Aprobată prin Ordinul

nr. 05 din 06 ianuarie2012

INSTRUCŢIUNEA
privind organizarea procesului educaţional şi aplicarea curriculumului modernizat
pentru clasele I-IV în condiţiile activităţii simultane

1. Particularităţile procesului educaţional

în învăţămîntul simultan
În Republica Moldova, în majoritatea raioanelor există necesitatea de a organiza
clase cu predarea în regim simultan. Numărul mic de locuitori determină şi numărul mic
de copii cu vârstă şcolară. Clase cu învăţământ simultan funcţionează, în special, la
nivelul învăţământului primar.
Predarea simultană există în învăţământ de foarte mulţi ani. În acest domeniu, în multe
ţări ale lumii, s-a acumulat o experienţă bogată.
Predarea simultană în învăţământul primar înseamnă lucru concomitent cu două, trei
sau patru clase, în funcţie de numărul elevilor. Cu toate acestea, cadrele didactice
trebuie să ţină seama de specificul fiecărei clase. În cadrul predării simultane se
împletesc două categorii de activităţi,lucrul direct cu o clasă de elevi şi activitatea
independentă. Alternarea acestora reprezintă specificul muncii simultane. Acest specific
se manifestă în alcătuirea orarului, în proiectarea de lungă durată şi
de scurtă durată.
Cadrele didactice care lucrează în condiţii de predare simultană la mai multe clase
sunt obligate să parcurgă curriculumul şcolar la fiecare disciplină şi la fiecare clasă.
Deşi lucrează cu mai puţini copii, cadrul didactic care predă în condiţii simultane
depune eforturi mai mari în conceperea lecţiilor, în pregătirea lor, în dirijarea procesului
de predare - învăţare-evaluare.
Trebuie să recunoaştem că elevii din aceste localităţi mici şi izolate, care învaţă în
condiţii simultane, vin la şcoală cu un nivel intelectual scăzut, stăpânesc puţine
cuvinte,de aceea comunică, de obicei, cu greutate,nu au formate deprinderi elementare
etc. Sub aspectul formării şi al educării acestor copii, majoritatea sarcinilor revin şcolii.
În şcolile unde funcţionează clase cu predare simultană procesul educaţional se
realizează după acelaşi plan de învăţămînt şi curriculum şcolar pentru clasele I-IV.
Specificul muncii în astfel de clase, care constă în alternarea activităţii directe cu
elevii unei clase cu activitatea individuală a elevilor celeilalte clase şi în faptul că timpul
rezervat realizării sarcinilor didactice este acelaşi ca în cadrul activităţii cu o singură
clasă, impun o atentă dozare a timpului şi o eficientă proiectare a orelor de curs în
scopul realizării obiectivelor educaţionale şi asigurării caracterului unitar al fiecărei
lecţii. Totodată, trebuie să se asigure un echilibru între activitatea directă şi munca
independentă, alternarea acestor forme fiind realizată pe faze sau etape de lucru, avîndu-
se permanent grijă de selectarea şi dozarea temelor pentru activitatea independentă, ce
va face posibilă îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse.

1
 Activitatea didactică simultană la două, trei sau patru clase prezintă o serie de
particularităţi cu implicaţii speciale în pregătirea învăţătorului pentru lecţii:
• ritmul mai alert de muncă decît la lecţia obişnuită datorită faptului că
învăţătorul acordă numai o parte din timp pentru activitatea desfăşurată
nemijlocit cu elevii în cadrul aceleiaşi sarcini impuse de programa
curriculară dictează o bună organizare a orei de clasă în ansamblu;
• lucrul concomitent cu două sau mai multe colective solicită din partea
cadrului didactic capacitatea de a-şi distribui atenţia pentru a urmări şi
pe elevii care au activităţi independente în timp ce desfăşoară o
activitate directă cu una dintre clase;
• necesitatea alegerii judicioase a temelor lucrărilor independente
efectuate în clasă sau acasă, a dozării materialului pentru clasele cu care
lucrează direct şi pentru selectarea materialului didactic obligă zilnic la
o temeinică pregătire ştiinţifică şi metodică;
• activitatea simultană cu elevii din clase diferite, care sînt diferenţiaţi şi sub
raportul vîrstei, al nivelului de pregătire şi de dezvoltare intelectuală, necesită căutări în
ceea ce priveşte exercitarea influenţei educative pentru integrarea colectivului clasei.
Dezavantajele întîlnite mai des în acest sistem de predare constau în:
• folosirea recreaţiilor pentru predare;
• nerespectarea ritmicităţii predării fiecărei discipline şcolare;
• lipsa dozării corespunzătoare a temelor pentru muncă independentă;
• interesul scăzut pentru controlul fiecărei sarcini didactice rezolvate
independent, ceea ce duce la o atitudine negativă a elevilor faţă de
temele primite;
• folosirea unor orare inflexibile, orare pe care cadrele didactice nu le pot
modifica din raţiuni didactice, deoarece, potrivit spuselor unor directori,
orarele nu se schimbă pe durata unui semestru;
• dotarea insuficientă a acestor şcoli cu mijloace de învăţământ şi
antrenarea sporadică a cadrelor didactice în confecţionarea materialului
didactic cu mijloace proprii.
Activitatea simultană prezintă însă unele avantaje:
• numărul mic de elevi dintr-o clasă oferă condiţii mai bune pentru
evaluarea nivelului de cunoştinţe al fiecăruia, urmărirea progresului
şcolar, formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă independentă,
ceea ce contribuie la preîntîmpinarea eşecului şcolar;
• învăţătorul reuşeşte să alcătuiască grupuri omogene pentru fiecare clasă.
• organizarea liberă a spaţiului clasei permite aplicarea diverselor
modalităţi de grupare a băncilor, fapt ce face posibilă separarea copiilor
pe clase cu un spaţiu relativ izolat.
Practica a demonstrat că învăţătorul care lucrează simultan cu două sau mai multe
clase poate obţine, în condiţiile unei bune organizări a procesului educaţional, aceleaşi
rezultate ca în cazul activităţii cu o singură clasă. Aceasta se sprijină pe faptul că
instruirea şi educaţia elevilor din astfel de clase se realizează în baza aceloraşi
2
principii pedagogice în procesul dezvoltării personalităţii, se parcurg aceleaşi etape,
se urmăreşte realizarea aceloraşi subcompetenţe, se aplică mai eficient metodele de
învăţare activă şi reciprocă.

2. Cuplarea claselor
Clasele cu predare simultană se instituie în condiţiile unui număr mic de
copii, în cazul cînd în 2 clase contingentul de elevi nu depăşeşte 25, în 3 clase -
13 elevi, în 4 clase - 9.
Cele mai frecvente sînt situaţiile cînd învăţătorul lucrează cu două clase; în
unităţile şcolare cu un singur post se lucrează simultan cu toate cele 4 clase -
situaţie întîlnită mai rar.
Practica pedagogică a atestat faptul că gruparea cea mai bună este aceea în care
sînt reunite clasa I cu clasa a III-a şi clasa a II-a cu a IV-a.
Raţiunea acestui mod de repartizare este următoarea:
 se oferă învăţătorului posibilitatea de a lucra cu aceiaşi elevi în anii următori
şi, implicit, cunoaşterea particularităţilor individuale ale acestora, condiţie
importantă în asigurarea succesului şcolar;
 conducerea aceluiaşi contingent de elevi timp de 4 ani întăreşte
responsabilitatea pentru pregătirea temeinică a elevilor încredinţaţi;
 oferă posibilitatea învăţătorului pentru îmbinarea mai armonioasă a activităţii
directe a învăţătorului cu cea independentă a elevilor, cei mari avînd deja
deprinderi de studiu individual.
Asocierea claselor consecutive (I-II, III-IV) nu se recomandă pentru că
prezintă unele
dezavantaje:
 învăţătorul întîmpină mari greutăţi în alternarea formelor de activitate (directă
şi indirectă) în clasele I şi a II-a, deoarece elevii nu au formate încă
deprinderile de muncă independentă, manifestă instabilitate psihomotorie,
neavînd capacitatea de a-şi concentra atenţia;
 există pericolul “nivelării” programelor celor două clase apropiate.
3. Alcătuirea orarului
Organizarea zilnică a activităţii pe baza unui orar bine chibzuit are o importanţă
hotărîtoare în realizarea sarcinilor complexe ale procesului de învăţămînt desfăşurat în
condiţii de activitate simultană.
Alcătuirea orarului pentru clasele simultane trebuie să găsească soluţii eficiente
următoarelor condiţii de bază:
 asigurarea cuplării unor obiecte care asigură posibilităţi optime de alternare a
muncii directe a învăţătorului cu munca independentă a elevilor;
 programarea optimă a orelor de limbă română şi matematică;
 respectarea curbei de efort a elevului în cadrul unei zile şi a unei săptămîni.
Cerinţele de mai sus îşi găsesc o bună rezolvare prin utilizarea orarului prelungit -
activitatea zilnică de 6 ore. Acest mod de lucru se recomandă datorită următoarelor
avantaje:
3
  asigură timp suficient pentru munca directă a învăţătorului cu clasa;
 creează posibilitatea de a acorda o importanţă majoră programării şi
desfăşurării orelor de limba română şi matematică, în cadrul cărora se
formează şi se consolidează cunoştinţe instrumentale şi deprinderi de muncă
intelectuală;
 admite găsirea şi utilizarea unor strategii mai variate pentru dezvoltarea
vorbirii şi activizarea vocabularului, domeniu în care se dovedesc deficitari
elevii ce lucrează în condiţii simultane;
 previne suprasolicitarea elevilor din cauza unor sarcini prea dificile sau prea
întinse în timp;
 permite folosirea în condiţii mai bune a activităţii diferenţiate cu elevii,
stimulînd capacităţile intelectuale ale celor cu ritm rapid de lucru şi înlăturînd
rămînerile în urmă pentru cei mai lenţi;
 creează condiţii pentru o mai justă evaluare a randamentului şcolar al elevilor
în vederea depistării şi înlăturării greşelilor şi lacunelor în cunoştinţe;
 asigură trecerea în orar, la început şi la sfîrşit de săptămînă, a unor obiecte cu
coeficient mai scăzut de oboseală;
 admite plasarea orelor care aparţin aceleiaşi discipline la intervale aproximativ
egale de timp în cursul unei săptămîni.
Datorită specificului lor, educaţia fizică şi educaţia muzicală, de regulă, nu se
cuplează cu alte discipline şcolare. Dacă pentru educaţia fizică nu există
alternativă, pentru educaţia muzicală se poate preveni pericolul nivelării
programelor şcolare la această disciplină prin cuplarea acestei discipline cu
educaţia plastică sau educaţia tehnologică.
Formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală şi a cunoştinţelor
instrumentale prin orele de limba română (maternă) şi matematică, impun respectarea
următoarelor cerinţe:
 limba română poate fi programată în aceeaşi oră în ambele clase, combinînd
optimal realizarea celor 4 deprinderi integratoare: înţelegere, vorbire, lectură şi scriere şi
alternînd activitatea directă cu cea independentă (individual, în perechi, în grup);
 limba română poate fi cuplată cu ştiinţele, iar cu matematica se programează
nu mai
tîrziu de ora a treia;
În instituţiile de învăţămînt cu predare în limbile naţionalităţilor
conlocuitoare cuplarea obiectelor de studiu se realizează similar cu situaţiile
prezentate anterior. În aceste şcoli limba română poate fi programată în acelaşi
timp la ambele clase, întrucît atenţia elevilor din clasa mai mică nu e distrasă de
lecţiile desfăşurate în limba maternă cu elevii celeilalte clase, pe de o parte, iar pe
de altă parte, manualele oferă posibilităţi de muncă independentă. În felul acesta şi
sarcina învăţătorului este mai uşurată, comunicînd cu elevii o oră întreagă numai
în limba română.
Pentru a asigura însuşirea calitativă a limbii materne şi a matematicii în cazul în
care învăţătorul lucrează cu trei sau patru clase, în practica şcolilor cu activitate
4
simultană s-a introdus organizarea programului de 5-6 ore pentru învăţător, creîndu - se
astfel posibilitatea ca acesta să lucreze nu numai simultan.
De aceea se impune ca în situaţia cînd se lucrează, spre exemplu, simultan cu
clasele I-III, respectiv, II-IV, cursurile să înceapă pentru cele două clase la ore diferite.
Elevii clasei I (respectiv a II-a) vor începe cursurile la orele 8, urmînd ca cei din clasa a
III-a (respectiv a IV-a) să înceapă cursurile la orele 9.
În această situaţie, în cadrul celor cinci ore de activitate zilnică a învăţătorului, în
prima şi respectiv ultima oră se va lucra cu o singură clasă.
În cazul în care condiţiile de spaţiu permit, activitatea zilnică a învăţătorului poate
fi planificată pe parcursul a 6 ore, cursurile menţionate începînd la 8, respectiv la orele
10. Se creează astfel posibilitatea activităţii cu o singură clasă (sau cu două clase în
şcolile cu un singur post) timp de două ore.
La alcătuirea orarului, învăţătorul va urmări ca în orele cînd se lucrează cu o
singură clasă (sau cu două clase, dacă lucrează simultan la 4 clase), să planifice
obiectele care solicită mai mult timp pentru îndrumarea directă, rămînînd ca în celelalte
ore să fie prevăzute obiecte care oferă posibilităţi mai variate de muncă independentă.
Durata orei de curs în condiţiile activităţii simultane este de 50 minute.

Notă: Pentru realizarea acestei condiţii este necesar de mărit durata recreaţiilor
în cadrul instituţiei pentru ca învăţătorul clasei respective să reuşească a prelungi
lecţia.

4. Planificarea activităţii didactice

Acţiunea de planificare a activităţii didactice se desfăşoară, în general, pe baza

aceloraşi reguli ca în situaţia cînd se lucrează cu o singură clasă, cerinţe noi fiind
impuse de particularităţile de învăţămînt în condiţii simultane: preocuparea principală a
învăţătorului este stabilirea modalităţilor de alternare a activităţii directe cu o clasă cu
activitatea independentă sau în grup a elevilor din cealaltă clasă.
Se recomandă ca proiectul de lungă durată să fie elaborat pe unităţi de timp - an,
semestru, săptămînă - şi în paralel pentru ambele clase. Proiectarea conţinuturilor
trebuie realizată într-o strînsă corelaţie cu orarul, ţinînd seama de dificultăţile pe care le
pot avea elevii claselor simultane în însuşirea materiei din fiecare modul/capitol şi a
cerinţelor programelor şi manualelor şcolare.
Atît planificarea semestrială, cît şi cea săptămînală se elaborează în paralel. Spre
exemplu, după ce s-a planificat matematica la o clasă, se vor întocmi apoi planificările
pentru disciplinele de la cealaltă clasă. În felul acesta, se evită cuplarea concomitentă a
lecţiilor care solicită un volum mare de lucru, ori nu permit o bună îmbinare a activităţii
directe şi independente.
Planificarea săptămînală apare ca o continuare, în detaliu, a planificării
semestriale; de la o săptămînă la alta, în funcţie de condiţiile parcurgerii materiei şi de
nivelul de pregătire a elevilor, se programează sarcini adecvate de muncă independentă

5
(individual, în perechi, în grup) şi se propun tehnici optime de evaluare în scopul
identificării unor metode de lucru pentru ridicarea randamentului şcolar.
Totodată, prin planificarea săptămînală se pot aduce unele îmbunătăţiri
planificării semestriale, propunînd o nouă îmbinare a tipurilor de lecţie desfăşurate
simultan - prin replanificarea unor teme, prin modificări în orar - cînd cuplarea făcută la
început de semestru nu mai corespunde unor condiţii de lucru; materialul didactic
planificat iniţial, dar neachiziţionat din motive întemeiate va fi propus spre înlocuire cu
altul adecvat.
Planificarea materiei la disciplinele cuplate în orar într-o oră determină
introducerea alternativă, în cadrul activităţii pentru fiecare clasă, a lecţiilor de tip diferit.

Se cunosc situaţii diferite de îmbinare a lecţiilor cu diferite sarcini didactice:

- cînd la ambele clase se proiectează lecţii de comunicare de noi cunoştinţe.

- cînd la o clasă este proiectată lecţie de comunicare de noi cunoştinţe, iar la a

doua lecţie de Fixare şi consolidare.

- cînd la ambele clase se proiectează lecţii de recapitulare şi sistematizare sau

se îmbină cu lecţia de verificare şi evaluare.

O astfel de modalitate permite o activitate directă mai îndelungată cu clasa, atunci

cînd volumul de cunoştinţe este mai mare sau accesibilitatea informaţiei este mai redusă
şi, totodată, se poate dirija munca independentă a clasei combinate în mod progresiv şi
diferenţiat.
Dacă uneori situaţia impune programarea în aceeaşi oră a unor lecţii de acelaşi
tip, se va căuta ca acestea să fie inegale sub raportul volumului informativ sau al
accesibilităţii lor, astfel ca una să aibă prioritate asupra celeilalte în bugetul de timp
rezervat activităţii directe cu fiecare colectiv de elevi.

5. Sugestii privind implementarea activă a demersului didactic-metodic al

lecţiei

Proiectul didactic al lecţiei, în condiţiile activităţii simultane, trebuie să fie

perfecţionat prin adaptarea noilor recomandări în designul lecţiei, punînd accent pe
finalităţi, acestea fiind determinate de realizarea obiectivelor operaţionale. La rîndul
său, obiectivele trebuie să aibă o structură integratoare (cunoştinţe, priceperi, deprinderi,
atitudini), fiind corelate activităţilor şi sarcinilor pe care le întreprind elevii. Mai puţin
se va pune accent pe inserţia în proiectul didactic al conţinutului ştiinţific.
Se va da o importanţă deosebită în partea introductivă a lecţiei, precizării
obiectivelor operaţionale, iar în partea fundamentală se va propune o utilizare adecvată
6
a unor etape ca: captarea atenţiei, reactualizarea cunoştinţelor, dirijarea învăţării,
intensificarea activităţilor de învăţare, evaluarea de bilanţ a lecţiei etc.
Înainte de întocmirea propriu-zisă a proiectului de lecţie, învăţătorul trebuie să-şi
facă un plan meditând asupra următoarelor:
 clasa cu care va lucra mai mult timp;
 tipurile de activităţi prin care se vor realiza obiectivele operaţionale propuse;
 metodele şi procedeele cele mai potrivite pentru desfăşurarea eficientă a
activităţilor directe şi independente.
Proiectul de lecţie pentru activitatea simultană are ca specific următoarele:
 întocmirea, în paralel, pe 2, 3 sau 4 coloane, corespunzător numărului de clase
cu
care se lucrează simultan;
 indicarea formei de activitate - frontală sau independentă (individuală, în
perechi, în
grup) - pentru fiecare etapă a lecţiei;
 selectarea şi realizarea sarcinilor pentru munca independentă a elevilor;
 precizarea timpului pentru fiecare activitate a elevilor desfăşurată cu
învăţătorul sau
independent;
 prezentarea, din motive de spaţiu, pe aceeaşi coloană, pentru fiecare clasă, atât
a evenimentului lecţiei cât şi a activităţilor şi operaţiilor susţinute de învăţător
şi elevi.
Anexele propuse - alături de alte modele prezentate în sursele existente la
subiectul dat - constituie doar orientări, pe baza cărora învăţătorul, pornind de la
experienţa personală şi combătând formalismul şi rutina, să fie preocupat de stimularea
creativităţii personale şi să se perfecţioneze în întocmirea unor proiecte didactice simple
şi realiste, care să se utilizeze în practică prin realizarea unor lecţii cu înalt randament
şcolar.

7
 6. Remunerarea muncii pedagogice în clasele cu predare simultană
Remunerarea muncii pedagogului se calculează din media de ore după planul de
învăţămînt pentru clasele respective plus 50% din numărul de ore calculat.
1. Clasele I şi a III-a:
20+22=42 42:2=21(media) 50%=10,5
Şarja didactică=31,5 ore

2. Clasele a II-a şi a IV-a:

22+23=45 45:2=22,5 (media) 50%=11,25
Şarja didactică=33,75 ore
3. Clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a:
20+22+22+23=87 87:4=21,75 50%=10,87
Şarja didactică=32,62 ore
Notă: Numărul de ore se stabileşte în baza planului de învăţămînt aprobat anual

8
 Anexa 1
ORAR
pentru activitatea simultană cu clasele I şi a III-a

Ziua Lecţia Clasa I Clasa a III-a

Luni 1 Limba română -
2 Limba română -
3 Opţional Limba română
4 Ed. muzicală Ed. muzicală
5 - Matematica
- Limba română

Marţi 1 Limba română -

2 Matematica Opţional
3 Limba română Limba străină
4 Educaţia plastică Educaţia plastică
5 Matematica
6 - Limba română
Miercuri 1 Matematica -
2 Limba română -
3 Ed. fizică Ed. fizică
4 Opţional Matematica
5 - Limba română
6 Limba română

Joi 1 Limba română -

2 Limba română Opţional
3 Matematica Limba străină
4 Ed. tehnologica Ed. tehnologica
5 - Matematica
6 Limba română

Vineri 1 Limba română -

2 Matematica
3 Ed. fizică Ed. fizică
4 Ed. moral-spirituală Ed. moral-spirituală
5 Limba română
6 Ştiinţe
Total 20 ore 22 ore

9
 Anexa 2
ORAR
pentru activitatea simultană cu clasele II şi a IV-a

Ziua Lecţia Clasa a II-a Clasa a IV-a

Luni 1 Limba română -
2 Matematica Limba străină
3 Ed. plastică Ed. plastică
4 Opţional Opţional
5 Limba străină Matematica
6 - Limba română

Marţi 1 Matematica -
2 Limba română Limba română
3 Ştiinţe Ştiinţe
4 Ed. fizică Ed. fizică
5 - Matematica
6 - Limba română

Miercuri 1 Limba română -

2 Limba română
3 Matematica Opţional
4 Ed. tehnologică Ed. tehnologică
5 Limba străină Matematica
6 - Limba română

Joi 1 Limba română -

2 Limba română Limba străină
3 Opţional Limba română
4 Ed. moral-spirituală Ed. moral-spirituală
5 Matematica
6 Istoria

Vineri 1 Limba română -

2 Matematica -
3 Ed. fizică Ed. fizică
4 Ed. muzicală Ed. muzicală
5 Limba română
6 Limba română
Total 22 ore 23 ore

10
 Anexa 3
ORAR
pentru activitatea simultană cu clasele I, a II-a, a III-a şi a IV-a

Ziua Lecţia Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

Luni 1 Matematica - Matematica -
2 Limba română Limba română -
3 Ed.tehnologică Ed.tehnologică Ed.tehnologică Ed.tehnologică
4 Opţional Ştiinţe Opţional Ştiinţe
5 - Matematica Matematica
6 - Limba română Limba română
Limba română Istoria
Marţi 1 Limba română - Limba română -
2 Limba română Limba română -
3 Matematica Limba străină Matematica Limba străină
4 Ed. fizică Ed. fizică Ed. fizică Ed. fizică
5 Ed. moral – spirit. Ed. moral – spirit Ed. moral – spirit. Ed. moral – spirit.
6 Matematica Matematica
Limba română Limba română
Miercur 1 Matematica - Matematica -
i 2 Limba română - Limba română -
3 Limba română Limba română Limba română
4 Ed. muzicală Ed. muzicală Ed. muzicală Ed. muzicală
5 Limba română Limba străină Limba română
6 Limba română Limba română
Matematica Matematica

Joi 1 Limba română - Limba română -

2 Limba română - Limba română -
3 Opţional Opţional Ştiinţe Opţional
4 Ed. plastică Ed. plastică Ed. plastică Ed. plastică
5 Matematica Matematica
6 Limba română Limba română

Vineri 1 Matematica Opţional Matematica Opţional

2 Limba română Limba străină Opţional Limba străină
3 Ed. fizică Ed. fizică Ed. fizică Ed. fizică
4 Limba română Limba străină Limba română
5
6

Total 20 ore 22 ore 22ore 23 ore

11
 STRATEGII DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
PENTRU REALIZAREA DEMERSULUI DIDACTIC

• Expunere • Activităţi în cooperare (perechi, grup)

• Conversaţie
• Demonstraţie ilustrativă
• Demonstraţie practică
• Observare dirijată
• Experienţe (încercări)
• Algoritmizare
• Modelare
• Experimentare
• Activităţi practice
• Descoperire dirijată
• Instruirea programată
• Exerciţii
• Aplicaţii
• Informare independentă
• Informare de conexiune inversă
• Activităţi de destindere

12
 Anexa 5a
STRUCTURA ORIENTATIVĂ A LECŢIEI SIMULTANE
Alternarea activităţii directe a învăţătorului la o clasă cu activitatea
independentă (individuală, în perechi, în grup) a elevilor celeilalte clase; asigurarea
caracterului unitar al lecţiei.(modele)

CAZUL 1
Clasa II Clasa a IV-a
Timpul afectat
Tipul lecţiei: acumularea noilor cunoştinţe

Evocare ● Activitate ● Activitate directă (verificarea

10 min. independentă (verificarea temei de acasă şi îndrumări pentru
cunoştinţelor/abilităţilor munca independentă).
anterioare sau pregătire
pentru lecţia nouă).

● Activitate directă ● Activitate independentă (exerciţii

Realizarea (predarea-învăţarea noului şi lucrări pentru verificarea, repetarea,
sensului material). investigarea unor cunoştinţe/abilităţi).
20 min.

● Activitate ● Activitate directă (predarea-

Reflecţie independentă (fixarea, învăţarea noului material)
15 min. consolidarea
cunoştinţelor/abilităţilor
acumulate).

Extensie ● Activitate directă ● Activitate independentă (exerciţii

5 min. (verificarea temei pentru fixarea şi consolidarea noilor
independente şi cunoştinţe/abilităţi).
repetarea/consolidarea
cunoştinţelor receptate).

Total *Activitate directă 25 min.

25 min.
*Activitate independentă
25 min. 25 min.

13

CAZUL 2
Clasa I
Timpul afectat
Tipul lecţiei: acumularea
noilor cunoştinţe
Evocare ● Activitate
10 min. independentă (ex. de
verificare, consolidare a
cunoştinţelor anterioare
sau de investigare a
cunoştinţelor/abilităţilor).
Anexa 5b
Clasa a III-a
- formare de priceperi şi
deprinderi
- verificare sau recapitulare
● Activitate directă
(actualizarea
cunoştinţelor/abilităţilor
necesare pentru efectuarea
temei independente).

Realizarea ● Activitate directă ● Activitate independentă

sensului (predare-învăţare a noului (exerciţii de aplicare a
15-20 min. material). cunoştinţelor anterioare).

Reflecţie ● Activitate ● Activitate directă

15-20 min. independentă (ex. pentru
fixarea, consolidarea
cunoştinţelor/abilităţilor
Extensie dobîndite).
(uneori)
10 min. ● Activitate directă
(verificarea temei
independente şi a gradului
de însuşire a noului
material).
(verificarea lucrărilor
efectuate independent şi a
cunoştinţelor/abilităţilor
anterioare).
● Activitate independentă
(exerciţii pentru fixarea şi
consolidarea noilor
cunoştinţe/abilităţi).

Total *Activitate directă 20-25 min.

25-30 min.
*Activitate independentă
20-25 min. 25-30 min.

14
 Anexa 5c
CAZUL 3
Clasa a II-a Clasa a IV-a
Timpul afectat
Tipul lecţiei: recapitulare - evaluare
sau sistematizare

Evocare ● Activitate ● Activitate directă

10 min. independentă (verificarea (îndrumări pentru lucrarea
şi recapitularea independentă de control).
cunoştinţelor/abilităţilor
anterioare).
● Activitate independentă
Realizarea ● Activitate directă (exerciţii şi lucrări pentru
sensului (repetarea şi sistematizarea verificarea achiziţiilor
20-25 min. cunoştinţelor/abilităţilor). anterioare).

● Activitate ● Activitate directă

Reflecţie independentă (exerciţii de (verificarea şi aprecierea
15-20 min. consolidare a lucrărilor).
cunoştinţelor/abilităţilor
repetate sau verificate).

Extensie
5 min.

Total *Activitate directă 20-25 min.

25-30 min.
*Activitate independentă
20-25 min. 25-30 min.

15
 Anexa 6
PROIECT DE LECTIE
( schemă orientativă )
INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÎNT: INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÎNT:
CLASA a II-a CLASA a IV -a
DATA : DATA :
INVATATOR: INVATATOR:
ARIA CURRICULARA: ARIA CURRICULARA:
DISCIPLINA: DISCIPLINA:
SUBIECTUL LECTIEI: SUBIECTUL LECTIEI:
TIPUL LECTIEI: TIPUL LECTIEI:
SUBCOMPETENTE: SUBCOMPETENTE:

OBIECTIVE OPERATIONALE: OBIECTIVE OPERATIONALE:

La finele lecţiei, elevul va fi capabil: La finele lecţiei,elevul va fi capabil:
O1 O1
O2 O2
O3 O3
O4 O4
O5
STRATEGII DIDACTICE: STRATEGII DIDACTICE:

Metode si procedee: Metode si procedee:

Materiale si mijloace: Materiale si mijloace:

Forme de organizare: Forme de organizare:

Forme de evaluare: Forme de evaluare:

Resurse: Resurse:
a)temporale:50 min. a)temporale:50 min.
b)umane:___elevi, invatatorul b)umane:___elevi, învăţătorul
c)spaţiale: sala de clasa c)spaţiale: sala de clasa

BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE:

Valentina Gaiciuc, 23 33 83

16
 Anexa 7
PROIECT DE LECȚIE
(Gimnaziul Podgoreni, r. Orhei)
SCOALA :Gimnaziul Podgoreni SCOALA :Gimnaziul Podgoreni
CLASA :a II-a CLASA :a IV-a
DATA : DATA :
INVATATOR:TaisiaMargin INVATATOR:TaisiaMargin
ARIA CURRICULARA:Matematica si ARIA CURRICULARA:Matematica si
Stiinte Stiinte
DISCIPLINA:Stiinte DISCIPLINA:Stiinte
SUBIECTUL LECTIEI:Partile plantei SUBIECTUL LECTIEI:Etapele de viata ale
omului
TIPUL LECTIEI: transmitere si insusire de TIPUL LECTIEI: comunicare a cunostintelor
noi cunostinte noi

SUBCOMPETENTE: SUBCOMPETENTE:
2.6 Descrierea partilor componente ale Achizitionarea si utilizarea in
unei plante comunicarea stiintifica a termenelor-
cheie:copilaria,adolescenta,tineretea,
maturitatea,batrinetea

OBIECTIVE OPERATIONALE: OBIECTIVE OPERATIONALE:

La finele lectiei,elevul va fi capabil:
a)Obiective cognitive
O1-sa enumere partile componente ale unei
plantei;
O2-sa recunoascapartile componente ale
plantelor de pe planse, desene, imagini;
O3-sa enumere diferitetipuri de radacini,
tulpini, frunze, flori;
O4-sa evidentiezerolulfiecareiparti a plantei;
La finele lectiei,elevul va fi capabil:
a)Obiective cognitive
O1.- sa distinga etapele de viata ale
omului;
O2.-sa descrie perioada lui de viata;
O3.- sa compare si sa comenteze
imagini cu etapele de viata ale omului;
O4.- sa enumere activitatile principale
pe care le desfasoara omul in diferite etape
ale omului;
O5.-sa aplice corect cunostintele in
situatii practice;

b) Obiective psihomotorii b) Obiective psihomotorii

OPm.-sa adopte o pozitie corecta in banca in OPm.-sa adopte o pozitie corecta in banca in
timpul scrisului; timpul scrisului;

c) Obiective afective c) Obiective afective

OA.-sa manifeste spirit de colaborare in lucrul OA.-sa participe cu interes la lectie;
pe grupe OA-sasustina opinii propii apreciind la justa
OA-sa manifeste interes activ pentru valoare si alte opinii
realizarea sarcinilor
STRATEGII DIDACTICE: STRATEGII DIDACTICE:

17
Metode si procedee: Metode si procedee:
M1-conversatie; M1-conversatie;
M2-explicatia; M2-explicatia;
M3-problematizarea; M3-problematizarea;
M4- observatia; M4- observatia;
M5- exercitiul; M5- exercitiul;

Materiale si mijloace: Materiale si mijloace:

m 1-ghicitori m1-aritmogrif,
m2-plante m2-manual,
m 3-imagini m3-caiete,
m 4- frunze,petale,seminte m4-fise,
m 5- fise m5-panou
m 6- puzzel

Forme de organizare: frontal ; Forme de organizare: frontal ;

individual ; in echipa; individual ;lucru in perechi;
Forme de evaluare:orala,scrisa,autoevalua- Forme de evaluare:orala,scrisa,autoeva-
re,observatia sistematica luare,observatia sistematica

Resurse: Resurse:
a)temporale:50 min. a)temporale:50 min.
b)umane:___elevi,invatatorul b)umane:___elevi,invatatorul
c)spatiale:sala de clasa c)spatiale:sala de clasa

BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE:
a)oficiale:Curriculum scolar. a)oficiale:Curriculum scolar.
b)metodico-didactice:stiinte ghid pentru b)metodico-didactice:stiinte ghid pentru
invatatori si parinti clasa II invatatori si parinti clasa IV

18
 MOMENTELE OB. DURATA ELEMENTE DE CONŢINUT(II) ELEMENTE DE CONŢINUT(IV) RESURE EVALUARE
LECŢIEI OP.
Voi crea cadrul propice Pregătirea sălii de clasă în vederea
Evocare 2’ desfăşurării în bune condiţii a desfăşurării lecţiei. Pregătirea
procesului educational. Voi materialului didactic necesar lecţiei.
asigura ordinea şi disciplina prin
cerinţe verbale. Imi voi pregăti Verificarea temei calitativ si
materialele necesare. cantitativ.

. M1 evaluarea
A. D. A. I. Se realizează cu ajutorul unui m1 raspunsuri-lor
Verificarea lecţiei:Plante şi scurt rebus iar pe partea verticală –
5’ animale întâlnite la câmpie: mijloc se află titlul lecţiei-Viata
Ce fel de formă de relief este (anexa 1). M1 scrisa
câmpia? Se verifica completarea
Ce plante se cultivă la câmpie? aritmogrifului frontal . orala
Ce animale trăiesc în zona de M2
câmpie? M2
m1
5’

M1
A. I. A. D.
Copiii vor fi impartiti in patru Se anunta tema lectiei si se
Realizarea O1 grupe. enumera obiectivele. Se spune că M2
Voi împărţi fiecărei grupe câte o azi vor învăţa mai multe despre om
sensului
frunză pe care este scrisă câte o şi în special despre ciclurile vieţii
2’ ghicitoare despre plante. ( anexa 1 ale omului. Se pun întrebări despe
O1 )Copiii scriu pe ce înţeleg ei prin ciclul vieţii şi
frunzuliteraspunsul la ghicitoare. dacă se aseamănă cu un drum m4
O2 pracurs de om
A. D. Se scrie data si titlul lectiei la tabla chestionarea
20’ Astăzi, vom învăţa despre părţile si in caiete. orala
componente ale plantei si rolul m2

19
 fiecăreia. A.I. m3 evaluarea
O2 Se scrie data si titlul lectiei la Li se cere copiilor individual, timp M1 raspunsuri-
tabla si in caiete. de 5 minute să scrie tot ceea ce ştiu M2 lor
despre om sub forma unui scurt M3
O3 A. I. eseu,despre activitătile sale, despre M4
O3 organismul său,despre ceea ce îl
Se afiseaza la tabla o plansa cu deosebeşte de celelalte
O4 diferite plante. vieţuitoare.Sefoloseste
Copiii denumesc aceste plante. metodaTehnica Gândiţi/Lucraţiîn
A. D. perechi/Comunicaţi. După aceasta scrisa
Se prezinta o planta naturala.Se se discută în perechi ceea ce au
observa notat. Cu răspunsurile copiilor se
radacina,tulpina,frunzele,florile. face un ciorchine la tablă. Elevii îl
Cum este rădăcina? scriu şi ei în caiete.
A. I.
Se explica copiilor faptul ca Elevii vor observa şi vor compara M4
rădăcina are rolul de a fixa planta M5
în perechi fotografii personale
in pamant si de a extrage apa şi m2 evaluarea
O4 sărurile minerale din pământ. reprezentând diferite etape din viaţa m3 raspunsuri-lor
Se arata copiilor diverse imagini m4
lor.
cu plante care au tipuri diferite de
radacini.(firoasa,tarus,ramuroasa) În urma observaţiilor realizate se corectarea
Observaţi tulpina! fiselor
concluzionează că perioadele de
Se secţionează şi se observă că
tulpina are în interior o măduvă. creştere şi dezvoltare fizică şi
Li se explică copiilor că tulpina
psihică de la naştere şi până la
are rolul de susţine frunzele,
florile şi fructele şi duce apa şi moarte alcătuiesc ciclul de viaţă al
substanţele naturale către frunze.
unui om.
Ce alte tipuri de tulpini mai
O5 cunoaşteţi ? Etapele prin care trece organismul
O6 Se arata imagini cu diferite tipuri
unam într-un ciclulde viaţă sunt:
de tulpini:
subpământene( cartofi ),  Copilăria

20
 acvatice( nufăr ).  Adolescenţa
m2
Cum sunt frunzele? Ce formă  Tinereţea m3
au? Ce culoare au?Ce rol au?  Maturitatea
Frunza e socotită „Bucătăria
plantei”. Aici se prepară hrana  Bătrâneţea
necesară plantei pentru a se - Voi în ce etapă a vieţii vă aflaţi?
dezvolta. pregătesc hrana plantei ;
O1 în urma acestui proces se elimină - Dar fraţii / surorile voastre?
oxigenul necesar vieţii. Tot prin - Dar părinţii voştri?
frunze planta respiră şi transpiră
O5 (elimină apa care nu îi mai este - Dar bunicii voştri?
necesară).
Frunzele au diferite forme şi
mărimi: crestate (stejar, viţa de corectarea
vie), ovale (salcâm), sub formă de fiselor
ace (brad).
Reflecția Ce rol au florile ?
10’ Florile ajută la înmulţirea plantei M1 corectarea
, din ele se formează fructele. M2 fiselor
Florile au de asemenea forme şi
culori diferite. M1
Se arata copiilor diverse imagini M2
cu flori.
Ce rol au fructele ?
Fructele adăpostesc seminţele. m4

Ce rol au seminţele ?
Semintele ajută la înmulţirea
plantei
.(anexa 2)
Completarea exercitiului
empatic(anexa8) A. D.
A. I. În cadrul acestei etape se lucrează M1

21
 Copiii primesc cate o fise de
munca independenta. (anexa 3)
Se face corectarea fisei.
Lucru pe grupe
Fiecare grupa primeste un
puzzel,copiii trebuie sa aseze
piesele puzze-lui pentru a obtine o
planta.
a) Copiii denumesc plantele
obtinute in urma
rezolvariipuzze-lui.
b) Caracterizarea plantei prin
5’ 2-3 enunturi.,completarea
tabelelor propuse( anexele 4-
6) (in pereche)
A.D.
Solicit elevii să realizeze
ciorchinele cu tema ,, Părţi
componente ale plantei
Împart fişele de lucru, explic
sarcinile şi cer elevilor să rezolve
potrivit sarcinilor.
1’ (anexa 7)
Se vor fac aprecieri colective si
individuale privind modul de
Tema pentru acasa participare in timpul activitatii.
Crearea ghicitorilor despre
plante sau despre partile
acestora
Ex. Valentina Gaiciuc, 23 33 83
cu manulalul şi frontal. Se citeşte M2
lecţia din manual şi în paralel se
notează în tabelul realizat la tablă şi
în caiete „Ştiu/Vreau să ştiu/Am m5
învăţat.” Înainte de a se citi lecţia
se completează cu elevii coloana
Ştiu. În timp ce se citeşte lecţia se m5
completează şi coloana Am învăţat m6
cu noile cunoştinţe. După ce s-a
terminat de citit lecţia în curs de M1
cinci minute se lasă elevii să noteze
în coloana „Vreau să ştiu ”ce ar mai
dori să afle despre om. M1
A.I.
Se va aplica testul de evaluare
formativă nr. 2 din cadrul M1
cercetării. (Anexa 2 ) M2
Se vor fac aprecieri colective si
individuale privind modul de
participare in timpul activitatii
Completarea portofoliului cu fişe
conţinând date despre nota primită
la naştere, înălţimea şi masa
corporală la diferite vârste, grupa
sanguină, bolile de care a suferit;
22
 Proiect didactic
Aliona AFTENE Învăţătoare, grad didactic I, master în ştiinţe ale educaţiei,
director adjunct la clasele primare, Liceul Teoretic „P. Erhan”, s. Tănătari, r. Căuşeni.
Clasa: a II-a – IV-a
Disciplina: Ştiinţe
Matematica
Modulul: Omul – fiinţă biologică
Operaţii aritmetice în concentrul 0-100
Subiectul: Ştiinţe: „Dinţii şi igiena dentară”
Matematica: „ Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin”
Tipul lecţiei: integrată
Subcompetenţe:
- Explorarea pe bază de imagini, de planşe, demularea componentelor organismului uman;
- Adoptarea de reguli şi respectarea acestora pentru menţinerea unui corp armonios;
- Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora;
- Formularea problemei pornind de la tematică.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil:
a) Din domeniul cognitiv:
OC1 – să scrie numere naturale mai mici decât o mie;
OC2 – să rezolve din manual problema cu date numerice care presupun cel mult 2 operaţii;
OC3 – să stabilească conexiuni în baza jocului didactic;
OC4 – să enumere tipurile de dinţi în baza imaginii din manual;
b) Din domeniul psihomotor:
OP5 – să demonstreze pe mulaj componentele cavităţii bucale;
OP6 – să îndepărteze resturile alimentare cu ajutorul aţei dentare;
OP7 – să deosebească mulajele merelor, alcătuind o problemă de comparare prin scădere;
c) Din domeniul afectiv:
OA8 – să elaboreze un cod de reguli referitoare la protecţia dinţilor;
OA9 – să pledeze pentru un mod de alimentaţie sănătos cu fructe şi legume.
Tehnologii didactice:
a) Metode şi procedee: exerciţiul didactic, metoda analizei, metoda comparaţiei, algoritmul 1,
metoda insuficienţei informaţionale, demonstrarea, înscriere spaţială, jocul didactic,
generalizarea, metoda corespondenţei, lucrul cu manualul, situaţie de problemă, explicaţia.
b) Material didactic: manualul: „Matematica”, clasa II, „Ştiinţe” clasa IV, mulaje ale fructelor,
mulaje ale legumelor, coş din lozie, postere cu însărcinări, copaci decupaţi, exerciţii
decupate, vagonul nr. 1, 2, 3, 4, periuţă de dinţi, aţa dentară, planta medicinală – muşeţelul,
mulajul cavităţii bucale.
c) Forme de activitate: individuală, în grup, în perechi.
Tipuri de evaluare: evaluare frontală, evaluare orală.
Scenariul lecţiei:
Secvenţele T Ob. Metode M E
lecţiei min ijl v
oa a
ce l
Activitatea învăţătorului şi a elevului
u
a
r
e
23
Organizarea 11 Organizarea clasei în coloană câte 2 elevi (în Transfer
clasei coridor). în alte
Vine trenul din oraş domenii
Plin este cu copilaşi
Trenule, în clasa mea-i
Ştiinţa şi matematica.
Elevii, cântând, intră în clasă, aranjându-se în
faţa clasei.
Dragi fetiţe şi băieţi
Ce-aţi călătorit cu trenul Demon-
11 Coşul trebuie umplut strare
Coş din
lozie
Cu legume de tot felul
Ia, şi fructe cumpăraţi,
Reactualizare Dar degeaba nu se poate
a Pentru asta descurcaţi
cunoştinţelor Sarcinile toate-toate.
şi a După ce învăţătoarea a captat atenţia elevilor, ei
capacităţilor rămân în faţa clasei, dar primind sarcina
diferenţiat:
clasa II – pentru matematică;
Mula
clasa IV – pentru ştiinţe;
jele
Pe tablă sunt prinse sus, într-o linie dreaptă,
fructelor,
mulajele legumelor. Învăţătorul ia un fruct şi
legumelor
citeşte fişa cu sarcina:
Fructul are-o însărcinare
Mulajul
O, exerciţii circulare
Portoca-
Sume şi diferenţe să aflaţi
lei
Circular să le-aranjaţi (clasa II)
Voi cuvinte o să primiţi
Schema bine potriviţi. (clasa IV)
31 O1 Macrogrupul clasei II Macrogrupul clasei IV Exerciţii
Exerciţii
300+600 gura; circulare
decupate
900-100 stomac;
800-200 esofag; Înscriere
Cuvinte
600-500 anus; spaţială
decupate
100+400 intestin gros;
500-300 intestin subţire;
700-400
Elevii schimbă locul adezivelor pentru a le
aranja în lanţ.
Învăţătorul evaluează lucrul în grup, asigurându-
21 se că nu s-a comis nici o eroare. Orală
El atenţionează elevii prin versurile:
După numărul din piept
Ecuson
Care-i locul la bilet
în piept
Iute îţi găseşti vagonul
cu număr
Şi rapid ocupă-ţi locul
natural
Timpul nu-i când de pierdut
Coşul trebuie împlut.
Conform numărului de pe ecuson elevii îşi ocupă
locul în:
grupul I: de la 0 până la 20; Regru-
11 grupul II: de la 20 până la 50; pare
grupul III: de la 50 până la 70;
grupul IV: de la 70 până la 100.
Iarna, iarna bate-n uşi
Mulajul
Îmbrăcaţi căciuli, mănuşi!
lămâei
Vremea trece şi e bine
Să sădeşti un pom ca mine

24
 Ce e scris să cercetaţi.
Şi-n căldare să plantaţi!
Elevii cercetează elementele de pe pomi, apoi Pahare
determină cuvântul generalizator scris pe căldare
41 (pahar de o singură folosinţă). Învăţătorul Copaci
ghidează activitatea elevilor. decupaţi
Poster pe căldare: Cerculeţe pe pom câte trei Generali
Vitamine A, B, C. zarea
Numere impare 19, 7, 95. Cerculeţe
Predarea –
O3 Organe de digestie gură, stomac, intestin. Jocul decupate
învăţarea Numere consecutive 49, 50, 51. didactic
materiei noi Elementele principale proteine, glucide, lipide
Numere cu cifre identice 33, 77, 88.
Activitatea este finisată în acelaş timp de toţi Frontală
elevii, când toţi pomii sunt puşi în căldăruşa lor.
Învăţătorul ia un fruct de pe tablă şi citeşte
21 versurile: Mulajul
Uite-o piersică culeg piersicii
Şi încep să înţeleg
Ascultaţi cu-atenţie mare
Care-i subiectul lecţiei oare?
Învăţătorul anunţă subiectul lecţiei scris pe tablă
şi obiectivele pentru fiecară clasă.
Ca în coş să pun banana Mulajul
Acest fruct vă îndeamnă bananei
S-aranjaţi voi binişor
Numerele-n stâlpişor
Cei mai mari cu mult elan
Să lucreze-n manual.
Consolidarea Iar în caieţel curat
materiei la Data scrieţi neapărat! Exerci
nivel de Calculează. Scrie semnificaţia numerelor ţiul Mulajul
reproducere 51
O1 25+23=48 < 11+47=58 8 – tăietori; didactic cavităţii Evaluez
44+34=78 < 25+24=79 4 – colţi; bucale oral
O4 85-23=62 = 99-37=62 20 – colţi; Metoda
88-52=36 < 67- 4=63 32 – dinţi. 2 culori
Elevii calculează exerciţiile în stâlpişor.
Evaluând frontal activitatea lor, se completează
la tablă răspunsurile exerciţiilor.
Pentru elevii cu un nivel mai scăzut de asimilare
a materiei se propune să compare numerele Mulajul
(rezultatele exerciţiilor). rodiei
Încă o rodie delicioasă
Şi îţi spune cam sfioasă:
„Du săgeata unde vine,
Legătura fă-o bine.”
31 O1 Stabiliţi legăturile între cele două coloane. Metoda
O9 Clasa II Clasa IV corespon- Auto-
Consolidarea 18+4+2 93 sfâşie şi taie hrana tăietorii denţei evaluare
materiei şi 70-10-40 24 mestecă hrana colţi
formarea 40+43+10 20 muşcă şi feliază hrana măsele
capacităţilor În acelaş timp, elevii clasei a II-a stabilesc
la nivel legătura la matematică, iar elevii clasei a IV-a
productiv stabilesc legătura la ştiinţe (învăţătorul
21 evaluează). Învăţătorul culege de pe tablă o altă Mulajul
legumă, citind de pe fişă: morco
Morcovul îmi spune mie: vului
Cheltuit-aţi energie,
Că aţi obosit un pic

25
 Ne mişcăm amic cu amic.
Se organizează cu elevii minuta fizică.
Învăţătorul culege următoarea legumă ce trebuie Mulajul
pusă în coş, citind de pe fişă: dovlea-
Un dovleac mai jos s-a dat cului
Cu un item v-a însărcinat
Acest item ideal Lucrul cu Planta Corecti-
51
O2 Îl găseşti în manual. manualul muşeţel tudinea
Pagina 55, exerciţiul 3(b) răspun-
O8 Pagina 50, sfaturi, află mai mult. Algorit- sului
Elevii lucrează în manual independent, după mul 1
Evaluarea fără algoritmul afişat pe tablă.
aprecieri cu Învăţătoarea culege de pe tablă următorul fruct: Mulajul
note Aş culege mere coapte merelor
Le-aş înfuleca pe toate
Dinţii mult m-ar ajuta
Hrana bine-ar sfâşia.
Bilanţul Număraţi şi comparaţi
lecţiei Şi probleme rezolvaţi
Un răspuns frumos ne daţi
Lucru-n grup desfăşuraţi.
În grupuri elevii alcătuiesc probleme de Situaţie Orală
41 O7 comparare prin scădere (clasa II), citesc de
O5 informaţia nr. 1, nr. 2, nr. 3. problemă
Învăţătorul evaluează lucrul în grup, apoi culege
următoarea legumă: Mulajul
Fructele s-au bucurat ardeiului
Că probleme-aţi rezolvat
Un ardei plin de roşeaţă
Vă invită aici în faţă Aţa
Anunţarea Câte-o fişă să luaţi dentară
temei pentru Şi-n pereche să lucraţi.
acasă 41 O6 Învăţătorul împarte fişele pentru lucrul în
perechi. Demons-
Coşu-aproape s-a umplut trarea
Cred că multe aţi făcut:
„Hai să răscolim puţin
Ce-am lucrat să ne-amintim.”
31 Ce activităţi am desfăşurat astăzi la lecţie? Metoda
Am aranjat... (organele de digestie, exerciţiile insufici
circulare); enţei
Am rezolvat... (probleme despre mere); informa-
Am aflat... (sfaturi, răspunsul la problemă); ţiei
Am calculat... (numărul dinţilor în gură, exerciţii
în stâlpişor).
Învăţătorul culege următorul fruct şi citeşte fişa: Mulajul
21 Un ştiulete prăpădit ştiuletelui
„Totul”- zice - aţi reuşit
Note bune aţi primit
Numai 9, chiar şi 10
Nimenea nu vă întrece!
Învăţătorul notează şi apreciază elevii cu
calificative.
31 Harnici cum aţi fost aici
Şi acasă să munciţi
Tare-atent şi chibzuit
Fără nici un scris urât. Explicaţia
Pagina 55, exerciţiul 6
Pagina 49, de povestit, de memorizat sfaturile. Transfer

26
Pleacă trenul din oraş în alte
Plin este cu copilaşi, domenii
Am cules fructele toate
Coşu-i plin cu fructe coapte.

27