1.

2 Sistemul circulator limfati c

Alcătuire:
 Vase limfatice
 Organe limfoide

Sistemul limfatic este în relaţie strânsă cu sistemul sanguin şi limfa circulă doar înspre inimă.
Rolul sistemului limfatic:
 Drenează excesul de lichid interstiţial, care se formează prin filtrarea celulară, înapoi
sângelui
 Transportă grăsimile şi unele vitamine de la intestinul subţire la sânge
 Limfocitele sunt implicate în apărarea organismului, prin producerea de anticorpi

Limfa şi vasele limfatice (fig. 156)

Capilarele limfatice: acestea sunt vase care se termină în deget de mănuşă şi

formează o reţea în spaţiile intercelulare a majorităţii ţesuturilor. În
vilozităţile intestinale, spre exemplu, capilarele limfatice transportă lipidele
absorbite din tractul intestinal. Peretele capilarelor este format din endoteliu
cu pori ce permit trecerea proteinelor, lichidului interstiţial,
microorganismelor şi lipidelor absorbite. Fluidul pătruns în capilare formează
limfa. Drenarea corectă a limfei este necesară pentru a împiedica acumularea
de lichid interstiţial (edem).

Venele limfatice: Pereţii venelor au structură asemănătoare venelor

sanguine. Prezintă cele trei tunici şi valve care previn întoarcerea limfei.

Ducturile limfatice: Venele se unesc în două ducturi: ductul toracic şi ductul

limfatic drept.

Ductul toracic drenează limfa din membrele inferioare, abdomen,

regiunea toracică stângă, partea stângă a capului şi gâtului. Ductul
toracic se varsă în vena subclaviculară stângă. În regiunea abdominală
există o dilatare a acestui duct, numită cisterna chiliferă, care
colectează limfa de la membrele inferioare şi de la intestin.
Ductul limfatic drept colectează limf de la membrul superior drept,
regoiuea toracică dreaptă, partea dreaptă a capului şi gâtului. Ductul
se deschide în vena subclaviculară dreaptă, în apropiere de vena
jugulară internă.
 Organele limfoide (fig. 157)

Ganglionii limfatici (fig. 158 )

Limfa este filtrată prin ţesutul reticular al sutelor de ganglioni limfatici prezenţi de-a
lungul venelor limfatice. Ţesutul reticular conţine fagocite care au rolul de a curăţa fluidul.
Ganglionii limfatici sunt structuri de formă aproximativ sferică. Aici pătrund vase
aferente, care se ramifică în sinusuri. Acestea din urmă converg în vase eferente, care
părăsesc ganglionul prin hilul ganglionar. Ganglionii sunt acoperiţi de o capsulă fibroasă din
care se desprind septuri ce împart ganglionul în foliculi. Foliculii reprezintă locul de
producere a limfocitelor, fiind implicaţi în imunitate. Ganglionii se găsesc grupaţi în anumite
regiuni ale corpului:
 Ganglionii popliteali
 Ganglionii inghinali
 Ganglionii lombari
 Ganglionii axilari şi cubitali
 Ganglionii toacali
 Ganglionii cervicali

Submucoasa intestinală conţine numeroşi ganglioni limfatici, limfocite şi ţesut limfatic.

Alte organe limfoide:

Amigdalele (tonsilele) formează un inel protector de ţesut limfatic la nivelul

faringelui. Amigdalele, în număr de 3 perechi, combat infecţiile urechilor, nasului şi a
gâtului.

Splina (fig. 159) este localizată în hipocondrul stâng, la stânga stomacului, de care
este suspendată. Splina nu este un organ vital la adult, dar participă la producera
limfocitelor, filtrarea sângelui şi distrugerea hematiilor. La copil, splina este un organ
important în producerea de eritrocite. Splina unui adult conţine pulpa roşie, în care
se distrug hematiile şi pulpa albă, care conţine centri germinativi, implicaţi în
producerea de limfocite. Dintre toate organele abdominale, splina este cel mai
frecvent lezată. Deoarece este puternic vascularizată, în cazul unei rupturi apar
hemoragii masive. Pentru a împiedica decesul, se apelează la splenectomie. Fără
intervenţie chirurgicală, ruptura de splină este mortală în 90% din cazuri.

Timusul este localizat în partea anterioară a toracelui, în spatele manubriului sternal.

La făt şi la copil este mai mare decât la adult. Are rol important în imunitate,
participând la maturarea unor limfocite (limfocite T)
 Capilare limfatice

Capilare
pulmonare

Ducturi limfatice

Ganlion
limfatic
Valve
limfatice
Capilarele
sistemice

Capilare limfatice

Figura 156 Sistemul de vase limfatice