TEMA DE CONTROL

ELABORAREA UNUI PLAN AL UNEI CAMPANII SOCIALE

DE RELAȚII PUBLICE

1. Organizația
Inspectoratul General al Poliţiei Române reprezintă unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate
juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de
poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave,
circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac
obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie,
precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.
Misiunea Poliţiei Române este de a asigura fiecărui cetăţean un spaţiu de securitate, libertate şi
justiţie.
Pentru a oferi un serviciu public de calitate, Poliția Română și-a stabilit obiectivele esențiale,
necesare îndeplinirii misiunii cu care a fost investită:
 Siguranța cetățeanului;
 Descentralizarea;
 Aderarea la Spațiul Schengen în anul 2011.
 Reorganizarea structurală a unităților Poliției Române pentru a asigura capacitatea de răspuns
necesară realizării obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare 2009 - 2012;
 Asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacității de
cooperare a personalului în domeniul Schengen;
 Identificarea oportunităților de finanțare europeană nerambursabilă prin transmiterea de
propuneri de proiecte;
 Dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;
 Întărirea instituțională pe segmentele de combatere a criminalității organizate aflate în
dezvoltare atât la nivel național, cât și la nivel european;
 Dezvoltarea managementului informațiilor și al riscurilor;
 Implementarea standardelor profesionale și a unor criterii clare de evaluare a performanțelor
fiecărei activități pe care o desfășoară polițistul;
 Asigurarea unui management integrat al misiunilor și al reacției rapide la producerea unor
evenimente deosebite din sfera de activitate a Poliției Române, realizarea unui flux informațional optim
și a suportului decizional, precum și monitorizarea misiunilor structurilor de poliție în gestionarea unor
evenimente deosebite.

2. Definirea problematicii
Percepția populației vis-a-vis de modul în care poliția se comportă în relația directă cu cetățenii
afectează, conform studiilor, modul în care populația respectă legea și Poliția ca instituție. Există o serie
de factori ce influentează această percepție. Astfel, majoritatea cetațenilor privesc mass-media ca o sursă
primară de informații cu privire la criminalitate. Ca o relație directă, cu cât există mai multe știri legate
de jafuri, crime, etc. cu atât se consideră că poliția nu a fost capabilă să prindă infractorii.
Dacă înainte de 1989 încrederea în poliție era ridicată (știri despre cazuri nerezolvate sau crime
aproape că nu existau) în prezent asistăm la o scădere drastică a încrederii respective (știrile de la ora
17:00 sunt exemplul concret de relație criminalitate-poliție).
De pildă, o operațiune a poliției constând în depistarea a doi traficanți de droguri deosebit de
periculoși și soldată cu reținerea unuia dintre autori este prezentată drept insucces, cu titluri media
precum ,,INFRACTOR PERICULOS ÎN LIBERTATE, literele fiind afișate gigantic de ostentativ pe
micul ecran al televizorului. Media devine creatoarea unei false impresii de nesiguranță, cu consecința
scăderii încrederii populației în actul polițienesc.
Ce-i de facut? Oare românii au neapărată nevoie de o ,,interpretare profesionistă” a evenimentelor
cotidiene și nu iși pot extrage singuri esența informației furnizate? Cum ar putea politiștii – atât la nivel
organizațional, cât și individual – să contracareze prin fapte și atitudini prezentarea situației operative
prin utilizarea unor accente apocaliptice?

3. Analiza situației
În anul 2009 Inspectoratul General al Poliţiei Române a desfașurat cu succes următorele operațiuni:
• POLIȚIA ÎN ALERTĂ, care a avut drept scop asigurarea unui climat de siguranță civică;
• STRADA 2009 – creșterea autorității poliției și asigurarea respectării legii;
• TUNETUL – destrămarea grupărilor infracționale;
• SIGURANȚA ÎN ȘCOLI – asigurarea unui climat de siguranță și securitate publică în incinta și
zona adiacentă unităților de învățământ;
S-a pus accentul pe dezvoltarea instituțională, conducerea Poliției Române continuând și în 2010
cu implementarea următoarelor principii:
 Mai multă delegare și cedare a sarcinilor către „prima linie” de management;
 Responsabilizarea personalului;
 Eficiența activităților.
În acest sens, Inspectoratul General al Poliției Române a formulat propuneri, observații și puncte de
vedere pentru 212 proiecte de acte normative primite în procedură de avizare și consultare.
În anul 2010 îmbunătăţirea imaginii instituţiei devine prioritară pentru creşterea nivelului de
încredere în relaţia de colaborare poliţist-cetăţean. Implementarea unui plan de marketing viabil şi
realist, cu rezultate clare şi măsurabile, poate susţine politica de marketing a institutiei.
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe

- Existenta unui personal calificat cu dispoziție

spre autoperfecționare continuă;
- existența instituțiilor de cooperare polițienească
internațională din cadrul IGPR: Iniţiativa de
Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI),
Oficiul European de Poliţie (EUROPOL);
- Prezența polițiștilor români în misiunile Interna-
ționale de menținere a păcii;
- întărirea prezenței echipelor de patrulare în
- imaginea negativă a poliției;
- Deficitului de personal in structurile operative
care se acoperă cu munca suplimentară neplatita
sau compensată cu timp liber corespunzător;
- Salariile politiștilor sunt nemotivante;

2
 mediile și zonele de interes operativ pentru
prevenirea faptelor infracționale.
- descentralizarea activității Poliției Române prin
delegarea de competențe și sarcini către compo-
nentele operative, în vederea asigurării unei fle -
xibilități sporite și creșterii autorității acestora și,
implicit, consolidării ordinii publice.
- performanta sistemului informatic.
Oportunităţi Ameninţări
- legăturile operative dintre autorităţile române - scăderea încrederii cetățenilor în forțele de
competente și autorităţile de aplicare a legii din ordine publică;
străinătate: INTERPOL, EUROPOL şi, în viitor, - creșterea numărului de infracțiuni.
SIS/SIRENE;
- Aderarea la spatiul Schengen, care va avea ca
efect: ridicarea controalelor între frontierele inter-
ne ale statelor membre Schengen, libertatea de
mișcare a cetățenilor statelor membre;
- colaborare cu Serviciul Român de Informații,
Jandarmeria Română.

Pe fondul alterării relațiilor de muncă, prin creșterea șomajului, scăderea veniturilor, intensificarea
muncii la „negru”, obținerea de numerar cu orice preț, chiar și prin acte antisociale precum tâlhării,
furturi, delapidări, totul a dus la o luptă cotidiană ușor de remarcat prin simpla lecturare a ziarelor sau
vizionarea emisiunilor informative. Iar mass-media, prin nuanțarea faptelor negative ale polițiștilor a
făcut ca aceștia să fie responsabili de starea națiunii. Însă polițistul devine fără îndoială o victima usor de
doborât prin prisma dificultății adresabilității(nu poate răspunde atacurilor decât într-un cadru
instituțional organizat de purtătorul de cuvânt ) si a tendinței exagerate a mass-mediei de a prezenta actul
polițienesc ori în derâdere prin utilizarea clișeelor de tip „Garcea” sau mediatizarea excesivă a cazurilor
izolate de corupție ori folosind tonalități încărcate de reproș în legătură cu insuccesele ivite în munca de
polițist.
Politiștii sunt vinovați atunci când infractorii atacă bănci, când societățile ce administrează case de
schimb valutar își înșeală clienții, când infracționalitatea stradală cunoaște trenduri ascendente, sau când
șoferii inconștienți provoacă tragedii rutiere, uitându-se însă eforturile uneori la limita suportabilității
fizice și familiale depuse de aceștia, absența resurselor necesare desfășurării actului polițienesc,
nesiguranța produsă de iminenta scădere a veniturilor salariale sau neplata unor drepturi. Polițiștii își fac
datoria, iar eforturile lor – lăudabile în condițiile actuale – sunt direcționate într-un singur sens, acela de
a produce starea de siguranță și încredere populației.

3. Definirea obiectivelor
Obiectivul principal al campaniei este de a îmbunătății imaginea poliției române printr-o cooperare
strânsă între mass-media și poliție. Transmiterea unui mesaj coerent, onest si credibil va crea o relație
emoțională pozitivă între poliție și cetățenii pe care îi protejează și va conduce la o mai mare siguranță și
încredere în polițiști. Activitățile ce trebuie întreprinse sunt următoarele:
- înfiintarea unor structuri(compartimente) distincte de relații cu publicul și mass-media;

3
 - pregătirea profesională a acestor polițiști prin participarea la programe europene;
- responsabilizarea polițiștilor din PR prin cerințe inserate în fișele posturilor;
- adaptarea unor planuri de măsuri vizând reacții spontane la opiniile neavenite ce împânzesc
spațiul media, ce pot consta utilizarea permanentă a dreptului la replică, utilizarea celorlalte publicații si
posturi de radio și televiziune pentru prezentarea corectă a evenimentelor;
- mediatizarea excesivă a lucrurilor bune făcute de polițiști despre care populația nu cunoaște
foarte multe (dosare si petitii de solutionare, mandate puse in executare, grupari infractionale
destructurate, infractori capturati in Romania, multitudinea de situatii infractionale si contraventionale cu
care ne intalnim , s.a.);
- initierea si participarea la emisiuni de genul Big Brother care să vizeze parcursul unor dosare
penale de la momentul sesizării prin apel de urgență și până la arestarea inculpatului;
- participarea activă, insistentă și permanentă la adunări cetățenești indiferent de natura lor cu
scopul relaționării permanente cu oamenii, culegerea nemulțumirilor și prezentarea spre analiză si
remediere persoanelor autorizate din instituție;
- angajarea unor societăți comerciale profesioniste pentru promovarea imaginii polițistului și
instituției Poliției Române.

4. Precizarea publicului ţintă

Marele public al acestei campanii îl costituie personalul Poliției Române din domeniul relațiilor
publice, mass-media și cetățenii.
Există însă două mari categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern. Publicul intern
este reprezentat de:
- lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul M.A.I., I.G.P.R, I.P.J sau până la cea mai mică
subunitate sau post de poliţie sau jandarmerie;
- pot fi lucrători, conducători, manageri, administratori, personal contractual, personal civil, Corpul
Naţional al Poliţiştilor.
Publicul extern vizat poate fi împărțit în mai multe categorii:
>comunitatea – toţi cetăţenii care trăiesc într-o societate, într-o zonă şi sunt sau nu afectaţi de
modul în care poliţiştii îşi desfăşoară activitatea; cetăţeanul în general, contribuabilul obişnuit; orice
organizaţie comunitară, şcoli, biserici, bănci, lideri locali bogaţi sau săraci, cinstiţi sau necinstiţi;
>publicul special – cei certaţi cu legea, înconjuraţi de rudele, prietenii şi adepţi ai acestora, cât şi
părţile vătămate. Cât am încerca să-i înglobăm în categoria numită ,,comunitate”, aceştia au făcut şi fac o
categorie specială, deosebită atât pentru instituţia poliţiei, cât şi pentru cetăţeni;
>mass-media – presa locală şi naţională, scrisă şi audiovizuală, specializată sau generalistă,
internet etc.
>instituţiile şi organismele puterii de stat şi ale administraţiei de stat (preşedinţie, parlament,
guvern, prefecturi, primărie, administraţie financiară, gardă financiară şi alte organisme care
administrează treburi publice şi impun respectarea de acte normative;
>partidele politice şi orice alte grupări de interese politice şi civice, care au un mod special de a se
exprima în funcţie de interesele pe care le au;
> Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor Secţia Română.

5. Axa de comunicare

4
 Tema acestei campanii o constituie implicarea absolută a poliției, mass-mediei și a cetățenilor
pentru îmbunătățirea imaginii poliției române atât pe plan național cât și internațional.
Sloganul acestei campanii este următorul: „Împreună pentru mai multă siguranță !”

6. Strategia
Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength – Opportunities), construită pe punctele
tari ale instituției şi profitând de oportunităţile existente.
Pentru a realiza o comunicare bună cu mass-media, specialiştii în relaţii publice din Inspectoratul
General al Poliției Române trebuie să cunoască specificul sistemului mass-media şi să se adapteze
acestuia. Astfel, mesajul trebuie să fie adecvat suportului mediatic, iar stilul în care este elaborat trebuie
să corespundă principiilor generale ale scriiturii jurnalistice.
Practicienii din acest domeniu trebuie să stabilească relaţii personale bune, bazate pe respect
reciproc cu oamenii din mass-media. Ei trebuie să fie capabili să le furnizeze informaţii, idei, perspective
inedite asupra unui subiect de actualitate. Totodată, ei trebuie să fie capabili să reziste presiunilor presei
şi să nu furnizeze informaţii neverificate, materiale care nu au fost discutate şi aprobate de conducerea
organizaţiei sau opinii neacoperite de fapte.
În acţiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei şi de formare a acesteia nu
vor fi neglijaţi nici factorii psihologici ca: emoţiile, sentimentele, dorinţele, deoarece aceştia contribuie
la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor sănătoase ale acestora şi la transformarea lor în norme de
viaţă civilizată. De aceea mass-media trebuie să acorde un interes deosebit calității informației și nu
cantității(cum se tinde tot mai mult țn prezent).
Este necesar să se comunice şi aspectele neplăcute din activitatea instituției sau a unui angajat al
acesteia deoarece ascunderea sau minimalizarea unor probleme sunt de natură a duce la pierderea
credibilităţii, ziariştii apelând la alte surse de informare care pot distorsiona adevărul.
Se vor organiza întâlniri cu presa (briefing-uri sau conferinţe de presă) chiar şi de două ori pe zi –
dacă situaţia impune acest lucru – asigurând, pe cât posibil, o atmosferă deschisă, propice dialogului. Se
vor activa grupurile de lobby – publicaţii, instituţii, personalităţi publice sau grupuri sociale simpatizante
ale instituţiei – în scopul exprimării unor poziţii favorabile.
Se va realiza o campanie ce se desfașoară pe o perioadă de două luni prin care se vor recruta
voluntari din rândul cetățenilor care vor realiza munca polițiștilor, cu scopul de a crea o relație de
prietenie între polițiști și cetățeni.

7. Propunerea tehnicilor, canalelor mediatice şi suporturilor utile

Pentru comunicarea eficientă cu mass-media Inspectoratul General al Poliției Române va utiliza
următoarele tehnici şi instrumente de comunicare:
• Comunicate de presă;
• Dosare de presă;
• Conferinţe de presă;
• Dezbateri
• Revista presei;
• Călătorii de presă;
• Alte modalităţi (interviul);
Comunicarea internă, cu salariaţii, administratorii, diverse comitete interne etc. Se va realiza prin
urmaătoarele modalități:

5
 • mijloacele de informare în masă centrale şi locale ale IGPR;
• ordine şi buletine informative;
• sistemul de radioficare al unităţii;
• afişe, postere, panouri, aviziere, tabele electronice;
• casete video, compact discuri.
Comunicarea externă se realizează direct, unde intervine polițistul de proximitate, dar și indirect,
unde intervine mass-media ca intermediar între poliție și cetățeni. Comunicarea indirectă sau interpusă
poate fi:
• scrisă şi imprimată (presa scrisă, rapoartele, afişele, materialele publicitare);
• înregistrată (bandă magnetică, filmul, CD-ul, DVD-ul);
• prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, cablul).

8. Stabilirea calendarului şi a bugetului

Mai Iunie Iulie

Saptamana 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Activitati
Conferinţe de presă

Proiecte de răspuns la
materialele apărute în
presa centrală, care
prejudiciază în mod
nejustificat imaginea
instituţiei;
Broșură de prezentare
a I.G.P.R.
Pliante; afise; agende;
pixuri.
Actualizarea
permanentă a site-ului
Poliţiei Române
Comunicatul de presa
Interviuri televizate/
radiodifuzate
Monitorizarea
materialelor publice
apărute în mass-media
Întocmirea de statistici
cu privire la percepția
populației,după
apariția materialelor în
mass-media ce redau
aspecte pozitive ale

6
 Poliției Române

Nr. Activitatea Buget

crt. (RON)
1. Broșură de prezentare a I.G.P.R. 50
2. Realizarea de Pliante; afise; agende; pixuri. 50

3. Conferinţe de presă

4. Realizarea şi prezentarea unor chestionare

pentru cetățeni cu privire la imaginea dorită 30
a poliției și gradul de mulțumire a acestora
cu privire la serviciile oferite
Prezenţa în emisiuni radio
Inserţii tipărituri în ziarul local
5. Interviuri televizate/ radiodifuzate

6.
Realizarea unei campanii: „Cetățeni alături 1000
de polițiști”

7. Proiecte de răspuns la materialele apărute în

presa centrală, care prejudiciază în mod
nejustificat imaginea instituţiei;
TOTAL 1130

9. Elaborarea instrumentelor de control şi evaluare a efectelor campaniei de relaţii publice.

Evaluarea va fi efectuată în doua etape:
 în timpul campaniei, avându-se în vedere pertinenţa mesajelor, dacă informaţiile sunt suficiente, ca şi
eficienţa strategiilor alese; de asemenea, va fi observată reacţia publicurilor-ţintă și participarea
publicului-ţintă;
 după campanie, utilizându-se în principal tehnica sondajului pentru o evaluare cantitativă a
mesajelor emise, a impactului lor asupra publicurilor.
Au fost monitorizate 15 publicații (11 cotidiene si 4 săptămânale) din presa scrisă. Astfel în
graficele obținute s-a urmărit: reflectarea evenimentelor referitoare la instituția Poliției Române în presa
scrisă pe zile, interesul acordat de presă temelor urmărite în vederea elaborării analizei, interesul
principalelor cotidiene acordat instituției, reacția publicului la acțiunile întreprinse în cadrul campaniei.

Bibliografie:
 Bernard Dagenais – Campania de relații publice, Editura Polirom, Iași, 2003;

7
 Rosemarie Haineș – Tipuri și tehnici de comunicare în organizații, Editura Universitară,
București, 2008.