3.

Propuneti un text din specialitatea dumneavoastra pe care sa formulati cateva strategii de

intelegere, similare celor care apar in tabelul de la Aplicatia 2. Numiti strategiile reflectate in
formularile propuse.
„A vorbi de proza lui Arghezi sub raportul epicului este o improprietate, iar a întemeia judecăți
literare, pe această lărgire a vorbelor, un lucru injust. Tudor Arghezi nu este un prozator, ci un
poet care se coboară cu toate aripile liricei în cronică. O mare parte din compunerile în proză
sunt pamflete. Însă niște pamflete sterilizate, ineficiente practic. Diatriba presupune intenția de a
discredita un individ sau a unei clase, ea e o critică impulsivă, caricată. Slujindu-se de nume
fictive, umflând realitatea, intrând în plin fantastic, pamfletul arghezian (când este artistic),
depășește într-atâta intenția, încât rămâne o construcție valabilă în sine, expresie cel mult a unei
gratuite înverșunări de imagini” (G. Călinescu, Istoria literaturii de la origini până în prezent)

Afirmație Clasificare
Arghezi este unul dintre marii prozatori ai Nonsens / irelevant
literaturii noastre.

Nu înțeleg acest fragment. Monitorizarea înțelegerii

Deci, atunci când un poet prin excelență,

abordează și domeniul romanescului, inevitabil, Inferență de legătură
opera sa va fi o reinterpretare originală a unor
genuri și formule cunoscute.

Dacă în ceea ce privește poezia, Arghezi este

considerat un inovator la nivelul tematicii și
limbajului abordat și deseori apreciat prin Parafrazare
raportare la Eminescu, atunci când vorbim
despre proză, avem în vedere aceiași muzicalitate
a conținutului, ceea ce face ca Arghezi să fie
considerat practicant al prozei lirice. Chiar mai
mult de atât, Arghezi își abstractizează
personajele și exagerează atât de mult acțiunile
romanelor, încât ele rămân niște pamflete, însă
lipsite de obiect, aproape de limita cu fantasticul.
Proza lui Arghezi este situată la granița epic-
liric, fiind considerată un pamflet care nu Elaborare
respectă regulile speciei, dar care se remarcă prin
forța de sugestie vizuală, constituindu-se drept
produs literar sui-generic.

În ceea ce privește proza lui Arghezi, trebuie să

avem în vedere că nu putem discuta despre o
respectare a normelor romanescului, ci de o Parafrazarea, inferența de legătură și
interferență între epic și liric. Deci, abordarea elaborarea
epicului, contravine posibilităților și exigențelor
poetului, de unde imposibilitatea de a trata o
temă în manieră clasică, chiar și când este vorba
de formule naratologice cunoscute. Astfel,
romanele lui Argezi aparțin pamfletului, dar
esențializat, din care nu rămâne decât o
construcție imaginară de sine stătătoare.