Rezumatul Tezei de Doctorat

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„GR. T. POPA” IAŞI

Facultatea de Farmacie
CERCETAREA PREZENŢEI NITRIŢILOR ŞI

NITRAŢILOR ÎN UNELE ELEMENTE DE MEDIU
DIN JUDEŢUL NEAMŢ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Prof. Univ. Dr. VICTOR NASTASE
DOCTORAND,
Farm. Dăscăliţa (Niţuc) Ecaterina
IAŞI - 2010
CUPRINS
STADIUL CUNOAŞTERII
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Nitriţii şi nitraţii, generalităţi, surse. Distribuţie în mediu, domenii de utilizare
I.1. Nitraţii şi nitriţii, generalităţi
I.2. Distribuţia nitraţilor în elementelor de mediu
I.2.1. Prezenţa nitraţilor în sol
I.2.2. Conţinutul surselor de apă în nitriţi şi nitraţi
I.2.3. Distribuţia nitraţilor şi nitriţilor în produse alimentare
I.2.4. Nitriţii şi nitraţii în tehnologia alimentară
I.3. Domeniul de utilizare
I.4. Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în diverse produse farmaceutice
I.5. Concluzii
CAPITOLUL II
Influenţa negativă a nitriţilor şi a nitraţilor asupra organismului
II.1. Efectele toxice ale NO2¯ şi NO 3¯ asupra organismului
II.2. Efecte negative ale nitraţilor şi nitriţilor asupra metabolismului organismului
II.3. Măsuri de protecţie
II.4. Concluzii
CAPITOLUL III
Metode analitice de determinare a compuşilor nitriţi cu azot-amoniac, nitraţi si azot total, precum şi a
substanţelor organice din apă
III.1. Prelevarea şi conservarea probelor de apă
III.1.1. Prelevarea probelor
III.1.2. Conservarea probelor de apă
III.2. Determinarea compuşilor cu azot
III.2.1. Determinarea amoniacului
III.3. Determinarea nitriţilor
III.3.1. Metoda cu acid sulfanilic şi alfa-naftil amina
III.3.2. Metoda cu acid sulfanilic şi fenol
III.3.3. Metoda cu acid sulfanilic şi ά- naftol
III.3.4. Metoda cu 8-amino-chinolină (metoda Forris)
III.3.5. Metoda cu antipirină
III.3.6. Metoda cu p-nitroanilină şi azulenă
III.3.7. Determinarea NO¯2 prin metoda chemiluminiscenţă
III.4. Determinarea nitraţilor
III.4.1. Metode spectrofotometrice
III.4.2. Metode bazate pe reducerea nitraţilor
III.4.2.1. Metoda de reducere la azotiţi
III.4.2.2. Metoda de reducere la amoniac
III.4.3. Metode electrochimice
III.4.3.1. Metoda potenţiometrică
III.4.3.2. Metoda polarografică
III.5. Determinarea azotului total
III.6. Determinarea substanţelor organice
III.6.1. Determinarea substanţelor organice prin metoda cu permanganat de potasiu. Determinarea oxidabilităţii sau a
consumului chimic de oxigen (CCO)
III.6.2. Determinarea substanţelor organice prin metoda cu dicromat de potasiu
III.7. Concluzii generale
CAPITOLUL IV
Legislaţii internaţională (CE) şi naţională privind calitatea apei destinată consumului uman
CONTRIBUŢII PERSONALE
CAPITOLUL V
Motivarea şi obiectivele temei de cercetare
V.1. Motivarea temei de cercetare
V.1.1. Rolul apei în organism
V.1.2. Condiţiile calitative ale apei potabile
V.1.3. Compuşi chimici din apa potabilă
V.2. Premisele temei de cercetare
V.2.1. Provenienţa nitraţilor din apă V.2.2. Particularităţile intoxicaţiei cu nitraţi
V.2.3. Măsuri de profilaxie
V.2.4. Nitraţii, nitriţii şi formarea nitrozaminelor
V.2.5. Catalizatori ai formării nitrozaminei
V.2.6. Inhibitori ai formării nitrozaminelor
V.2.7. Efectele compuşilor N-nitroso asupra organismului
V.2.8. Alte efecte toxice ale nitraţilor
V.3. Obiectivele temei de cercetare
1
V.3.1. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot-amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursele de
apă potabilă din judeţul Neamţ
V.3.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi a nitraţilor în unele produse alimentare de natură vegetală
V.3.3. Înregistrarea şi cercetarea prezenţei cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari alimentaţi artificial din
judeţul Neamţ în perioada 2005-2008
V.4. Metodologia de cercetare
CAPITOLUL VI
Studiul metodelor analitice utilizate la cercetarea temei tezei de doctorat
VI.1. Studiul metodelor analitice privind determinarea unor indicatori fizico-chimici ai apei potabile
VI.1.1. Determinarea pH-ului prin metoda electrochimică
VI.1.2. Determinarea conductivităţii electrice a apei
VI.1.3. Determinarea conţinutului total de săruri dizolvate (TDS) din apă
VI.1.4.Determinarea durităţii apei
VI.1.5. Determinarea conţinutului de calciu
VI.1.6. Determinarea magneziului din apă
VI.1.7. Determinarea conţinutului de cloruri (metoda Mohr)
VI.1.8. Determinarea substanţelor organice oxidabile din apă (CCO)
VI.1.9. Determinarea conţinutului de amoniu din apă
VI.1.10. Determinarea conţinutului de nitriţi prin spectrometrie de absorbţie moleculară
VI.1.11. Metoda spectrometrică de determinare a ionului nitrat din apă
VI.2. Metoda de determinare cantitativă a nitriţilor şi nitraţilor din legume şi fructe
VI.3. Metoda biochimică de determinare a
methemoglobinei CAPITOLUL VII
Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi a substanţelor organice din sursele centrale de apă potabilă din
judeţul Neamţ
VII.1. Surse de apă potabilă din localitatea Piatra Neamţ
VII.1.1. Sursa de captarea apei potabile Vaduri
VII.1.2. Staţia de captare şi tratare a apei potabile din lacul Bâtca Doamnei
VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă a
localităţii Târgu Neamţ
VII.3. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă
potabilă a localităţii Bicaz
VII.4. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de
apă potabilă a localităţii Roman
CAPITOLUL VIII
Motivarea şi obiectivele temei de cercetare
VIII.1. Sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona montană din judeţul Neamţ
VIII.2. Cercetarea indicatorilor fizico-chimici în sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona colinară a judeţului
Neamţ
VIII.3. Date statistice privind valorile amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi substanţele organice în 800 de surse de apă
(zona montană împreună cu zona colinară) din judeţul Neamţ în perioada 2005-2008
VIII.4. Repartiţia surselor de apă (fântâni) din judeţul Neamţ după valorile nitraţilor
VIII.5. Studiul statistic privind calitatea apei potabile din fântânile cercetate din judeţul Neamţ (2005-2008)
VIII.6. Cercetarea statistică privind raportul nitraţilor cu ceilalţi indicatori fizico-chimici
CAPITOLUL IX
Cercetarea unor indicatori fizico-chimici din unele surse subterane de apă – microcentrale din judeţul Neamţ
CAPITOLUL X
Studiul comparativ al valorilor unor indicatori fizico-chimici obţinute la cercetarea apei din fântâni cu valorile obţinute la
sursele de apă din microcentrale (subterane) şi centrale din judeţul Neamţ în anii 2005-2008
CAPITOLUL XI
Studiul prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în unele produse alimentare de natură vegetală din judeţul Neamţ
XI.1. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac
XI.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de salată verde din judeţul Neamţ
XI.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcov,
ridichi CAPITOLUL XII
Cercetarea prezenţei unor cazuri de methemoglobinemie la copiii sugari din judeţul Neamţ în anii 2005, 2006, 2007 şi
2008
CAPITOLUL XIII
Concluzii generale
CAPITOLUL XIV
Recomandări şi propuneri
Bibliografie
Lista lucrărilor publicate
CAPITOLUL V
MOTIVAREA ŞI OBIECTIVELE TEMEI DE CERCETARE
V.1. Motivarea temei de cercetare
Apa este un constituent esenţial al materiei vii, având un rol important în desfăşurarea proceselor
vitale. Astfel organismul uman, deşi este perfect adaptat la condiţiile de viaţă de pe uscat, continuă să fie
total dependent de apă, aşa cum sunt dependente, practic, toate fiinţele terestre. Ţesuturile şi organele
tuturor acestor vieţuitoare conţin apă într-o mare proporţie.
În cazul organismului uman, apa este mediul în care se desfăşoară toate procesele metabolice, toate
reacţiile biochimice, fundamentale ale vieţii. De aceea, cantitatea finală a apei în corpul uman depăşeşte
cu mult jumătate din masa acestuia, fiind diferită în funcţie de vârstă, sex, starea de nutriţie a
organismului, ţesutul sau sistemul luat în consideraţie. Astfel cantităţi mai mari (80-90 %) se găsesc în
plasmă, substanţa cenuşie, rinichi, cord etc. şi mult mai mici (10-30%) în dentină, ţesut adipos, os etc.
La sexul feminin conţinutul de apă este mai redus (55%) decât la bărbat (60%).
Cantitatea de apă din organismul uman scade odată cu vârsta.
Toleranţa la deshidratare variază în funcţie de specie şi indivizi, dar fiinţele vii nu pot supravieţui
fără apă. Omul poate trăi o lună fără hrană, dar nu poate suporta lipsa apei mai mult de circa 3-4 zile.
Dacă apa ţesuturilor scade cu numai 15%, viaţa omului încetează.
În organism apa se găseşte în echilibru stabil, în sensul că aportul de apă echivalează pierderile.
Există situaţii când eliminarea depăşeşte aportul, bilanţul hidric devenind negativ. Se produce în
hemoragii, vărsături, stări diareice, transpiraţii puternice sau stări fiziologice deosebite: munci fizice
excesive, climat deosebit de cald. Dacă aportul de apă depăşeşte pierderea, bilanţul hidric este pozitiv ca
de exemplu: în perioadele de creştere, graviditate sau convalescenţă.
Pentru un adult normal cu activitate fizică moderată, cu o alimentaţie normală şi aflat într-un regim
cu climă temperată, aportul de apă este aproape de 1400-2750 ml/24h. Necesarul de apă este funcţie de
caracteristicile aportului fizic, de temperatura mediului şi de cantitatea de solviţi care trebuie eliminată.
În principiu, aportul zilnic de apă trebuie să fie situat între 30-40 mg/kg corp, dar şi cu 20 ml/kg
corp nu se produc modificări semnificative ale echilibrului hidric. Apa care ajunge în organism provine
prin ingestia lichidelor ca atare (1-1,3 l) sau sub forma apei pe care o conţin alimentele vegetale şi
animale. Apa ia naştere în organism din metabolizarea diferitelor trofine ca de exemplu: 100 g lipide
formează 107,1 ml apă, 100 g proteine formează 43,3 ml apă, 100 g glucide eliberează 55,1 ml apă.
Aportul de apă în organism este reglat de senzaţia de sete, iar volumul de apă din organism este
reglat pe cale nervoasă (hipotalamus) şi hormonală (hipofiză, suprarenală).
Un regim alimentar mixt, produce prin oxidare aproximativ 300-350 ml apă zilnic.
Eliminarea apei din organism se face pe cale cutanat, pulmonară, digestivă şi mai ales pe cale
renală. Eliminarea apei prin evaporarea la nivelul suprafeţelor cutanate şi pulmonare se face continuu prin
perspiraţie insensibilă. Apa extracelulară difuzează pasiv prin epidermă şi prin consum de căldură, trece
în stare de vapori.
La nivelul suprafeţelor alveolare pulmonare apa se evaporă şi încarcă cu vapori aerul alveolar care
este eliminat în aerul atmosferic.
Prin perspiraţie insensibilă se va arde practic numai apă, întrucât solviţii sunt în concentraţii foarte
mici. Cantitatea de apă pierdută pe această cale în decurs de 24 ore este în medie de 500 ml cu variaţii
între 300-600 ml, putând ajunge chiar la 1000 ml.
Eliminarea apei prin transpiraţie (perspiraţia sensibilă) reprezintă lichidul secretat de glandele
sudoripare, care diferă de lichidul care se evaporă în cursul perspiraţiei insensibile, prin conţinutul mai
bogat în solviţi care poate ajunge până la 50%. Cantitatea secretată este de până la 700 ml/m 2/h în funcţie
de temperatura corpului şi de efortul fizic.
Eliminarea digestivă care este reprezentată de salivă, suc gastric, bila, suc pancreatic şi suc
intestinal. În cea mai mare parte, apa acestor secreţii este realizabilă la nivelul colonului, astfel că încât
prin materiile fecale se pierd numai 100-200 ml apă în 24 de ore.
Eliminarea renală a apei este deosebit de importantă nu numai cantitativ 700-1700 ml/24 ore, dar
mai ales prin posibilitatea organismului de a adapta eliminarea renală nevoilor echilibrului hidric.
Echilibrul hidric reprezintă un factor decisiv în homeostazia generală a organismului. Existenţa unui
volum constant de apă asigură izotonia şi izoionia (egalităţile dintre suma sarcinilor pozitive cu cele
negative, de cca. 150 mg/L cationi, respectiv anioni).
Modificările echilibrului hidric îmbracă fie forma unui bilanţ negativ (deshidratare), fie cea a unui
bilanţ pozitiv (hiperhidratare).
V.1.1. Rolul apei în organism
Caracterul indispensabil al apei pentru organism decurge din numeroasele sale funcţii pe care le
îndeplineşte, cele mai importante fiind următoarele (90, 92, 96):
- rolul structural: fiind îndeplinit de cantitatea mare de apă din organism, care este de 65% din care 45%
este apă intracelulară şi 20% apă extracelulară.
- rolul de mediu biologic general, în care au loc numeroase reacţii chimice care definesc procesul vital.
Se datorează în mare măsură faptului că apa este un foarte bun solvent, constituind în acelaşi timp
vehiculul substanţelor necesare activităţii celulare, precum şi a substanţelor de deşeuri care trebuie
eliminate din organism. Apa este mediul în care se produc numeroase dispersii moleculare sub formă de
soluţii apoase a substanţelor pătrunse în organism care sunt absorbite la nivelul intestinului şi tot sub
această formă sunt transportate prin intermediul sângelui la organe şi ţesuturi.
- rolul biochimic al apei este legat de caracterul de dipol al moleculei de apă care îi permite să se poată
uni cât şi cu ionii negativi, apa participă la numeroase reacţii biochimice ca hidrolize, hidratări, oxidări
etc.
- apa reprezintă un bun regulator termic – ca mediu de reacţie, apa permite realizarea proceselor
metabolice care asigură refacerea permanentă a ţesuturilor şi eliminarea produşilor de catabolism.
Fără apă toate aceste procese biologice nu ar fi posibile, motiv pentru care se afirmă că vieţuitoarele,
inclusiv omul, trăiesc în apă şi sunt scăldate permanent în apă (171).
V.1.2. Condiţiile calitative ale apei potabile
Organismul uman, prin intermediul apei potabile consumate zi de zi, beneficiază de o serie de
elemente chimice prezente în apă, a căror efect benefic contribuie, pe lângă alţi factori, la deplina
dezvoltare a organismului şi la menţinerea stării de sănătate.
În vederea asigurării condiţiilor calitative şi cantitative a apei potabile de apă curată şi sanogenă şi
în ţara noastră, ca în multe alte ţări s-au emis legi privind calitatea apei potabile. Astfel, în ţara noastră
legea 458/2002 privind calitatea apei potabile stabileşte parametri şi indicatori de calitate microbiologici
şi chimici cu valorile maxime admise pentru fiecare parametru şi indicator în parte.
În acest mod atenţia publică şi oficialităţile implicate în sănătate publică este îndreptată asupra
asigurării condiţiilor calităţii chimice a apei potabile la care se adaugă totalitatea numeroaselor date
ştiinţifice privind riscul expunerii la unele substanţe chimice prin consumul de apă.
V.1.3. Compuşi chimici din apa potabilă
Astfel OMS evaluând riscul pentru diferiţi compuşi chimici din apa potabilă a stabilit valori limită
ale acestora.
Cercetarea noastră a pornit de la prezenţa compuşilor cu azot-amoniac, nitriţi şi nitraţi în elementele
de mediu şi impactul acestora asupra stării de sănătate a populaţiei. De altfel, normativele sanitare
stabilesc CMA în apă pentru amoniac şi nitriţi 0,5 mg/l iar pentru nitraţi 50 mg/l.
Este bine cunoscut că excesul acestora duce la formarea methemoglobinei şi de aici boala numită
methemoglobinemia cu manifestări preponderente la copiii sugari cu alimentaţie artificială şi mixtă,
precum şi la formarea nitrozaminelor ca urmare a reacţiei cu aminele secundare sau terţiare, cu acţiune
cancerigenă unanim recunoscută.
Aportul exogen de nitraţi pentru organismul uman îl reprezintă apa potabilă şi produsele alimentare
ca atare, în special cele de origine vegetală, precum şi a preparatelor de carne.
V.3. Obiectivele temei de cercetare
Obiectivele principale se referă la cercetarea prezenţei compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi
nitraţi, a substanţelor organice, precum şi a altor indicatori fizico-chimici din unele elemente de mediu în
perioada anilor 2005-2008.
V.4. Metodologia de cercetare
Cercetarea s-a desfăşurat după un plan stabilit iniţial, defalcat pe etape de lucru în perioade celor 4
ani de lucru (2005-2008).
Metodologia cercetării acestei teme a fost orientată către activitatea de teren în teritoriul
administrativ respectiv şi către activitatea din laboratorul de specialitate.
Activitatea din teren a constat din selectarea surselor de cercetare distribuite pe întreg judeţul
Neamţ, prelevarea probelor şi înregistrarea tuturor caracteristicilor acestor surse privind îndeplinirea
condiţiilor impuse de legislaţia sanitară.
Activitatea de laborator s-a desfăşurat în condiţiile asigurării unei dotări corespunzătoare pentru a
obţine rezultate cât mai fidele.
În cazul cercetării produselor vegetale s-au recoltat probe din piaţa alimentară a oraşului Piatra
Neamţ şi s-au obţinut informaţii suplimentare de la specialişti din domeniul agricol.
În cazul înregistrării şi cercetării cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari, s-a colaborat cu
specialişti din spitalul judeţean Piatra Neamţ pentru cazurile internate în spital şi cu organele medicale din
teritoriu pentru identificarea sursei de apă în prepararea hranei, în vederea determinării compuşilor cu
azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi.
Tehnicile utilizate de determinarea indicatorilor fizico-chimici din apă ai nitriţilor şi nitraţilor din
produsele vegetale şi a methemoglobinei din sânge sunt oficiale (STAS) sau în literatura de specialitate.
Unele din aceste tehnici au constituit obiectul unor studii analitice efectuate şi rescrise în capitolul
respectiv. Tehnicile utilizate la acest studiu sunt rescrise şi extinse în capitolul VI al tezei de doctorat.
CAPITOLUL VII
CERCETAREA PREZENŢEI AMONIACULUI, NTRIŢILOR, NITRAŢILOR ŞI A
SUBSTANŢELOR ORGANICE DIN SURSELE CENTRALE DE APĂ POTABILĂ
DIN JUDEŢUL NEAMŢ
S-au cercetat sursele centrale de apă potabilă din localităţile Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Roman
şi Bicaz. În aceste surse de apă s-a determinat prezenţa compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi
precum şi substanţe organice. Totodată s-a cercetat şi gradul de mineralizare a apei acestor surse prin
determinarea conductivităţii electrice, a calciului, magneziului, clorurilor, durităţii totale şi a reziduului
fix la 105° C.
VII.1. Surse de apă potabilă din localitatea Piatra Neamţ
Localitatea Piatra Neamţ, precum şi unele localităţi apropiate (Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov
şi Zărneşti) sunt aprovizionate cu apă potabilă din două surse şi anume:
- sursă de captare a apei potabile în localitatea Vaduri (sursa subterană);
- sursa de captare a apei potabile din lacul de acumulare Bâtca Doamnei (sursă de suprafaţă).
Apa potabilă furnizată de aceste două captări se amestecă în instalaţia de distribuţie ajungând la
consumatori în zona în care locuiesc aceştia.
VII.1.1. Sursa de captarea apei potabile Vaduri
Este situată în comuna Alexandru cel Bun, sat Vaduri la circa 15 km de municipiul Piatra Neamţ.
Este compusă din 53 puţuri şi 4 chesoane la o adâncime între 4-6 m situate de o parte şi de alta a canalului
de aducţiune a apei din râul Bistriţa la o distanţă de 100 m de acesta şi de 200 m faţă de albia râului
Bistriţa. Această apă de profunzime la ieşirea din staţia de captare Vaduri este tratată cu clor gazos direct
în conducta colectivă de distribuţie.
VII.1.2. Staţia de captare şi tratare a apei potabile din lacul Bâtca Doamnei
Este situată în municipiul Piatra Neamţ pe malul lacului de acumulare Bâtca Doamnei şi care
prelucrează apa de suprafaţă provenită din acest lac de acumulare. Staţia de tratare este prevăzută cu
compartimentele: preclorinare, coagulare (tratare cu sulfat de aluminiu), decantare, filtrare rapidă şi
clorinare.
Staţiile de captare a apei Vaduri şi Bâtca Doamnei au o capacitate de înmagazinare de 21300 m 2, iar
reţeaua de distribuţie are o lungime de 246 km.
Consumul zilnic de apă potabilă în anii studiaţi a fost de 125-135 l/om/zi.
Compoziţia minerală a apei acestor două surse, în medie, este apropiată aşa cum reiese din
rezultatele prezentate în tabelul 44.
Concluzii: din rezultatele prezentate în acest tabel de mai sus, se constată în cazul ambelor surse un
grade de mineralizare moderat, care se încadrează în limita CMA pentru apa potabilă.
Mai rezultă că indicatorii de mineralizare în cazul sursei de suprafaţă – provenită din râul Bistriţa
prezintă valori mai reduse, comparativ cu sursa de profunzime a cărei apă provine de fapt tot din râul
Bistriţa, care prin filtrare în sol, gradul de mineralizare creşte ca urmare a încorporării unor substanţe
minerale din solul traversat.
Tabel 44. Valorile medii ale indicatorilor de mineralizare
a surselor de apă Vaduri şi Bâtca Doamnei
Nr.crt. Indicatori de mineralizare Sursele de apă

Captare Vaduri Captare Bâtca
(profunzime) Doamnei
1. pH 7,5 7,4
2. Conductivitatea electrică (µs/cm) 350 290
3. Cloruri (mg Cl¯/L) 10,63 7,09
4. Calciu (mg Ca2+/L) 51,30 34,46
5. Magneziu (mg Mg2+/L) 8,75 7,29
6. Duritate totală (grade G) 9,20 6,50
7. Reziduu fix la 105° C mg/L 260 170
VII.1.1.1. Cercetarea prezenţei compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

substanţelor organice în sursa de apă de profunzime Vaduri în anii 2005, 2006 şi 2008
Din acest punct de vedere au fost analizate 51 probe din care 30 probe în anul 2005, 11 probe în
anul 2006 şi 10 probe în anul 2008.
Tabelul 46. Indicatori statistici pentru nitraţii în sursa Vaduri

Date statistice Anul 2005-2008
NO3¯ mg/L 2005 2006 2008
Nr. probe cercetate 30 11 10 51
Media 3,66 5,31 5,61 4,86
Maxima 6,01 7,80 6,66 6,82
Minima 2,70 2,75 5,00 3,48
Abaterea standard 0,68 1,50 0,32 0,83
Abaterea standard pătratică 0,94 1,90 0,56 1,13
Eroarea standard 0,17 0,57 0,17 0,30
Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, media nitraţilor în trei ani de cercetări s-a încadrat între 3,66
mg/L şi 5,61 mg cu o medie a celor 3 ani de cercetare de 4,86 mg/L, mult sub limita CMA (50 mg/L).
Valoarea maximă este înregistrată în anul 2006 de 7,8 mg/L cu o medie pentru perioada cercetată de 6,8
mg/L.Valoarea minimă se situează între 2,70-5,0 mg/L, cu o medie de 3,84 mg/L. Abaterile standard sunt
situate între 0,32-1,5 mg/L. Eroarea standard este subunitară (0,17-0,57) cu media de 0,3.
7 6.82
6
5 4.86
4
mg/l
3.48
3
2
1 0.83
1.13
0 0.3
media maxima minima abaterea
abaterea
standard
standard
eroareastandard
pătratică
probe cercetate: 51
Fig. 19. Media nitraţilor în sursa de apă Vaduri în anii 2005, 2006 şi 2008
În tabelul 47 sunt prezentaţi indicatorii statistici pentru substanţe organice exprimate în mg O2/L.
Tabel 47. Indicatorii statistici pentru substanţele organice în sursa Vaduri
O2 mg/L 2005 2006 2008
Media 0,98 1,20 1,62 1,26
Maxima 1,70 2,00 1,76 1,82
Minima 0,72 0,72 1,50 0,98
Din datele prezentate în tabelul nr. 39 rezultă că media substanţelor organice în anii cercetaţi variază
între 0,98-1,26 mg/L cu media de 1,26 mg O2/, care se situează mult sub CMA (5 mg O 2) şi cu o maximă
în cei 3 ani de studiu de 2,0 mg O2/L şi o medie de 1,32 mg O2/L. Abaterea standard este redusă, variind
între 0,06-0,32 cu media de 0,18. Eroarea standard este subunitară 0,03-0,25. Valorile reduse ale
substanţelor organice scot în evidenţă puritatea acestei surse de apă explicate şi de absenţa amoniacului şi
nitriţilor, indicatori de poluare organică a unei surse de apă.
2
1.82
1.5
1.26
1 0.98
mg/l
0.5 0.46
0.18 0.13
0
media maxima minima abaterea abaterea eroarea
standard standard standard
pătratică
probe cercetate: 51
Fig. 23. Media indicatorilor statistici pentru substanţele organice în sursa de apă Vaduri în anii
2005, 2006 şi 2008
Concentraţiile reduse de substanţe organice, sub CMA (5 mg O2) şi absenţa în toată perioada
cercetată a amoniacului şi nitriţilor. Indicatori specifici de poluare a apei atestă condiţiile optime de
potabilitate a apei conform legislaţiei sanitare în vigoare în ţara noastră, cât şi în comunitatea europeană.
VII.1.1.2. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

substanţelor organice în sursa de apă de suprafaţă Bâtca Doamnei în anii 2005, 2006
şi 2008
Tabel 49. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Bâtca Doamnei
în anii 2005, 2006 şi 2008
NO3¯ mg/L 2005 2006 2008
Media 3,50 3,07 3,75 3,44
Maxima 5,65 5,30 4,50 5,14
Minima 2,50 2,45 2,82 2,59
Din rezultatele înregistrate în tabelul de mai sus rezultă că media nitraţilor variază între 3,07 şi 3,75
mg/L cu media celor 3 ani de cercetare de 3,44 mg/L. Valorile maxime se situează între 4,5-5,65 mg/L cu
media celor 3 ani de cercetări de 5,14 mg/L, iar valoarea minimă variază între 2,45-2,82 mg/L cu media
de 2,59 mg/L.
Deci se remarcă valori scăzute şi puţin variabile ale nitriţilor în toată perioada cercetată,
caracteristică apelor de suprafaţă din zona montană. Valorile sunt mult sub CMA admisă (50
mg/L).Abaterea standard a acestor date cât şi eroarea standard sunt subunitare, având media de 0,46 şi
respectiv 0,35.
Constatăm aceleaşi valori reduse ale nitraţilor şi aceleaşi variaţii ale valorilor, ele fiind cuprinse
între 2,82-4,50 mg/L, cu o medie de 3,75 mg/L, datorită faptului că apa este de suprafaţă fiind supusă
variaţiilor sezoniere.
6
5 5.14
4
3.44
3
mg/l
2.59
2
1 1.24
0.46 0.35
0
pătratică
probe cercetate: 51
Fig. 27. Media nitraţilor în sursa de apă Bâtca Doamnei în anii 2005, 2006 şi 2008
Tabel 50. Indicatori statistici pentru substanţe organice în sursa Bâtca Doamnei în anii 2005,
2006 şi 2008

O2 mg/L 2005 2006 2008
Media 1,35 1,61 1,47 1,47
Maxima 1,92 2,00 1,92 1,94
Minima 0,64 0,87 1,12 0,87
Din rezultatele prezentate în tabelul 50 şi reprezentate în figurile de mai sus reiese că media
substanţelor organice în anii cercetaţi variază între 1,35-1,61 mg O2/L, cu media 1,47 O2 mg/L, rezultate
care sunt mult sub CMA (5 mg O2/L). Maxima fiind de 2,00 mg/L şi media acesteia fiind de 1,94 mg
O2/L. Abaterea standard în toţii anii cercetaţi a fost subunitară, variind între 1,16-0,55 cu media de 0,31.
Eroarea standard este cuprinsă între 0,06-0,09 cu media celor 3 ani de studii 0,07.
Valorile reduse ale substanţelor organice scoate în evidenţă lipsa poluării acestei surse de apă cu
poluanţi organici cu azot, fapt confirmat şi de absenţa indicatorilor de poluare: amoniac şi nitriţi în toate
probele de apă cercetate.
Această sursă fiind de suprafaţă se impune menţinerea indicatorilor bacteriologici şi biologici în
limitele impuse de legislaţia sanitară pentru apa potabilă prin utilizarea unor substanţe dezinfectante
permise de legea sanitară.
2 1 0
mg/l
probe cercetate: 51
1.5 0.5
1.94 oarea
standard
1.47
0.87
0.31 0.29
0.07
media maxima minima abaterea standard pătratică e
abaterea r
standard
Fig. 31. Media substanţelor organice în sursa de apă Bâtca Doamnei

în anii 2005, 2006 şi 2008
Absenţa amoniacului şi a nitriţilor din sursa de apă de suprafaţă în toate probele cercetate (51),
indicatori caracteristici de poluare a apei, atestă calităţi optime a acestei surse de utilizare în scop potabil.
Valorile reduse ale substanţelor organice mult sub CMA (5 mg/L) şi puţin variabile în perioada
cercetărilor evidenţiază absenţa poluanţilor organice naturali cu azot, solubili în apă, precum şi absenţa
unor poluanţi organici de sinteză (pesticide, fenoli, detergenţi sintetici etc.).
Gradul de minerale scăzut (170 mg/L) şi puţin variabil, valorile nitraţilor reduse mult sub limita
CMA (50 mg/L), cu variaţii nesemnificative în perioada cercetată, asigură calităţi optime apei potabile
corespunzătoare legislaţiei noastre sanitare şi a normelor comunităţii europene. Nu prezintă condiţii de
declanşare a morbidităţii prin methemoglobinemie la copii mici alimentaţie artificială.
Pentru realizarea şi menţinerea condiţiilor optime din punct de vedere bacteriologic şi biologic se
impune tratarea sursei respective de apă în prealabil cu substanţe dezinfectante ca de exemplu: clor
gazos, ClO2, ozon, raze ultraviolete etc.
VII.1.1.3. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

substanţelor organice din reţeaua de apă potabilă a municipiului Piatra Neamţ
Deşi apa potabilă din reţeaua de distribuţie reprezintă un amestec în diferite proporţii a apei din
sursele Vaduri şi Bâtca Doamnei care au fost cercetate în aceeaşi perioadă, am considerat necesar să
cercetăm aceiaşi indicatori fizico-chimici (amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţelor organice), în perioada
anilor 2005, 2006 şi 2008 din 75 probe de apă pentru a evidenţia eventualele variaţii a concentraţiilor
acestor indicatori, precum şi eventualele modificări a calităţii apei influenţate de starea tehnică a reţelei de
distribuţie.
Tabel 52. Indicatorii statistici pentru nitraţi în apa din reţeaua Piatra Neamţ
în anii 2005, 2006 şi 2008
NO3¯ mg/L 2005 2006 2008
Media 3,42 5,10 4,49 4,33
Maxima 6,08 7,96 6,66 6,90
Minima 2,70 1,30 2,30 2,10
Din rezultatele înregistrate în tabelul de mai sus reiese că media nitraţilor variază în limite restrânse
(3,42-5,10) cu o medie a celor 3 ani de cercetări de 4,33. Valorile maxime sunt puţin mai crescute variind
între 6,08-7,96 cu media celor 3 ani de cercetări de 6,90. Abaterea standard se situează în jurul unităţii, iar
eroarea standard este în toată perioada cercetată subunitară.
Se remarcă prezenţa nitraţilor în concentraţii reduse şi cu variaţii nesemnificative, fiind apropiată de
valorile nitraţilor de la cele 2 surse de apă care reprezintă acest amestec, ceea ce explică inexistenţa
influenţei negative condiţiilor tehnice ale reţelei de distribuţie. Valorile nitraţilor sunt sub CMA (50
mg/L).
7
6.9
6
5
4 4.33
mg/l 3
2 2.1
1 1.15 1.32
0 0.27
pătratică
probe cercetate: 75
Fig. 35. Media nitraţilor în reţeaua de apă în anii 2005, 2006 şi 2008
Tabel 53. Indicatorii statistici pentru substanţe organice în reţeaua de apă

din Piatra Neamţ în anii 2005, 2006 şi 2008

O2 mg/L 2005 2006 2008
Media 1,19 1,29 1,41 1,29
Maxima 2,24 2,32 2,08 2,21
Minima 0,72 0,64 0,80 0,72
Rezultă că substanţele organice sunt în concentraţii reduse, cu variaţii nesemnificative în toată

perioada cercetată, prezentând valori apropiate de cel ale surselor de apă ce sunt în amestec. Astfel, media
variază între 1,19-1,41 cu media celor 3 ani de cercetări de 1,29, situându-se mult sub CMA (5 mg O 2/L).
Valorile maxime nu depăşesc CMA, ele variind în perioada cercetată între 2,08-2,32 mg O 2/L cu media
celor 3 ani de studiu de 2,21 mg O 2/L. Abaterea standard şi eroarea standard prezintă valori reduse şi
variaţii restrânse, nedepăşind unitatea. Valorile reduse, cât şi lipsa de variaţii semnificative în timpul
cercetat a substanţelor organice, denotă menţinerea calităţii apei potabile în reţeaua de distribuţie a
municipiului Piatra Neamţ.
2.5
2 2.21
1.5
mg/l
1.29
1
0.5 0.72
0.34 0.31
0.06
0
pătratică
probe cercetate: 75
Fig. 39. Media substanţelor organice din reţeaua de apă în anii 2005, 2006 şi 2008
În urma cercetării prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi şi a substanţelor organice
în apa potabilă din reţeaua municipiului Piatra Neamţ timp de 3 ani au rezultat concentraţii reduse ale
nitraţilor în toată perioada studiată, a căror valori se situează mult sub CMA (50 mg/L) care nu pot
favoriza apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Absenţa amoniacului şi a nitriţilor şi
prezenţa substanţelor organice în concentraţii mult sub CMA (5 mg O 2/L) arată lipsa unei poluări a apei
cu substanţe organice naturale sau sintetice. Din punct de vedere al acestor indicatori fizico-chimici, apa
prezintă calităţi optime de potabilitate conform normativelor sanitare naţionale în vigoare.
VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor

organice din sursa de apă a localităţii Târgu Neamţ
Localitatea Târgu Neamţ, precum şi unele localităţi rurale apropiate (Agapia, Băltăteşti, Rănceşti şi
Vânători) sunt aprovizionate cu apă potabilă de profunzime provenită de la staţia de captare Lunca-
Vânători. Staţia respectivă este compusă din 19 puţuri şi 1 cheson, situate la o distanţă de aproximativ 100
m faţă de albia râului Ozana. Adâncimea puţurilor şi a chesonului este cuprinsă între 4-6 m. În cadrul
staţiei de captare se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşirea din staţie direct în conducta colectoare de
distribuţie. Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 120 km dispunând de o capacitate de
înmagazinare de 3000 m3. Consumul mediu zilnice de apă potabilă în anul 2006 a fost de 104 l/om/zi.
Gradul de mineralizare a apei, exprimat de unii indicatori, este redat în tabelul 54.
Tabel 54. Gradul de mineralizare a apei potabile din localitatea Târgu Neamţ
Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Lunca-Vânători

1. pH 7,5
2. Conductivitatea electrică (µS/cm) 443
3. Cloruri (mg Cl¯/L) 8,86
4. Calciu (mg Ca2+/L) 62,6
5. Magneziu (mg Mg2+/L) 10,6
6. Duritatea totală (grade G) 11,2
7. Reziduu fix (mg/L la 105° C) 210
Din valorile de mai sus se constată că sursa de apă are o mineralizare moderată reziduu fix la 105° C
de 210 mg/L, cu valori scăzute ale calciului, magneziului, clorurilor şi a durităţii totale şi cu un pH slab
alcalin. Ca urmare apa prezintă calităţi optime de mineralizare.
Tabel 56. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Târgu Neamţ

NO3¯ mg/L 2005 2006 2007 2008
Nr. probe cercetate 15 9 20 10 54
Media 3,07 3,39 2,91 4,70 3,51
Maxima 6,71 6,95 4,50 8,70 6,71
Minima 2,10 2,20 1,23 3,60 2,28
Abaterea standard 0,96 1,54 0,55 1,10 1,03
Abaterea standard pătratică 1,48 1,98 0,80 1,61 1,46
Eroarea standard 0,38 0,66 0,17 0,50 0,42
Din tabelul de mai sus se constată că media nitraţilor de-a lungul celor 4 ani de studii este redusă şi
puţin variabilă, cuprinsă între 2,91-3,37 mg/L cu excepţia anului 2008 când media creşte de la 4,70 mg/L,
ceea ce determină şi creşterea mediei celor 4 ani la 3,51 mg/L. Valorile maxime prezintă variaţii
nesemnificative cu excepţia anului 2008, când maxima ajunge la 8,70 mg/L faţă de ceilalţi ani, când este
cuprinsă între 4,50-6,95 mg/L. Şi în acest caz media celor 4 ani de studii este mai crescută ajungând la
6,71 mg/L, datorită valorii maxime mai mari din anul 2008. Mediile maximei cât şi media nitraţilor din
cei 4 ani de studii în toate probele cercetate se situează mult sub CMA (50 mg/L) şi deci nu poate
determina o morbiditate prin methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă. Valorile abaterii standard
variază de-a lungul timpului de cercetare (4 ani) în limite restrânse 0,96-1,54, cu o medie a celor 4 ani de
1,03, iar eroarea standard prezintă variaţii nesemnificative, situându-se între 0,17-0,66 cu media de 0,42.
Privind în ansamblu, pe toată perioada de cercetare, valorile nitraţilor se alătură celorlalţi indicatori
de mineralizare care au nivelul redus, caracteristice unei ape cu o mineralizare moderată (reziduu fix la
105° C de 210 mg/L).
7
6.71
6
5
4
mg/l
3 3.51
2 2.28
1 1.46
1.03
0 0.42
abaterea eroarea
pătratică
probe cercetate: 54
Fig. 44. Media nitraţilor din apă în perioada anilor 2005-2008
Se remarcă o variaţie mai largă a nitraţilor, a căror concentraţie este cuprinsă între 2,28-6,71 mg/L,
cu media de 3,51. Aceste valori reflectă media anilor cercetaţi.
În tabelul 57 sunt redate valorile aceloraşi indicatori statistici pentru substanţele organice separat
pentru fiecare an în parte şi media celor 4 ani de cercetare şi reprezentate în figurile 45, 46, 47, 48 şi 49.
Tabel 57. Indicatorii statistici pentru substanţe organice

din sursa de apă Târgu Neamţ
O2 mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 1,24 1,16 1,47 1,44 1,32
Maxima 2,25 1,44 2,80 1,68 2,04
Minima 0,90 0,72 0,88 0,72 0,80
Din tabelul de mai sus rezultă că valorile medii ale substanţelor organice exprimate în mg O 2/L sunt
apropiate şi reduse în toţi anii studiaţi, ele variind între 1,16-1,47 mg O2/L cu media anilor de 1,32 mg
O2/L, situându-se mult sub CMA (5 mg O2/L) pentru apa potabilă. Valorile maxime depăşesc cu o
jumătate de unitate valorile medii, variind între 1,44-2,25 mg O2/L cu media celor 4 ani de cercetări de
2,04 mg O2/L.
Se remarcă valori minime reduse care ajung la 0,72 mg O2/L, în anii în care şi valorile maxime sunt
cele mai scăzute. Abaterea standard exprimă în mod fidel variaţia valorilor medii faţă de valorile maxime
şi minime, ele variind între 0,19-0,45. Eroarea standard reprezintă valori reduse atingând o minimă de
0,02 cu media celor 4 ani de cercetări de 0,09. Valorile reduse ale substanţelor organice în toţi cei 4 ani de
studiu (sub CMA), atestă calităţi optime de potabilitate a acestei surse.
2.5
2 2.04
1.5
1.32
mg/l
1
0.8
0.5 0.48
0.28
0.09
0
ero area
media maxima minima abaterea abaterea

s t a nd ar d
standard standard
pătratică
probe cercetate: 54
Fig. 49. Media substanţelor organice din apă în perioada 2005-2008
Absenţa în toată perioada cercetată a amoniacului şi a nitriţilor - indicatori specifici de poluare a

apei cu substanţe organice naturale cu azot uşor biodegradabil – atestă condiţiile optime de potabilitate ale
apei.
Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse în toată perioada studiată, sub CMA (5 mg
O2/L), exprimă absenţa produşilor organici de sinteză (pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc. ) în sursa
de apă respectivă.
Dezinfecţia apei în acest caz contribuie la menţinerea calităţii apei prin evitarea poluării
bacteriologică şi biologică a acesteia.

organice din sursa de apă potabilă a localităţii Bicaz
Oraşul Bicaz este alimentat cu apă potabilă de profunzime provenită din staţia de captare de apă
potabilă Ticoş-Floarea, situată în comuna Taşca, în apropierea oraşului Bicaz. Această staţie este
compusă din 8 puţuri situate la o distanţă de aproximativ 150 m faţă de albia râului Bicaz. Adâncimea
puţurilor variază între 5-7 m. În cadrul acestei staţii se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşire din
staţie direct în conducta colectoare de distribuţie.
Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 25 km, dispunând de o capacitate de înmagazinare de
3500 m3.
Consumul mediu zilnic de apă potabilă în anul 2006 a fost de 150 l/om/zi.
Gradul de mineralizare a apei din această sursă este redat în tabelul 58.
Tabel 58. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Bicaz

Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Ticoş - Floarea
1. pH 7,6
2+
5. Magneziu (mg Mg /L) 8,50
Din rezultatele indicatorilor respectivi, rezultă un grad moderat de mineralizare a apei acestei surse,
atât reziduu fix, cât şi ceilalţi indicatori ca: cloruri, duritatea apei prezintă valori caracteristice unei ape de
profunzime provenită din zona montană. De altfel această apă reprezintă apa râului Bicaz, ce se filtrează
în mod natural prin sol, formând freaticul respectiv.
Tabel 60. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Bicaz în anii 2005-2008
NO3¯ mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 7,57 6,01 4,45 4,95 5,74
Maxima 11,00 7,24 8,30 5,20 7,93
Minima 4,70 4,64 1,80 1,44 3,14
Din tabelul 60 se constată că media nitraţilor în anii 2005 şi 2006 prezintă valori mai crescute
cuprinse între 6,01-7,57 mg/L, faţă de anii 2007 şi 2008 a căror valori variază între 4,45-4,95 mg/L,
datorită precipitaţiilor atmosferice mai abundente în aceşti ultimi 2 ani. Media celor 4 ani de cercetări se
situează la mijlocul valorilor medii. Valoarea maximă este înregistrată în anul 2005 de 11,0 mg/L,
urmând ca în anii următori valorile maxime să scadă până la 5,20 mg/L.
Aceeaşi alură o prezintă şi valorile minime care sunt mai crescute în anii 205 şi 2006 la 4,70 şi
respectiv 4,64 mg/L şi mai reduse în anii 2007 şi 2008 (1,80 şi respectiv 1,44). Se constată că deşi sursa
este de profunzime, totuşi este influenţată semnificativ de variaţiile precipitaţiilor care determină creşterea
sau scăderea concentraţiei acestui indicator.
Deşi rezultă unele variaţii ale nitraţilor în perioada studiată, valorile acestora se situează totuşi mult
sub CMA (50 mg/L), ceea ce nu constituie pericolul de a produce mthemoglobinemie la copiii cu
alimentaţie mixtă.
Valorile abaterii standard care prezintă variaţii asemănătoare mediei, maximei şi minimei, confirmă
fidelitatea mediei faţă de valorile obţinute de-a lungul cercetării. Eroarea standard, care se situează de
fiecare dată sub unitate, evidenţiază fidelitatea valorilor obţinute în prezenta cercetare.
Ca aspect general asupra întregii perioade de cercetare, rezultă că valorile nitraţilor formează un
tandem cu valorile reduse ale altor indicatori fizico-chimici, caracteristice unei ape de profunzime cu o
mineralizare moderată (reziduu fix la 105° C de 230 mg/L).
8 7.93
7
6 5.74
5
4
mg/l
3 3.14
2 1.64
1 1.1
0.48
0
pătratică
probe cercetate: 62
Fig. 54. Media nitraţilor din sursa de apă în anii 2005-2008
Tabel 61. Indicatorii statistici pentru substanţe organice

în sursa Bicaz în anii 2005-2008
O2 mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 1,26 1,47 1,54 1,06 1,33
Maxima 2,00 2,08 1,80 1,20 1,77
Minima 0,72 0,72 1,34 0,88 0,91
Din tabelul de mai sus rezultă că valorile medii ale substanţelor organice exprimate în mg O2/L sunt reduse şi
variate nesemnificativ, în toţi anii studiaţi. Ele sunt cuprinse între 1,06-1,54 mg O2/L, cu o medie a celor 4 ani
de cercetări de 1,33 mg O2/L, fiind deci mult sub CMA (5 mg O2/L) pentru apa potabilă. Valorile maxime
urcă până la concentraţia de 2,08 mg O2/L, în anul 2007, pentru ca în ceilalţi ani cercetaţi să scadă la 1,20 mg
O2/L. Valorile minime sunt în general sub unitate, cu excepţia anului 2007 când se înregistrează 1,34 mg
O2/L.
1.8 1.77
1.6
1.4 1.33
1.2
1 0.91
mg/l
0.8
0.6
0.4
0.23 0.27 0.23
0.2
0
standard standard
eroareastandard
pătratică
probe cercetate: 62
Fig. 59. Media substanţelor organice din apă în anii 2005-2008
Din cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi, nitraţi, precum şi a substanţelor organice în
sursa de apă a oraşului Bicaz în perioada anilor 2005, 2006, 2007 şi 2008, s-a constatat prezenţa continuă a
nitraţilor în concentraţii ce sunt mult sub limita CMA (50 mg/L), fapt ce nu poate declanşa apariţia
methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.
Absenţa amoniacului şi a nitriţilor, indicatori care exprimă poluarea apei cu substanţe organice naturale
uşor biodegradabile, atestă condiţiile optime de potabilitate a apei respective.
Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse în toată perioada cercetată, sub limita CMA (5
mg O2/L), evidenţiază absenţa produşilor organici de sinteză (pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc. cu
acţiunea toxică asupra organismului, în sursa de apă cercetată.
Necesitatea dezinfectării apei respective cu substanţe clorigene – clor gazos – este obligatorie în
scopul evitării poluării apei pe parcurs până la consumatori, cu bacterii sau alte organisme biologice,
nocive organismului.

organice din sursa de apă potabilă a localităţii Roman
Municipiul Roman este alimentat cu apă potabilă de profunzime provenită din staţia de captare a
apei Simioneşti – Pildeşti situată în comuna Cordun din apropierea municipiului Roman.
Staţia de captare a apei este compusă din 28 de puţuri situate în satul Simoneşti la o distanţă de circa
100 m de albia râului Moldova şi de 66 puţuri şi 4 chesoane situate în satul Pildeşti la o distanţă de
aproximativ 100 m faţă de albia râului Moldova. Adâncimea puţurilor şi chesoanelor este cuprinsă între 4-
6 m. În cadrul staţiei de captare Simioneşti-Pildeşti se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşirea din
staţie direct în conducta colectoare de distribuţie.
Staţia dispune de o capacitate de înmagazinare de 20000 m 3, iar reţeaua de distribuţie are o lungime
de 106 km. Consumul mediu zilnic de apă potabilă în anul 2006 a fost de 130 l/om/zi.
Gradul de mineralizare a acestei surse de apă rezultă din valorile următorilor indicatori de
mineralizare.
Tabel 62. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Roman

Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Simioneşti-Pildeşti
1. pH 7,1
2+
5. Magneziu (mg Mg /L) 14,26
Din valorile indicatorilor de mineralizare rezultă un grad moderat de mineralizare a apei acestei
surse, întrucât atât reziduul fix, cât şi ceilalţi indicatori ca: cloruri, duritatea totală şi sărurile de calciu şi
magneziu, prezintă valori mult sub CMA, caracteristice unei ape de profunzime, având ca sursa apa râului
Moldova după o filtrare naturală prin solul albiei acesteia. Amintim că râul Moldova provine din zona
montană, având mineralizare redusă caracteristică râurilor montane.
În perioada anilor 2005, 2006, 2007 şi 2008 am cercetat prezenţa compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi
şi nitraţi, precum şi substanţele organice exprimate în mg O2/L, în 64 probe de apă provenite din această sursă.
Probele au fost repartizate astfel: 16 probe în anul 2005, 16 probe în 2006, 25 probe în anul 2007 şi 7 probe în
anul 2008.
Tabel 64. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Roman

în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008
NO3¯ mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 3,54 3,58 3,27 4,10 3,62
Maxima 4,80 5,50 4,60 5,70 5,15
Minima 2,50 2,20 1,90 2,50 2,27
Din tabelul de mai sus rezultă că media nitraţilor în anii 2005, 2006 şi 2007 sunt apropiate (3,27-
3,58 mg/L), în timp ce în 2008 media este mai mare ajungând la 4,10 mg/L, iar media celor 4 ani de
cercetări se situează la valoarea de 3,62 mg/L.
Valoarea maximă a nitraţilor se înregistrează în anul 2008 (5,70 mg/L) când şi media este cea mai
crescută; urmează anul 2006 (5,50 mg/L) şi mai scăzută în anii 2005 şi 2007 (4,80 şi respectiv 4,60
mg/L). Valoarea mediei şi a maximei mai crescute în anul 2008 (4,10 şi respectiv 5,70 mg/L) faţă de
ceilalţi ani studiaţi (3,27-3,58), se datorează unui nivel redus de precipitaţii atmosferice în perioada
respectivă.
Valorile minime variază între 2,20-2,50 mg/L, cu excepţia anului 2007, când valoarea minimă scade
la 1,90 mg/L. De altfel în anul 2007 găsim cea mai redusă medie şi mai scăzută maximă din cei 4 ani de
cercetare.
Abaterea standard prin valoarea ei scoate în evidenţă variaţia nesemnificativă a valorilor obţinute în
anii 2005 şi 2007 (0,79 şi respectiv 0,80) şi relativ semnificative în anii 2006 şi 2008 (1,16 şi respectiv
1,30).
Eroarea standard a cărei valori sunt mult sub uniate (0,17-0,50) atestă fidelitatea valorilor obţinute
în cei 4 ani de cercetare.
Întrucât valorile nitraţilor obţinute în cei 4 ani de studiu se situează mult sub CMA (50 mg/L), iar
valoarea maximă de 5,70 mg/L a fost obţinută doar o singură dată în anul 2008, se poate afirma că această
sursă de apă potabilă poate fi utilizată în alimentaţia mixtă a copiilor, fără a produce methemoglobinemie
consumatorilor.
6
5 5.15
4
3.62
3
mg/l
2 2.27
1 1.15
1.01
0 0.42

e r o a r e a
s t a n d a r d
standard standard
pătratică
probe cercetate: 64
Fig. 64. Media nitraţilor din apă în anii 2005-2008

Se observă că valorile medii ale substanţelor organice sunt prezente în toate probele cercetate în
concentraţii reduse ce nu depăşesc limita CMA (5 mg O 2/L). Se înregistrează valori medii apropiate în
anii 2005, 2006 şi 2007, cuprinse între 2,43-2,97 mg O2/L şi valori mai reduse în anul 2008 (1,80 mg
O2/L) datorită unui nivel redus de precipitaţii atmosferice care influenţează într-o măsură mai redusă
infiltrarea substanţelor organice în sursa de apă freatică.
Tabel 65. Indicatorii statistici pentru substanţele organice

din sursa de apă Roman în perioada anilor 2005-2008

O2 mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 2,96 2,76 2,43 1,80 2,48
Maxima 3,50 3,60 4,50 2,50 3,52
Minima 2,40 2,20 1,90 1,10 1,90
Valorile maxime prezintă o variaţie asemănătoare a valorilor medii, în sensul unor valori mai
crescute în anii 2005-2007 (3,50-4,50 mg O2/L) şi mai scăzute în anul 2008 (2,50 mg O2/L). Media celor
4 ani de cercetări a valorilor medii şi a maximei sunt de 2,48 şi respectiv 3,52 mg O 2/L. Valorile minime
în anii 2005-2007 sunt apropiate fiind cuprinse între 1,90-2,40 mg O 2/L şi mai scăzute în anul 2008 (1,70
mg O2/L).
Se remarcă o uşoară variaţie a concentraţiei substanţelor organice de-a lungul timpului cercetat,
manifestând o scădere a valorilor în anul 2008 ca urmare a precipitaţiilor atmosferice mult reduse.
Valorile celorlalţi indicatori statistici atestă fidelitatea şi precizia rezultatelor obţinute la cercetarea
prezenţei substanţelor organice în sursa de apă potabilă respectivă.
Rezultatele cercetării privind prezenţa substanţelor organice în sursa de apă respectivă în perioada
celor 4 ani (2005-2008), evidenţiază valori reduse ale acestora ce se situează sub limita CMA şi care
prezintă variaţii nesemnificative.
Variaţiile reduse ale substanţelor organice şi absenţa permanentă a amoniacului şi nitriţilor asigură
condiţii optime de potabilitate a acestei surse subterane de apă.
4
3.5 3.52
3
2.5 2.48
2 1.9
mg/l
1.5
1
0.5 0.39 0.52
0.1
0
pătratică
probe cercetate: 64
Fig. 69. Media substanţelor organice din apă în perioada anilor 2005-2008
Din acest studiu efectuat în perioada celor 4 ani privind prezenţa compuşilor cu azot – amoniac,
nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursa de apă potabilă a localităţii Roman s-a constatat
prezenţa continuă a nitraţilor în concentraţii reduse, ce sunt mult sub limita CMA (50 mg/L), concentraţie
ce nu determină apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.
Absenţa amoniacului şi a nitriţilor, indicatori de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor
biodegradabile, atestă condiţiile optime de potabilitate a sursei de apă.
Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse sub limita CMA (5 mg/L), ce nu prezintă
variaţii semnificative în toată perioada cercetării, precum şi absenţa amoniacului şi a nitriţilor, semnalează
absenţa atât a substanţelor organice naturale, cât şi a celor sintetice cu acţiune toxică ca de exemplu:
pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc., în sursa de apă cercetată.
Necesitatea dezinfecţiei apei cu substanţe clorigene (clor gazos, bioxid de clor etc) este obligatorie
pentru evitarea poluării apei în reţeaua de distribuţie, cu floră microbiană saprofită sau patogenă sau cu
alte organisme biologice nocive organismului.
CAPITOLUL VIII
CERCETAREA PREZENŢEI AMONIACULUI, NITRIŢILOR ŞI NITRAŢILOR
PRECUM ŞI A SUBSTANŢELOR ORGANICE ÎN UNELE SURSE INDIVIDUALE
DE APĂ POTABILĂ (FÂNTÂNI) DIN UNELE LOCALITĂŢI RURALE DIN
JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANII 2005-2008
Având în vedere că judeţul Neamţ din punct de vedere al reliefului este format din 2 zone
preponderente: zonă montană şi zonă colinară şi că freaticul utilizat ca sursă de apă are caracteristici
diferite aşa cum semnalează literatura de specialitate, am repartizat localităţile cu sursele de apă cercetate
pe aceste două zone geografice. Se constată că zona colorată în maro, care reprezintă zona montană este
aproximativ 60% din suprafaţa judeţului Neamţ, iar restul de 40% reprezintă zona colinară.
Plecând de la această constatare am cercetat în anii 2005-2008 prezenţa amoniacului, nitriţilor şi
nitraţilor (compuşi cu azot), precum şi substanţele organice din apa din fântâni, provenite din 136
localităţi rurale repartizate astfel:
1) zona montană:
a. în anul 2005 -123 surse (fântâni);
b. în anul 2006 – 44 surse;
c. în anul 2007 – 121 surse;
d. în anul 2008 – 48 surse;
- total surse – 336 (fântâni)
- total localităţi – 49.
2) zona colinară:
a. în anul 2005 – 73 surse;
b. în anul 2006 – 60 surse;
c. în anul 2007 – 215 surse;
d. în anul 2008 – 116 surse;
- total surse – 464 surse (fântâni)
- total localităţi – 87
Fântânile sunt construite din piatră având ghizd din ciment, cu recipient propriu de extragere. Au o
adâncime ce variază între 4-12 m care captează stratul freatic de apă; au o zonă de protecţie sanitară variabilă,
întrucât unele sunt amplasate în apropierea de diverse surse de impurificare (grajduri, locuinţe etc.). Probele au
fost recoltate în anotimpuri diferite în recipiente din sticlă, transportate la laborator de specialitate unde au fost
analizate în timp optim.
VIII.1. Sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona montană din judeţul Neamţ
Rezultatele obţinute din cercetarea indicatorilor fizico-chimici sunt prezentate în tabele separat
pentru fiecare an.
Din rezultatele redate în tabelul 67 se remarcă absenţa amoniacului şi nitriţilor cu excepţia a 2
surse şi respectiv 8 surse din 123, în concentraţii care nu depăşesc 0,2 mg/L, mult sub CMA (0,5 mg/L).
Valorile nitraţilor variază în limite foarte largi, cuprinse între 0,2-176 mg/L. Valoarea de 176 mg NO 3¯/L
se corelează cu prezenţa nitriţilor şi a substanţelor organice - 6,80 mg O2/L (peste limita CMA- 5 mg/L) şi
absenţa amoniacului ceea ce indică existenţa unui proces vechi de poluare organică care a dus la creşterea
însemnată a valorilor nitraţilor.
Tabel 71. Indicatorii statistici privind nitraţii în sursele de apă din zona montană în anii
2005, 2006, 2007, 2007 şi media perioadei cercetate
NO3¯ mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 18,30 9,46 16,44 11,86 14,01
Maxima 176,20 59,00 201,30 54,40 122,72
Minima 0,20 0,07 0,07 0,20 0,13
Abaterea standard (±) 19,64 8,43 16,26 10,84 13,11
Valorile medii ale nitraţilor sunt mult sub limita CMA (50 mg/L); valorile variază în limite largi, cu
maximă peste limita CMA şi minima sub unitate.
140
120 122.72
100
80
mg/l
60
40
20 20.84
14.01 13.11
0 0.13 2.2
e r o a r e a
abaterea
standard
s t a n d a r d
standard
pătratică
probe cercetate: 336
Fig. 74. Media nitraţilor pentru perioada anilor 2005-2008
Prezenţa numărului redus de valori maxime care depăşesc CMA este dovedită de indicatorul
statistic abaterea standard a cărei valoare este apropiată de valoarea mediei. Variaţia valorilor nitraţilor în
perioada cercetată se datorează precipitaţiilor atmosferice şi nu a procesului de poluare, care nu a fost
semnalat în cazul acestor surse.
Valorile indicatorilor statistici privind substanţele organice în 336 surse de apă cercetate în perioada
anilor 2005-2008 sunt redate în tabelul 72 pentru fiecare an, precum şi media întregii perioade de
cercetare.
Tabel 72. Substanţele organice (mg O2/L) în sursele de apă din zona montană în anii 2005,
2006, 2007 şi 2008 şi media perioadei cercetate
O2 mg/L 2005 2006 2007 2008
Media 1,37 1,71 1,49 1,26 1,45
Maxima 5,76 9,04 3,92 3,36 5,52
Minima 0,46 0,56 0,72 0,56 0,56
Din figura79 reiese variaţie în limite largi ale substanţelor organice cuprinse între 1,56-5,52 mg
O2/L, ce depăşeşte CMA, valoare maximă influenţată de valoarea maximă a anului 2006 care a fost de
9,04 mg O2/L.
Valoarea medie este de 1,46, fiind apropiată de valorile medii ale anilor studiaţi şi mult inferioară
valorilor maxime ale acestor ani. Acest fapt se explică prin prezenţa în majoritate a valorilor mici ale
substanţelor organice în anii cercetaţi şi confirmat de indici statistici abaterea standard şi eroarea standard.
Din cercetarea prezenţei substanţelor organice în sursele de apă din zona montană , s-au constatat
valori reduse ale mediilor acestor ani de studiu fără a depăşi limita CMA. Au fost semnalate variaţii în
limite largi ale substanţelor organice cu valori maxime care au depăşit limita CMA în 2005 şi 2007 (5,7 şi
respectiv 9,04 mg O2/L).
Indicatorii statistici abaterea standard şi eroarea standard, confirmă existenţa valorilor mici în marea
majoritate, mai apropiate de valoarea medie, precum şi precizia tehnicilor utilizate.
Tabel 73. Amoniacul în sursele de apă din zona montană în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 şi media
acestor ani
NH4+ mg/L 2005 2006 2007 2008
Nr. probe pozitive 2 6 6 1 15
Media probelor cercetate 0,001 0,101 0,019 0,010 0,03
Media probelor pozitive 0,09 0,72 0,50 0,56 0,46
Maxima 0,14 1,45 0,80 0,56 0,73
Minima 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Din figura 84 rezultă ca din 336 probe cercetate numai în 15 probe s-a semnalat prezenţa
amoniacului, a căror valoarea maximă de 0,73 mg/L a depăşit limita CMA.
nr. probe pozitive
100 media probelor cercetate media probelor pozitive maxima
15 minima
0
10
nr.probe şi mg/l
1 0.73
0.46
0.1
0.03
0.01
Fig. 84. Media amoniacului în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008

Acest număr mic de probe pozitive evidenţiază calităţi optime de potabilitate a acestor probe de apă.
Prezenţa amoniacului, care este un indicator de poluare cu substanţe organice naturale şi nu sintetice,
uşor biodegradabile, în puţine surse cercetate - 15 din 336 surse analizate, confirmă calitatea
optimă de potabilitate a apei, stabilite de legislaţia sanitară în vigoare.
Valorile nitriţilor obţinute din cercetarea surselor de apă din zona montană, au fost analizate
statistic, utilizând aceeaşi indicatori. Valorile acestor indici sunt inserate în tabelul 74, separat pentru
fiecare an, precum şi media celor 4 ani de studii.
Tabel 74. Valorile nitriţilor (NO2¯ mg/L) în sursele de apă din zona montană, cercetate în perioada
anilor 2005-2008 şi media valorilor acestor ani
+
NH4 mg/L 2005 2006 2007 2008
Nr. probe pozitive 7 8 13 1 29
Media probelor cercetate 0,007 0,047 0,018 0,001 0,018
Media probelor pozitive 0,13 0,26 0,17 0,08 0,16
Maxima 0,20 1,20 0,52 0,08 0,50
Minima 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rezultă că în perioada 2005-2008, 29 probe din 336 probe analizate au conţinut nitriţi a căror
valoare maximă nu a depăşit limita CMA (0,5 mg/L). Aceste rezultate atestă că sursele analizate din
punct de vedere al acestui indicator, prezintă calităţi optime de potabilitate, în concentraţie redusă a
acestora nu constituie un factor de declanşare a methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.
100 29
10
0
nr.probe şi mg/l
1
0.5
0.16
0.1
nr. probe pozitive
0.018 media probelor cercetate media probelor pozitive maxima
0.01 minima
0.001
Fig. 89. Media nitriţilor din anii 2005-2008
Prezenţa nitriţilor în puţine surse analizate (29 din 336) şi în concentraţii ce nu depăşesc limita
CMA (0,5 mg/L) atestă calitate optimă de potabilitate a apei, precum şi absenţa acţiunii de producere a
methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.
Concluzii asupra cercetării surselor de apă din zona montană
Cercetarea indicatorilor amoniac, nitriţi şi nitraţi (compuşi cu azot) şi a substanţelor organice din 336
probe de apă în perioada anilor 2005-2008 a scos în evidenţă următoarele:
1. prezenţa amoniacului şi nitriţilor în puţine surse de apă, 15 şi respectiv 29, în concentraţii care
nu au depăşit limita CMA.
2. prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse care nu au depăşit CMA (5 mg O 2/L);
exprimă absenţa poluării apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile şi nici a
substanţelor organice de sinteză (detergenţi, pesticide, produşi fenolici etc.). Asocierea acestora
chiar sub limita CMA (5 mg O2/L) cu prezenţa amoniacului şi nitriţilor sub limita CMA (0,5
mg/L) în unele surse de apă, impune cercetarea condiţiilor tehnico-sanitare ale acestor surse
pentru asanarea unui eventual proces de poluare în stadiul iniţial.
3. prezenţa nitraţilor în limitele CMA, cu excepţia puţinelor probe cu valori ale nitraţilor peste
CMA, denotă că utilizarea acestor surse în alimentaţia mixtă sau artificială a copiilor nu poate
determina producerea methemoglobinemiei la copiii consumatori.
4. surse de apă puţine la număr a căror concentraţie de nitraţi depăşesc limita CMA, nu sunt
indicate a fi utilizate în scop potabil pentru copiii sugari, urmând ca aceste surse să fie supuse
unui control tehnico-sanitar.
5. se recomandă ca organele sanitare de potabilitate să clasifice sursele de apă din punct de vedere
al concentraţiei nitraţilor din apă în raport cu CMA pentru a nu fi utilizate în vederea evitării
apariţiei cazurilor de methemoglobinemie la copii.
VIII.2. Cercetarea indicatorilor fizico-chimici în sursele de apă (fântâni) din localităţile din
zona colinară a judeţului Neamţ
Se constată prezenţa amoniacului în peste jumătate (74) din sursele cercetate (116) din care în 5
surse este peste limita CMA (0,5 mg/L). Nitraţii sunt de asemenea prezenţi în 87 surse, din care în 23 sunt
peste limita CMA (0,5 mg/L). Acest aspect presupune existenţa unii proces de poluare a surselor
respective.
În aceste condiţii prezenţa substanţelor organice în aproximativ jumătate din sursele cercetate, în
prezenţa amoniacului şi nitriţilor se confirmă poluarea cu substanţe organice naturale cu azot, uşor
biodegradabile a surselor de apă cercetate.
Nitraţii sunt prezenţi în toate sursele de apă, variind în limite foarte largi 0,87-238 mg/L. O treime
(32) din sursele cercetate au valori ale nitraţilor care depăşesc cu mult limita CMA (50 mg/L). Unele
dintre aceste valori ale nitraţilor sunt asociate cu prezenţa amoniacului, nitraţilor şi substanţelor organice
peste limita CMA.
Rezultă deci că valorile crescute ale nitraţilor se datorează solului respectiv, dar şi a substanţelor
organice cu azot care poluează sursa de apă respectivă, precum şi a unor fertilizanţi agricoli.
În concluzie, se remarcă un număr mare de surse poluate cu substanţe organice cu azot (amoniac, nitriţi)
care nu îndeplinesc condiţii optime de potabilitate, după normativele sanitare. Prezintă de asemenea condiţiile
optime de a determina producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.
Valorile compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum ale substanţelor organice, obţinute
în cercetarea efectuată în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 în sursele de apă (fântâni) din zona colinară şi
redate în tabelele 75, 76, 77, 78 au fost analizate statistic, utilizând următorii indicatori statistici: media,
maxima, minima, abaterea standard, abaterea standard pătratică şi eroarea standard. Valorile acestor
indicatori statistici sunt inserate în tabele şi reprezentate în grafice separat pentru fiecare indicator fizico-
chimic, pentru anii cercetaţi precum şi media celor 4 ani de studiu.
a) Nitraţii
În cele 464 surse de apă studiate în perioada 2005-2008 s-a constatat prezenţa nitraţilor a căror
valori medii au fost puţin sub limita CMA (50 mg/L).
400
345.42
300
200
mg/l
100
43.65 45.58
28.08
0 0.89 4.81

e r o a r e a
s t a n d a r d
standard standard
pătratică
Fig. 94. Media nitraţilor în sursele de apă din perioada anilor 2005-2008
Nitraţii au prezentat variaţii în limite largi, cu maxima mult peste limita CMA. Indicatorii abaterea
standard şi abaterea standard pătratică au prezentat valori mari care împreună cu media depăşesc cu mult
limita CMA. Această observaţie denotă prezenţa unei mari părţi ale surselor analizate care prezintă
concentraţia nitraţilor peste limita CMA şi a căror utilizare pot duce la producerea methemoglobinemiei
la copiii sugari cu alimentaţie mixtă sau artificială.
b) Substanţele organice
S-a constatat că sursele cercetate (464) în perioada anilor 2005-2008, au prezentate substanţele
organice în concentraţii variabile, a căror medii au fost sub limita CMA (5 mg O 2/L). unele surse au
conţinut de substanţe organice peste limita CMA. Valorile indicatorilor statistici abaterea standard şi
abaterea standard pătratică arată că majoritatea probelor conţin substanţe organice care nu depăşesc limita
CMA (5 mg O2/L).
7
6 6.4
5
4
mg/l
3
2 2.51 2.31
1 1.46
0.6
0 0.24
media maxima minima abaterea standard abaterea standard
e r oa r e ast an d ar d
pătratică
Fig. 99. Media substanţelor organice (mg O2/L) în sursele de apă în anii 2005-2008
c) Amoniacul
Din acest studiu rezultă prezenţa amoniacului în majoritatea probelor cercetate ceea ce presupune
existenţa unui proces de poluare cu substanţe organice naturale cu azot, în continuă derulare devenind
astfel mediul favorabil de dezvoltare a florei microbiene saprofite şi patogene care afectează starea de
sănătate a populaţiei consumatoare.
Fig. 104. Media amoniacului în 464 probe de apă în perioada 2005-2008

d) Nitriţii
Se constată prezenţa nitriţilor într-un număr mare de probe cercetate. În medie chiar peste jumătate
din numărul probelor prezintă concentraţii a căror valori maxime depăşesc limita CMA (0,5 mg/L).
nr. probe pozitive
1000 240 media probelor cercetate media probelor pozitive maxima
minima
100
nr.probe şi mg/l
10 1.82
0
1
0.26
0.1 0.13
0.01
Fig. 109. Media nitriţilor în 464 probe de apă în anii 2005-2008
VIII.3. Date statistice privind valorile amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi substanţele organice
în 800 de surse de apă (zona montană împreună cu zona colinară) din judeţul Neamţ
în perioada 2005-2008
Valorile indicatorilor statistici au fost inserate în tabele separat pentru fiecare indicator fizico-chimic
şi pentru fiecare an, precum şi media anilor 2005-2008. Ele au fost reprezentate în grafice.
a) Nitraţii
Se remarcă concentraţii foarte crescute ale nitraţilor în probele de apă, unele fiind peste limita
CMA, care pot fi incriminate în producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Se
remarcă concentraţii care variază în limite largi datorită faptului ca probele de apă provin de la surse şi
localităţi diferite.
250 234.08
200
150
mg/l
100
50
28.8 20.59 30.96
0
3 0.51 3.5
pătratică
Fig. 114. Media nitraţilor în 800 probe de apă în perioada anilor 2005-2008
b) Substanţele organice
Substanţele organice în 800 probe de apă cercetate în perioada 2005-2006, sunt prezente în toate
aceste probe, în concentraţii ce au variat în limite foarte largi şi a căror valori maxime au depăşit limita
CMA. Variaţiile mari ale concentraţiilor substanţelor organice se explică prin provenienţa probelor din
diferite surse. Valorile medii ale substanţelor organice nu au depăşit limita CMA în nici un an cercetat.
Prezenţa unor valori peste limita CMA a substanţelor organice, presupun existenţa unui anumit grad
de poluare cu substanţe de natură organică cu azot, uşor biodegradabile.
6 5.95
3
mg/l
2 1.98
1.63
1 1.06
0.75
0.17
0
e r o a r e a
abaterea
standard standard
s t a n d a r d
pătratică
Fig. 119. Media substanţelor organice în 800 probe de apă în anii 2005-2008
c) Amoniacul
Prezenţa amoniacului într-un număr mare de probe cercetate, cu valori maxime ce depăşesc limita
CMA, evidenţiază poluarea acestor probe cu substanţe organice naturale cu azot, uşor biodegradabile în
stadiul incipient, care poate fi un mediu nutritiv al eventualei flori microbiene existente în sursele de apă
respective.
185
100
10
nr.probe şi mg/l
1.05 0
1
0.35
nr. probe pozitive

0.1 media probelor cercetate media probelor pozitive maxima
0.046 minima
0.01
Fig. 124. Media amoniacului în 800 probe de apă în perioada 2005-2008
d) Nitriţii
nr. probe pozitive
1000 269 media probelor cercetate media probelor pozitive maxima
minima
100
nr.probe şi mg/l
10
1.08 0
1
0.2
0.1 0.076
0.01
Fig. 129. Media nitriţilor în 800 probe de apă în perioada anilor 2005-2008
Prezenţa ionului amoniu a fost decelat în 174 surse (37,5%), iar ionul nitrit în 240 surse (51 %) în
zona colinară, în timp ce în zona montană numărul surselor pozitive atât pentru ionul amoniu cât şi pentru
ionul nitrit au fost mult mai reduse (15 şi respectiv 29).
500
400
300
200
100
0
ion amoniu ion nitrit ion amoniu ion nitrit
zonă montană zonă colinară nr. probe
din care nr. probe pozitive
Fig. 130. Ionul amoniu şi ionul nitrit pe zone geografice ale judeţului Neamţ
în perioada 2005-2008
800
600
400
200
0
ion amoniu ion nitrit nr. probe
din care nr. probe pozitive
Fig. 131. Ionul amoniu şi ionul nitrit pe tot judeţul Neamţ în perioada 2005-2008
Nitriţii se găsesc în majoritatea probelor cercetate, a căror valoare maximă depăşeşte limita CMA.
Prezenţa nitriţilor în probele de apă evidenţiază existenţa unui proces mai vechi de poluare, iar prezenţa în
concentraţie peste limita CMA, fac ca sursele de apă să fie nepotabile.
VIII.4. Repartiţia surselor de apă (fântâni) din judeţul Neamţ după valorile nitraţilor
Sursele de apă din zona montană prezintă cel mai scăzut număr şi procentaj 20 (2,97%) de valori
care depăşesc limita CMA (50 mg/L).
Sursele de apă din zona colinară prezintă cel mai mare număr şi procentaj 129 (37,8%) de valori
care depăşesc limita CMA (50 mg/L).
Pe ansamblul judeţului Neamţ, sursele de apă a căror valori ale nitraţilor depăşesc limita CMA (50
mg) sunt în număr de 149 (18,62%).
Rezultă deci că cele mai multe surse de apă din judeţul Neamţ, care are valorile nitraţilor peste
limita CMA se găsesc în zona colinară, fapt ce motivează numărul mare de cazuri de methemoglobinemie
confirmată de unităţile spitaliceşti.
VIII.5. Studiul statistic privind calitatea apei potabile din fântânile cercetate din judeţul
Neamţ (2005-2008)
Din acest studiu statistic rezultă că:
a) Valorile nitraţilor care depăşesc limita CMA (50 mg/L) în absenţa amoniacului, nitriţilor şi în
prezenţa substanţelor organice sub limita CMA (5 mg O 2/L), sunt determinate de nitraţi de
natură telurică şi de fertilizanţii agricoli;
b) Valorile nitraţilor sub limita CMA, dar în prezenţa amoniacului, nitriţilor şi a substanţelor
organice care pot depăşi limita CMA, pot fi influenţate şi de azotul oxidat până la stadiul de
nitrat, provenit din substanţele organice de natură biologică ce conţin azot, uşor biodegradabile,
aşa cum întâlnim frecvent la sursele de apă din zona colinară.
c) Ambele situaţii sunt frecvent întâlnite la sursele de apă (fântâni) din zona colinară, care pot
explica existenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă sau artificială.
d) Valorile nitraţilor sub limita CMA şi în absenţa amoniacului, nitriţilor şi în prezenţa substanţelor
organice sub limita CMA, sunt la sursele de apă din zona montană , ceea ce explică absenţa
cazurilor de methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă sau artificială şi a unei poluări a
sursei de ape cu substanţe organice uşor biodegradabile.
CAPITOLUL IX
CERCETAREA UNOR INDICATORI FIZICO-CHIMICI DIN UNELE SURSE
SUBTERANE DE APĂ – MICROCENTRALE
DIN JUDEŢUL NEAMŢ
În acest studiu s-a determinat prezenţa amoniacului, nitriţilor, nitraţilor, substanţelor organice şi
clorurilor în 20 surse subterane de apă – microcentrale – din 20 de localităţi.
Din zona montană au fost următoarele localităţi: Poiana Teiului, Farcaşa, Ceahlău, Izvorul
Muntelui, Borca, Stejaru, Pângăraţi, Tarcău şi Bistriţa.
Tabel 98. Media anuală a indicatorilor fizico-chimici
Indicatori fizico-chimici Zona cercetată

Montană Colinară Total judeţ
56 66 122
NH4+ mg/L 0,0 0,0 0,0
NO2¯ mg/L 0,0 0,0 0,0
NO3¯ mg/L 15,93 35,17 25,55
Substanţe organice mg O2/L 0,82 0,90 0,86
Cl¯ mg/L 27,2 34,0 30,60
Din zona colinară au fost următoarele localităţi: Urecheşti, Răuceşti, Păstrăveni, Bodeşti, Agârcea,
Podoleni, Borleşti, Bahna, Secuieni, Piatra Soimului şi Săbăoani.
Sursele de apă au provenit din foraje adânci de 200-250 m, captând apa subterană situată sub
stratul impermeabil de sol. Ele au un debit constant de apă indiferent de anotimpul anului. Apa din
bazinul colector este distribuită prin conducte la cişmele publice şi direct la consumatori.
Pentru analiză apa a fost recoltată direct de la robinet după o curgere de câteva minute. Din fiecare
sursă de apă au fost recoltate câte 6 probe de apă la intervale de 2 luni.
CAPITOLUL X
STUDIUL COMPARATIV AL VALORILOR UNOR INDICATORI FIZICO-
CHIMICI OBŢINUTE LA CERCETAREA APEI DIN FÂNTÂNI CU VALORILE
OBŢINUTE LA SURSELE DE APĂ DIN MICROCENTRALE (SUBTERANE) ŞI
CENTRALE DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANII 2005-2008
Apa din fântână provine din primul strat de apă subterană, adică din freatic, de la adâncimea de 4-10
m, uneori chiar de la o adâncime mai redusă în funcţie de relief (şes). În aceste condiţii apa din fântână
este mult mai expusă unei poluări externe, mai ales când solul din acea zonă este uşor permeabil.
Amplasarea fântânii în apropierea unor surse poluante (grajduri, latrine, depozite de gunoi menajer sau
ape reziduale, canele menajere, canale industriale etc) poluanţi existenţi în aceste surse se pot infiltra uşor
în stratul freatic, ajungând astfel în apă fântânii. Acest proces este favorizat de natura solului, astfel că în
zonele montane unde avem un sol dens format în majoritate din roci, procesul de infiltrare este mai puţin
favorizat decât în solul din zonele colinare şi în special de şes. În ultimul caz, intervin şi activităţile unui
om prin prelucrarea agricolă a terenului şi utilizarea unor fertilizanţi de sinteză cu compuşi cu azot.
În cazul microcentralei, sursa de apă este stratul subteran de apă, situat sub stratul impermeabil de
sol, de la adâncimi variabile de 200-250 m, captată prin foraje.
Acest strat de apă fiind situat la mare adâncime este protejat faţă de sursele de poluare de la
suprafaţa solului. Apa fiind extrasă şi transportată prin conducte etanşe este protejată de eventuala poluare
până la consumator. Formele de azot – amoniacul şi nitriţii sunt absente, cu excepţia nitraţilor care pot
avea origine telurică. Prezenţa amoniacului şi a nitriţilor în apa unor fântâni, în proporţie mai redusă în
zona montană şi mult mai mare în zona colinară, denotă existenţa unui proces de poluare în continuă
derulare cu substanţe organice de natură biologică.
Prezenţa substanţelor organice, a căror valori maxime depăşesc limita CMA, susţin această
constatare. Prezenţa nitraţilor în concentraţie maximă de 373 în apa fântânilor din zona colinară se
datorează originii acestora din procesul de oxidare a amoniacului şi nitriţilor la care se adaugă nitraţii de
origine telurică şi în special cei proveniţi din fertilizanţii agricoli folosiţi în mod frecvent.
Absenţa amoniacului, a nitriţilor, prezenţa nitraţilor şi a substanţelor organice în limitele CMA, în
apa microcentralelor din zona montană şi colinară denotă o protecţie optimă a apei faţă de poluanţii
externi. Apa din microcentrale asigură calităţi de potabilitate superioare apei din fântână, în menţinerea
stării de sănătate a consumatorului, în timp ce apa fântânilor poate declanşa methemoglobinemie la copiii
cu alimentaţie artificială sau mixtă.
Valorile cele mai reduse ale nitraţilor le găsim la sursele centrale de apă atât de suprafaţă, cât şi
subterane (3,44 şi respectiv 4,43 mg/L).
În zona colinară, valorile medii ale nitraţilor sunt mai mari decât în zona montană nedepăşind limita
CMA, totuşi unele valori maxime ar putea influenţa starea de sănătate a consumatorilor.
CAPITOLUL XI
STUDIUL PREZENŢEI NITRIŢILOR ŞI NITRAŢILOR ÎN UNELE PRODUSE
ALIMENTARE DE NATURĂ VEGETALĂ DIN JUDEŢUL NEAMŢ
Am luat în studiu unele produse alimentare de natură vegetală, ştiind că ele sunt supuse la
tratamente repetate uneori neraţionale cu fertilizanţi agricoli ce conţin compuşi de azot şi că ele au
capacitatea de a cumula compuşi cu azot în timpul procesului de maturare.
Literatura de specialitate semnalează prezenţa nitriţilor şi în special a nitraţilor de ordinul sutelor de
miligrame în spanac, salată verde, ridichi, castraveţi, morcovi etc.
Aceste semnale ne-au determinat să efectuăm un studiu privind prezenţa nitriţilor şi nitraţilor în
spanac, salată verde, castraveţi, roşii, ridichi şi morcov în judeţul Neamţ în perioada anilor 2005-2008.
Probele au fost recoltate din piaţa comercială a oraşului Piatra Neamţ, ele provenind din diverse
zone ale judeţului Neamţ.
XI.1. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac

8
6.81
6
mg/kg
4
3.4
2 1.83 2.06
0.87 0.65
0
pătratică eroareastandard
probe cercetate: 25
Fig. 166. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor pentru anii 2005 şi 2007
1200
1000 998.1
800
597.9
mg/kg
600
400
229.7 275.1
225.4
200
87.2
0 e r oa re a stan da r d

pătratică
probe cercetate: 31
Fig. 170. Media nitraţilor cercetaţi în perioada anilor 2005-2007

Media valorilor maxime ale ailor 2005, 2006 şi 2007 este influenţată de valoarea maximă din anul
2005, care este de 1282,3 mg/kg. Variaţiile sunt în limite largi 225,4-998,12 cu media de 597,9 mg/kg,
care nu depăşeşte limita CMA.
Se constată prezenţa nitriţilor în toate probele cercetate din anii 2005-2007, în concentraţii reduse şi
de asemenea şi prezenţa nitraţilor însă în concentraţii mult mai mari, fără a depăşi limita CMA (2500
mg/kg). Totuşi, aceste concentraţii crescute ale nitraţilor, pot influenţa starea de sănătate a
consumatorului, având în vedere că în organism sunt reduşi la nitriţi care cu aminele secundare şi chiar
terţiare pot produce nitrozamine cu acţiune cancerigenă, unanim recunoscute.
XI.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de salată verde din judeţul Neamţ
1.4
1.18
1.2
1
0.75
0.8
mg/kg
0.6
0.4
0.33
0.2
0
media maxima minima
probe cercetate: 40
Fig. 174. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor în anii 2005-2007
Valorile nitriţilor păstrează media valorile celor 3 ani cercetaţi, având valori cuprinse între 0,33-1,18
mg/kg, iar media este de 0,75 mg/kg.
Se remarcă deci concentraţii reduse ale nitriţilor, care nu au stabilită CMA.
8000
7000 7085.58
6000
5000
4000
mg/kg
3000
2000
1000 805.4
291.9261.97 313 90.06
0
pătratică
probe cercetate: 40
Fig. 178. Media indicatorilor statistici pentru nitraţi în anii 2005-2007
Media nitraţilor evidenţiază prezenţa acestor în toţi anii cercetaţi, care variază între 291,90-7085,58
mg/kg, valoare maximă ce depăşeşte cu mult limita maximă admisă (2500 mg/kg). Media nitraţilor celor
40 probe analizate este de 805,4 mg/kg, situându-se sub limita CMA.
Valorile nitriţilor, ca şi în cazul probelor de spanac, sunt în concentraţii reduse care ajung până la
maximum 2 mg/kg.
Valorile nitraţilor se înscriu sub limita CMA (2500 mg/kg, cu excepţia valorii maxime în anul 2005,
care depăşeşte cu mult CMA, ajungând la 19563,76 mg/kg.
Din punct de vedere al prezenţei nitraţilor, probele de spanac pot influenţa starea de sănătate a
consumatorului, ca urmare a reducerii acestora în organism la nitriţi, care pot determina
methemoglobinemie şi nitrozamine cu acţiune cancerigenă unanim recunoscută (135, 153).
IX.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcovi,ridichi
În anul 2008, am cercetat prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în următoarele produse vegetale: roşii,
castraveţi, morcov şi ridichi, din fiecare câte 10 probe, provenite din judeţul Neamţ.
Rezultatele prezenţei nitraţilor şi nitriţilor în aceste produse vegetale cercetate sunt inserate în
tabelul 104.
Rezultă că probele de roşii au un conţinut de nitraţi cuprins între 14,6-98,3 mg/kg, variind astfel în
limite largi, fără a depăşi limita CMA (2500mg/kg). Nitriţii sunt prezenţi în concentraţii mult mai reduse,
fiind cuprinse între 0,6-1,70 mg/kg.
Tabel 104. Valorile nitriţilor şi nitraţilor în unele produse vegetale

cercetate în anul 2008 provenite din judeţul Neamţ
Roşii Castraveţi Morcov Ridichi

NO3¯ NO2¯ NO3¯ NO2¯ NO3¯ NO2¯ NO3¯ NO2¯
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
68,50 1,50 163 1,1 115 2,6 3775 1,20
14,60 0,60 78 1,7 117 1,9 1880 1,40
70,20 1,10 89 1,6 119 0,8 1367 1,0
62,0 1,30 105 1,8 135 1,7 1025 1,5
51,0 1,60 175 2,5 142 1,6 735 1,2
85,4 1,50 137 1,5 154 1,8 1188 0,9
78,8 1,40 156 2,7 120 1,1 1102 0,9
91,4 1,60 125 0,7 132 1,2 873 0,7
98,3 1,70 92 0,9 167 1,4 1509 0,9
83,4 1,60 87 1,2 158 1,3 2344 1,2
În probele de castraveţi, nitraţii se găsesc în concentraţii apropiate de cele din roşii, variind între 78-
175 mg/kg. Nitriţii sunt prezenţi de asemenea în concentraţii reduse, fiind cuprinse între 0,7-2,5 mg/kg.
În probele de morcov analizate, nitraţii se găsesc în concentraţii ce depăşesc 100 mg/kg, ele fiind
cuprinse între 115-167 mg/kg. Nitraţii sunt prezenţi de asemenea în concentraţii reduse, a căror valori
variază între 0,3-2,6 mg/kg.
În produsul vegetal ridichi, prezenţa nitraţilor a fost semnalată în toate probele în concentraţii mult
mai mari faţă de produsele vegetale anterioare. Astfel, valorile nitraţilor sunt cuprinse între 873-3775,
prezentând variaţii în limite largi. Constatăm că valoarea maximă de 3775 mg/kg, depăşeşte limita CMA
(2500 mg/kg). Nitriţii se menţin şi la acest produs la concentraţii reduse asemănătoare concentraţiei din
celelalte produse, ele variind între 0,7-1,5 mg/kg.
Valorile nitraţilor si nitriţilor redate în tabelul 104 au fost supuse unei analize statistice şi a căror
rezultate sunt inserate în tabelul 105.
Tabel 105. Date statistice privind nitriţii şi nitraţii din produsele vegetale
în 2008 din judeţul Neamţ
Indicatori statistici Roşii Castraveţi Morcov Ridichi

NO3¯ NO2¯ NO3¯ NO2¯ NO3¯ NO2¯ NO3¯ NO2¯
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
Nr. probe 10 10 10 10 10 10 10 10
Media 71 1,4 120,7 1,5 135,9 1,5 1579 1,1
Maxima 98,3 1,7 163 2,7 167 2,6 3775 1,5
Minima 14,6 0,6 78 0,7 115 0,8 735 0,7
Abaterea standard 17,8 - 30,4 - 15,4 - 714 -
Abaterea standard 24,1 - 35,4 - 18,9 - 962 -
pătratică
Eroarea standard 7,6 - 11,20 - 5,9 - 304 -
Din cercetarea prezenţei nitraţilor şi nitriţilor în produsele vegetale: spanac, salată verde, roşii,
castraveţi, morcov şi ridichi au rezultat următoarele concluzii:
Nitraţii au fost prezenţi în toate probele produselor vegetale cercetate în ani 2005, 2006, 2007 şi
2008.
Concentraţii mari de nitraţi au fost obţinute în produsele spanace în anul 2005 (maxima
1282mg/kg), în produsul salată verde în anul 2005 (1963 mg/kg) şi în produsul ridichi (3775 mg/kg) care
depăşeşte CMA.
Concentraţiile nitraţilor în roşii, castraveţi şi morcov, au fost apropiate, având valoarea maximă de
175 mg/kg.
Valorile nitriţilor în toate probele din produsele vegetale cercetate au fost reduse şi apropiate
cantitativ, având ca valoare maximă 2,5 mg/kg.
Produsele vegetale spanac, salată verde şi ridichi prezintă cele mai mari valori de nitraţi, care se
datorează capacităţii acestora de a cumula aceste substanţe, ca urmare a utilizării în mod neraţional a
fertilizanţilor agricoli cu conţinut de azot.
Aceste produse cu conţinut mare de nitraţi pot influenţa nefavorabil starea de sănătate a
consumatorilor prin producerea methemoglobinemiei, cât şi a nitrozaminelor prin reducerea la nitriţi în
organismul uman atunci când sunt asociate cu alimente de natură animală (peşte) bogate în amine
secundare.
Deşi produsul morcov nu conţine cantităţi mari de nitraţi (valoarea maximă de 167 mg/kg), totuşi
utilizat concentrat prin proces termic la copiii dispeptici, poate favoriza producerea methemoglobinemiei
(85).
Valorile nitriţilor sunt în concentraţii mult reduse la toate produsele cercetate (valoarea maximă 12
mg/kg) nu pot influenţa nefavorabil starea de sănătate a consumatorilor.
Se recomandă utilizarea fertilizanţilor agricoli cu azot în mod raţional, pentru evitarea producerii de
efecte negative asupra sănătăţii consumatorilor.
CAPITOLUL XII
CERCETAREA PREZENŢEI UNOR CAZURI DE METHEMOGLOBINEMIE LA
COPIII SUGARI DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANII 2005, 2006, 2007 ŞI 2008
Având în vedere conţinutul crescut la nitraţilor, până la valori maxime de peste 200 mg/L în unele
localităţi în special din zona colinară, am considerat că este necesar să efectuăm cercetarea prezenţei
cazurilor de methemoglobinemie la copiii în localităţile din acest judeţ.
Cercetarea s-a referit la copiii care au suferit de methemoglobinemie, determinându-se totodată
methemoglobina, cât şi concentraţia nitraţilor în apa potabilă cu care s-a preparat alimentul respectiv.
Nu ne-am referit la conţinutul apei în nitriţi, întrucât acestea se găsesc uneori doar în concentraţie de
zecimi de miligram, care nu poate determina producerea methemoglobinemiei. Cazurile cercetate au fost
spitalizate.
În figura 184 sunt indicate localităţile cu cazurile de methemoglobinemie.
Fig. 184. Localităţile judeţului Neamţ cu methemoglobinemie

Tabel 107. Indicatorii statistici ai cazurilor de methemoglobinemie în anii 2005-2008
Indicatorii statistici Anul Media

2005 2006 2007 2008
Nr. cazurilor de methemoglobinemie 8 10 11 9 38
Vârsta copiilor (luni) 1,5-4 2-3 1-3 1-3 2,2
Methemoglobina (%)- media 34,6 27,8 32,6 35,4 32,6
Methemoglobina (%)- maxima 60 42 58 55 53,7
Methemoglobina (%)- minima 21 15 15 15 16,5
NO3¯ mg/L de apă –media 109,0 132,2 148,9 107,8 124,15
NO3¯ mg/L de apă –maxima 396,1 373,8 373,5 238,8 345,5
NO3¯ mg/L de apă - minima 51,0 48,9 48,5 52,6 50,3
Din acest tabel reiese că vârsta copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost cuprinsă între 1
lună şi 4 luni, cu o media pentru cei 4 ani de studiu de 2,2 luni . Methemoglobina în medie a fost cuprinsă
între 22,6%-35,4% cu media de 32,6%. Maximele anuale au variat între 42-60% cu media de 53,7%.
Minimele anuale au fost între 15-21%.
Mediile anuale ale nitraţilor din sursele de apă utilizate la prepararea hranei copiilor, care au făcut
methemoglobinemie au depăşit cu mult limita CMA, ele situându-se între 107,8-157,9 mg/L, având
maxime de 396,1 mg/L, cu media celor 4 ani de cercetări de 345,5 mg/L. Acest valori deosebit de mari
ale nitraţilor din localităţile din zona colinară, explică apariţia cazurilor de methemoglobinemie.
Se constată totuşi existenţa cazurilor de methemoglobinemie şi atunci când valorile nitraţilor din apă
utilizată la prepararea hranei copiilor au fost sub limita CMA, aşa cum avem concentraţiile de 48,5 şi 48,9
mg/L în cazul cercetării noastre.
60 53.7
50
40 32.6
30
%
20 16.5
10
0
media maxima minima
probe cercetate: 32
Fig. 185. Valorile methemoglobinei în %
Din această figură rezultă că media methemoglobinei a variat între 16,5%-53,7% cu o medie de
32,6%, raportată la numărul total de cazuri (38). Rezultă valori crescute de methemoglobină care impun
măsuri medicale urgente.
400
345.5
300
mg/l
200
124.5
100 50.3
0
media
maxima minima
probe cercetate: 32
Fig. 186. Valorile nitraţilor în sursele respective de apă

Din această figură rezultă că valoarea medie a celor 4 ani de studiu privind sursele de apă utilizate la
prepararea hranei copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost de 127,1 mg/L, cu valori minime şi
maxime cuprinse între 50,3-345,5 mg/L. Aceste valori depăşesc cu mult limita CMA (50 mg/L), fapt ce
explică prezenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii din localităţile respective.
Concluzii
Au fost înregistrate şi cercetate 38 cazuri de methemoglobinemi la copiii sugari în anii 2005-2008 în
judeţul Neamţ. Toate cazurile de methemoglobinemie au provenit din 31 localităţi din zona colinară.
Procentajul maxim de methemoglobină a fost de 53,7%, iar minim de 16,5%.
Concentraţia medie a nitraţilor din sursele de apă respective a fost de 127,1 mg/L cu valoarea
minimă de 48,5 mg/L şi maximă de 345,5 mg/L.
Valorile deosebit de mari ale nitraţilor care depăşesc limita CMA (50 mg/L) explică prezenţa
cazurilor de methemoglobinemie.
S-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie şi la folosirea apei la prepararea hranei la copii cu
conţinut de nitraţi sub limita CMA, adică la 48,5 mg/L, ceea ce ar impune reducerea CMA la o
concentraţie sub 50 mg/L.
Rezultă o creştere a procentelor de methemoglobină odată cu creşterea concentraţiei de nitraţi din apa
utilizată la prepararea hranei. La valorile mici de nitraţi sub 50 mg/L, procentajul de methemoglobină este în
raport direct cu durata consumului apei de către copil.
S-a remarcat un raport direct între concentraţia nitraţilor din sursa de apă şi procentajul de
methemoglobină.
Nitriţii nu au contribuit la existenţa cazurilor de methemoglobinemie, întrucât valorile acestora au
variat între 0,0-0,2 mg/L.
Pentru prevenirea prezenţei cazurilor de mthemoglobinemie se impune utilizarea la prepararea
hranei artificiale a copiilor, apă potabilă cu conţinut de nitraţi sub 48,5 mg/L în care ionii amoniu şi nitrit
să fie absenţi.
Nu s-a înregistrat nici un caz de methemoglobinemie în zona montană a judeţului, unde sursele de
apă au nitraţi sub limita CMA.
CAPITOLUL XIII
CONCLUZII GENERALE
Nitraţii şi nitriţii fac parte din circuitul azotului în natură.

Prezenţa acestora în elementele de mediu: apă, aer, sol şi alimente sunt rezultatul proceselor
biologice care se desfăşoară în sol şi a intervenţiei activităţii umane dacă ne referim la utilizarea
fertilizanţilor de sinteză în agricultură sau utilizarea lor ca aditivi alimentari în industria alimentară.
Aceste activităţi fac ca nitraţii în unele surse de apă potabilă, în special din mediul rural, să fie în
concentraţii mult peste CMA, care afectează starea de sănătate a consumatorilor.
Cantitatea crescută de nitriţi şi nitraţi sunt semnalate în concentraţii ridicate în unele preparate de
carne, fiind utilizate în acest caz drept conservanţi alimentari.
Utilizarea în mod excesiv a unor fertilizanţi agricoli de sinteză explică prezenţa nitraţilor în
concentraţii mari în unele plante, utilizate în alimentaţie ca de exemplu: spanacul, salata verde, ridichea,
morcovul etc.
Nitraţii şi nitriţii îi găsim şi în compoziţia multor produse farmaceutice, cum ar fi: nitroglicerina,
nitromit, nitrangin, nitrocart etc.
Prezenţa compuşilor de azot –anorganici ca: ionul amoniu, ionul nitrit şi ionul nitrat, reprezintă un
semnal de poluare a unei surse de apă cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile care impune
evidenţierea acestora prin metode chimice.
Un important rol în aplicarea metodelor analitice îl joacă prelevarea, conservarea şi transportul
probelor de apă, întrucât aceşti ioni chimici sunt instabili în timp, suferind modificări.
Pentru determinarea acestor ioni chimici se impune aplicarea metodelor analitice de mare
sensibilitate, reproductibilitate şi precizie, pentru a evidenţia cantitativ cât mai fidel prezenţa acestora în
apă.
În acest scop s-au utilizat metode spectrofotometrice specifice inserate în acest text.
Interpretarea rezultatelor acestor ioni prezenţi în apă s-au făcut în coroborare cu valorile
substanţelor organice din surse de apă, în vederea aprecierii calităţii apei. Valorile ionilor amoniu, nitrat şi
nitrit, cât şi ale substanţelor organice sunt raportate la CMA stabilite de legislaţia sanitară în vigoare a
căror limite nu trebuie să fie depăşite.
Cercetarea prezenţei ionilor nitrat şi nitrit în unele surse de apă, precum şi în unele plante utilizate în
alimentaţie a fost determinată de implicaţiile acestora în asigurarea stării de sănătate a populaţiei.
Este cunoscut că nitraţii şi nitriţii prezenţi în apă peste limita CMA (50 mg/L) pot declanşa
morbiditatea prin methemoglobinemie la copiii sugari alimentaţi artificial, numită şi boala albastră. Boala
este reversibilă în condiţiile unui tratament de specialitate şi întreruperea utilizării apei potabile cu
conţinut de nitraţi peste limita CMA.
Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în apă, în alimente de natură vegetală sau animală, în prezenţa
aminelor secundare şi chiar a celor terţiare care după dezalchilare, pot forma şi in vivo în condiţii de pH
favorabil, N-nitrozamine. Acţiunea cancerigenă a acestora a fost unanim recunoscută.
Pe lângă aceste implicaţii în starea de sănătate a organismului, aceşti ioni pot influenţa în mod
negativ secreţia insulinei contribuind la declanşarea diabetului zaharat sau formarea hormonului tiroidian
(tiroxină) ducând la guşă sau pot influenţa producerea de avorturi spontane etc.
Urmare acestor constatări, am considerat oportun să efectuăm un studiu privind prezenţa
amoniacului, nitraţilor şi nitriţilor în surse de apă, în produse vegetale utilizate în alimentaţie şi totodată
să înregistrăm cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie artificială într-un teritoriu
reprezentativ.
Acest studiu a fost efectuat în perioada anilor 2005-2008 în judeţul Neamţ.
S-au studiat din acest punct de vedere un număr de 357 probe de apă din sursele centrale şi reţeaua
de distribuţie ale localităţilor: Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz şi Roman.
S-au determinat ionii amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi substanţele organice, din 800 surse de apă
(fântâni) provenite din 136 localităţi rurale, repartizate în două zone de relief (montan - 49 localităţi şi
colinar – 87 localităţi). În anul 2007 s-a cercetat prezenţa acestor ioni şi a substanţelor organice, din 120
probe de apă provenite de la 20 microcentrale din mediul rural (11 localităţi din zona colinară şi 9
localităţi din zona montană).
În această perioadă s-a cercetat prezenţa nitriţilor şi nitraţilor în 111 probe de produse alimentare
vegetale: spanac, salată verde, castraveţi, roşii, morcov şi ridichi din aceeaşi zonă.
Au fost înregistrate 38 cazuri de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie artificială. În
aceste cazuri s-a determinat methemoglobina la copiii respectivi, precum şi conţinutul de nitriţi şi nitraţi
în sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale.
Pentru determinarea unor indicatori de mineralizare ai apei ca: reziduu fix, conductibilitate, pH,
calciu, magneziu, duritate totală, cloruri, precum şi amoniacul, nitriţii şi nitraţii şi substanţele organice s-
au folosit metode analitice de mare sensibilitate. Unele dintre acestea au fost cercetate analitic în
prealabil. Toate metodele sunt prezentate în mod detaliat într-un capitol separat.
Sursele de apă ale localităţii Piatra Neamţ (Vaduri – subterană şi Bâtca Doamnei – de suprafaţă) au
concentraţii reduse de nitraţi şi substanţe organice, sub limita CMA (50 mg/L şi respectiv 5 mg O 2/L). Se
remarcă absenţa amoniacului şi a nitriţilor, ceea ce reprezintă absenţa proceselor de poluare a apei cu
substanţe organice naturale uşor biodegradabile.
Indicatorii fizico-chimici cercetaţi evidenţiază un grad moderat de mineralizare a apei (reziduu fix
260 mg/L la sursa Vaduri şi 170 mg/L la sursa Bâtca Doamnei).
Sursa de apă subterană a localităţii Târgu Neamţ prezintă de asemenea un grad moderat de
mineralizare, având reziduul fix la 105° C de 210 mg/L. Se remarcă absenţa amoniacului şi a nitriţilor, iar
valorile nitraţilor şi a substanţelor organice sunt mult sub limita CMA, care nu pot influenţa starea de
sănătate a organismului.
Gradul de mineralizare a sursei de apă subterană a localităţii Bicaz, este moderat (reziduu fix la
105° C 230 mg/L). Valoarea nitraţilor şi a substanţelor organice sunt mult sub limita CMA iar nitriţii şi
amoniacul sub absenţi în toată perioada cercetată.
Sursa de apă subterană a localităţii Roman prezintă de asemenea un grad moderat de mineralizare
(reziduu fix 285 mg/L). Nitraţii şi substanţele organice sunt în concentraţii sub limita CMA şi nu prezintă
variaţii semnificative în perioada cercetată. S-a remarcat absenţa amoniacului şi a nitraţilor în toată
perioada cercetată, ceea ce reprezintă lipsa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale
uşor biodegradabile.
Se remarcă în cazul surselor subterane şi de suprafaţă cercetate, ce reprezintă aprovizionarea
centralizată a localităţilor Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz şi Roman, absenţa ionilor amoniu şi nitrit în
toată perioada cercetată ceea ce reprezintă lipsa proceselor de poluare cu substanţe organice naturale uşor
biodegradabile.
Prezenţa ionului nitrat şi a substanţelor organice fiind sub limita CMA nu determină producerea
methemoglobinemiei la copiii sugari alimentaţi artificial.
Sursele de apă respective prezintă un grad moderat de mineralizare, având reziduul fix la 105° C
cuprins între 170 mg/L-285 mg/L.
În sursele individuale de apă (fântâni) din zona montană (336 fântâni), în perioada cercetată 2005-
2008, media nitraţilor a fost de 14,01 mg/L, cu variaţii cuprinse între 0,13-122,72 mg/L. Valorile maxime
cele mai crescute au fost semnalate în anul 2007 (201,3 mg/L) şi în 2005 (176,2 mg/L), când şi
precipitaţiile atmosferice au prezentat valori minime.
Se remarcă variaţii semnificative ale nitraţilor de la o fântână la alta din cadrul aceleaşi localităţi şi
de la o localitate la alta.
Substanţele organice au prezentat valori reduse, sub limita CMA (5 mg O 2/L), cu excepţia a două
fântâni a căror valori a fost de 5,7 mg/L şi respectiv 9,0 mg/L.
Valorile amoniacului au fost prezente sub limita CMA doar în 15 fântâni din 336 fântâni cercetate,
ceea ce confirmă absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile.
Asemănător se comportă şi nitriţii, a căror prezenţă sub limita CMA este 29 fântâni din 336 de fântâni
cercetate, confirmând absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor
biodegradabile.
Apa fântânilor din zona montană cercetată în această perioadă de timp prezintă valorile nitraţilor sub
limita CMA, cu excepţia unui număr restrâns de fântâni, neafectând stare de sănătate a organismului.
Prezenţa nitraţilor în apa acestor surse se datorează azotului teluric şi într-o mică măsură a utilizării
fertilizanţilor agricoli de sinteză.
Apa fântânilor din zona colinară (464) conţine valori maxime care depăşesc cu mult limita CMA şi
având valoarea medie puţin sub limita CMA. Nitraţii prezintă variaţii în limite largi, de la o fântână la alta
în cadrul aceleaşi localităţi, cât şi de la o localitate la alta. Numărul crescut de fântâni a căror apă conţine
nitraţi peste limita CMA, presupune existenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari, care
utilizează apa acestor surse în alimentaţia artificială. Existenţa nitraţilor în concentraţii mari care depăşesc
limita CMA, se datorează azotului teluric, a fertilizanţilor sintetici, utilizaţi în agricultură, precum şi ca
urmare a proceselor de autoepurare a solului impurificat cu substanţe organice naturale uşor
biodegradabile.
Media substanţelor organice se situează sub limita CMA (5 mg O 2/L) cu excepţia unor fântâni a
căror valori maxime depăşesc limita CMA, în unii ani de cercetare.
Prezenţa amoniacului şi a nitriţilor într-un mare număr de fântâni denotă existenţa proceselor de
poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile.
Raportând valorile nitraţilor la numărul total de fântâni (800)analizate de pe teritoriul judeţului
Neamţ, se constată că media pentru 2005-2008 este de 28,83 mg/L, sub limita CMA, în timp ce valoarea
maximă este de 234,08 mg/L.
Substanţele organice pentru cel 800 fântâni cercetate în 2005-2008, realizează o media de 1,98 mg
O2/L (sub limita CMA), având valoarea maximă de 5,95 mg O2/L.
În perioada 2005-2008, sursele de apă din 800 fântâni de pe teritoriul judeţului Neamţ au prezentat
amoniac şi nitriţi în 185 probe şi respectiv 269 probe, având o medie de 0,046 mg/L şi respectiv 0,076
mg/L. Prezenţa amoniacului şi nitriţilor într-un număr mare de surse, autentifică existenţa proceselor de
poluare cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile.
Din repartiţia valorilor nitraţilor din apa fântânilor din zona montană s-a constatat că 94,06% din
sursele de apă cercetate conţin nitraţi până la 50 mg/L , iar în zona colinară 72,20 % din sursele de apă cu
nitraţii până la 50 mg/L.
Din totalul surselor analizate (800 de fântâni) din judeţul Neamţ, 81,37% din acestea au nitraţii până
la 50 mg/L.
Sursele de apă din zona colinară prezintă condiţii favorabile producerii methemoglobinemiei la
copiii sugari alimentaţi artificial.
Din totalul localităţilor (87) din zona colinară, 54 (62,06%) localităţi au surse de apă cu nitraţi peste
50 mg/L şi 11 localităţi (2,37%) au nitraţii peste 200 mg/L.
În zona montană 9 localităţi (18,36%) din totalul de 49 localităţi conţin nitraţi peste limita CMA (50
mg/L) şi numai într-o localitate (0,29%) depăşeşte 200 mg/L.
Din raportul ionului nitrat cu ionii amoniu şi nitrit, se constată că acesta poate fi în concentraţii
mari, în absenţa ionilor amoniu şi nitrit provenind astfel din azotul teluric şi a fertilizanţilor agricoli de
sinteză sau poate fi în concentraţie mai redusă dar şi în prezenţa ionilor amoniu şi nitrit, când acesta se
datorează azotului teluric dar şi a proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor
biodegradabile.
Apa microcentralelor cercetate conţin nitraţi care nu depăşesc limita CMA (50 mg/L), amoniu şi
nitriţii sunt absenţi. Gradul de mineralizare este moderat, fiind mai crescut la apa microcentralelor din
zona colinară faţă de sursele din zona montană.
Din compararea mediilor nitraţilor din sursele de apă cercetate din judeţul Neam, se remarcă cele
mai reduse valori ale acestora în sursele centrale (3,4-4,43 mg/L) şi mult mai crescute în sursele de apă
atât din microcentrale cât şi din fântâni din zona colinară (35,57 mg/L la microcentrale şi 43,65 mg/L la
fântâni).
Prezenţa nitriţilor şi amoniului în proporţie mai mare la fântânile din zona colinară presupune
prezenţa proceselor de poluare a acestora.
Absenţa ionului amoniu şi nitriţilor precum şi prezenţa ionului nitrat în concentraţii sub limita CMA
în apa microcentralelor cercetate, fac ca apa acestora să aibă calitate de potabilitate superioară apei din
fântânile cercetate.
Probele de spanac cercetate în perioada anilor 2005, 2006 şi 2007 au prezentat valori reduse de
nitriţi, însă nitraţii au fost în concentraţii mari ajungând până la valoarea maximă de 1951 mg/kg produs
proaspăt. Deşi nu a depăşit limita CMA (2500 mg/kg produs proaspăt), totuşi pot fi nocivi ca urmare a
formării N-nitrozamine în contact cu aminele secundare în condiţii optime.
Probele de salată verde au de asemenea concentraţii reduse de nitriţi, însă nitraţii prezintă valori
mult mai mari, ajungând la valoarea maximă de 19563 mg/kg produs proaspăt. Ca şi în cazul spanacului,
probele de salată verde pot influenţa starea de sănătate a consumatorului prin formarea methemoglobinei
şi a N-nitrozaminelor, a căror acţiune cancerigenă este unanim recunoscută.
Celelalte produse vegetale cercetate în anul 2008 – roşii, castraveţi, morcov şi ridichi au de
asemenea valori reduse ale nitriţilor ajungând la concentraţia maximă de 2,70 mg/kg produs proaspăt.
Valorile maxime ale nitraţilor la produsele vegetale roşii, castraveţi şi morcovi sunt până şa 98,3
mg/kg, 175 mg/kg şi respectiv 167 mg/kg, ceea ce reprezintă concentraţii reduse faţă de spanac şi salată
verde.
În cazul produsului vegetal ridichi, valorile maxime ale nitraţilor sunt la un nivel mult mai ridicat,
ajungând până la 3775 mg/kg produs proaspăt, depăşind astfel limita CMA (2500 mg/kg produs
proaspăt).
Dintre produsele vegetale cercetate, spanacul, salata verde şi ridichea pot determina formarea
methemoglobinei şi a N-nitrozaminelor. În cazul produsului vegetal morcov, care deşi nu conţine nitraţi
la valori crescute, poate cauza formarea methemoglobinei la copiii sugari dispeptici, prin consumul de
supă de morcov, concentrată prin procesul termic.
Prezenţa valorilor crescute ale nitraţilor în unele produse vegetale cercetate: spanac, salată verde şi
ridichi, se datorează utilizării în mod abuziv a fertilizanţilor agricoli de sinteză, cât şi a capacităţii acestor
plante de a cumula produşii de azot respectivi.
Utilizarea în mod raţional a fertilizanţilor chimici de sinteză ar permite evitarea influenţei negative
asupra stării de sănătate a organismului.
Toate cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari (38) înregistrate şi cercetate, au provenit din
31 localităţi din zona colinară a judeţului Neamţ. Procentajul maxime de methemoglobină a fost de
53,7%, iar minim de 16,5%. Copiii sugari alimentaţi artificial care au făcut methemoglobinemie au avut
vârsta între 1-4 luni.
Sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale au conţinut nitraţi cuprinşi între 48,5 mg/L-
345,5 mg/L, iar valoarea media a fost 127,1 mg/L. S-a remarcat un raport direct între procentajul
methemoglobinei şi valoarea nitraţilor din sursa de apă.
La creşterea procentajului de methemoglobină contribuie şi timpul de contact cu sursa de apă
utilizată, remarcat în mod deosebit la valorile chiar sub 50 mg/L, ca în cazul valorii de 48,5 mg/L.
Concentraţiile reduse de nitriţii din apă (sub 0,5 mg/L) nu au influenţă asupra creşterii procentajului
de methemoglobină.
Nu s-a înregistrat nici un caz de methemoglobinemie în zona montană a căror surse de apă au
nitraţii sub limita CMA.
Din acest studiu a rezultat necesitatea introducerii în mediul rural a surselor de apă potabilă
provenite din instalaţii centrale sau microcentrale care să înlocuiască utilizarea apei de fântână, în scopul
protecţiei stării de sănătate a populaţiei.
De asemenea, a rezultat necesitatea utilizării în mod raţional a fertilizanţilor agricoli în vederea
reducerii conţinutului de nitraţi în sol, apă, cât şi în unele plante utilizate în alimentaţie (spanac, salată
verde, ridiche, morcov etc.) care pot determina în mod direct sau indirect anumite stări morbide la
consumatori.
X
X X
Elementele de originalitate rezultate din prezenta teză de doctorat sunt următoarele:

 se prezintă date analitice noi, originale, privind calitatea apei şi conţinutul în amoniac, nitriţi,
nitraţi şi substanţe organice din 5 surse centrale de apă (Piatra Neamţ – 2 surse şi reţeaua de
distribuţie, Târgul Neamţ, Bicaz şi Roman) cercetate în perioada 2005-2008, care atestă
protecţia stării de sănătate a consumatorilor;
 obţinerea de date analitice noi, originale ale indicatorilor cercetaţi în apa microcentralelor, care
au evidenţiat asigurarea stării de sănătate a consumatorilor;
 se aduc date analitice noi, originale privind conţinutul în amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţe
organice din apa a 800 de fântâni din 136 localităţi din mediul rural (zona montană şi zona
colinară) cercetate în perioada 2005-2008;
 se constată prezenţa nitraţilor sub limita CMA în apa fântânilor din zona montană şi a valorilor
acestor indicatori peste limita CMA, în majoritatea fântânilor din zona colinară, datorită
utilizării excesive a fertilizanţilor agricoli, pe lângă prezenţa unor procese de poluare cu
substanţe organice naturale uşor biodegradabile;
 condiţiile calitative a apei fântânilor din zona colinară au dus la prezenţa cazurilor de
methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie mixtă sau artificială, înregistrate şi cercetate
de noi;
 datele analitice noi, originale au scos în evidenţă superioritatea calitativă a apei din sursele
centrale şi microcentrale care impun înlocuirea apei de fântână (ce nu asigură starea de sănătate
a consumatorilor) cu aceste surse;
 a reieşit un raport direct a nitraţilor cu ceilalţi indicatori cercetaţi, în aceste condiţii calitative a
surselor de apă cercetate;
 se aduc date noi, originale privind nitriţii şi nitraţii în produsele vegetale cercetate (spanac,
salată verde, roşii, castraveţi, morcov, ridiche) în perioada anilor 2005-2007;
 valorile cele mai crescute ale nitraţilor peste limita CMA (2500 mg/kg produs proaspăt) s-au
găsit la produsele spanac, salată verde şi ridiche, recunoscute ca având capacitatea de a cumula
nitraţii;
 a rezultat un raport direct a procentului methemoglobinemiei la copiii bolnavi (numai în
localităţile din zona colinară), cu valorile nitraţilor sin sursa de apă respectivă, la care concură şi
timpul de contact cu acesta;
 a rezultat, ca noutate, reducerea limitei CMA a nitraţilor de la 50 mg NO 3/L la 45 mg NO3/L,
întrucât s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie şi la copiii sugari alimentaţi artificial şi la
concentraţii de 48,5 mg NO3/L;
 semnalăm necesitatea atenţiei privind utilizarea supelor de morcov sau a spanacului la copiii
alimentaţi artificial, întrucât în procesul termic poate să crească concentraţia nitraţilor, care ar
duce la methemoglobinemie.
CAPITOLUL XIV
RECOMANDĂRI ŞI PROPUNERI
Din cercetarea subiectului tezei de doctorat s-au desprins următoarele recomandări şi propuneri:
 respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru protecţia surselor de apă potabilă cu
preponderenţă în mediu rural, care sunt cele mai deficitare;
 selectarea şi recomandarea surselor de apă cu valorile nitraţilor sub CMA (50 mg/L) utilizate în
alimentaţia artificială a copiilor sugari (sub 1 an), pentru evitarea formării methemoglobinei;
 introducerea în zonele rurale a sistemului de aprovizionare cu apă centralizat (instalaţii centrale
sau microcentrale), înlocuind sistemul actual individual (fântâni), care sunt expuse unor
impurificări externe cu agenţi chimici, biologici sau microbiologici;
 utilizarea raţională a îngrăşămintelor agricole de sinteză în cazul culturilor unor produse
vegetale: spanac, salată verde, ridichi etc. care cu capacitatea de a cumula nitraţi, afectând starea
de sănătate a consumatorilor (methemoglobinemie, nitrozamine cu acţiune cancerigenă,
teratogenă etc.);
 verificarea conţinutului de nitraţi în cazul morcovului utilizat la copiii dispeptici sub formă de
supe preparate prin procedeu termică;
 propunem reducerea CMA a nitraţilor din apă de la 50 mg/L la 45 mg/L, întrucât în acest studiu
au fost semnalate cazuri de methemoglobinemie şi la concentraţia de 48,5 mg/L.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
10. Avery AA: Infantile methemoglobinemia reexamining the role of drinking
water nitrates.Environmental health perspectives.1999;107:583-586.
32. Chow CK, Chen CJ, Gairola G: Effect of nitrate and nitrite in drinking water on rats. Toxicology
Letters.1980;6(3):199-206.
34. Cuciureanu R. Elemente de igiena mediului şi alimentaţiei. Ed Junimea Iaşi, 2003.
37. Cotrău M, Povca M: Toxicologia analitică.Editura Medicală Bucureşti.1988.
43. Dorneanu V, Stan M: Lucrări practice de chimie analitică.Editura UMF Iaşi.2000.
51. Fan A, Howd K: Risk assessment of environmental chemicals. Ann Kev Pharmacol
Toxicol.1995;35:341-348.
61. Fraser P: Health aspects of nitrate in drinking water. Studies in Environmental Science.1981;12:103-116.
70. Griesenbeck J, Brender JD, Sharkey JR, et al: Maternal characteristics associated with the dietary
intake of nitrates,nitrites and nitrosamines in women of child-bearing age:a cross-sectorial study.
Environmental Health.2010;9:10.
71. Grinsven HJM, Ward MH, Benjamin N: Does the evidence about health risks associated with nitrate
ingestion warrant an increase of the nitrate standard for drinking water?.Environ health.2006;5:26-31.
78. Iacob I: Supravegherea calităţii apei potabil în perspectiva anului 2015.Sănătate şi Prevenţie. 2000;
1(1):24-27.
79. Ionuţ C, Popa M, Laza V: Compendiu de Igienă.Editura Universitară Medicală „Iuliu
Haţieganu”,Cluj-Napoca.2004;161-231.
85. Keating JP, Strauss AW,et al: Infantile methemoglobinemia caused by carrot juice.New England
Journal of Medicine.1973;288(16):824-826.
92. Kross BC: Nitrate toxicity and drinking water standards.The Journal of Preventive
Medicine.2002;10(1):3-10.
99. Manescu S, Cucu M, Diaconescu ML, et al: Chimia sanitară a mediului. Ed Med Bucureşti, 1994.
103. Mesa IMC, Armen-Dariz CR: Nitrate intake from drinking water on Tenerife Island (Spain). The
Science of the total Environment.2003;302:85-92.
110. Naser AA, Ghbn N, Khoudary R: Relation of nitrate contamination of ground water with
methemoglobinemia level among infants in Gaza.La Revue de Sante de la Mediteranne
Orientale.2007;13(5):995-1004.
111. Năstase V, Cuciureanu R, Voitcu M, et al: Cercetarea prezenţei nitraţilor şi nitriţilor din mediul
ambiant din zone geografice diferite din Moldova în corelaţie cu morbiditatea prin
methemoglobinemie.Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat Iaşi.1995; 19(3-4):179-185.
112. Năstase V, Cuciureanu R, Voitcu M: Lucrări practice de chimie sanitară.Literatura UMF Iaşi.1988.
113. Năstase V, Voitcu M: Interacţiuni între medicamente şi unii adjuvaţi alimentari cu implicaţii
medico-sanitare.Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat.Iaşi.1981;3:423-428.
116. xxx. Nitrate and nitrite in drinking water.Commision on life sciences,National Academy Press,NW
Washington DC 20418.1995.
175. xxx. Water,soil and groundwater pollution with nitrogen compounds. Bucharest, Romania.2009 may 7-8.
189. xxx: Guidelines for drinking water quality.Standard settings and drinking
water safety.Who,Geneva.2006.
190. xxx: Guidelines for drinking water quality.Who Recommendations.Third Ed.2004;1.
191. xxx: Legea nr.311/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.458/2002.
192. xxx: Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.
193. xxx: Nitrates and nitrites in drinking water.Rolling revision of the WHO Guidelines for drinking
water Quality.Who.2004;1-133.
195. xxx: Standard methods of examination of water anal waste water. 21thEd.Washington DC.2005.
199. Yidiz E, Keskinler B, Akay G: Drinking water denitrification by a membrane bio-reactor. Water
Reasearch.2002; 36:1155-1166.
202. Zeman C: Infant methemoglobinemia:causative factors.Environ health Perspect.2005;113(7):A805-A808.
203. Zeman CL, Kross B,Vlad MA: A nested case-control study of methemoglobinemia risk factors in
children of Transilvania Romania.Environ health Perspect. 2002;110(8):817-822.
204. Zhang WL, TIan ZX, Lix Q: Nitrate pollution of groundwater in northern China. Agriculture
Ecosystems Environment.1996; 59(3):223-231.
Lista lucrărilor publicate în cursul stagiului doctoral cu rezultate din teză
1. Niţuc E, Năstase V, Diaconu D, Mihăilescu S: Researches of the nitrite/nitrate presence on

other chemical compounds in some water sources from rural area of Neamt county. Rev Med
Chir Soc Med Nat Iaşi, 2010; 114(1): 211-215.
2. Niţuc E, Năstase V, Mihăilescu G, Chioveanu D: Researches of the nitrates and nitrites in

some well waters from rural area in correlation with methemoglobinemia morbidity. Rev Med
Chir Soc Med Nat Iaşi, 2010; 114(2): 580-586.

Rezumatul Tezei de Doctorat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumatul Tezei de Doctorat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„GR. T. POPA” IAŞI

CERCETAREA PREZENŢEI NITRIŢILOR ŞI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Prof. Univ. Dr. VICTOR NASTASE

Farm. Dăscăliţa (Niţuc) Ecaterina

Nr.crt. Indicatori de mineralizare Sursele de apă

VII.1.1.1. Cercetarea prezenţei compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

Tabelul 46. Indicatori statistici pentru nitraţii în sursa Vaduri

VII.1.1.2. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

Date statistice Anul 2005-2008

Fig. 31. Media substanţelor organice în sursa de apă Bâtca Doamnei

VII.1.1.3. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

Tabel 53. Indicatorii statistici pentru substanţe organice în reţeaua de apă

Date statistice Anul 2005-2008

Rezultă că substanţele organice sunt în concentraţii reduse, cu variaţii nesemnificative în toată

VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor

Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Lunca-Vânători

Date statistice Anul 2005-2008

Fig. 44. Media nitraţilor din apă în perioada anilor 2005-2008

Tabel 57. Indicatorii statistici pentru substanţe organice

media maxima minima abaterea abaterea

Fig. 49. Media substanţelor organice din apă în perioada 2005-2008

Absenţa în toată perioada cercetată a amoniacului şi a nitriţilor - indicatori specifici de poluare a

VII.3. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor

Tabel 58. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Bicaz

Fig. 54. Media nitraţilor din sursa de apă în anii 2005-2008

Tabel 61. Indicatorii statistici pentru substanţe organice

Fig. 59. Media substanţelor organice din apă în anii 2005-2008

VII.4. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor

Tabel 62. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Roman

Tabel 64. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Roman

media maxima minima abaterea abaterea

Fig. 64. Media nitraţilor din apă în anii 2005-2008

Tabel 65. Indicatorii statistici pentru substanţele organice

Date statistice Anul 2005-2008

probe cercetate: 336

Fig. 74. Media nitraţilor pentru perioada anilor 2005-2008

probe cercetate: 336

Fig. 84. Media amoniacului în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008

probe cercetate: 336

Fig. 89. Media nitriţilor din anii 2005-2008

media maxima minima abaterea abaterea

probe cercetate: 464

Fig. 104. Media amoniacului în 464 probe de apă în perioada 2005-2008

probe cercetate: 464

Fig. 109. Media nitriţilor în 464 probe de apă în anii 2005-2008

probe cercetate: 800

probe cercetate: 800

nr. probe pozitive

probe cercetate: 800

Fig. 124. Media amoniacului în 800 probe de apă în perioada 2005-2008

probe cercetate: 800

Tabel 98. Media anuală a indicatorilor fizico-chimici

Indicatori fizico-chimici Zona cercetată

XI.1. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac

media maxima minima abaterea standard abaterea standard

Fig. 170. Media nitraţilor cercetaţi în perioada anilor 2005-2007

Fig. 174. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor în anii 2005-2007

Fig. 178. Media indicatorilor statistici pentru nitraţi în anii 2005-2007

IX.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcovi,ridichi

Tabel 104. Valorile nitriţilor şi nitraţilor în unele produse vegetale

Roşii Castraveţi Morcov Ridichi