UNIVERSITATEA „SPIRU HARET

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI STIINTE ADMINISTRATIVE

TEMA CERCETARE „ FONDUL DE COEZIUNE „

MASTERAND : BACESCU MIHAI ALEXANDRU

BUCUREȘTI

2020

1
 CUPRINS

1. Scurt istoric al politicii de coeziune economică şi socială a Uniunii

Europene
2. Concepte de baza privind politica de coeziune economica si sociala
3. Caracteristici ale politicii de coeziune economică și socială
4. Eligibilitatea cheltuielilor

5. Noua politică de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007- 2013

6. Concluzii

2
Scurt istoric al politicii de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene

A font nevoie de 18 ani ca politica de coeziune economică şi socială să avanseze pe agenda politică a
CE, datorită primei extinderi care includea state membre (Marea Britanie şi Irlanda) cu probleme
considerabile de dezvoltare economică și socială, cuplate cu o încetinire a dezvoltării economice
datorate crizei petroliere din anii '70.

La început, politica de coeziune avea un explicit caracter redistributiv. În 1975 a fost înființat un Fond
European de Dezvoltare Regională (FEDR) care să contribuie la proiectele de dezvoltare lansate de
guvernele naționale. S-a înțeles repede că acest concept minimalist avea deficiențe serioase.
Numeroase proiecte erau cofinanțate de FEDR în baza unui sistem de cote naționale fără priorități
explicite de dezvoltare pe termen lung și fără efect de multiplicare.

În 1986 Actul Unic European creează bazele unei politici reale de coeziune menite să compenseze
constrângerile pieței unice pe care le resimt țările meridionale și alte regiuni mai puțin favorizate.

Adoptarea Programului Pieței Unice Europene în 1986 și semnarea Actului Unic European în 1986 au
semnificat o nouă eră pentru politica de coeziune economică și socială din CE. Eliminarea barierelor
în calea comerțului și libera circulație a persoanelor, capitalului și serviciilor au fost însoțite de
preocupări privind capacitatea regiunilor defavorizate de a face față presiunilor concurențiale ale
pieței.

Tratatul de la Maastricht, care a intrat în vigoare în 1993, desemneaza coeziunea ca fiind, împreuna cu
uniunea economica si monetara si piata unica, unul dintre principalele obiective ale Uniunii.

De asemenea prevede crearea Fondului de Coeziune, pentru sprijinirea proiectelor în domeniul

mediului si transporturilor în statele membre cel mai putin prospere.

Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza

contribuția financiară necesară proiectelor din domeniul mediului și a rețelelor trans-europene
de infrastructură și de transport. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus
"programul de convergenţă" și al căror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunității.

Tratatul de la Amsterdam (1997) confirmă importanța coeziunii și de asemenea include un

Titlu privind Ocuparea Forței de Muncă care subliniază necesitatea colaborării în vederea
reducerii șomajului. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) inițiază reforma Fondurilor
Structurale și ajustează funcționarea Fondului de Coeziune.

3
Aceste Fonduri au primit peste 30 de miliarde de Euro pe an în perioada 2000 -2006, adică
213 miliarde de Euro în decurs de șapte ani.

Politica de Coeziune economica si socială a Uniunii Europene trebuie văzută ca parte

integrantă a Strategiei de la Lisabona (2000), care îsi propunea să transforme Europa pâna în
anul 2010, ”în cea mai dinamică și mai competitivă economie bazată pe cunoaștere”. Strategia
de la Lisabona a fost completată în anul 2001, în cadrul Consiliului European de la Gotheburg
cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltării durabile.

In prezent Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia,

Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia,
Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de
locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Concepte de baza privind politica de coeziune economica si sociala

Coeziunea reprezintă procesul de reducere a disparităților de dezvoltare economică și socială,

fiind unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene. Politica de coeziune economică și
socială cuprinde toate acțiunile UE care vizează realizarea dezvoltării economice armonioase
si echilibrate a acesteia, în special prin promovarea reducerii disparităților de dezvoltare între
diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalității șanselor și a dezvoltării durabile.
Aceasta va conduce la creșterea competitivității Uniunii Europene și va genera creșterea
veniturilor, aducând astfel beneficii pentru economia întregii Uniuni Europene.

Politica de coeziune economică și socială a Uniunii Europene este o politică axată pe

solidaritate. Scopul său este să creeze locuri de muncă și să crească nivelul competitivității,
oferind sprijin statelor din regiuni mai puțin dezvoltate, precum și celor care se confruntă cu
dificultăți structurale.

4
Caracteristici ale politicii de coeziune economică și socială

Pentru perioada 2007 – 2013, prin politica de coeziune economică și socială a Uniunii
Europene se finanțează 3 mari obiective:

 Convergența – Obiectivul urmărește accelerarea dezvoltării economice în

regiunile mai puțin dezvoltate prin investiții în: infrastructură, capital uman,
inovarea și dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere, protejarea mediului.
Finanțat cu 81,54% (aproximativ 282,855 miliarde Euro) din bugetul UE destinat
fondurilor structurale și de coeziune, acesta se adresează regiunilor din statele
membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din
media comunitară;
 Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – obiectivul urmărește
dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea forței de muncă prin anticiparea
schimbărilor economice și sociale, prin creșterea și îmbunătățirea calității
investițiilor în capitalul uman, inovarea și promovarea societății informaționale.
Finanțat cu 15,95% (aproximativ 54,965 miliarde Euro) din bugetul UE destinat
fonduilor strcturale și de coeziune, acest obiectiv se adresează regiunilor care nu
sunt eligibile în cadrul obiectivului “convergență”;
 Cooperarea teritorială europeană – Obiectivul urmărește creșterea cooperării
între regiunile din UE pe trei niveluri:
1. Cooperare interregională – încurajarea schimbului de experiență între zone
din UE;
2. Cooperare transfrontalieră – programe commune derulate de regiuni aflate la
graniță;
3. Cooperare transnațională – programe între state învecinate.
Finanțat cu 2,52% (aproximativ 8,723 miliarde Euro) din bugetul UE destinat fondurilor
structurale și de coeziune, acest obiectiv se adresează tuturor regiunilor din cadrul Uniunii
Europene.

5
Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
 Reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes
european definite de Uniunea Europeană;
 Mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte
din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje
clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile,
dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea
transporturilor publice etc.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006, care defineşte regulile generale
privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de
Coeziune :

 Venitului pe cap de locuitor sub 90% din media comunitară;

 Să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială;

 Să-şi stabilizeze economiile;    

 Țările beneficiare trebuie să aibă un program menit să satisfacă condiţiile convergenţei

economice. 

Eligibilitatea cheltuielilor
Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o intervenție din cadrul Fondului:

 Dobânzile debitoare;
 Achiziționarea unor terenuri la o sumă mai mare cu 10% din totalul cheltuielilor
eligibile pentru acțiunea în cauză;
 Locuință;
 Dărâmarea centrelor nucleare;
 Taxa pe valoarea adăugată recuperabilă.


6
Noua politică de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007- 2013
La 10 februarie 2004, Comisia a publicat un comunicat către Consiliu şi PE privind
perspectivele financiare ale UE pentru perioada 2007-2013, intitulat „Construind împreună
viitorul: provocări politice şi modalităţi bugetare ale Uniunii extinse, 2007-2013”.

Comisia şi-a prezentat „propunerile bugetare” pornind de la patru priorităţi politice prioritare
ale UE:

1. Creşterea durabilă cu două sub-rubrici:

a. Competitivitate în serviciul creşterii şi folosirii forţei de muncă (realizarea

obiectivelor Lisabona). Printre altele se număra cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea,
intervenţii europene în vederea creşterii, educării, formării etc.;

b. Coeziune în vederea realizării creşterii economice şi utilizării forţei de muncă: în

cadrul acestei rubrici se regăsesc cheltuielile cu FS şi FC, destinate actualelor şi
viitoarelor state membre (cu o valoare anuală variind între 47,5 mld euro în 2007 şi
50,9 miliarde euro în 2013, la un buget UE anual de 133 miliarde în 2007 şi 158
miliarde în 2013).

2. Dezvoltarea durabilă şi protejarea resurselor naturale. Aici se regăsesc în principal

cheltuielile legate de PAC. Să ne reamintim că, în urma Consiliului European de la Bruxelles,
din octombrie 2002, cheltuielile cu PAC nu trebuiau să crească cu mai mult de 1% pe an, cu
alte cuvinte cu mai puţin decât nivelul previzionat al inflaţiei. Ca atare, aceste cheltuieli, în
prețuri constante, vor trebui să scadă de la 43.7 miliarde euro în 2006 – credite de angajament
- la 42.2 miliarde euro în 2013 (preţuri constante 2004).

3. Democraţia, libertatea, securitatea şi justiţia „pentru a oferi un sens cetăţeniei

europene” prin care se acoperă cheltuielile legate de securitatea internă a uniunii, controlul
frontierelor externe, imigraţia, menţinerea diversităţii culturale etc.

4. Finanţarea politicii externe a UE, ajutor pentru dezvoltare, politica de vecinătate,

politica comercială comună, ajutorul umanitar etc. Fondul European de Dezvoltare va fi
integrat în bugetul UE şi va fi inclus în cadrul acestei rubrici.

7
Această nouă prezentare reprezintă o mutaţie în raport cu situaţia anterioară, punctele
esenţiale fiind următoarele:

• Creditele angajate anuale vor trece de la 120.6 miliarde în 2006 la 158.4 miliarde în 2013,
respectiv o creştere de 31% (în comparaţie, bugetul francez în 2004 va fi de 280 miliarde
euro). La finele perioadei, aceste credite se vor ridica la 1.27% din PIB al UE-27 (inclusiv
Bulgaria şi România).

• Creditele plătite anuale vor creşte de la 114.7 mld euro în 2006 la 143.1 mld în 2013,
respectiv o creştere de 24.7%. Ca medie anuală, creditele plătite vor reprezenta 1.14% din PIB
al UE. Să ne reamintim faptul că plafonul resurselor proprii ale UE a fost fixat la 1.24% din
PIB şi că şase şefi de state şi guverne din principale ţări contribuitoare nete, printre care şi
Franţa, au propus limitarea cheltuielilor comunitare la 1% din PIB.

8
 Concluzii
Corelat cu nivelul de dezvoltare națională și cu gradul de evoluție al parametrilor comunitari
ai politicii de coeziune economică și socială, în România, 14 domenii beneficiază de finanțare
prin intermediul fondurilor structurale și de coeziune :

- Cercetare și dezvoltare tehnologică ;

- Informatizarea societății ;
- Transport ;
- Energie ;
- Protecția mediului și prevenirea riscului ;
- Turism ;
- Cultură ;
- Regenerarea urbană și rurală ;
- Support pentru companii și antreprenori ;
- Acces la locuri de muncă stabile ;
- Incluziune socială pentru persoane defavorizate ;
- Dezvoltarea capitalului uman ;
- Investiții în infrastructura socială, inclusiv cea de sănătate și educație ;
- Promovarea dezvoltării parteneriatului.
Procesul de finanțare are ca support de legitimare și monitorizare a acțiunilor derulate,
programele operaționale care detaliază domeniile de finanțare ce corespund priorităților
naționale și comunitare. Concomitent cu respectarea criteriilor de eligibilitate impuse de cele
trei domenii de acțiune la nivel comunitar, este necesară orientarea programelor naționale de
dezvoltare pe două axe, astfel :

1. Priorități tematice : dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde

europene, îmbunătățirea competitivității pe termen lung a economiei
românești, dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman ;
2. Priorități teritoriale : promovarea unei Dezvoltari Teritoriale Echilibrate.
În vederea adaptării la condițiile de eligibilitate și pentru a monitoriza eficient domeniile de
finanțare, autoritățile manageriale au pus în discuție șapte programme operaționale pentru
cadrul financiar 2007- 2013. Fiecare dintre acestea vor fi subordonate și monitorizate de către
Autoritățile de Management ( ministerele de linie responsabile), precum și de Autoritatea

9
pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, în cadrul grupurilor de lucru inter-instituționale și
parteneriale.

Toate aceste demersuri și acțiuni pe care trebuie să le pună în practică România, impun
conturarea unei strategii naționale de creștere și dezvoltare, care să răspundă eficient
cerințelor comunitare ale politicii de coeziune economică și socială. Pe de altă parte strategia
națională va urmări valorificarea atribuțiilor Autorităților de Management responsabile și
armonizarea principiilor de funcționare a acestora cu principiile corespondente la nivel
comunitar.

10
Bibliografie :

 www.fseromania.ro/index.php?
option=com_content&task=blogcategory&id=2&Itemid=6&lang=ro#a4
 www.consultingreview.ro/articol/mai-2008/fondurile-structurale-si-de-
coeziune.html
 http://www.ugir-1903.ro/download/Indrumar1.pdf
 http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/g2423
3_ro.htm
 http://www.consultanta-fonduri.ro/fonduri-structurale
 http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C46/200/
 http://www.apaserv.eu/index.php?page=fonduri-de-coeziune
 http://www.aquabis.ro/fonduri-coeziune/
 http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/cohesion/index_ro.cfm
 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_19794/Coeziunea-europeana-la-raport-statele-
UE-stau-prost-la-proiecte-feroviare-de-energie-si-mediu.-Romania-e-printre-
codase.html
 http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/spain/index_en.htm

11