SECȚIUNEA DIVINA

Emil Ciolan
 Astăzi ne vom delecta cu:

•Secțiunea de aur. Considerații geometrice și algebrice

•Dreptunghiul de aur
•Construcția spiralei logaritmice
•Secțiunea de aur în arhitectură
•Secțiunea de aur în pictură
•Secțiunea de aur în muzică
•Secțiunea de aur în arta modernă
•Secțiunea de aur și corpul uman
•Secțiunea de aur în natură
Secțiunea de aur. Considerații geometrice
și algebrice
Secțiunea de aur este un raport care apare în diverse situații, de
natură geometrică și algebrică. În exemplele următoare, care se
referă la triunghiul echilateral, pătrat și pentagonul regulat, raportul
lungimilor segmentelor AC și AB este același.
Secțiunea de aur. Considerații geometrice
și algebrice
Definiție: Vom spune că un segment este împărțit în Secțiunea de
Aur dacă raportul dintre lungimile segmentelor AB și BC este egal
cu raportul lungimilor segmentelor AC și AB.
Secțiunea de aur. Considerații geometrice
și algebrice
Prin urmare, x este soluție a ecuației de gradul al doilea:

Deoarece x trebuie să fie pozitiv, ne interesează rădăcina:

Convenim să notăm acest număr cu ρ.

Secțiunea de aur. Considerații geometrice
Definiția mai poate fi ilustrată și astfel:

Dacă rapoartele AB/AC și A’B’/A’C’ sunt ambele egale cu ρ, și

dacă D’ este simetricul lui C’ față de B’, atunci segmentele AB’,
BD’ și CA’ sunt concurente.
Secțiunea de aur. Considerații geometrice
−1 + 5 1+ 5
Vom nota reciproca lui ρ= cu=ϕ
2
≅ 1, 61803,
număr
2
pe care îl vom numi secțiunea de aur (sau secțiunea divină, sau
numărul de aur / golden ratio, proporția divină).

Ecuația are ca soluție pozitivă tocmai numărul .

 Dreptunghiul de aur. Construcția
dreptunghiului de aur
Dreptunghiul de aur stă la baza proiectării unor construcții și a
realizării unor picturi. Acesta poate fi construit astfel:
1.Trasăm o dreaptă L
2. Într-un punct A al dreptei L ducem perpendiculara M
3. Considerăm un segment AB de lungime 1 pe dreapta M (lungimea
1 este o lungime de referință, în funcție de ea le vom raporta pe
celelalte)
4. Considerăm un segment AC tot de lungime 1, dar pe dreapta L
5. Considerăm segmentul CD tot de lungime 1 și tot pedreapta L,
astfel încât AD să aibă lungimea egală cu 2
6. Cu compasul în punctul B, marcăm distanța BD de-a lungul
dreptei M în sens opus lui A. Notăm intersecția cu E
 Dreptunghiul de aur. Construcția
dreptunghiului de aur
Dreptunghiul ADFE, sau oricare similar lui, este numit dreptunghiul
de aur. De asemenea, se poate arăta că EF /EH este raportul de aur,
dar și că dreptunghiul EFGH este tot un dreptunghi de aur.
 Construcția spiralei logaritmice
1. Construim un dreptunghi de aur și pătratul corespunzător lui, în
interior
2. Înscriem un sfert de cerc în acest pătrat
3. În dreptunghiul de aur care a mai rămas înscriem un pătrat
4. Înscriem din nou un sfert de cerc în acest ultim pătrat astfel încât să
fie conectat cu primul sfert de cerc
5. Construim în continuare pătrate și arce de cerc din ce în ce mai
mici...
 Secțiunea de aur în arhitectură
Se pare că primii care au folosit numărul de aur au fost egiptenii, la
construcția celebrelor piramide.
Grecii au fost însă primii care l-au denumit astfel, după Phidias.
Acesta a construit Parthenonul pornind de la numărul de aur, cu
ajutorul” dreptunghiului de aur”.
 Secțiunea de aur în arhitectură
Un alt exemplu grăitor pentru
utilizarea, în spectru larg, a
„secţiunii de aur” sunt Piramidele
din Gizeh din antichitate, construite
în Egiptul Antic, înaintea lui Hristos,
între 2600 – 2500. Jumătatea laturii
patrulaterului care formează baza
piramidei Kheops şi înălţimea
unei suprafeţei triangulare,
reprezentând peretele piramidei, se
raportează la regulile „secţiunii de
aur”.
 Secțiunea de aur în arhitectură
Cu toate că nu se poate data cu precizie anul construcţiei
monumentului englez Stonehenge, oamenii de ştiinţă consideră a fi
construită în mai multe etape, prima fiind datată în secolul II
înainte de Hristos. S-a dovedit că această construcţie poate fi
încadrată într-un „dreptunghi de aur”, cu cele două laturi
proporţionale, corespunzător „secţiunii de aur”.
 Secțiunea de aur în arhitectură
Perioada Gotică
Cea mai cunoscută biserică din Paris,
construită în stil gotic, este Catedrala
Nôtre-Dame, ridicată între anii 1163 – 1250
dHr. După cum se vede din imaginea
alăturată, înălţimea primului etaj se
raportează, prin „proporţia de aur”, cu
înălţimea etajului doi, la fel ca şi parterul
cu primul etaj. De asemenea regăsim
proporţia şi în construcţia şirului de coloane
de la nivelul etajului trei.
 Secțiunea de aur în arhitectură
Renascentismul
Opera cea mai importantă a perioadei
renascentiste timpurii din Florenţa este
Capela Pazzi. În 1442 s-a folosit pentru
prima dată în proiectarea şi în construcţia
clădirii regula „proporţiei de aur”.
Această clădire este foarte importantă,
fiind punct de inspiraţie pentru ridicarea
mai multor clădiri, dintre care cea mai
cunoscută este cea a lui Michelangelo,
bazilica Sfântul Petru din Roma.
 Secțiunea de aur în arhitectură
Stilul „Mughal”
Pe clădirea Taj Mahal, considerată cea mai frumoasă din lume,
construită între anii 1632 – 1653 regăsim „proporţia de aur” în
mai multe locuri. Mogulul indian a construit aceasta capodope-
ră în amintirea celei de-a treia soţii, clădirea devenind astfel
simbolul fidelităţii şi al dragostei, fiind şi o operă fără pereche
în arhitectura universală. A fost ridicată de 20.000 de persoane
şi a fost împodobită cu plăci de marmură şi pietre semipreţioase
colorate.
 Secțiunea de aur în arhitectură
Proiectul Paradis din St Austell, între Plymouth şi Penzance în sud-
vestul Angliei are unele sere impresionante bazate pe cupole
geodezice (numite biomase) construite într-o carieră veche. Acesta
marchează Mileniul în anul 2000 şi este acum una dintre cele mai
populare atracții turistice din SV Angliei.
Un nou Centru Educațional de 15 milioane lire, numit Inima, a fost
conceput cu ajutorul numerelor lui Fibonacci şi spirale de plante
pentru a reflecta natura site-ului - plante din toata lumea.
O sculptură, numită Sămânţa, în centrul Inimii, care a fost lansată
în ziua de Sânziene 2007 (23 iunie), cu designul lui Peter Randall-
Paige se bazează pe spiralele găsite în seminţe şi în floarea-soarelui
şi in conuri de pin, cu trimitere spre șirul lui Fibonacci și, implicit,
spre secțiunea divină.
Secțiunea de aur în arhitectură
The Eden Project's new Education Building
 Secțiunea de aur în arhitectură
Utilizarea Proporției divine continuă și în arhitectura modernă.
Se pot menționa în acest sens clădirea Națiunilor Unite și CN
Tower din Toronto, cel mai înalt turn, care conțin raportul de
aur în designul lor. În cazul CN Tower raportul dintre înălțimea
până la puntea de observație – la 342 m - și înălțimea totală –
de 553.33 m – este egal cu 0.618.
 Secțiunea de aur în pictură
În pictură a fost folosit mai ales în
Renaştere, probabil cea mai discutată
utilizare a acestui concept fiind în
tabloul lui Leonardo da Vinci, “Mona
Lisa”. Capul, ca şi restul corpului e
compus utilizând raportul de aur-
raportul divin, cum îi spunea da Vinci.
 Secțiunea de aur în pictură
Dacă desenați un dreptunghi în jurul
chipului Mona Lisei, acel dreptunghi
se va dovedi a fi de aur. Dimensiunile
picturii în sine formează un dreptunghi
de aur. De asemenea, proporțiile
corpului Mona Lisei, dezvăluie mai
multe raporturi de aur, dacă vă uitați
atent la imagine. De exemplu, un
dreptunghi de aur se poate desena de la
gât până deasupra mâinilor.
 Secțiunea de aur în pictură
În anul 2009 tabloul a fost asigurat cu
o sumă de 700 de milioane de dolari
americani (prin acest fapt se poate
dovedi aspiraţia omului spre
perfecţiune şi frumuseţe).
Mulţi specialişti care au analizat
tabloul au ajuns la concluzia că
DaVinci a folosit precis şi atent
„secţiunea de aur” în creaţia sa,
deoarece se creează impresia că ochii
Mona Lisei parcă îl urmăresc pe
spectatorul care se deplasează în jurul
tabloului.
 Secțiunea de aur în pictură
Principalele trăsături ale „raportului de
aur” au fost evidenţiate în tabloul
alăturat. Privind tabloul în întregime,
distanta între degetul drept şi fruntea
Mona Lisei este de 1,618 ori distanta
dintre degetul drept şi clavicula
acesteia. Partea dreaptă a obrazului
este în „raport de aur” cu latura mică a
„dreptunghiului de aur” original.
 Secțiunea de aur în pictură
„Proporţii de aur” din tablou:

• distanţa dintre baza gâtului şi pupila

ochiului cu distanţa dintre baza gâtului
şi partea de sus a frunţii
• distanţa dintre partea dreaptă a
obrazului şi partea dreaptă a nasului cu
lăţimea feţei
• distanţa dintre bărbie şi partea de jos
a buzelor cu distanţa dintre bărbie şi
baza nasului
 Secțiunea de aur în pictură
Având în vedere atracţia omului spre frumuseţe, putem zice că
folosirea „raportului de aur”a dus numai la crearea unor capodopere
ale căror nume va răsuna întotdeauna în istorie şi în memoria
oamenilor. Aşa cum „secţiunea de aur” se regăseşte în lumea
perfectă a Domnului, aşa se regăseşte şi în creaţiile perfecte ale
artiştilor renumiţi.
 Secțiunea de aur în pictură
Secțiunea de aur a fost folosită extensiv de Leonardo da Vinci. Se
observă cum toate dimensiunile cheie ale camerei și ale mesei în
tabloul lui Da Vinci, “Cina cea de Taină” se bazau pe Secțiunea de
Aur, care era cunoscută în perioada renascentistă ca “Proporția
Divină”.
 Secțiunea de aur în pictură

În prima jumătate a secolului

trecut pictorul Piet Mondrian
utilizează în picturile sale
“dreptunghiul de aur”, având
raportul laturilor de aproximativ
1.618… De fapt, lucrările sale
sunt alcătuite numai din asemenea
dreptunghiuri. Aceasta e
considerată cea mai armonioasă
dintre formele geometrice. Cu
toate astea, rareori e folosit pentru
cadraje.
 Secțiunea de aur în muzică

Într-un mic articol interesant din 1978, Derek Haylock scrie

despre secțiunea de aur în Simfonia a cincea a lui Beethoven .
De asemenea se presupune că Bach a ţinut cont de numărul de
aur în compoziţiile sale.
 Secțiunea de aur în arta modernă
Tapiseria lui Graham Sutherland
din Catedrala Coventry.
Uriașa tapiserie a lui Graham
Sutherland (1903-1980) Hristos
Regele în spatele altarului din
Catedrala Coventry, aici intr-o
fotografie facuta de Rob Orland, se
pare că a fost proiectată cu câteva
secțiuni divine clare:
 Secțiunea de aur în arta modernă
Figura lui Hristos este încadrată de un oval cu vârful aplatizat. La secțiunea
divină subliniată vertical este ombilicul indicat la cea mai îngustă parte a
taliei și de asemenea marginea inferioară a taliei.
Partea de jos a brâului este de asemenea la un punct de secțiune divină
pentru întreaga figură din vârful capului până la tălpi.
Partea de sus a brâului și linia pieptului sunt la o secțiune divină între baza
brâului și partea de sus a îmbrăcămintei (umerii).
Fața are de asemenea câteva secțiuni divine în ea, linia ochilor și nările fiind
la secțiuni majore divine.
Cele două ovale care formează șorțul și fața sunt poziționate vertical la un
punct de secțiune divină în afară și la o secțiune divină în mărime.
 Secțiunea de aur și corpul uman
Atunci când efectuează cercetările sau
stabilesc produsele lor, artiștii, oamenii
de știință și proiectanții iau corpul
uman, proporțiile care sunt stabilite în
conformitate cu secțiunea divină, ca
măsură a lor. Leonardo da Vinci și Le
Corbusier au luat trupul uman,
proporționat în funcție de secțiunea
divină, ca măsură a lor atunci când și-
au conceput schițele . Corpul uman,
proporționat în funcție de secțiunea
divină, este luat ca bază, de asemenea,
în Neufert, una dintre cele mai impor-
tante cărți despre arhitecții moderni.
 Secțiunea de aur și corpul uman
Relațiile proporționale
“ideale” care sunt sugerate ca
existând între diferite părți
ale corpului uman normal și
care îndeplinesc aproximativ
valorile secțiunii divine pot fi
stabilite intr-un plan general
dupa cum urmeaza:
Raportul M/m în tabelul de
mai jos este întotdeauna
echivalent cu secțiunea
divină. M/m = 1.618
.
 Secțiunea de aur și corpul uman
Exemple de proporții divine in corpul uman normal:

Distanța dintre vârful degetului și cot/ distanța dintre încheietura

mâinii și cot.
Distanța dintre linia umărului și partea de sus a capului/lungimea
capului.
Distanța dintre ombilic și partea de sus a capului/ distanța dintre linia
umărului și partea de sus a capului.
Distanța dintre ombilic și genunchi/distanța dintre genunchi și capătul
labei piciorului.
 Secțiunea de aur și corpul uman
Exemple de proporții divine în corpul uman normal:

Mâna
Degetele noastre au trei secțiuni. Proporția primelor două până la
întreaga lungime a degetelor dă secțiunea divină (cu excepția
degetelor mari). De asemenea puteți vedea că proporția degetului
mijlociu până la degetul mic este tot o secțiune divină.
Avem două mâini și degetele lor sunt alcătuite din trei secțiuni. Sunt
cinci degete la fiecare mână și doar opt dintre acestea sunt articulate,
în conformitate cu numărul divin: 2,3,5 și 8 se potrivesc cu numerele
Fibonacci.
 Secțiunea de aur și corpul uman
Exemple de proporții divine in corpul
uman normal:
Fața umană
Există câteva secțiuni divine în fața umană.
Totuși, nu trebuie să luăm o riglă pentru a
măsura fețele oamenilor deoarece aceasta se
referă la “fața umană ideală”, determinată de
oameni de știință și artiști. De exemplu,
lățimea totală a celor doi dinți frontali din
maxilarul superior supra lungimea lor oferă o
secțiune divină. Lățimea primului dinte din
centru la cel de-al doilea dinte produce de
asemenea o secțiune divină. Acestea sunt
proporțiile ideale pe care un medic stoma-
 Secțiunea de aur și corpul uman
Exemple de proporții divine in corpul
uman normal:

Fața umană
Alte câteva secțiuni divine la fața umană
sunt: lungimea feței/lățimea feței;
distanța dintre buze și punctul în care se
întâlnesc spâncenele/ lungimea nasului;
lungimea feței/ distanța dintre vârful
maxilarului și punctul în care se
întâlnesc sprâncenele; lungimea gurii/
lățimea nasului; lățimea nasului/ distanța
dintre nări; distanța dintre pupile/
distanța dintre sprâncene.
 Secțiunea de aur în natură
Spirala logaritmică poate fi
asociată:
• unor fenomene din natură
•unor galaxii, aici galaxia
noastră
 Secțiunea de aur în natură
Spirala logaritmică poate fi
asociată, de asemenea:
• urechii umane
• cochiliilor unor melci,
nautilus treadmill
• unor plante, aici floarea
soarelui
 Secțiunea de aur în natură
Floarea soarelui are un tipar compus din 2 tipuri de spirale, una în
sensul acelor de ceas, cealaltă în sens invers. Dacă numărăm
acele spirale, vom constata, că pentru majoritatea plantelor,
media este de 21 sau 34 de spirale în sensul acelor de ceas şi 34
sau 55 de spirale în sens invers (toate fiind numere Fibonacci).
Mai puțin întâlnite sunt florile cu 55 şi 89, cu 89 şi 144 şi chiar şi
cu 144 şi 233 de spirale. Conurile de pin au 5 spirale în sensul
acelor de ceas şi 8 în sens invers, ananasul are 8 spirale în sensul
acelor de ceas şi 13 în sens invers.
Vă mulțumim pentru atenție!