PROIECTUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL RURAL

COMPONENTA 1
îmbunătățirea activităților de predare-învățare
în școlile din mediul rural

PREDAREA SIMULTANĂ

Subcomponenta 1.1.:

Dezvoltare profesionala pe baza activității proprii

desfășurata în școala pentru cadrele didactice din mediul rural

MODUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

A CADRELOR DIDACTICE

București
2005
Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.:
Dezvoltare profesională pe baza activității proprii desfășurată în °coală pentru cadrele didactice din mediul rural a Proiectului de
Învățământ Rural, cofinanțat de Guvernul României, Banca Internațională pentru Reconstrucție °i Dezvoltare (Banca
Mondială) °i de către comunitățile rurale. Ea a fost realizată de o echipă de consultanți ai consorțiului care asigură Asistența
Tehnică, consorțiu format din: Centrul Educația 2000+ (Bucure°ti), British Council (Marea Britanie), Fundația EuroEd (Ia°i) °i
Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie).

Actuala formă reprezintă versiunea finală a modulului pentru pregătirea profesională a cadrelor didactice. Acesta a beneficiat
de pe urma observațiilor °i sugestiilor unui corp de referenți de specialitate, ale echipelor Unității de Management al
Proiectului (UMP) °i de asistență tehnică, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiectului °i ale
Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuă a personalului din învățământul preuniversitar din
cadrul Centrului Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar (CNFP).

Echipa de coordonare °i de revizuire din partea Asistenței Tehnice (AT):

Monica Dvorski (Șeful Echipei de AT)
Otilia Păcurari (Coordonator de Activitate)
Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate)
Emilia Florescu (Asistent de Program)

Autori:
Daniela Stoicescu Mimia Manolache Beatrice
Georgeta Ilieș

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

STOICESCU, DANIELA
Predarea simultană / Daniela Stoicescu, Mimia Manolache, Beatrice
Georgeta Ilieș ; ed.: Monica Dvorski, Otilia Păcurari, Emilia Florescu. -
Bucure°ti: Educația 2000+, 2005
Bibliogr.
Index
ISBN 973-87585-5-6

I. Manolache, Mimia
II. Ilieș, Beatrice Georgeta
III. Dvorski, Monica (ed.)
IV. Păcurari, Otilia (ed.)
V. Florescu, Emilia (ed.)

371.3

ISBN 973-87585-5-6

Redactori:
Monica Dvorski Otilia Păcurari Emilia Florescu

Coperta °i graphic design: Techno Media

© Ministerul Educației °i Cercetării. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învățământul Rural, Bucure°ti,
2005
Sub-componenta 1.1 - Dezvoltare profesională
pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza
activității proprii desfășurate în școală

Prezentare generală: Această sub-componentă se adresează tuturor cadrelor didactice, calificate și necalificate, din mediul
rural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesională pe baza propriei activități desfășurate în
școală. Acest program va fi realizat prin intermediul unui centru de resurse mobile utilizat de către doi mentori care vor petrece câte
două săptămâni în fiecare comună din județ discutând cu cadrele didactice și oferind cursuri de formare pe baza unui curriculum
format din 10module. Profesorii vor primi credite de formare pentru activitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ 1000 de
centre fixe de resurse, destinate formării continue a cadrelor didactice din mediul rural, precum și elevilor și comunităților.

Obiectivul sub-componentei 1.1.

Obiectivul acestei sub-componente este obținerea de schimbări conceptuale și practice în procesul didactic,
de predare-învățare în toate școlile din mediul rural.

Grupul țintă
Grupul țintă este constituit din toate cadrele didactice, toate școlile și toate comunitățile din mediul rural.
Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale și oportunități de formare printr-un program de
dezvoltare profesională oferit la nivelul fiecărei școli.

Elementele și dinamica procesului de dezvoltare profesională

Școlile din fiecare comună vor fi grupate într-un cluster, programul de dezvoltare profesională fiind oferit
tuturor cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice necalificate sau care nu au o calificare
corespunzătoare, de către doi mentori, ajutați de formatori de specialitate, acolo unde este nevoie. Mentorii se vor
deplasa în fiecare școală și, împreună cu formatorii de specialitate, vor realiza activitățile de mentorat și formare
prevăzute de programul dedezvoltare profesională. Activitățilede formare profesională se vor desfășura, de obicei, în
școala de centru sau, după caz, în oricare dintre școlile din comună, pe o perioadă de 10-14 zile, iar cele de mentorat în
fiecare școală în care predau cadrele didactice din cluster. Curriculumul activităților de formare cuprinde
următoarele module:
■
Predarea interactivă centrată pe elev
■
Evaluarea continuă la clasă.
■
Să ne cunoaștem elevii
■
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
■
Predarea simultană
■
Recuperarea rămânerii în urmă la lectură (pentru învățământul primar)
 Predarea simultană

■
Recuperarea rămânerii în urmă la matematică (pentru învățământul gimnazial)
■
Limba română ca a doua limbă
■
Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învățare
■
Management educațional

Pentru implementarea programului de dezvoltare profesională, la nivelul fiecărui județ, proiectul va asigura
Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de formare și mentorat.,
care vor fi utilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor să viziteze școlile și să realizeze formarea și activitatea
de mentorat. Dezvoltarea profesională pe baza propriei activități desfășurate în școală va stimula cadrele didactice în
direcția inovației și va constitui un sprijin directpentru ceea ce încearcă să realizeze la clasă. Această activitate se va
reflecta în rezultate mai bune la învățătură si examene pentru elevii din mediul rural.
De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate școlile în care a avut loc
procesul de comasare și care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi dotate cu calculatoare,
imprimante, televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri, telefoane). La aceste centre vor avea acces
atât cadrele didactice, cât și elevii.
Abordarea dezvoltării profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor didactice, care
vorcăuta în mod activ soluții la probleme. Acest lucru le va întări sentimentul de posesori ai unornoi metode de predare
și le va perfecționa aptitudinile profesionale. Activitatea se va concentra asupra nevoilor de formare, așa cum
suntacesteaperceputede cadrele didacticeși vafolosi lucrul în echipe și discuțiile întreprofesori, ori de câte ori este cazul.
De asemenea, pentru parcurgerea modulelorde formare, profesorii vorprimi credite pe care le vor utiliza pentru
îndeplinirea cerințelor de dezvoltare profesională stabilite prin documentele MEC.
Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al cadrelor
didactice de toate specialitățile din cadrul Componentei 1, Proiectul pentru învățământul rural

Îmbunătățirea activităților de predare-învățare

în scolile din mediul rural
Subcomponenta 1.1.:
Dezvoltare profesională pe baza activității proprii desfăsurată
în scoală pentru cadrele didactice din mediul rural
Lucrarea se folosește în procesul de mentorat al cadrelor didactice și are în vedere susținerea îmbunătățirii
calității procesului de predare-învățare-evaluare în școlile din mediul rural.

Principiile metodologice utilizate sunt cele ale:

■
flexibilității
■
învățării active
■
individualizării procesului de dezvoltare profesională

Premise:
1. Se pleacă de la premisa că fiecare elev poate învăța, iar sarcina cadrelor didactice este de a identifica
experiențele de învățare care motivează elevii și care contribuie la creșterea randamentului școlar.
2. Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în școlile în care își desfășoară activitatea sau în
centrele din vecinătate.
3. Mentorii sunt abilitați să lucreze pe un model de dezvoltare profesională individualizată, la nivel de scoală
și/sau comună.
4. Modulele se bazează pe instruire interactivă și diferențiată, astfel încâtpe lângă obiectivele curriculare
promovează gândirea critică, învățarea activă și stilurile individuale de învățare.

Cele 10 module sunt împărțite în două categorii:

A: Module generale: Predarea interactivă centrată pe elev, Evaluarea continuă la clasă, Să ne cunoaștem elevii,
Adaptarea curriculum-ului la contextul local.
 B: Module specifice: Predarea simultană, Limba romană ca a doua limbă, Utilizarea calculatorului in predare-
învatare, Management educațional, Recuperarea ramânerii în urmă la matematică (pentru învățământul
gimnazial), Recuperarea rămânerii în urmă la lectură (pentru învățământul primar).

Structura modulelor
În fiecare modul veți găsi o parte de:
(i) Teorie: în care se explică fapte și principii într-un fel care poate să fie ușor de asimilat și de accesat pentru
activarea memoriei;
(ii) Absorbție, discuție și orientare în planificare: prin care se pune la dispoziția cadrelor didactice un număr de întrebări de
ghidaj care să favorizeze reflecția și discuțiile asupra a ceea ce s-a realizat și experimentat la clasă;
(iii) Planificare individuală și aplicații la clasă : Direcții orientative asupra modului în care temele propuse se pot
integra în activitatea de la clasă a cadrelor didactice de diferite discipline.

Studiul acestora se face după nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului mentorului.
 Cuprin
s

Cuprins

Introducere..................................................................................................................................9

Capitolul 1: Realități „simultane” ..........................................................................................11

Capitolul 2: Gestionarea timpului școlar „simultan” ..............................................................13

Capitolul 3: Strategii didactice în clasa simultană ..................................................................25

Capitolul 4: Interrelaționare și socializare în clasa simultană................................................36

Capitolul 5: Spațiul școlar eficient..........................................................................................54

Bibliografie...............................................................................................................................63
 Introducere

Introducere

Pentru a acorda șanse egale fiecărui elev, acest modul urmărește explicit valorificarea diferențelor de
vârstă și nivelele de instruire existente în colectivele mixte, în favoarea copiilor. Cunoașterea elevilor și
diferențierea instruirii, exerciții de creativitate didactică în gestionarea timpului și spațiului școlar, iată ce ne
propunem să realizăm împreună cu dumneavoastră.
Volumul are 5 capitole:
1. Realități „simultane“
2. Gestionarea timpului școlar simultan
3. Strategii didactice în clasa simultană
4. Interrelaționare și socializare în clasa simultană
5. Spațiul școlar eficient
Fiecare capitol are o structură proprie pe care autorii vă invită să o descoperiți și să o utilizați după
cerințe proprii, adaptând exercițiile la contextul profesional propriu. Lucrarea poate fi studiată individual de
către învățătorii care pot introduce în practica curentă aspectele dorite. Poate fi utilizată însă și ca punct de
plecare în discuțiile profesionale sau în dezbateri orientate către înnoirea metodologiei de învățare.
Modulul Predarea simultană poate să ofere:
■
Învățătorilor - noi metode și resurse pentru îmbunătățirea procesului de predare-învățare la clasele
simultane;
■
Elevilor - noi oportunități de învățare diferențiată;
■
Școlii - resurse variate care să contribuie la desfășurarea în condiții optime a procesului de predare-
învățare, ținând cont de particularitățile învățământului simultan.

9
 Realități „simultane

Capitolul 1: Realități „simultane”

■ De fapt, ce înseamnă învățământ simultan?

Pentru a afla o variantă de răspuns, citiți fragmentul din interviul de mai jos:

J: Satul este izolat iar dvs. sunteți singurul învățător din școală.Cum reușițisăinstruițicopii de vârste atât de diferite?
Î: Anulacesta îmieste maiușordecâtîn alțiani, pentru că am 6elevi de clasa Iși 8elevi de clasa a II-a. De la ora 8.00 la
10.00facromână și matematică cu cei mici, de la 10.00 la 12.00 română și matematică cu ceilalți și de la 12.00 la 14.00 dexterități
cu toți. O dată pe săptămână preotul le ține ora de religie.
J: Ce fac elevii de clasa I după ora 10.00?
Î: Pleacă acasă.
J: Și se mai întorc?
Î: ...nu toți...uniifacorele de ”educație fizică și abilități practice” prin gospodărie...dar important e că vin la română și
matematică...
J: Cei care se întorc nu sunt obosiți?
Î: Sunt, nu sunt, n-avem ce face... așa-/ la noi...

Comentarii
...„așa-i la noi”...este o expresie pe care o auzi la tot pasul. Sună a resemnare în fața unor fapte, de care nu este
nimeni răspunzător...
De ce-i așa la noi? De ce nu poate fi și altfel? De cine „ține” ca să fie și altfel?
O să spuneți că dialogul de mai sus este imaginar. Nici vorbă!El reflectă o situație cât se poate de adevărată (nu
dăm numele satului și al învățătorului din motive obiective).
Învățământul simultan este o realitate a acestor meleaguri și dacă este înțeles ca în exemplul dat, el este o
problemă.
Conform Convenției Drepturilor Copilului, alături de dreptul de a exista, dreptul la educație este funda mental
pentru ființa umană - copil, dar și adult iar societatea are obligația să îndeplinească acest drept. 1

Temă de reflecție
Având în vedere modul în care se lucrează la noi în învățământul simultan, în anumite zone ale țării, cum comentați
art. 29 din Convenție, privind scopurile educației?

„...educația copilului trebuie să urmărească:

a) dezvoltarea personalității copilului, a aptitudinilor și a capacităților sale mentale și fizice, la n/velul potențialului
maxim”
Desigur, nu este deloc ușor să instruiești simultan elevi de vârste diferite, dar poate că, dacă așezăm proble matica
ridicată de astfel de condiții într-o altă lumină, vom descoperi perspective la care până acum nu ne-am gândit.
Pentru a acorda copiilor care frecventează învățământul simultan, șanse egale de dezvoltare cu ale celorlalți, ar
trebui să intervenim cu schimbări, astfel încât:
■ demersul didactic să fie organizat în funcție de nevoile și interesele acestora (ceea ce înseamnă o bună cunoaș-
tereacopiilorși o urmărire atentă a progresului fiecăruia), combinând optim tipurile de strategii didactice;

„Și noi avem drepturi“ - dosar educativ

1 ■
timpul petrecut la școală să fie folosit extrem deeficient(mai alescă o mare parte îl reprezintăactivitatea

1
1
 Predarea simultană

independentă); învățătorul trebuie să pregătească minuțios lecția ca atare și în mod special conținutul
activității independente a elevilor și să gândească unitar atunci când planifică conținuturile din programă (de
obicei planificările și proiectările se lucrează separat, pentru fiecare clasă în parte și apoi se lipesc).
În paginile ce urmează vom încerca să identificăm împreună posibile soluții de optimizare a activității desfășurate
în cadrul învățământului simultan, astfel încât să venim în întâmpinarea nevoilor copiilor.

■
Faceți o listă cu specificul activității didactice simultane din zona în care predați.
■
Știați că există țări în lume (de exemplu - Australia) în care cadrele didactice solicită organizarea colectivului
de elevi pe două niveluri de vârstă? De ce oare? Comentați cu colegii acest aspect.
■
Împărțiți o coală de hârtie în două. Scrieți în prima coloană avantajele pe care le oferă învățământul simultan
și în a doua coloană dezavantajele.
■
După lectura acestui modul revedeți lista și observați dacă ceea ce inițial ați considerat un dezavantaj poate fi
trecut în coloana cu avantaje.

1
2
Capitolul 2: Gestionarea timpului școlar
„simultan”

Prin parcurgerea acestui capitol, poate vom înțelege mai bine necesitatea de a gestiona eficient timpul didactic și
vom conștientiza responsabilitatea noastră ca educatori în acest sens.
Unele lucruri, nerealizate la timp, au neșansa de anu fi înfăptuitede nimeni altcineva în timpul când copilul este
elev.
Când vorbim despre timp școlar ne referim la:
a) orar;
b) planificare și proiectare.

„Timpul este probabil cea mai importantă resursă din viața unui om. În perioada de formare, timpul școlar reprezintă un proces
însemnat. Ca urmare, modalitatea în care școala îi organizează unui elev timpul reprezintă o formă de control și influență asupra
existenței acestuia.”2
Programul școlar este organizat pe an școlar, cu durată determinată, împărțită în semestre, iar ziua școlară se
desfășoară după un orar.
Orarul se construiește în funcție de anumite cerințe și condiții, care acționează sub forma unor permisiuni și
interdicții.
Ideea fundamentală care trebuie să călăuzească întocmirea acestuia este centrarea pe elev și nu pe interesele
cadrului didactic.
La noi, în învățământul simultan, de regulă se cuplează astfel clasele:
■
clasa I cu clasa a III-a;
■
clasa a II-a cu clasa a IV-a.

De cele mai multe ori se preferă (impune)eșalonarea duratei cursurilorpe parcursul a cinci, șase, șapte ore, clasele
grupându-se (de exemplu) astfel:

varianta I - simultan clasele a Il-a și a IV-a

■
între orele 8.00-10.00 - clasa a II-a;
■
între orele 10.00-12.00 - clasele.a II-a și a IV-a
■
între orele 12.00-14.00, 15.00 - clasa a IV-a

varianta II - simultan clasele I, a II-a, a III-a și a IV-a

■
între orele 8.00-10.00 - clasele I și a III-a;
■
între orele 10.00-12.00 - toate cele patru clase;
■
între orele 12.00-14.00 - clasele a II-a și a IV-a.

varianta III - simultan clasele I, a II-a, a III-a și a IV-a

■
între orele 8.00-10.00 - clasele I și a III-a;
■
între orele 10.00-12.00 - clasele a II-a și a IV-a;
 ■
între orele 12.00-14.00 - toate cele patru clase.

Noul Curriculum National. Repere conceptuale și metodologice - Ghid, CNC, 2002

varianta IV - nu se întâlnește prea des în teren și constă în desfășurarea procesului de învățământ simultan (cu
toate clasele), în intervalul 8.00-12.00; 13.00

Teme de reflecție
1. Ce variantă de cuplare a claselor folosiți?
2. Care sunt avantajele și dezavantajele folosirii primelor trei variante?
3. Care sunt avantajele și dezavantajele folosirii ultimei variante?
4. Ținând seama de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, dar și de nevoile și interesele lor, care este
varianta optimă?

Să analizăm un exemplu concret, pentru a veni cât mai aproape de adevăr.

Vom porni de la aceeași schemă orară, dar vom realiza două variante de orar pentru predare simultană la clasele I
și a III-a.

SCHEMĂ ORARĂ
- predare simultană clasele I și a IlI-a -

ARIA CURRICULARĂ /DISCIPLINA NR. ORE ALOCATE NR. ORE ALOCATE

Cls. I Cls. a III-a
I. Limbă si comunicare (relaționare) 7 ore 8 ore
1. Limba și literatura română 7 ore 6 ore
2. Engleză - 2 ore

II. Matematică si stiințe ale naturii 5 ore 6 ore

1. Matematică 4 ore 4 ore

2. Cunoașterea mediului/ Științe ale naturii 1 oră 1 oră

3. „Pe urmele dinozaurilor”(opțional) - 1 oră

III. Om si societate 1 oră 2 ore

1. Educație civică - 1 oră

2. Religie 1oră 1 oră

IV. Arte 3 ore 2 ore

1. Educație plastică 1 oră 1 oră

2. Educație muzicală 1 oră 1 oră
3. „Alfabetul cântat”(opțional) 1 oră -
V. Tehnologii 1 oră 1 oră
1.Abilități practice; Educație tehnologică 1 oră 1 oră
VI. Educație fizică 2 ore 2 ore
1. Educație fizică 2 ore 2 ore

TOTAL 19 ore 21 ore

 Gestionarea timpului școlar „simultan

VARIANTA 1 Orarul claselor I si a III-a - interval de timp 8.00 - 12.00

L Ma Mi J V

Română Română Română Română

Clasa Română
Română Matematică Matematică Română
Matematică
Ed. fizică Ed. plastică Ed. fizică Matematică
I Ed. muzicală
Religie Abil. practice Cun. med. Alfabetul cântat

Română Ed. civică Română Română Română

Clasa Română Matematică Matematică Engleză Matematică
Ed. fizică Ed. plastică Ed. fizică Matematică Engleză
Ed. tehnologică Pe urmele dinozaurilor Ed. muzicală Română
a III-a Religie
Științe

VARIANTA 2 Orarul claselor I si a III-a - interval de timp 8.00 - 14.00, 15.00

Ziua LUNI MARȚI MIERCURI
ora Clasa I Clasa a III-a Clasa I Clasa a III-a Clasa I Clasa a III-a
8-9 Română Română Română
9-10 Română Matematică Matematică

10-11 Ed. fizică Ed.fizică Ed. plastică Ed.plastică Ed. fizică Ed.fizică
11-12 Religie Religie Abil.pract Ed.tehnologicăCun. med. Opțional
12-13 Română Română Română

13-14 Română Matematică Matematică

14-15 Științe

Ziua JOI VINERI

ora Clasa I Clasa a III-a Clasa I Clasa a III-a
8-9 Română Română
9-10 Română Matematică Română
10-11 Matematică Română Ed. muzicală Matematică

11-12 Opțional Engleză Engleză

12-13 Matematică Română
13-14 Ed. muzicală

Teme de reflecție în grup

1. Citiți cu atenție, pe orizontal și pe vertical variantele de orar ale celor două clase. Ce observați?
2. Este posibilă realizarea acelorași discipline, în același timp, la ambele clase (vezi varianta 1)? În ce condiții?
3. Ce se întâmplă cu orele desfășurate în intervalul 12.00 - 14.00, 15.00 (vezi varianta nr.2)
4. Care variantă este cea mai bună pentru elevi?

1
5
 Predarea simultană

Studiile ne arată că:

■
în cursul unei săptămâni, capacitatea de lucru este mai redusă în prima și ultima zi;
■
cea mai mare productivitate a învățării se înregistrează dimineața, între orele 9-11, după care se
constatăoscădere treptată (instalându-se oboseala, neatenția, plictiseala și chiarstareadesomnolență);
■
se poate vorbi de reduceri importante ale capacității de învățare la sfârșitul semestrelor, precum și imediat
după testări.
Desigur, perioadele de maximă și minimă productivitate a învățării variază de la persoană la persoană, în funcție
de numeroși factori: deprinderi de învățare, bioritm, capacitate de concentrare, voință, motivație etc. (o motivație foarte
puternică duce la o productivitate maximă). Cele care ne dictează însă întocmirea orarului nu sunt particularitățile
individuale ci particularitățile de vârstă, generale, ale întregului colectiv.
Este important să nu uităm de temele pentru acasă, repartizându-le rațional, între discipline. În ultima perioadă se
vorbește de o suprasolicitare intelectuală a elevilor, determinată de presiunea socială și informațională la care sunt
supuse școlile.
„Normele psihofiziologiceoptimale privind durata studiului individual arată că aceasta, însumată la timpul de lucru
din școală, nu trebuie să depășească 5-7 ore, pentru a nu se atinge sau depăși normele de activitate zilnică a adultului.”

Aplicație

Realizați orarul pentru activitatea simultană cu 4 clase, pornind de la următoarea schemă orară. Țineți seama de nevoile
elevilor!
SCHEMĂ ORARĂ PENTRU CLASELE I-IV
ARIA CURRICULARĂ/DISCIPLINA Clasa I Clasa a II-a Clasaa III-a Clasa a IV-a
I. LIMBĂ ȘI COMUNICARE 7-9 7-9 7-9 7-9
LIMBA Șl LITERATURA ROMÂNĂ 7 7 6 6
LIMBA MODERNĂ - - 2(FR.) 2(ENG)

II. MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE 3-4 3-4 4-6 4-6

MATEMATICĂ 3+1 3+1 3+1 3+1

CUNOAȘTEREA MEDIULUI; ȘTIINȚE 1 - 1 1
III. OM SI SOCIETATE 1 1 2-3 3-5
ED. CIVICĂ - - 1 1
ISTORIA ROMÂNILOR - - - 1
GEOGRAFIA ROMÂNIEI - - - 1
RELIGIE 1 1 1 1
IV. ARTE 2-3 2-3 2-3 2-3
ED. PLASTICĂ 2 2 1 1
ED. MUZICALĂ 1 1 1 1
V. ED. FIZICĂ SI SPORT 2-3 2-3 2-3 2-3
ED. FIZICĂ 2 2 2 2
VI. TEHNOLOGII 1-2 1-2 1-2 1-2
ABILITĂȚI PRACTICE; EDUCAȚIE
1 1 1 1
TEHNOLOGICA

1
6
 Gestionarea timpului școlar „simultan

ARIA CURRICULARĂ/DISCIPLINA Clasa I Clasa a II-a Clasaa III-a Clasa a IV-a

VII. CONSILIERE SI ORIENTARE - - - -
DISCIPLINE OPȚIONALE 1-4 1-4 1-4 1-4
„Engleza prin cântec și joc” 1
„J'aime le francaise” 1
„Matematică recreativă” 1 1 1

NR. ORE ALOCATE / SĂPTĂMÂNĂ 20 20 21 23

NR. ORE MINIM / MAXIM PE SĂPTĂMÂNĂ 18/20 18/20 20/22 21/23

Comentarii
La alcătuirea orarului, cadrul didactic se va orienta după următoarele considerente pedagogice:
■ respectarea curbei de efort a elevului în cadrul unei zile si pe durata săptămânii scolare;

Exemple:
LUNI MIERCURI VINERI

Ed. muzicală Ed. muzicală Matematică Matematică Română Istoria românilor

Matematică Matematică Română Română Română Română
Română Română Română Română Ed. Plastică Matematică recreativă
Ed. fizică Ed. fizică Abil. practice Ed. civică Matematică recreativă Ed. tehnologică

■ cuplarea unor obiecte de studiu care să asigure posibilități certe de alternare a muncii directe a
învățătorului cu o clasă, în paralel cu activitatea independentă a elevilor la cealaltă clasă:

Exemple:
a) Limbă si comunicare la una dintre clase poatefi cuplatăcu aceeași disciplină laaltă clasă, cu educația
plastică, cunoasterea mediului, abilități practice sau cu opționalul ales.
b) Matematica se cuplează foarte bine tot cu matematica, cu disciplinele din ariile curriculare Arte,
Tehnologii sau cu opționalul Matematica recreativă.
c) Educația fizicăse cuplează cu aceeași disciplinăla cele douăsaupatru clase;realizându-seoproiectare unitară,
elevii au posibilitatea să lucreze pe grupe, cu sarcini diferențiate, sau să se grupeze la organizarea unui joc.
d) Educația muzicală se cuplează la două sau mai multe clase. Încălzirea vocii (vocalize, recitative, intonarea
unui cântec din repertoriu) se poate face simultan cu toți elevii. Există posibilitatea de a realiza dialoguri
cântate între elevi sau între clase, cântarea în lanț, cântarea în canon, alternarea cântării cu voce tare și în
gând. Pregătirea momentelor muzicale pentru serbări poate fi inserată în lecție deoarcefiecare elevvaavea
posibilitatea să interpreteze vocal sau la instrumente improvizate, ba chiar poate efectua mișcări ritmice pe
melodia cântată de colegi.
Lucrând cu două sau mai multe clase, învățătorul va realiza ușor schimbul dintre generații atunci când
pregătește formații muzicale (vocale, instrumentale), în afara orelor de curs.
e) Religia, disciplină pe care o studiază de obicei cu un alt cadru didactic este bine să se cupleze la toate
clasele. Conținuturile se pot proiecta pe o tematică unitară.
f) În cazul studiului limbii moderne, prevăzut în planul cadru doar pentru clasele a III-a și a IV-a, cuplarea se
realizează cu o disciplină din ariile Limbă si comunicare, Om si societate sau Arte.La clasele mici se poate
alege un opțional aferentdacă acesta corespundesolicitărilorelevilorși părinților. Opționalul poate fi la nivelul
ariei curriculare sau transcurriculare.
 Predarea simultană

Exemple:

CLASA I CLASA a III-a

J'aime le francaise Limba franceză
CLASA a II-a CLASA a IV-a
Engleza prin cântec și joc Limba engleză

În cadrul simultanului de patru clase se pot studia limbi moderne diferite, dacă se pot forma grupe sau se poate opta pentru aceeași limbă
modernă la toate clasele.

g) Disciplinele Istoria românilor, Geografia României se pot cupla cu discipline ca: educație plastică, abilități practice, educație civică
sau se pot programa în a V-a oră, având în vedere faptul că la clasa a IV-a schema orară permite această extensie.
Bineînțeles că există și incompatibilități evidente dacă ne gândim că nu putem asocia disciplinele limba română sau istoria, geografia cu
educația fizică.

■
includerea în orar, la începutul si sfârsitul săptămânii a unor discipline ce solicită efort mai mic din partea elevului;

LUNI VINERI
Ed. muzicală Ed. muzicală Matematică Matematică
Română Română Religie Religie
Română Geografia României Ed. plastică Opțional
Opțional Abil. practice Ed. fizică Ed. fizică

■ programarea orelor care aparțin aceleiasi discipline la intervale aproximativ egale de timp în cadrul săptămânii;

Exemple: luni; marți;

Ed. fizică vineri; joi;

■
cuplarea unor discipline care facilitează desfăsurarea unor tipuri de lecții diferite, în cadrul aceleiasi

Exemple:

Clasa I Clasa a III-a

Română (scriere) Științe
Grupurile de litere „Ghe, ghe” de mână Factorii de mediu (lumină, aer, apă, sol, surse de căldură).
Caracteristici
- lecție de formare de priceperi si deprinderi - lecție de predare-învățare

Clasa a II-a Clasa a IV-a

Limba română Geografia României
„Cu penetul ca sideful” de Mihai Eminescu Munții Carpați
- lecție mixtă - lecție de consolidare

Clasa a II-a Clasa a IV-a

Matematica Matematica

Operații cu numere naturale în concentrul 0-100 Noțiunea de fracție. Reprezentarea fracțiilor prin desen

1
8
 Gestionarea timpului școlar „simultan”

- lecție de recapitulare si sistematizare - lecție de predare-învățare

■
accentuarea formării deprinderilor de muncă independentă la clasa I, precum si pregătirea temeinică a elevilor clasei a IV-a,
tocmai pentru trecerea cu succes în ciclul gimnazial;
■
plasarea pe durata zilei de curs a disciplinelor solicitante în perioada în care randamentul elevului este maxim.

Respectarea acestor repere pedagogice evidențiază anumite avantaje:

■
se asigură condiții bune desfășurării activității diferențiate, stimulând capacitățile intelectuale ale celor cu ritm rapid de lucru și ameliorând
rămânerile în urmă pentru elevii cu ritm mai lent;
■
se realizează odozare optimăîn ceea ceprivește alternareaactivității directe cu activitateaindependentă a elevilor;
■
se creează cadrul favorabil formării competențelor de comunicare și autoevaluare;
■
se pot utiliza strategii variante care motivează elevii în activitatea de învățare.

4* Aplicații
Găsiți și alte raționamente care să stea la baza cuplării obiectelor de studiu. Aveți în vedere respectarea planului cadru și a conținuturilor
prevăzute în programa pentru fiecare disciplină.

Fiecare dintre noi își dorește să fie un bun manager al timpului de care dispune dar e destul de dificil ca în 45min.să finalizezi ceea ce-ai
proiectat. Dacă vă găsiți într-o școală în care paralel învață și clase de gimnaziu,iar ora de curs durează 50 min. nu uitați să alternați cu activități
relaxante. Este binevenită dozarea orientativă a secvențelor scenariului didactic, precum și alternarea activității independente cu activitatea frontală
la cele două clase. Este evidentă necesitatea proiectării în paralel a lecțiilor sau a activităților de învățare.
De multe ori trăim insatisfacția de a nu realiza într-o oră de curstotce ne-am propus.Avem un reperpentru ca proiectarea ulterioară să nu mai
genereze o astfel de situație. Dacă derogarea a fost determinată de intervenția unor elevi pentru a dezlega un mister, pentru „a înțelege mai bine ce
au învățat” sau pentru a prezenta ceea ce știu despre tema dezbătută,colectivul a avutde câștigat.Aceasta nu presupune sub nici oformă continuarea
lecției în recreație.

Teme de reflecție
1. Cât de eficient sunteți dacă mentorul vă ține peste program?
2. Faceți o listă de adjective,împreună cu un coleg, prin care să exprimați ce simțiți când cineva vă privează de o pauză binemeritată.
3. Cum credeți că se simt elevii fără pauză?
4. Ce se întâmplă când unii elevi termină mai repede de rezolvat cerințele?

În învățământul simultan, surplusul de timp este utilizat tot în favoarea elevului. Acesta poate:
■
să verifice umiditatea plantelor din Colțul verde;
■
să completeze în Jurnalul clasei;
■
să caute informații despre autorul textului pe care îl vor studia la ora de limbă română, în cărțile
Bibliotecii clasei sau pe Internet;
■
să realizeze figurine cu elementele pătratului TANGRAM sau prin tehnica ORIGAMI;
■
să ajute elevii din clasa „mai mică” la realizarea lucrării colective etc.;
■
să pregătească materialele necesare pentru următoarea oră de educație tehnologică;
■
să răspundă în scris partenerilor din proiectul „Școala viitorului”;
■
să sorteze sau să împacheteze jucăriile donate pentru copiii din Centrul de Plasament;

1
9
 Predarea simultană
■
să dezlege probleme de logică și perspicacitate din culegeri;
■
să consulte lista de lecturi întocmită împreună cu colegii;
■
să denumească cât mai multe obiecte în care se regăsește imaginea

Aplicație

Enumerarea de mai suseste aleatorie. Bifați ceea ce ați realizatla clasă; continuați cu alte demersuri inițiate de dumneavoastră.

Planificarea si proiectarea

„Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfășurată de învățător/ profesor care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor
concrete de realizare a predării. Proiectarea demersului didactic presupune:
■
lectura personalizată a programelor școlare;
■
planificarea calendaristică;
■
proiectarea unităților de învățare sau a lecțiilor.” 3

Din cercetările efectuate pe teren în învățământul simultan, am observat că se realizează planificarea și proiectările pentru fiecare clasă
separat, fără nici o legătură între ele și apoi se „lipesc”.
Lipsa unei gândiri unitarefaceca acestmod de lucru să să fie anevoios iar rezultatul, de cele mai multe ori, nu este benefic pentru elevi, în
sensul că nu se valorifică avantajele pe care le oferă un colectiv mixt.
Vă propunem în continuare o altă modalitate de abordare a demersului didactic, față de cea utilizată curent, fără a avea însă pretenția că este
„rețeta perfectă”.

Pasi orientativi
PASUL 1. Citim programele școlare, specifice fiecărei clase.

PASUL 2. Stabilim temele care prezintă interes pentru copii, de preferat, cu ajutorul acestora. La începutul fiecărui an școlar este
necesar și util să aflăm ce așteaptă copiii de la școală (ar trebui să renunțăm la practica de a alege un manual și de a merge fără abatere pe firul lui,
neglijând interesele copiilor).
Lista obținută o reorganizăm în teme largi (cel mai ușor se realizează acest lucru pornind de la disciplina cunoașterea mediului, științe;
curiozitatea copiilor de ciclu primar este legată predominant de acest domeniu).
Menționăm că este vorba de „teme - pretext - nerelevante în sine, dar utilizate ca platformă, pentru a crea conexiuni (lianți creați în mintea copiilor cu
scopul de a aduce împreună cunoștințe și deprinderi învățate separat; punți de legătură)” - Lucian Ciolan
Exemple de teme + perioada de timp alocată fiecăreia, pentru clasele II-IV (predare simultană), pe parcursul întregului an școlar:

„Cu toamna-n ghiozdan” - 4 săptămâni (septembrie, octombrie)

„Din lumea celor care nu cuvântă” - 3 săptămâni (octombrie)
„Copilărie - școală, joacă...fantezie” - 3 săptămâni (noiembrie)
„Minunile iernii”-3 săptămâni (noiembrie, decembrie)
„A fost odată...” - 4 săptămâni (ianuarie)
„Sănătatea, bunul nostru cel mai de preț” - 3 săptămâni (februarie)
„Familia, prima școală a vieții” - 3 săptămâni (martie)
„La braț cu primăvara!" - 4 săptămâni (martie, aprilie)
„Prietenie” - 3 săptămâni (mai)
„Să ne jucăm - de-a vara!" - 3 săptămâni (mai, iunie)

% Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba și literatura română, pag.20

2
0
 Gestionarea timpului școlar „simultan”

£3$ Temă de reflecție

Analizați cu atenție tematica orientativă de mai sus. Ce aspecte importante sesizați? Ce credeți despre titlul acestor teme?

Comentarii
Există o legătură între exterior și interior; temele curg firesc, urmând succesiunea anotimpurilor.
Se pot aborda aspecte semnificative din viața elevilor (începutul școlii, sărbătorile specifice anotimpurilor, evenimente deosebite etc.).

PASUL 3. Realizăm planificările calendaristice în paralel. Unitatea tematică va fi un fir

călăuzitor. Se stabilesc obiectivele. Se aleg pe cât posibil conținuturile comune din programele celor două
clase, urmând ca diferențierea să se realizeze prin cerințe și „produsul” final realizat.
Prezentăm ca variantă orientativă, „tabloul” conținuturilor și obiectivelor de referință vizate, de la prima unitate tematică. Acesta ne oferă o
privire de ansamblu asupra a ceea ce vom face în prima lună de școală (de exemplu). Organizat sub o formă atractivă, el poate fi afișat în clasă. În
felul acesta elevii vor urmări achizițiile pe care le fac treptat.
„Cu toamna-n ghiozdan”
Cunoașterea mediului clasa a Il-a Abilități practice clasa a II-a
O.R.-1.1; 1.3; 2.3
Toamna la munte. O.R. - 1.1; 1.2; 2.2; 3.2; 4.1
Toamna la câmpie. Activități cu materiale din natură.
Activități ale omului specifice anotimpului toamna.
Educație tehnologică clasa a IV-a
Științe clasa a IV-a
O.R. - 3.1; 3.2; 4.1 O.R. - 1.2, 3.1
Dinamica proceselor și fenomenelorînmediul înconjurător. Activități cu materiale din natură.

Română clasa a II-a

O.R. - 1.1; 1.4; 1.5; 2.4; 2.5; 3.1; 3.3; 4.1; 4.4; 4.5
■
Cartea (actualizare: cuprinsul unei cărți). Asezarea textului în pagină.
■
Textul. Titlul. Autorul.
■
Alfabetul (actualizare)
■
Sunetul și litera - corespondența dintre ele. Vocalele si consoanele. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe-despărțire la capăt de rând.
■
Componentele comunicării dialogate (actualizare)
■
Scrierea de mână și prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Așezarea corectă în pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea alineatelor,
respectarea spațiului dintre cuvinte.
■
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ie, ua si uă.
■
Copieri/transcrieri de texte (aproximativ 50 de cuvinte)

Română clasa a IV-a

O.R. - 1.1; 1.5; 1.6; 2.1; 2.7; 3.1; 4.4
■
Cartea (actualizare). Rolul ilustrațiilor.
■
Textul narativ(al cărui conținut vizează unitatea tematică). Delimitareatextului în fragmente logice. Formu- lareaideilorprincipale(numai
înpropoziții). Recunoașterea determinanților spațiali și temporali ai acțiunii.
■
Sunetul și litera. Vocalele și consoanele. Diftongii.
■
Componentele comunicării dialogate (actualizare)
■
Organizarea textului scris. Planul inițial al compunerii. Compuneri după o ilustrație sau după un șir de ilustrații.

2
1
 Predarea simultană

Comentarii
Printr-o astfel de structură se evită șablonizarea-stereotipizarea mentală și se stimulează mobilitatea și
creativitatea.Conștientizarea decătreelevi că unul și același fenomen poate fi abordatdin unghiuri și sub aspecte diferite
și că noțiunile dobândite în cadrul diferitelor discipline școlare nu se exclud, ci se întregesc și se susțin reciproc,creează
acea libertate interioară care le conferă încredere în capacitățile intelectuale și independență în abordarea sarcinilor de
învățare.

PASUL 4. Se realizează proiectarea didactică pentru fiecare disciplină în parte.

Se selecteazătextele-suport,repertoriul de cântece și subiectele pentru disciplinele educație plastică
si abilități practice, educație tehnologică, ținând seamă de interesele colectivului.
Nu este obligatoriu ca primele să facă parte dintr-un singur manual. Se pot multiplica fragmente literare din
cărțile aflate în biblioteca școlii sau a clasei. Important este ca ele să reflecte preocupările copiilor și să fie accesibile.
■
Texte orientative pentru unitatea tematică „Cu toamna-n ghiozdan”:
- „ Ziua când toți au șapte ani", „O vizită" - Iuliu Rațiu
- „Păcălici la școală" - Nicolae Labiș
-„Cum se face o carte” - Grigore Vieru
- „Însemnări de cititor” - Mircea Sântimbreanu
- „Cuvintele vrăjite” - Pierre Gamarra
-„Fiind băiet păduri cutreieram” - Mihai Eminescu
-„A murit Luchi” - Otilia Cazimir
-„Mai e mult până diseară?” - Octav Pancu-Iași
■
Sugestii pentru repertoriul de cântece:
- Noul an de școală - Ion Potolea
- La pădure - din folclorul copiilor
- Culesul viilor - Ion Potolea
- Ploaia - C. Mereș
- A ruginit frunza din vii - D.G. Kiriac
■
Subiectele pentru orele de educație plastică și abilități practice (educație tehnologică) vor fi în legătură directă
cu textele literare studiate: „Covorul Toamnei”, „Peisaj de toamnă” - realizat prin tehnici variate - pete de culoare
pe suport uscat, pete de culoare pe suport umed, pete create prin presarea unor frunze încărcate cu culoare etc. „Orarul
meu”, „Calendarul zilelor de naștere”, „Rame foto”, „Lampioane”, „Semn de carte”, cu elemente decorative din
natură sau obținute prin diverse tehnici specifice educației plastice.
 Gestionarea timpului școlar „simultan”

Lucrărilepotfi obținute prin lucru îngrupși potfi folosite ca elemente dedesign interiorîn sala declasă.
■
Subteme posibil de abordat în cadrul activităților transdisciplinare:
Scoala - drumul spre școală (traseu, comportament), colegii mei, regulile clasei, planuri pentru acest an școlar, o
zi la școală, rechizitele școlarului, cartea;
Anotimpurile - caracteristicile anotimpului toamna, activități specifice omului în acest anotimp.

■ Proiecte care se pot realiza în cadrul acestei unități tematice: Școala noastră Prima mea carte Toamna
Aplicație
Parcurgeți pașii de mai sus în proiectarea demersului didactic pe o altă perioadă, referindu-vă la o unitate
tematică ce i-ar interesa pe elevii dvs.

Sugestie
Scenariul unei zile de lucru cu clasa simultană
■
Orarul zilei de luni pentru clasele a II-a și a IV-a în condiții de lucru simultan:
Clasa a II-a: română, română, ed. fizică, opțional
Clasa a IV-a: română, lb. străină, ed.fizică, matematică
■
Propunerea pentru amenajarea clasei este următoarea:
- colț stânga -sus - intrarea în clasă
- colț stânga - jos - bibliotecă cu o masă /mese și scaune
- colț dreapta - jos - științe, matematică, abilități, ed.plastică - masă/ mese și scaune
- dreapta - sus - scaune dispuse în semicerc (potcoavă) sau un covor curat pe care elevii pot sta jos

ORA I - română/română
Participă ambele clase.Tipul de interacțiune este frontal. Elevii sunt așezați în semicerc.
Desfășurarea activității „Întâlnirea de dimineață”:
Abordând aceeași unitate tematică în cadrul Întâlnirii de dimineață punem accent pe dezvoltarea comunicării
orale. Conținuturile pot fi chiar aceleași, în prima parte a orei (cu mici modificări), dar sarcinile și produsul sunt
diferențiate, în funcție de particularitățile de vârstă și individuale.
În acest moment se fac exerciții comunicare, în funcție de tematică (abordare integrată). Se vorbește, de exemplu
despre toamnă (vezi planificarea de mai sus). Aceasta este o modalitate de a permite copiilor să utilizeze în interiorul
școlii experiențele pe care le dobândesc în afara acesteia (și pe de altă parte ei potsă aplice în viața zilnică ceea ce
învață la școală - astfel încât școala să nu mai fie izolată de viață):
■
se comunică experiențe/ întâmplări semnificative ce au avut loc la sfârșit de săptămână;
■
se citesc fragmente din textele studiate în unitatea tematică aflată în desfășurare, articole din ziare, reviste
etc.;
■
elevii pun întrebări unii altora privind mesajul celor citite;
■
se organizează jocuri didactice care să vizeze dezvoltarea vocabularului și să permită participarea tuturor
elevilor etc.

ORA a II-a - română/ lb. străină

Participă ambele clase. Se lucrează în grup, individual sau perechi.
Clasa a II-a merge în colțul clasei în care se află bibliotecă, mese și scaune. Elevii desfășoară activități integrate la
română, individual sau în perechi (exersarea citit-scrisului în funcție de tematica planificată), sub supravegherea
învățătorului.

2
3
 Predarea simultană

Clasa a IV-a rămâne în acea parte a clasei în care se află scaunele puse în semicerc (sau covorul) și desfășoară
activități specifice disciplinei engleză, franceză etc. respectând reguli de comunicare stabilite la început de an școlar
(voce de interior), sub îndrumarea profesorului de lb. străine.

ORA a III-a - ed. fizică/ed. fizică

Participă ambele clase. Se poate lucra frontal, în echipe sau individual .
Pregătirea organismului pentru efort se realizează cu întregul colectiv, după care, în timp ce clasa a IV-a
exersează aruncarea și prinderea mingii, clasa a II-a joacă „Rațele și vânătorii”. În a doua jumătate a orei, elevii de clasa
a IV-a joacă minihandbal, consolidând ceea ce au învățat, iar cei de clasa a II-a exersează alergarea printre obstacole.

ORA a IV-a - opțional/ matematică

Participă ambele clase. Activitatea se desfășoară frontal, în grup sau individual.
Clasa a II-a rămâne în semicerc și desfășoară activități, specifice disciplinei opționale. Învățătorul le trasează o
sarcină de lucru în grup sau individual (să se informeze din anumite cărți, reviste, dicționare despre tema studiată)
Clasa a IV-a - merge în colțul de matematică și științe. Învățătorul supraveghează activitatea de consolidare (de
ex. „adunări și scăderi în concentrul 100 - 1000). După un anumit interval de timp, învățătorul trece să verifice
rezultatele muncii elevilor de clasa a II-a, iar cei de clasa a IV-a lucrează independent exerciții date.

Aplicație
Realizați un scenariu pentru o zi așa cum ar trebui ea desfășurată cu colectivul de elevi pe care îl îndrumați. Aveți
în vedere necesitatea îmbunătățirii procesului instructiv-educativ.
Capitolul 3: Strategii didactice în clasa
simultană

dări strategice 1

Disciplina: limba și literatura română Unitatea tematică: Cartea

Texte-suport -„Cum se face o carte” - Grigore Vieru
„Însemnări de cititor” - Mircea Sântimbreanu „Cuvintele vrăjite” - Pierre
Gamarra

Variante de procedee didactice care se pot utiliza în cadrul acestei unități tematice:

Varianta 1
■ Completarea „ciorchinelui” - în urma discuțiilor în grup (cu ambele clase), elevii realizează „ciorchinele”, cu gânduri sugerate de cuvântul
carte.

Varianta 2
■ Procedeul cubului: activitate pe 6 grupe a câte 4 elevi Grupul 1 descrie (formă, culoare, gust
pentru carte)
Grupul 2 compară (cu ce se aseamănă cartea?)
Grupul 3 asociază (la ce vă gândiți când spuneți carte?)
Grupul 4 analizează (cum e făcută o carte?)
Grupul 5 argumentează PRO(de ce e bine să existe cărți?)
Grupul 6 argumentează CONTRA (de ce nu e bine să existe cărți?)
Varianta 3
■
Cadranele:
Elevii se organizează în grupe de câte 4. Împart o foaie de hârtie în patru pătrate (cadrane) și apoi completează cerințele într-un timp dat.

Mesajul textului Alt titlu

Legătura dintre imagine și text Explicați expresia ........

Varianta 4.
■
Interviul în trei trepte:
Elevii se organizează în triade (A, B, C), pentru a fi pe rând, intervievator, intervievat, observator.
Interviul va conține întrebări de genul:
Trebuie să scrii o carte. Despre ce ar fi vorba în ea?
Dacă ai fi nevoit să te identifici cu o carte, care ar fi aceea și de ce?
Cum crezi că ar arăta lumea fără cărți?
Răspunsurile cele mai interesante se comunică întregii clase.

Varianta 5.
■
Masă rotundă:
Se formează grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev completează cu o culoare distinctă de a colegilor, sarcina ce îi revine. Se completează fișe de
lucru despre coperta unei cărți, filele acesteia,
cuprins, ilustrații etc.

Varianta 6.
■
Jocuri de rol: „La bibliotecă”
1. când bibliotecara îți dă o carte din care lipsesc mai multe file;
2. când nu găsești cartea pe care dorești să o împrumuți.
„La librărie”
1. când nu primești restul corect;
2. când ți se vinde o carte care a fost citită (paginile au colțuri îndoite)
„Lansare de carte”
1. când te afli în contact direct cu autorul cărții.

4))f Comentarii
Metodele și procedeele împreună cu tipul de interacțiune sunt elemente strategice care se individualizează la nivelul fiecărui cadru didactic ce
le aplică. Selecția și aplicarea lordepinde de o întreagă gamă de factori: caracteristicile colectivului de elevi, obiectivele urmările, timpul avut la
dispoziție, experiența cadrului didactic etc.
Se recomandă utilizarea unui registru instrucțional câtmai diversificat pentru fiecare unitate tematică aleasă.

dări strategice 2

Disciplina: Micul cetățean își cunoaște drepturile (opțional)

Unitatea tematică: Respectarea drepturilor copilului
Obiectivele: Elevii trebuie
■
să precizeze care sunt drepturile copilului prevăzute în declarațiile - document
■
să exprime opinii în legătură cu o activitate realizată de altcineva pe baza textelor suport sau analizând lucrările colegilor;
■
să evidențieze importanța respectării drepturilor copilului;
■
să participe cu interes și plăcere la realizarea activității;
 Texte suport: „Fetița cu chibriturile” - H. Ch. Andersen „Un om năcăjit” - M. Sadoveanu „Camaradul meu, Coretti” - Edmondo de
Amicis „Premiul întâi” - după Marin Preda
Activitatea se desfășoară simultan cu 4 clase.

Secvențe didactice
1. Exercițiu de dezgheț « Un început bun »
Activitatea demarează prin jocul „Lanțul complimentelor”. Fiecare elev scrie un complimentpentru colegul din partea dreaptă. Acesta se ridică
și citește complimentul primit.

2. Captarea atenției. Activitatea cu aceeași unitate tematică se desfășoară în mod diferențiat pe clase. Elevii primesc următoarele sarcini de
lucru:

CLASA I CLASA a II-a CLASA a III-a CLASA a IV-a

Desenați jucăriile Căutați în dicționar sensul ur- Să completăm împreună Consultând materialele puse la
preferate. mătoarelor cuvinte și expresii: ciorchinele cu drepturile dispoziție (broșuri, pliante etc.)
„respectare”, „declarație - do- copilului. identificați organizațiile,
cument”, „drepturile copilului” Spuneți ce drepturi ați dori instituțiile care se ocupă de
să adăugați. respectarea drepturilor copi-
lului.

Colectivul fiecărei clase își prezintă rezultatele. Ceilalți copii fac completări sau adresează întrebări. Se anunță subiectul activității. Se
precizează obiectivele în termeni accesibili copiilor.
3. Tipurile de interacțiune se orientează către activitatea pe grupe constituite pe verticală (câte 1-2 elevi de la fiecare clasă, în funcție de
efective).
Se lucrează pe fragmente din textele suport (lectură, identificarea dreptului nerespectat, comparații cu statutul copiilor în zilele noastre).
Se solicită fiecărei grupe să găsească soluții pentru sensibilizarea oamenilor pe marginea acestei teme. Produsele realizate se expun.
Purtătorul de cuvânt al fiecărei grupe prezintă soluțiile găsite: scrisori, afișe, postere colective, articole publicate, felicitări cu mesaj umanitar.
Elevii își exprimă opinia față de soluțiile găsite.
4. Desfăsurarea activității pe grupe ținând seama de potențialul cognitiv multiplu al elevilor
■
Realizați un desen cu tema „Copilul se bucură de drepturile sale” (desen-puzzle pe coală duplex)
■
Sunteți avocații unor copii a căror drepturi au fost încălcate. Găsiți cât mai multe argumente pentru a-i susține în cadrul unui proces
■
Prezentați prin pantomimă nerespectarea unor drepturi ale copilului. Colegii vor ghici ce drept nu s-a respectat și vor propune soluții în
fiecare caz.
■
Elaborați un text în care să pledați pentru respectarea drepturilor copilului (minieseu).

5. Evaluarea se realizează prin procedeul „Cadranele” astfel:

Drepturile copilului Intervenții ale copiilor pentru respectareadrepturilor

Concepte - cheie Enumere sentimente trăite în timpul activității

Predarea simultană

6. Temă de lucru pentru acasă

Prezintă în scris o situație în care ai avea curajul să intervii pentru susținerea drepturilor unui copil.

Aplicații
Găsiți și alte modalități atractive de realizare a acestei activități!

ordări strategice 3.

Disciplina

28
 Strategii didactice în clasa simultană

Cunoașterea mediului (clasele I, a II-a)

Științe (clasele a III-a și a IV-a)
Subiectul Mediul în care trăim
Obiective Elevii trebuie:
■ să efectueze experimente simple pentru a evidenția consecințele negative ale intervenției omului în
■ natură;
■ să comunice observațiile înregistrate în timpul experimentelor; să elaboreze un cod de conduită față de
■
mediul înconjurător; să găsească soluții pentru intervenția copiilor în protejarea mediului; să respecte
regulile de comunicare, comportament în activitățile de grup.
Activitatea se desfășoară simultan cu cele patru clase.

Secvența didactică 1
Activitatea se desfășoară frontal.
Se prezintă Trenulețul imaginilor (înșiruire de vederi cu frumusețile naturale ale țării)
Se poartă o discuție despre frumusețile peisajelor românești, despre intervenția omului prin realizarea
obiectivelor industriale și plasarea acestora în cadrul natural.

Secvența didactică 2
Activitatea se desfășoară frontal.
Brainstorming Copii sunt rugați să-și imagineze ce se poate întâmpla dacă:
■
plantele ar dispărea;
■
apele ar fi poluate;
■
aerul ar fi irespirabil

Se explică pe înțelesul elevilor sensul termenilor aferenți temei: mediu, poluare, protecția mediului, Garda de
mediu, echilibru ecologic.
Se anunță subiectul și se prezintă obiectivele.

Secvența didactică 3
Miniexperimente
Activitatea se desfășoară pe grupe, cerințele fiind formulate astfel:

CLASA I CLASA a II-a

CLASA a III-a CLASA a IV-a
Observați și comparați frunzele unor flori plantate în Presărați praf de ciment pe frunzele unor plante. Ce
rondul unui sens giratoriu cu frunzele aceluiași fel de flori observați? Stropiți o parte din frunze cu apă. Ce
plantate în parc. remarcați după 15 minute?
Care ar fi cauzele diferențelor evidente?

29
 Predarea simultană

Secvența didactică 4
Masă rotundă la care se completează fișe cauze-evenimente.
Elevii se grupează câte patru (sau în funcție de mărimea efectivelor claselor). Fiecare grupă va primi o fișă, cu
sarcini diferențiate. Fiecare elev va scrie cu altă culoare pentru a se observa contribuția fiecăruia.

Completați scenariul propus cu alte secvențe care să motiveze și să angajeze participarea elevilor.

dări strategice 4.

Disciplina: Abilități practice; educație tehnologică

Subiectul: Mediul în care trăim (aplicații la tema abordată în ora de științe)

Secvența didactică 1
Activitatea se desfășoară pe grupe, cerințele fiind următoarele:

CLASA I CLASA a II-a

CLASA a III-a CLASA a IV-a
Realizați un colaj cu titlul „România pe care ne-o Realizați o machetă cu titlul „Călătorie în lumea florilor”
dorim” (figurine, simboluri aplicate în conturul hărții (toate obiectele vor include forme ale florilor: țiglele
României, pe coală de bloc format mare) acoperișurilor vor aveaforma unor petale de flori etc.)

Secvența didactică 2
Activitatea se desfășoară individual.
Turul galeriei Elevii observă și apreciază lucrările după mai multe criterii: concordanța cu tema propusă,
mesajul, aspectul estetic etc.

Secvența didactică 3
Activitatea se desfășoară individual.
Brainstorming Elevii sunt solicitați să exprime idei privind protejarea mediului pe plan local

CLASA I CLASA a II-a

CLASA a III-a
În cadrul școlii se pot întreprinde:
■ adunarea crengilor uscate
■ plantarea și îngrijirea florilor
■
colectarea deșeurilor reciclabile
■ expunerea de afișe
■ realizarea unei reviste „Natura vie”
CLASA a IV-a
La nivelul comunității locale elevii se pot implica în:
■ îngrijirea parcurilor
■
colaborarea cu reprezentanții primăriei la realizarea
unor coșuri, tomberoane atractive
■ sensibilizarea prin scrisori a unor sponsori care să se
implice în menținerea spațiilor verzi din localitate

Abordări strategice 5.
Disciplina Matematică
Subiectul Forme geometrice plane
Activitatea se desfășoară simultan cu clasele I și a III-a.
Exemplu de secvență didactică
Activitatea se desfășoară individual, cu ambele clase, elevii răspunzând următoarelor cerințe:

30
 Strategii didactice în clasa simultană

CLASA I CLASA a-III-a

a) Recunoașteți ce figuri geometrice s-au utilizat în a) Găsiți câte figuri sunt de fiecare fel în următoarea
desenarea castelului. imagine.
b) Folosiți piesele din Trusa figurilor geometrice și b) Măsurați și calculați suma lungimilor laturilor drept-
construiți un castel diferit de cel prezentat în desen. unghiurilor și ale pătratului.

=?

=?

=?

Lucrați în perechi câteva secvențe didactice potrivite clasei simultane.

Evaluarea în clasa simultană

Evaluarea performanțelor elevilor este o acțiune esențială a unui proces educațional eficient.
Rezultatele acestui proces reprezintă repere pentru:
■
motivarea elevilor în activitatea de învățare
■
cadrele didactice în evaluarea și adaptarea demersului educațional;
■
familie, care primește un feed-back util.

Spectrul largal metodelor utilizate permite ca evaluarea să se concretizeze și în activități de învățare inserate în
majoritatea secvențelor lecției.
Utilizarea metodelortradiționale (probe orale, probe scrise, probe practice) este îmbunătățită prin folosirea
metodelor complementare de evaluare (observația sistematică, proiectul, portofoliul). Tot mai des cadrele didactice
apelează la instrumente de evaluare formativă preluate din „cadrul de gândire critică” care permit elevilor să-și afirme
personalitatea și să-și valorifice experiența proprie.
Exemplele pe care le prezentăm maijos înglobează o parte din metodele enumerate. Adăugăm o probă de
evaluare completă (matematică, clasa a IV-a)tocmai pentru a vă ilustra întrega tipologie a itemilor și formularea
acestora pentru fiecare calificativ care poate fi obținut.

31
 PROBĂ DE EVALUARE
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂaARE: Numere naturale
OBIECTIVE DE EVALUARE:
O1 - să recunoască semnificația unei cifre dintr-un număr natural dat, după poziția pe care această cifră o ocupă,
explicând formarea numărului prin descompunerea acestuia în sumă de produse;
O2 - să identifice numere scrise cu cifre romane corelându-le cu numerele corespunzătoare scrise cu cifre arabe;
O3 - să completeze șiruri de numere după descoperirea regulii date;
O4 - să modifice forma în care au fost date numerele scriindu-le ce cifre sau cu litere;
O5 - să compare numere date stabilind valoarea de adevăr a inegalităților sau egalităților date;
O6 - să identifice succesorul și predecesorul numerelor date;
O7 - să ordoneze crescător sau descrescător numere date;
O8 - să indice numere scrise cu cinci cifre, respectând cerința dată;
O9 - să utilizeze numere în redactarea unor texte nonliterare.

PROBĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: MATEMATICĂ
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚA

SUFICIENT BINE FOARTE BINE

■ Fiind dat un număr care are cel ■
Recunoaște semnificația unei cifre ■ Recunoaște semnificația unei
mult patru ordine, asociază cifra dintr-un număr de până la ordinul cifre dintr-un număr natural
zecilor cu numărul de zeci întregi, milioanelor, după poziția pe care după poziția pe care acea cifră o
cifra sutelor cu numărul de grupe acea cifră o ocupă în scrierea ocupă în scrierea numărului și
de câte 100, cifra miilor cu numărului și explică formarea explică formarea numerelor
numărul de grupe de câte 1000, numerelor apelând la materiale apelând la un suport figural.
care intră în componența diferite. Completează Recunoaște caracteristicile sis-
numărului, pe baza unor descompunerea în baza zece a temului zecimal și pozițional.
reprezentări cu obiecte. unui număr pe baza unui model Descompune numărul dat în
■ Recunoaște cifrele romane și dat. sumă de produse.
citește numere mai mici decât 25. ■ Citește numere mai mari decât ■ Citește numere mai mici decât
Scrie cu cifre romane numere mai 1000, scrise cu cifre romane. 2000, scrise cu cifre romane.
mici decât 25. Scrie cu cifre romane numere mai Scrie cu cifre romane numere
■ Numără corect, crescător și des- mici decât 1000, cu greșeli mai mici decât 2000
crescător, din 1 în 1, din 2 în 2, minore și sporadice. ■
Numără corect, din 3 în 3, din
din 10 în 10, din 100în 100, în ■ Numără corect, crescător și des- 4 în 4, din 5 în 5, pe orice sub-
concentrul 0 - 1000, cu unele crescător, din 1 în 1, din 2 în 2, mulțime de numere naturale
ezitări sau cu greșeli sporadice, din 3 în 3, din 4 în 4 etc., în având unritm adecvatal numă-
autocorectate. concentrul 0 - 1000, în ritm rării și capacitatea de a forma
■ Recunoaște numere (citește sau adecvat, cu unele ezitări sau cu rapid șirul de numere, indiferent
scrieculitere,cifre)maimicidecât greșeli sporadice, autocorectate. de startul și pasul numărării.
100000, având clasele marcate ■ Recunoaște (citește sau scrie cu ■ Recunoaște (citește sau scrie)
prin spațiere și toate cifrele litere, cifre) numere mai mici orice fel de număr natural, până
nenule. decât 1000000, având clasele la ordinul sutelor de miliarde,
■ Compară numere naturale din marcate prin spațiere; își corec- inclusiv identificând cu rapidi-
concentrul 0 -100000 folosind tează eventualele greșeli în urma tate fiecare ordin și clasă.
reprezentarea lor pe numărătoarea atenționării.
pozițională; exprimă în scris
compararea folosind notațiile: <,
>, =.
SUFICIENT BINE FOARTE BINE
■
Stabilește, cu greșeli sporadice, ■ Compară numere naturale din ■
Compară numere naturale ex-
corectate la cererea învățătorului, concentrul 0-1 000 000 așezate plicând modul de comparare;
succesorul și predecesorul într-un tabel pozițional utilizând exprimă în scris compararea fo-
oricărui număr dat, din con- implicit raționamente care im- losind notațiile: <, >, =.
centrul 0-10 000. plică poziția cifrelor; exprimă în ■
Stabilește rapid, succesorul și
■ Ordonează crescător patru numere scris compararea folosind predecesorul oricărui număr na-
mai mici decât 10000, dintr-o listă notațiile: <,>,=. tural dat.
de numere dată, ■
Stabilește, cu greșeli sporadice, ■
Ordonează crescător și descres-
comparându-le două câte două, autocorectate, succesorul și pre- cător cel puțin șase numere na-
fiind capabil să-și autocorecteze decesorul oricărui număr dat, din turale, dintr-o listă de numere
greșelile semnalate. concentrul 0 - 1 000 000. dată.
■
Apreciază valoarea de adevăr a ■
Ordonează crescător și descres- ■
Apreciază valoarea de adevăr a
unei propoziții pe baza evidenței cător cinci numere mai mici decât unei afirmații generale prin ve-
acesteia. 10 000, dintr-o listă de numere rificări pe cazuri particulare.
■
Completează șiruri de obiecte dată corectându-și even- ■
Creează șiruri pe baza dedu-
ordonate după o regulă simplă, tualele greșeli în urma auto- cerii regulii date.
deductibilă prin repetarea analizei. ■ Distinge informațiile esențiale de
primelor elemente ale șirului și ■ Apreciază valoarea de adevăr a cele de detaliu, fără a avea
evidențiată de către învățător. unei propoziții pe baza unei nevoie de sprijin.
■ Distinge informațiile esențiale de verificării mediate.
cele de detaliu,îndrumatde ■ Completează șiruri numerice a
învățător sau cu sprijin. căror regulă deformare se deduce
din succesiunea primilor termeni
prin încercare-eroare,
autocorectându-se la intervenția
învățătorului.
■ Distinge informațiile esențiale de
cele de detaliu, cu sprijinul
sporadic al învățătorului.
ITEMI:
1) Precizează ce ordin reprezintă cifra 8 din următoarele numere. Descompune numerele sub formă de sumă de
produse:
a) 6 826 ...........................................................................................................................................................
b) 386 209........................................................................................................................................................
c) 189 400 555 ................................................................................................................................................

2) Unește cu o linie numerele scrise cu cifre romane din coloana A cu valorile corespunzătoare din coloana B:
A B
2001
XX 9
MDCCCLXXX
IX 271
1475
CVI
IX 106
MMI 20
CCLXXI 1889
1600
 3) Descoperă pasul numărării (regula), apoi continuă șirul cu încă trei numere:
a) 670; 680; 690;.............................................................................................................................................
b) 958; 962; 966; ............................................................................................................................................
c) 399985; 399990; 399995;...........................................................................................................................
4) Scrie cu cifre numerele:
a) douăzeci și patru de mii trei sute doisprezece:_____________________;
b) opt sute cinzeci și trei de mii șapte:_____________________________;
c) treizeci și trei de miliarde trei mii trei:___________________________;
5) Scrie cu litere numerele:
a) 83 259_______________________________
b) 803 600 511__________________________
c) 18 018 018 ___________________________
6) Observă cu atenție egalitățile date. Dacă le consideri adevărate încercuiește litera A, dacă le consideri false
încercuiește litera F. Scrie în spațiul rezervat soluția corectă pentru egalitățile considerate false:
a) 18 209 = 18 290 AF b) 366 606 = 366 606 AF

c) 234 100 400 000 = 234 100 400 100 AF

7) Dintre numerele date alege succesorul și predecesorul numărului scris pe etichetă:

a) 4599 ; 4199; 4600; 4500; 4598; 4590
Răspuns:_____________;______________
b) 850360 ; 85360; 580660; 850359; 850366; 4590
Răspuns:_____________;______________
c) 1 000 000 ; 1 000 001; 10 009; 999 999; 99 999; 1 000 999
Răspuns:_____________;______________
8) Citeștecu atenție datele prezentate în fiecare situație, încercuiește cea mai mare și cea mai mică valoare.
Așază-le în ordinea:
a) apropierii de București (distanța pe calea ferată)

BUCUREȘTI - BAIA MARE 625 KM BUCUREȘTI-BAIA MARE 625 KM

BUCUREȘTI-PIATRA-NEAMȚ 360 KM^ BUCUREȘTI-IAȘI 399 KM

b) mărimii numărului de locuitori din orașele A, B, C, D, E.
A - 450 000 locuitori;B-2000000;C-625000;D-621500;E-1150000.

c) creșterii numărului utilizatorilor de telefoane mobile din orașul X, pe perioada ultimilor șase ani:
1999 - 8 290 persoane; 2002 - 200 250 persoane;
2000 - 16 235 persoane; 2003 - 249 850 persoane;
2001 - 80 309 persoane; 2004 - 378 900 persoane.
9) Găsește cinci numere scrise cu cinci cifre, la care suma cifrelor este 20.

10) Eștiziarist.Scrieunmicarticolîncaresăprezințiactivitateadinsocietateanouînființatăînlocalitateataal cărui obiect

de activitate îl reprezintă producerea băuturilor răcoritoare neacidulate. Oferă informații despre seriozitatea
firmei, calitatea și cantitatea producției, performanța utilajelor. Prezintă date folosind numere din șirul0-
l000000.
Tipologia itemilor
S-a
I1 B-a,b Item semiobiectiv, cu răspuns scurt;

FB-a,b,c
S-2 nr. < 25
I2 B-2+2 nr. < 1000 Item obiectiv, tip pereche;

FB-2+2+2 nr. < 2000

S-a
I3 B-a,b Item semiobiectiv, de completare;

FB-a,b,c
S-a
I4 B-a,b Item semiobiectiv, cu răspuns scurt;

FB-a,b,c
S-a
I5 B-a,b Item semiobiectiv, cu răspuns scurt;

FB-a,b,c
S-a
I
6
B-a,b Item obiectiv, cu alegere duală (modificarea variantei false);

FB-a,b,c
S-a
I7 B-a,b Item obiectiv, cu alegere multiplă;

FB-a,b,c
S-a
I
8
B-a,b Item semiobiectiv, întrebări structurate;

FB-a,b,c
S-1 număr
B-3 numere
I
9 Item semiobiectiv, cu răspuns scurt;
FB-5 numere
prezentare sumară
utilizare 2-3 numere;
 prezentare mai detaliată
I
10 Item subiectiv, eseu structurat.
utilizare 4-5 numere;
prezentare amplă, atractivă
FB
utilizare 5 numere.
 m abordăm erorile?

Copil sau adult fiind, deseori, în ceea ce întreprindem facem și greșeli.

„Pentru că, risipite prin existență, erorile fac parte din noi. Ele înseamnă primejdie, ele înseamnă risc, încercare,
durere, incertitudine, pedeapsă, dorință de perfecțiune, zbatere continuă”
(Viorica Ghinea)

Fără intenția de a gândi negativ, trebuie să admitem faptul că erorile uneori ne marchează itinerariul profesional.
Facem greșeli în proiectare, predare, învățare, evaluare, în comunicarea cu elevii sau cu colegii.

£3$ Temă de reflecție

Încercați un moment de sinceritate, fără a vă atribui o vină și realizați un inventar al „greșelilor tipice” pe domeniile
indicate mai sus. Alcătuiți un fel de „memorie a intervențiilor” (cum a fost făcută corectarea, cum au acceptat elevii
intervenția, care au fost consecințele asupra activității ulterioare). Învățați și elevii să-și întocmească o astfel de
evidență.

„Așa zisele erori ale copiilor sunt altceva, sunt creații autonome de care ei se servesc pentru a asimila o
realitate necunoscută lor.”(G. Rodari)
De exemplu, dintr-un singur cuvânt se pot inventa noi concepte sau se pot crea povestiri. „Automobilul” poate
deveni „optomobil” (o mașină cu opt roți) sau „autonobil” (mașină pentru prinți și prințese). Există așadar „greșeli
creative”, trebuie doar să avem abilitatea de a le transforma în niște „aliați”.Totul trebuie să izvorască din schimbarea
mentalităților, a prejudecăților, a atitudinilor noastre față de eroare.

Aplicații
Identificați cel puțin zece avantaje ale unei atitudini pozitive față de eroare.
Capitolul 4: Interrelaționare si socializare în
clasa simultană

. Interacțiuni în sala de clasă - noi perspective

Adesea sala de clasă a fost privită ca o „cutie neagră” pentru că de îndată ce se închide ușa și începe lecția,
nimeni din afara clasei nu știe ce se întâmplă înăuntru, dar paradoxal, uneori nici noi, cadrele didactice, nu știm
mai mult, nu suntem perfect conștienți de ceea ce face procesul instructiv-educativ mai activ, mai articulat și mai
eficient pentru elevii noștri.
Citiți scrisoarea de mai jos și răspunsurile primite, încercând să descoperiți noi perspective ale interacțiu nilor în
sala de clasă.

Domnule Redactor,
Lucrez într-o școală cu clase simultane și sunt singurul profesor calificat de matematică. Clasele a V-a și a Vl-a împreună și a VlI-a
și a VlII-a, sunt totuși destul de numeroase, cam 30 de copii în fiecare. Nu numai că elevii sunt de clase diferite, dar la aceeași clasă
sunt de niveluri diferite. Directorul nu mă lasă să despart clasele, pentru că nu are cum să măplătească pentru oreleîn plus; oricum,
nici elevii nu prea potsă rămână în afara programului școlar pentru că locuiesc departe și iarna se întunecă repede. Mă grăbesc să
predau fiecărui grup /clasă ca să acopăr programa.
Nu știu cum să organizez grupurile ca să evit pe de o parte plictiseala pentru cei care aud același lucru ca și anul trecut și să nu
irosesc timpul; abia am timp să verific înțelegerea celor predate la nivel minim. Îmi pare însă rău că sunt câțiva elevi cu aptitudini
deosebite, cu care nu am timp să lucrez în plus.
V-aș fi foarte recunoscător dacă dvs. și cititorii revistei m-ar putea ajuta cu un sfat.
Cu stimă,
Ion Gheorghe

Răspunsuri sosite pe adresa redacției:

„Domnule Gheorghe,
Și eu predau într-o școală cu clase