Pronumele cu forme personale

Pronumele cu forme personale își schimbă forma după persoană. Atunci când

este analizat se menționează persoana acestuia. Se împart în:
pronume personal (propriu-zis) (eu, tu, el, noi, ... mie, ție, ... etc),
pronume personal de politețe (dumneata, dumneavoastră, dumneasa, ... etc),
pronume reflexiv (îmi, mă, îți, ne, vă, ... etc),
pronume de întărire (însumi, însuți, însuși, ... etc),
pronume posesiv (al meu, al tău, al său, al nostru, ... etc).
Pronumele fără forme personale
Pronumele fără forme personale nu își schimbă forma după persoană. Atunci
când este analizat nu se precizează persoana acestuia. Se împart în:
pronume demonstrativ (acesta, aceștia ... acela, aceia ...același,
aceiași ... cestălalt, ceștilalți ... celălalt, ceilalți ...),
pronume nehotărât (unul, alții, toți, toate, oricare, orice ...),
pronume negativ (nimeni, nimic, niciunul, niciuna),
pronume interogativ (care, cine, ce, cât, câți, câte ...),
pronume relativ (care, cine, cât, câți, câtă, câte...).
Cazurile și funcțiile sintactice ale pronumelui
! Pronumele au aceleași cazuri și funcții sintactice ca substantivele pe care le
înlocuiesc.
În funcție de cazuri, pot avea următoarele funcții sintactice:

 nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apozițional

 acuzativ: complement direct, complement indirect, complement de agent, complement
circumstanțial de loc, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod,
complement circumstanțial de cauză, nume predicativ, atribut prepozițional
 genitiv: atribut genitival, atribut prepozițional, nume predicativ, complement indirect,
complement circumstanțial de cauză, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial
de loc
 dativ: complement indirect, nume predicativ, atribut pronominal, complement circumstanțial de
loc, complement circumstanțial de timp
[exemple de propoziții, formate cu pronume în diferite funcții sintactice,
găsiți în paginile dedicate pronumelor]

Adjectiv pronominal posesiv

Adjectivul pronominal posesiv înlocuiește doar posesorul și determină
substantivul care denumește obiectul (obiectele) posedat. Se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul determinat.
 Tatăl meu este medic. (meu – adjectiv pronominal posesiv, determină substantivul tatăl)
 Al meu tată este medic. (al meu – adjectiv pronominal posesiv, determină substantivul tată)
! Orice pronume posesiv care stă lângă substantivul pe care-l posedă, devine
adjectiv pronominal posesiv, cu câteva excepții:
1. dacă pronumele posesiv este însoțit de prepoziție
2. dacă este însoțit de articolul posesiv de forma alor (alor mei, alor săi)
În general locul adjectivului posesiv este după substantivul determinat, dar
există și situații în care adjectivul posesiv stă înaintea substantivului
determinat. În ambele situații poate fi sau nu însoțit de articolul posesiv.
(prietena ta, o prietena a ta, numeroasele tale prietene, ale
tale prietene).
Funcția sintactică a adjectivul pronominal posesiv
Adjectivul posesiv are întotdeauna funcția sintactică de atribut adjectival.
Ne-au vizitat prietenii noștri. (care prieteni? noștri)
Adjectivul pronominal demonstrativ
Adjectivul pronominal demonstrativ este rezultat prin schimbarea valorii
gramaticale a pronumelui demonstrativ. Pronumele demonstrativ nu mai
înlocuiește substantivul ci-l determină și se acordă în gen, număr și caz cu
acesta.
Mașina aceasta este roșie. (aceasta – adjectiv pronominal demonstrativ,
determină substantivul „mașina” și se acordă cu acest substantiv)
! Mașina acestora este roșie. (acestora – pronume demonstrativ, înlocuiește
un substantiv, de exemplu „părinților”, nu se acordă cu substantivul mașina)
Cu excepția adjectivului demonstrativ de identitate (același, aceeași) , care
se așază înaintea substantivului determinat (același copil, aceeași fată),
toate celelalte adjective demonstrative pot sta și înaintea substantivului și
după acesta.
Același copil a venit și astăzi.
Celălalt copil a venit și astăzi.
Copilul celălalt a venit și astăzi.
Adjectivele demonstrative rezultate din pronumele acesta și acela au forme
identice cu ale pronumelui dacă stau după substantiv. Când sunt așezate
înaintea substantivului, formele suferă schimbări.
casa aceasta > aceasta casă; omul acesta > acest om
casa aceea > acea casă; omul acela > acel om
Funcția sintactică a adjectivului pronominal demonstrativ
Funcția sintactică a adjectivului pronominal demonstrativ este de atribut
adjectival.
Elevul acesta este colegul meu. (care elev? acesta)
Formele simplificate ale pronumelui și adjectivului demonstrativ
“acela”
Există și forme simplificate de pronume și adjectiv demonstrativ rezultate
prin eliminarea vocalei finale sau inițiale. acela > cela > cel
Acela de acolo este fratele meu. (pronume demonstrativ)
Cela de acolo este fratele meu. (pronume demonstrativ)
Cel de acolo este fratele meu. (pronume demonstrativ)
Cel copil este fratele meu. (adjectiv pronominal demonstrativ)
CAZ MASCULIN FEMININ

SINGULAR PLURAL SINGULAR

N – Ac. cela ceia ceea

G–D celuia celora celeia

CAZ MASCULIN FEMININ

SINGULAR PLURAL SINGULAR

N – Ac. cel cei cea

G–D celui celor celei

Adjectivul pronominal nehotărât

Pronumele nehotărâte pot fi folosite ca adjective pronominale nehotărâte, cu
excepția următoarelor pronume: careva, altcareva, altceva, cine,
cineva, altcineva. În general, adjectivele pronominale stau înaintea unor
substantive nearticulate, dar pot sta și după substantive (oameni mulți,
mașină oarecare).
 Fiecare om este responsabil de faptele sale.
 Câteva case au fost devastate de apele revărsate.
Adjectivul pronominal are funcția sintactică de atribut adjectival.

Adjectivul pronominal negativ

Adjectivul pronominal negativ apare prin schimbarea valorii gramaticale a
pronumelui negativ, stă în fața unu substantiv nearticulat, se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul pe care îl determină.
CAZ SINGULAR PLURAL

MASCULIN FEMININ MASCULIN F

N -Ac niciun nicio niciunii n

G–D niciunui niciunei niciunor n

 Niciun om nu-și pierde speranța.

Adjectivele pronominale negative au întotdeauna funcția sintactică de atribut
adjectival.

Adjectivul pronominal interogativ

Pronumele interogativ poate fi folosit ca adjectiv pronominal interogativ, iar
atunci pronumele stă înaintea unui substantiv nearticulat, cu care se acordă
în gen, număr și caz.
 Care mașină este a ta?
Adjectivul pronominal interogativ are funcția sintactică de atribut adjectival.