Drept Constituțional 18.03.

2019

Registrul electoral

Acesta este un sistem informativ national de inregistrare si de actualizare a

datelor de identificare a cetatenilor romani cu drept de vot , precum si a
informatiilor privind arondarea acestora la sectiile de votare . Registurl electoral
este structurat pe judete , municipii , orase si comune pentru cetatenii romani cu
domiciliul sau resedinta in tara , iar pentru cei cu domiciliul sau resedinta in
strainatate este structurat pe state si localitati . Persoanele autorizate sa realizeze
operatiuni in registrul electoral privind ceatenii romani cu domiciliul sau
resedinta in tara sunt primarii sau persoanele desemnate de primari , iar
peersoanele autorizate sa efectueze operatiuni in registrul electoral ce cuprinde
cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate sunt persoanele
desemnate de autoritatea electorala permanenta .

Autoritatea electorala permanenta este o institutie administrativa autonoma cu

personalitate juridica si cu competenta generala in materie electorala care are
rolul de a asigura organizarea si desfasurarea alegerilor si a referendumurilor
precum si finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale cu respectarea
Constitutiei , a legii si a standardelor internationale in materii.

AEP este condusa de un presedinte cu rang de ministru si doi vicepresedinti cu

rang de secretar de stat . Mandatul presedintelui si vicepresedintilor AEP-ului
este de 8 ani si poate fi reinnoit o singura data .

Atributiile Asociatiei Electorale Permanente

 Elaboreaza propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare

desfasurarii alegerilor pe care le inainteaza spre avizare Guvernului sau
autoritatilor administratiei publice locale si urmareste modul de
indeplinire a propunerilor .
 Urmareste modul de delimitare a sectiilor de votare
 Monitorizeaza intocmirea si tiparirea listelor electorale permanente si
controleaza actualizarea registrului electoral
  Elaboreaza studii si propuneri pentru imbunatatirea sistemului electoral
pe care le da publicitatii si le comunica partidelor politice autoritatilor
publice precum si organizatiilor neguvernamentale interesate .
 Prezinta Parlamentului in maximum 3 luni de la incheierea alegerilor
pentru Senat si Camera Deputatilor , pentru Presedintele Romaniei ,
pentru Parlamentul European si pentru autoritatile administratiei publice
locale , precum si pentru referendumul national , un raport asupra
organizarii si desfasurarii alegerilor , raport care cuprinde : date privind
participarea la scrutin , modul de desfasurare al acestuia , abaterile si
neajunsurile , inclusiv cele de ordin legislativ .

Acest raport se da publicitatii sub forma unei carti albe .Pentru toate operatiuile
electorale cheltuielile pentru acestea se suporta de la bugetul de stat .

Legea 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor precum

si pentru organizarea si funcitonarea AEP-ului .

Tipuri de sisteme electorale

1. Dupa modul de distribuire a mandatelor distingem intre :

a) Sistem majoritar
b) Sistemul repartizarii proportionare
c) Sistemele lipsa
2. Dupa modul de propunere a candidatilor distingem :
a) Scrutinul uninominal : este acel scrutin in care pentru fiecare
circumscriptie exista un singur mandat pus in joc si fiecare alegator
beneficiaza de un singur vot ; lupta politica se da intre mai multi
competitori avand castig de cauza cel care obtine cele mai multe
voturi .
b) Scrutinul de lista : este acel sistem in care alegatorii voteaza o lista
de candidati propusi de partidele politice saualiantele politice si nu
un candidat anume ; exista insa doua exceptii de la utilizarea
listelor blocate ce dau dreptul alegatorului fie sa modifice ordinea
candidatilor , fie sa intocmeasca el insusi o lista luand nume de
candidati de pe mai multe liste.

Votul preferentiar permite alegatorului sa modifice lista candidatilor propusi de

partide, prin schimbarea ordinii numelor de pe lista.
PANAȘAI-UL da posibilitatea alegatorului sa voteze o lista pe care o concepe
el prin inscrierea numelor luate de pe mai multe liste de candidati depuse de
diferitele formatiuni politice .

Sistemul reprezentarii proportionale

Implica folosirea listelor de candidati lansate de fiecare partid in parte .

Problema cea mai importanta in realizarea acestui tip de scrutimi este cea a
atribuirii mandatelor. Atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul
voturilor obtinute de partidele politice si aliantele electorale care participa la
alegeri .

Exista mai multe procedee de atribuire a mandatelor, cel mai uzitat fiind cel
al coeficientului electoral . Coeficientul electoral este rezultatul impartirii
numarului de voturi valabil exprimate intr-o circumscriptie la numarul de
mandate atribuit circumscriptiilor respective. La acest coeficient se imparte nr
de voturi exprimate pt fiecare lista si de cate ori se cuprinde coeficientul in acel
numar, atatea mandate se atribuie listei. In cazul independentilor, acestia trebuie
sa obtina un nr de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral pt a putea obtine
un mandat. Prin aceasta operatiune, se atribuie insa, doar o parte din mandate,
ramanand mandate neatribuite , cat si voturi neutilizate, care generic sunt
denumite resturi electorale .

Atribuirea acestor resturi electorale se realizeaza prin mai multe metode

(Metoda celor mai mari resturi – Metoda Hamilton, Metoda celor mai mari
medii – Metoda Jeferson)

Avantaje – dezavantajele scrutimului uninominal

Avantaje :

- Asigura cea mai stransa legatura dintre ales si alegator

- Este un sistem simplu si suplu, care permite o intelegere mai buna a
sistemului electoral
- La nivel national , asigura o majoritate parlamentara stabila
- Este un mijloc de combatere a absenterismului electoral
Dezavantaje :

- Nu corespunde pluralismului politic

- Se estompeaza caracterul politic al Parlamentului, care devine mai
degraba un corp de elite
- Implica cheltuieli mai mari din partea candidatilor si sprijina dezvoltari,
tendinte de centralizare (afecteaza pluralismul politic)

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ALEGERILOR PENTRU

PARLAMENTUL EUROPEAN

Legea care stabileste cadrul juridic pentru organizarea si desfasurarea

alegerilor pt Parlamentul european este Legea 33/2007.

Membrii din Romania, in Parlamentul european, sunt alesi prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat, iar mandatul membrilor in
Parlamentul european este de 5 ani.

Membrii din Romania, in Parlamentul european, se aleg pe baza de

scrutimi de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale si pe baza de
candidaturi independente.

Pentru alegerea membrilor din Romania pt Parlamentul european, teritoriul

Romaniei constituie o singura circumscriptie electorala.

Din perspectiva acestei legi cadru, distingem intre alegatorul comunitar si

cel resortisant.

Prin alegator comunitar, se intelege orice cetatean al unui stat membru al

UE, altul decat Romania, care are dreptul de a alege in Romania, avand
domiciliul sau resedinta in Romania.

Prin alegator resortisant, se intelege orice cetatean al Romaniei, care are

dreptul de a alege membrii din Romania in Parlamentul european.

Cetatenii romani, care au varsta de 18 ani impliniti in ziua alegerilor, au

dreptul de vot, de a alege membrii pt Parlamentul european.
 In temeiul constitutional al alegerilor pt Parlamentul european este
reprzentat de art. 38, iar conditiile si termenii exercitarii voturilor dreptului
electoral pt alegerile europarlamentare sunt detaliate prin Legea organica
cadru – Legea 33/2007 – conditiile si termenii.

Nu au drept de vot persoanele alientate mintal si debilii mintali cu

subinterdictie si nici persoanele care in ziua de referinta sunt condamnate prin
hotarare penala definitiva la pierderea dreptului electoral. In sensul legii cadru,
prin zi de referinta, se intelege ziua in care se voteaza membrii Parlamentului
european .

Atat alegatorul comunitar, cat si cel resortisant au dreptul la 1 singur vot.

Spre deosebire de alegerile pt Parlamentul national (Camera Deputatilor si

Senat), unde legea constata explicit folosirea inclusiv a votului prin
corespondenta , aceasta forma de vot nu este recunoscuta pt alegerile
europarlamentare.

Alegerile prezidentiale si cele locale