Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Business si Turism

METODE DE CERCETARE

Metode directe de cercetare a fenome+nelor economice 1

Studenți:

Radu Mircea

Minciu Ovidiu-Andrei

București,

2021
Introducere

Prezenta lucrare are scopul de a exemplifica metodele directe de cercetare a fenomenelor

economice.

În cadrul mediului economic este nevoie de surse sigure și credibile pentru a oferii
informații cât mai corecte și cât mai coerente pentru a ajunge la un rezulat util în diferite
cercetări. Lucrarea noastră este împărțită în două părți. Prima parte a lucrării este cea teoretică în
care vom exemplifica și defini surse de unde ne putem informa pentru cercetări, informațiile ce
se găsesc în diferite surse, ce este aceea o cercetare, fenomene economice prezente. A doua parte
a acestei lucrări, este cea aplicativă, unde vom da exemple din viața de zi cu zi a acestor
fenomene economice actuale.
 Fenomenele economice sunt acele fenomene care influențează economia la nivel local,
national sau internațional. În analiza empirică a fenomenelor economice ar trebui luate în
considerare unele etape, precum și dimensiunile care pot apărea din diverse motive.

Pentru ca un factor economic să fie înțeles de către operatorii economici, acesta trebuie să
dea anumite semne că ceva se petrece şi că este nevoie de anumite măsuri. Fenomenele
economice au următoarele trăsături:

 sunt globale;

 conţinutul este amplu

 sunt afectate şi influenţate de legi;

 poate fi cunoscut şi măsurat cu ajutorul metodelor statistico-matematice.

Fenomenul economic reprezintă forma exterioară a activităţii

economice,r e s p e c t i v a c e l e a s p e c t e ş i a c t e e c o n o m i c e , c a r e a p a r ş i s e
m a n i f e s t ă l a s u p r a f a ţ a acestei activităţi şi pot fi cunoscute de oameni în mod direct (de
ex., privatizarea).
Fenomenul economic reprezintă elementele, legăturile sau formele de manifestare ale
vieţii economice care apar la suprafaţa realităţii economice, fiind direct sesizabile de către
oameni. Este vorba de acte de vânzare-cumpărare, de cererea sau oferta de mărfuri, de nivelul
scăzut sau ridicat al preţurilor mărfurilor, al impozitelor şi taxelor, al dobânzilor, de abundenţă
sau penurie de mărfuri pe piaţă etc.
Fenomenul economic poate fi observat în mod empiric, pe bază de experienţă, fără
cercetare ştiinţifică prealabilă. Studierea fenomenului economic are o mare însemnătate în
procesul de cunoaştere economică, ştiinţifică, deoarece el exteriorizează, dezvăluie sau pune în
relief elemente de profunzime, care „nu se văd” şi care ţin de producţie, de structuri ale acesteia,
de organizarea şi conducerea economiei etc.
 Fenomene economice Sunt definite ca evenimente produse de grupuri de oameni atunci
când încearcă să-și satisfacă și să-și îmbunătățească nevoile materiale. Este o activitate socială și,
prin unirea tuturor acestor fenomene, apare sistemul economic al fiecărei societăți.

În cadrul sistemului economic, se desfășoară vânzări, achiziții, oferte și, în general, toate
activitățile pe care ființa umană le-a creat pentru a interacționa în acest aspect non-spiritual.

Există o multitudine mare de fenomene directe. Printre acestea se numără șomajul, migrația,
globalizarea sau lipsa pot fi evidențiate.

Şomaj

Rata șomajului dintr-o țară este unul dintre fenomenele care afectează cel mai mult
performanța economiei. Creșterea sa se datorează de obicei altor fenomene, precum criza sau
recesiunea și provoacă o serie de consecințe care marchează dezvoltarea țării.

În acest fel, un număr mare de șomeri reduce consumul, deoarece nu există bani de
cheltuit. Această scădere a consumului determină, de asemenea, mai mulți lucrători să fabrice
ceea ce nu mai poate fi cumpărat.

La fel, tinde să provoace scăderea salariilor, deoarece mai mulți oameni sunt disperați să-
și găsească de lucru.

Migrația

Mișcarea oamenilor dintr-un loc în altul - migrația -, atâta timp cât nu este produsă din
motive de război sau persecuție ideologică, este un fenomen pur economic. Pe de o parte,
migranții încearcă să ajungă într-un loc în care își pot satisface mai bine nevoile și, pe de altă
parte, provoacă o serie de consecințe asupra economiei țării gazdă.

Globalizarea

Globalizarea este cel mai important fenomen economic din ultimele decenii și nu există
un consens cu privire la beneficiile și daunele pe care le poate aduce. Acesta constă într-o
deschidere aproape totală a întregii planete către comerț. Comparativ cu ceea ce s-a întâmplat
înainte, un eveniment care a avut loc în Japonia poate afecta economia oriunde în lume. De
exemplu, este suficient ca bursa din Statele Unite să scadă în valoare, astfel încât, datorită
legăturii dintre companii, toate piețele de valori să facă același lucru în ziua următoare.

Deficit

Este un alt fenomen din excelență al faptului economic, din moment ce deficitul unui
produs face ca valoarea acestuia să crească. Astfel, lipsa untului din Franța provoacă o serie de
consecințe economice și sociale care depășesc produsul în sine. În ultima perioadă au existat
cazuri de penurie fictivă cauzate de companii care au ales să nu-și scoată produsele la vânzare
pentru a determina creșterea valorii lor, așa cum sa întâmplat cu unele produse agricole din
Statele Unite.

Tendințe

Într-o lume interconectată digital, influența piețelor este sălbatică, putând crea tendințe și
chiar genera noi stiluri de viață. De exemplu, croitorul Coco Channel a popularizat pielea
bronzată, ceva nemaiauzit până acum. În prezent, un influencer Puteți crea o îmbrăcăminte
occidentală exotică în tendințe printre tineri și bătrâni.

Războaiele

Conflictele de război, în general, generează șomaj, migrație și lipsă, fenomene deja

menționate mai sus. Cu toate acestea, poate provoca, de asemenea, epidemii, penurie de forță de
muncă sau interdicții totalitare, toate acestea generând fenomene economice foarte semnificative.

În economia de piaţă, conducerea unei unităţi economice este de neconceput fără

existenţa unui flux de informaţii între aceasta şi mediul în care funcţionează, în scopul adaptării
în mod operativ la condiţiile impuse din exterior. De aceea, conducerea (compartimentele
operaţionale) trebuie să adopte o nouă viziune, viziunea de marketing, care are drept misiune
coordonarea, sincronizarea şi subordonarea tuturor activităţilor unui singur scop: satisfacerea în
condiţii superioare a nevoilor consumatorilor.
Cercetarea de marketing este activitatea formală cu ajutorul căreia, prin intermediul
unor metode şi tehnici ştiinţifice de investigare, se realizează specificarea, măsurarea, colectarea,
analiza şi interpretarea informaţiilor necesare conducerii unităţilor economice.
 Obiectivele cercetării de marketing
 cunoaşterea mediului în care funcţionează întreprinderea;
 identificarea oportunităţilor întreprinderii pe piaţa respectivă;
 determinarea alternativelor de acţiune pentru întreprinderea respectivă;
 alegerea unei variante optime din acele alternative.

1.1. Funcţiile cercetării de marketing

(a) Funcţia descriptivă: prin intermediul informaţiilor culese se realizează descrierea
coordonatelor, caracteristicilor fenomenelor sau proceselor economice.
(b) Funcţia explicativă/de diagnosticare: se realizează explicarea evoluţiei în timp a
unor fenomene şi procese economice în funcţie de anumiţi factori de influenţă sau alte fenomene.
(c) Funcţia predictivă: se anticipează evoluţia viitoare a unor fenomene economice.
Cercetarea de marketing nu este o acţiune izolată, spontană; trebuie să fie o acţiune
permanentă care să se desfăşoare după reguli bine determinate.
Activitatea de cercetare de marketing este influenţată de:
 numărul şi mărimea unităţilor economice existente pe piaţă;
adîncirea decalajului temporal şi spaţial între producţie şi consum

Cercetarea direct

Reprezintă o metodă de obţinere a informaţiilor care presupune contactul direct cu

deţinătorii acestor informaţii.
În funcţie de modul de antrenare a subiectului cercetat în furnizarea de informaţii,
cercetarea directă poate fi:

 Observarea: nu presupune antrenarea subiectului în colectarea de informaţii;

 Ancheta: presupune contactul direct cu subiectul şi interogarea acestuia.
 Observarea poate fi:
 Mecanică: realizată prin măsurarea/înregistrarea diferitelor aspecte ale
comportamentului consumatorului cu ajutorul unor aparate de numărat, măsurat, etc.);
 Personală: urmărirea subiectului cercetat în timpul actului de vînzare – cumpărare şi
consemnarea sa.
Observarea prezintă marele avantaj al înregistrării comportamentului efectiv al
subiectului şi nu cel declarat (în care informaţiile pot fi distorsionate de iritare, oboseală, jenă).
Ancheta reprezintă cea mai utilizată metodă de obţinere a informaţiilor şi presupune
contactul direct cu subiectul cercetat şi interogarea acestuia.
Metode de anchetare:
 Comunicarea directă:
Înregistrările se realizează cu ajutorul unui operator (cînd acesta formulează întrebarea şi
consemnează răspunsul), autoînregistrare (subiectul îşi citeşte întrebarea şi tot el îşi
consemnează răspunsul) sau înregistrare combinată (operatorul pune întrebările, iar subiectul
consemnează răspunsurile).
Avantaj: discuţia poate fi prelungită pînă la obţinerea tuturor informaţiilor dorite.
Dezavantaj: timp şi costuri mari.

 Prin telefon (pentru subiecţi aflaţi la distanţe foarte mari)

Avantaj: timp scurt, creează o atmosferă de intimitate, dînd posibilitatea interlocutorului
să dea informaţii suplimentare.
Dezavantaj: costul şi limitarea convorbirilor.

 Prin poştă (pentru subiecţi dispersaţi din punct de vedere geografic, unele categorii
de persoane: bătrîni, persoane cu handicap).
Avantaj: costuri reduse, obţinerea de informaţii suplimentare.
Dezavantaj: cercetarea nu poate fi planificată.

 Prin Internet
Avantaj: rapiditate, crearea unei intimităţi.
Dezavantaj: costul echipamentelor, al serviciilor.
 Multitudinea aspectelor care caracterizează piața turistică din România precum şi
varietatea şi complexitatea fenomenelor studiate determină folosirea unor metode specifice de
investigare. În funcţie de specificul activităţii turistice se poate aprecia că, într-un anume fel se
studiază piaţa turistica internă și internațională.
Din punctul de vedere al metodelor de obţinere a informaţiilor, pe pieţele turistice interne
se foloseşte întregul arsenal de metode (investigarea documentară, observare, anchetă), pe cînd
pentru pieţele externe, datorită costurilor ridicate şi a unor restricţii, se poate apela doar la 1 – 2
metode (investigarea documentară şi, foarte rar, ancheta).
În privinţa ariei teritoriale există modalităţi diferite de studiere a pieţelor turistice interne
faţă de cele externe.
După natura informaţiilor se folosesc metode diferite pentru datele de natură cantitativă
faţă de cele de natură calitativă.
După aria de răspîndire a cercetării, deosebirile existente între cercetarea pieţelor interne
şi ale celor externe vizează obiectivele urmărite, sursele de informaţii folosite, metodele de
culegere a datelor, modalităţile de organizare a cercetării.
În ceea ce privește obiectivele urmărite, aici există deosebiri în studierea pieţelor turistice
interne faţă de cele externe, prin faptul că în pieţele interne se urmăreşte studierea cererii şi
ofertei, evoluţia preţurilor, pe cînd pe pieţele externe obiectivele se referă la determinarea
potenţialului turistic al unei ţări, stabilirea politicilor comerciale, vamale, tarifare, etc.
Concluzii

Piața turistică din România a fost și este influențată de factorii economici. De exemplu,
razboaiele și migrația sunt doi factori care împiedică piața turistică prin nesiguranța dată
turiștilor și nu numai.

Pandemia de Coronavirus și-a pus amprenta foarte bine pe domeniul turistic din lume.
Acest domeniu a fost foarte afectat de pandemie, călătoriile au scăzut foarte mult, fie ele în scop
turistic sau de afaceri. Vânzările de asemenea, au înregistrat scăderi foarte mari, iar anumite tări
și destinații au fost închise sau au interzis venirea turiștilor pentru o perioadă de timp. Ușor ușor
lucrurile încep să își revină, dar mai este foarte mult până o sa putem călătorii ca înainte.

În curând, tot mai multe sectoare își vor relua activitățiile, iar oamenii se vor întoarce la
muncă, industriile vor fi repornite. Asta nu înseamnă îsă că economia în ansamblu va fi
repornită. Producția, adică oferta este doar o latură a economiei, cealaltă latură fiind cererea.

Cu economia de piață vom traversa contextul actual și prin politici publice stimulative,
tot cu economia de piață vom reușii să ne redresăm economic.
Bibliografie

https://ro.warbletoncouncil.org/fenomenos-economicos-10776, accesat la data de 10.04.2021

https://mkor.ro/blog/idei-de-marketing-si-promovare-pentru-agentiile-de-turism/, accesat la data

de 10.04.2021

Cătoiu I.(coord.), Cercetări de marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2009.

PopescuC., Ciucur D., Răboacă G., Iovan D., Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Ed.
ASE, Bucureşti, 2006.

Tănăsescu, C.; Brătian, V.; Oprean, C. (2011). Timp şi cauzalitate în procesul

economic – o analiză critică bazată pe criterii de consistenţă*. Economie teoretică şi

aplicată. Volumul XVIII, No. 1 (554), pp. 64-75.