Greciei (95 % în zonele urbane, în comparație cu 85 % în cele
rurale). Nu se poate spune același lucru și despre banda largă rapidă. În 2018, în toate țările, cu
excepția Maltei, acoperirea în zonele urbane era semnificativ mai mare decât în zonele rurale, de două
ori mai mare în unele cazuri (de exemplu, Italia sau Croația). În același an, în mai multe țări,
acoperirea în zonele rurale a rămas sub pragul de 40 %, mai exact în Italia, Spania, Croația și Franța.
Decalajul se adâncește și mai mult în ceea ce privește banda largă ultrarapidă, care în multe țări (cum
ar fi Grecia, Cipru, Italia și Malta) acoperă doar zonele urbane.

2.2.3 Disponibilitatea infrastructurii digitale nu conduce automat la adoptarea de către firme a

modelelor de afaceri și a tehnologiilor digitale. În UE, datele utilizate pentru elaborarea indicelui DESI
2019 au atestat că peste 50 % dintre firmele din statele mediteraneene membre ale UE, precum Grecia,
Spania, Italia, Croația și Franța, au niveluri foarte reduse de intensitate digitală 9 în comparație cu sub
20 % în țările fruntașe, precum Finlanda, Danemarca și Țările de Jos. De  fapt, în majoritatea statelor
mediteraneene membre ale UE, mai puțin de 15 % dintre firme au niveluri ridicate de intensitate
digitală, doar două state depășind media UE, și anume Malta și Slovenia.

2.2.4 IMM-urile rămân în urma firmelor mari în ceea ce privește adoptarea modelelor de afaceri și a
tehnologiilor digitale. Raportul DESI 2019 arată că acest lucru este valabil, de asemenea, pentru
tehnologiile digitale de bază, cum ar fi schimbul electronic de informații (adoptat de aproape 30 %
dintre IMM-uri în comparație cu aproximativ 80 % dintre întreprinderile mari) și marketingul prin
intermediul platformelor de comunicare socială (47 % în comparație cu 75 %).

2.2.5 Datele disponibile arată că doar puține IMM-uri au adoptat o strategie de securitate cibernetică
și instrumentele digitale necesare pentru a se proteja împotriva atacurilor cibernetice, deși o mare parte
dintre aceste atacuri le vizează 10. Este esențială consolidarea nivelului de sensibilizare a IMM-urilor și
a evaluării riscurilor digitale, deoarece un singur atac cibernetic poate duce la faliment în cazul
întreprinderilor mai mici, cu resurse limitate.

2.2.6 Obstacolele cu care se confruntă digitalizarea și, în sens mai larg, dezvoltarea IMM-urilor sunt
bine cunoscute și au făcut obiectul mai multor avize publicate de CESE 11. IMM-urile nu au acces la
finanțare și competențe, în timp ce adoptarea modelelor de afaceri și a tehnologiilor digitale necesită
8
Datele privind acoperirea de bandă largă de bază sunt disponibile atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, în timp ce datele
privind acoperirea de bandă largă rapidă și ultrarapidă sunt disponibile doar pentru gospodării.
9
Indicele de intensitate digitală utilizat de DESI măsoară disponibilitatea la nivelul firmei a 12 tehnologii digitale diferite.
10
https://www.smesec.eu/
11
ECO/372 – Raportul de informare al CESE pe tema „Accesul la finanțare al IMM-urilor și al întreprinderilor cu capitalizare medie
în perioada 2014-2020: oportunități și provocări”; Avizul CESE pe tema „Reglementarea inteligentă –  luarea în considerare a
nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”, JO C 327, 12.11.2013, p. 33. A se vedea și Ayadi și De Groen (2013), MSMEs with high-
growth potential in the Southern Mediterranean: Identifying obstacles and policy responses (Microîntreprinderile și întreprinderile
mici și mijlocii cu potențial ridicat de creștere din sudul Mediteranei: identificarea obstacolelor și a răspunsurilor politice).

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 8/12

atât investiții financiare, cât și competențe digitale în cadrul întreprinderii. De asemenea, IMM-urile
sunt afectate în mod disproporționat de birocrație, însă, din acest punct de vedere, dezvoltarea
guvernării electronice promite să reducă povara procedurilor administrative și să faciliteze furnizarea
de servicii guvernamentale.

2.2.7 În plus, sectoarele IMM-urilor din regiunea euromediteraneeană sunt dominate de

microîntreprinderi înființate adesea mai degrabă pentru a acoperi nevoi de subzistență decât pentru a
exploata oportunități de afaceri. În cazul microîntreprinderilor, orientarea digitală a proprietarilor
acestora este un factor decisiv în decizia de digitalizare și, prin urmare, lipsa ei reprezintă un obstacol
major în calea digitalizării (cu succes).

2.3 Impactul digitalizării asupra practicilor de management și modalităților de lucru

2.3.1 Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor.
Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca de la
distanță și care să ofere o autonomie mai mare lucrătorilor prin crearea unui echilibru mai bun între
viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și lucrătorilor, adesea obligați,
în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă parte, ea poate duce la noi
forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării satisfacției lucrătorilor și a mediilor
de lucru din cadrul IMM-urilor. CESE a solicitat intensificarea dialogului dintre partenerii sociali cu
privire la necesitatea protecției suplimentare a vieții private, care a apărut odată cu digitalizarea 12.

2.3.2 Impactul automatizării asupra ocupării forței de muncă este un subiect intens dezbătut, care
continuă să fie în mare măsură învăluit în ambiguitate. Nu este clar încă în ce măsură aceasta va duce
la pierderea sau la crearea de locuri de muncă, însă se poate afirma cu certitudine că automatizarea
motivată exclusiv de reducerea strategică a costurilor va fi întotdeauna în detrimentul lucrătorilor.
CESE a solicitat adoptarea unei abordări axate pe oameni a digitalizării, care să vizeze utilizarea
tehnologiilor digitale pentru a crește productivitatea locurilor de muncă și, în orice caz, promovarea
dialogului cu lucrătorii înainte de introducerea tehnologiilor digitale 13.

2.3.3 În același timp, este probabil ca IMM-urile să se confrunte cu o presiune tot mai mare din partea
întreprinderilor mai mari, care adoptă strategii de reducere a costurilor, și rămân deja în urmă în ceea
ce privește utilizarea roboților. Datele disponibile pentru UE arată că, în 2018, mai puțin de 7 % dintre
toate IMM-urile din țări precum Italia și Franța, fruntașe în rândul statelor mediteraneene membre ale
UE, au utilizat roboți, în comparație cu 25 % în cazul întreprinderilor mari.

2.3.4 Adoptarea unor modalități de lucru flexibile poate deschide calea spre creșterea participării
femeilor la forța de muncă, care în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA)
înregistrează, în prezent, cele mai scăzute niveluri din lume: în medie 21 % în comparație cu 51 % în
țările OCDE, conform datelor Băncii Mondiale.

12
CCMI/136 – Avizul CESE pe tema „Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă în contextul
mutațiilor industriale”,
13
JO C 237, 6.7.2018, p.8 – SOC/570 – Avizul CESE pe tema „Viitorul muncii – dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate
pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă”. A se vedea și Byhovskaya (2018), Overview of the national strategies on
work 4.0: a coherent analysis of the role of social partners (O perspectivă globală asupra strategiilor naționale privind locurile de
muncă 4.0: o analiză coerentă a rolului partenerilor sociali).

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 9/12

2.3.5 Dezvoltarea antreprenoriatului digital este promovată tot mai mult ca parte a soluției la șomajul
în rândul femeilor și al tinerilor din regiunea euromediteraneană 14. În țări precum Liban, Egipt sau
Maroc, întreprinderile digitale nou-înființate deja proliferează, alături de incubatoarele de afaceri 15.
Înființarea de clustere digitale ar fi benefică pentru a asigura succesul acestor întreprinderi nou-
înființate din sectorul digital. Acestea fiind spuse, potențialul antreprenoriatului rămâne în mare
măsură neexploatat în regiune, astfel cum atestă ratele de înființare de întreprinderi, aflate mult sub
media mondială (4,7 la 1 000 de persoane în 2017) în țări precum Iordania (0,6), Maroc (1,6) sau
Tunisia (1,7), conform datelor Băncii Mondiale.

2.4 Competențe digitale

2.4.1 Lipsa competențelor digitale în cadrul întreprinderii este un obstacol major în calea adoptării
efective a tehnologiei digitale. În UE, datele disponibile arată că doar 13 % dintre întreprinderile mici
au angajat specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în 2018,
în comparație cu 42 % în cazul întreprinderilor mijlocii și cu până la 74 % în cazul întreprinderilor
mari. Neavând personal care să se ocupe de identificarea, dezvoltarea, achiziționarea și integrarea
soluțiilor digitale adecvate, IMM-urile riscă să devină excesiv de dependente de furnizorii de servicii
digitale. CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la acest aspect și sprijină dezvoltarea instrumentelor
de autoevaluare și de autoînvățare pentru digitalizarea IMM-urilor. Un exemplu este instrumentul
„EvalNumPME”, lansat de Confederația IMM-urilor din Franța (CPME), un instrument online de
autodiagnosticare gratuit, care permite proprietarilor de întreprinderi să evalueze maturitatea digitală a
propriilor întreprinderi și marja de progres în ceea ce privește digitalizarea.

2.4.2 Adesea, IMM-urile nu au posibilitățile de manevră necesare pentru a angaja personal

suplimentar, ceea ce reduce opțiunile fie la reconversia profesională, fie la înlocuirea parțială a forței
de muncă atunci când trebuie să răspundă provocării digitalizării. Înlocuirea ar putea duce la crearea
de șanse de angajare pentru tineri, atât de necesare în special în țările mediteraneene, unde numărul
„nativilor erei digitale” este în creștere, iar nivelul șomajului în rândul tinerilor absolvenți este ridicat.
Acest lucru ar putea fi însă în detrimentul lucrătorilor adulți, care se confruntă cu cele mai mari riscuri
de marginalizare pe piețele tot mai digitalizate ale forței de muncă.

2.4.3 Reconversia profesională rămâne cea mai viabilă opțiune, în măsura în care ar aduce beneficii
atât întreprinderilor, cât și lucrătorilor, contribuind totodată la o tranziție mai lină spre modele de
afaceri digitale. În avizele anterioare, CESE a subliniat importanța creșterii participării lucrătorilor la
învățarea pe tot parcursul vieții și, împreună cu angajatorii, la definirea conținutului formării la locul
de muncă. Introducerea concediului plătit pentru formare profesională în unele state membre ale UE
este o bună practică ce ar putea fi reprodusă în alte țări mediteraneene. De asemenea, CESE a
recunoscut potențialul platformelor digitale de învățare pentru facilitarea formării profesionale, însă a
avertizat cu privire la faptul că utilizarea lor nu ar trebui să încalce dispozițiile privind timpul de lucru

14
Ayadi și Mouelhi (2019), Female labour force participation and entrepreneurship: the missing pillar for inclusive and sustainable
economic development in MENA (Participarea femeilor la forța de muncă și antreprenoriatul în rândul femeilor: pilonul lipsă pentru
dezvoltarea economică favorabilă incluziunii și durabilă în MENA), Documentul de politică EMNES 2.
15
https://www.iemed.org/publicacions-en/historic-de-publicacions/papersiemed/20.-digital-entrepreneurship-expanding-the-
economic-frontier-in-the-mediterranean

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 10/12

și timpul liber al lucrătorilor16. Reducerea rapidă, cu trecerea timpului, a pertinenței cunoștințelor
dobândite face ca recalificarea și învățarea pe tot parcursul vieții să fie cu atât mai importante.

2.4.4 IMM-urile care dețin resursele necesare pentru a angaja personal suplimentar nu au, în niciun
caz, certitudinea că vor găsi pe piața muncii lucrători cu competențele digitale de care au nevoie.
Deficitul de competențe digitale și adâncirea lacunelor și a decalajelor în materie de competențe
generate de digitalizare reprezintă chestiuni care au atras în mod deosebit atenția instituțiilor UE și a
organizațiilor internaționale, precum OCDE. Într-un aviz anterior 17, CESE a făcut un bilanț al
literaturii rezultate, pentru a oferi o imagine de ansamblu a aspectelor-cheie, iar intenția noastră nu
este de a repeta acest exercițiu aici. Cu toate acestea, este important de observat că problema
competențelor este deosebit de îngrijorătoare în regiunea euromediteraneeană, unde problema
neconcordanței între cererea și oferta de competențe este des întâlnită, iar calitatea învățământului
profesional și a formării profesionale este redusă. CESE a subliniat anterior importanța furnizării unor
sisteme de învățământ profesional și de formare profesională mai bune și mai eficiente, în concordanță
cu experiența dobândită la locul de muncă, în vederea pregătirii lucrătorilor pentru o lume a muncii
extrem de globalizată și tot mai digitalizată18.

2.5 Digitalizarea ca factor de contracarare a depopulării zonelor rurale

2.5.1 Stimularea conectivității în zonele rurale și cu zonele urbane este fundamentală pentru
restructurarea acestora, în contextul reducerii populației, precum și pentru revitalizarea lor atât din
punct de vedere economic, cât și social 19. CESE a subliniat, în avize anterioare, că accesul la bandă
largă este un factor important, care influențează măsura în care oamenii aleg să se stabilească în zonele
rurale, și a salutat Declarația de la Cork 2.0 din 2016, intitulată „O viață mai bună în zonele rurale” 20,
care a evidențiat faptul că stimularea conectivității este esențială pentru o politică rurală inovatoare,
integrată și favorabilă incluziunii în UE21.

2.5.2 Imposibilitatea de a reduce decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale va reduce
atractivitatea zonelor rurale – în special pentru tineri – și va consolida tendința de depopulare a acestor
zone. Datele Eurostat disponibile arată că mai puțin de 10 % din numărul total de administratori de
ferme au vârsta sub 40 de ani în toate statele mediteraneene membre ale UE, cu excepția Croației
(10,5 %) și a Franței (15,5 %).

2.5.3 Urbanizarea rapidă îi forțează tot mai puternic pe fermierii din țările euromediteraneene să
producă mai mult cu mai puține resurse, exercitând, de asemenea, o presiune și mai mare asupra
resurselor de apă, deja limitate. Adoptarea tehnologiilor agricole inteligente este o oportunitate majoră
pentru fermieri de a-și spori productivitatea și de a optimiza consumul de apă. De asemenea, ea ar
16
SOC/570 – Avizul CESE pe tema „Viitorul muncii – dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor
viitoarelor locuri de muncă” JO C 237, 6.7.2018, p. 8.
17
Ibid.
18
REX/506 – Raportul de informare al CESE pe tema „Educația și formarea profesională în regiunea euromediteraneeană”.
19
ESPON (2017), Shrinking rural regions in Europe: Towards smart and innovative approaches to regional development challenges
in depopulating rural regions (Declinul regiunilor rurale în Europa: către abordări inteligente și inovatoare ale provocărilor în
materie de dezvoltare regională în regiunile rurale depopulate).
20
https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/events/2016/rural-development/cork-declaration-2-0_en.pdf
21
NAT/709 – Avizul CESE pe tema „De la Declarația de la Cork 2.0 la acțiuni concrete”, JO C 345, 13.10.2017, p. 37

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 11/12

putea duce la o îmbunătățire a condițiilor de muncă și, astfel, ar putea face ca locurile de muncă din
mediul rural să devină mai atractive pentru tineri. Transformarea digitală poate facilita, de asemenea,
vânzările directe de produse agricole și, prin urmare, poate genera venituri suplimentare pentru
fermieri.

2.5.4 Zonele rurale depind mai mult de IMM-uri decât zonele urbane 22, ceea ce sugerează că
sprijinirea digitalizării acestora se află la intersecția dintre strategiile pentru dezvoltare rurală și
ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special în țările euromediteraneene în care numărul
tinerilor este în creștere, iar sectoarele agricole încă oferă o mare parte din locurile de muncă
disponibile. De asemenea, într-o declarație politică recentă 23, OCDE a subliniat importanța digitalizării
pentru competitivitatea și durabilitatea economiilor rurale.

Bruxelles, 11 decembrie 2019

Luca JAHIER
Președintele Comitetului Economic și Social European

____________

22
În UE, ponderea numărului total de locuri de muncă oferite de IMM-uri este cu aproximativ 10 % mai mare în zonele rurale în
comparație cu cele urbane, în conformitate cu datele furnizate de ESPON (2017): Shrinking rural regions in Europe: Towards
smart and innovative approaches to regional development challenges in depopulating rural regions (Declinul regiunilor rurale în
Europa: către abordări inteligente și inovatoare ale provocărilor în materie de dezvoltare regională în regiunile rurale depopulate).
23
http://www.oecd.org/cfe/regional-policy/Edinburgh-Policy-Statement-On-Enhancing-Rural-Innovation.pdf

REX/519 – EESC-2019-02062-00-01-RI-TRA (EN) 12/12