DIMENSIONAREA UNUI SISTEM SOLAR PENTRU ÎNCĂLZIREA APEI

Să se dimensioneze un sistem solar pentru încălzirea apei, care sa folosească

unei gospodării cu n (n=2 numărul de la catalog) persoane.
Calculele de dimensionare se referă la următoarele mărimi:
 Unghiul de înclinaţie optimal al colectoarelor solare pe perioada de interes;
 Radiaţia medie globală pe perioadă de interes incidentă pe suprafaţa
colectorului şi radiaţia medie globală lunară;
 Consumul zilnic de apă caldă şi distribuţia acestuia pe parcursul a 24 ore;
 Suprafaţa colectorului solar;
 Volumul rezervorului de acumulare a apei calde;
 Temperatura minimă a apei în luna cu cea mai mică radiaţie solară.

1.Unghiul de înclinaţie optimal al colectorului solar:

Se alege astfel ca în lunile martie şi respectiv octombrie să cadă pe suprafaţa
colectorului o cantitate de energie cât mai mare,totodată având grijă ca în lunile de
vară aceasta să nu se micşoreze sub nivelul necesar.
Se alege valoarea unghiului Φ – β pentru care raportul dintre radiaţia
solară directă pe planul înclinat şi cel orizontal sunt maximale pentru lunile martie
şi octombrie. În cazul nostru Φ – β = 5 şi β=42 .
Valoarea raportului sunt prezente in tabelul de mai jos.
Radiația solară directă pe planul înclinat este de 40 .

2.Radiaţia medie globală incidentă pe planul colectorului:

Se aleg valorile medii diurne ale radiaţiei solare directe şi difuze pe o
suprafaţă orizontală pentru lunile martie – octombrie. Radiaţia difuză se determină
ca diferenţa dintre cea globală şi cea directă .
Radiaţia globală pe suprafaţa colectorului se determină cu expresia de mai
jos, prin neglijarea componentei reflectate:
1
G   Rb  B  1  cos    D
2

Rezultatele obţinute sunt trecute în tabelul de mai jos:

Luna III IV V VI VII VIII IX X
- 1,57 1,15 0,93 0,85 0,88 1,06 1,38 1,94
B MJ/ *zi 4,22 7,34 10,26 13,03 12,55 11,24 8,51 4,78
D MJ/ *zi 5,57 7,98 9,32 10,05 9,55 8,06 6,14 4,3
 Luna III IV V VI VII VIII IX X
= *B MJ/ *zi 6,63 8,44 9,54 11,07 11,04 11,91 11,74 9,27

= MJ/ *zi 4,86 6,96 8,13 8,76 8,33 7,03 5,35 3,75

MJ/ *zi 11,49 15,4 17,67 19,83 18,37 18,94 17,09 13,02
= + kWh/
3,02 4,31 4,95 5,55 5,42 5,30 4,79 3,64
*zi

3.Consumul zilnic de apă caldă şi distribuţia acestuia pe parcursul a 24 ore:

Necesarul zilnic de apă caldă şi distribuţia acestuia pe parcursul a 24 de ore
depinde într-o mare măsură de caracteristica specifică a consumatorului. El este
diferit pentru locuinţe şi o unitate de producţie. Admitem ca și consumator o
familie din 2 persoane, consumul specific, q, fiind între 50 L - 100 L/zi/persoană
cu temperatura de 55 C. Distribuţia consumului de apă, în procente, pe parcursul
de 24 de ore este prezentată în tabelul de mai jos:
Consumul de apă caldă pentru locuinţe pe parcursul a 24 de ore
Consum Consum Consum
Ora Ora Ora
% % %
0-1 0 8-9 4,6 16-17 4,2
1-2 0 9-10 4,4 17-18 4,5
2-3 0 10-11 3,9 18-19 5,7
3-4 0 11-12 4 19-20 7,8
4-5 0 12-13 3,6 20-21 9,1
5-6 3 13-14 4,6 21-22 9,1
6-7 5,2 14-15 4,6 22-23 6,5
7-8 5,4 15-16 4 23-24 4,7

Cu datele din tabelul de mai sus şi consumul diurn de C z  q  n determinăm

distribuţia consumului de apă caldă C(t) pe parcursul zilei prin însumarea valorilor
pentru fiecare oră.
C z  q  n  2  100  200 litri

Distribuţia consumului de apă caldă pe parcursul zilei, C(t):

C (t )1  C z  C (t )%
Ora 0 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
% 0 0 3 13,6 22,6 30,5 39,7 48,3 57 70,5 88,7 99,9
C(t)
L 0 0 6 27.2 45.2 61 79.4 96.6 114 141 177.4 199.8
4.Suprafaţa colectorului:
Calculăm energia necesară pentru a încălzi volumul zilnic de apă Cz de la
temperatura de 15 0 C până la 55 0 C .
E nec  C z  c apa   t caldă  t rece  MJ / zi
unde:
Enec = energia necesară;
C z = volumul zilnic de apă;
c apă = căldura specifică a apei, c apă  4,173  10 3 J / 0 C  kg

t caldă  55 0 C , temperatura apei calde;

t reci  15 0 C , temperatura apei reci;

E nec  200  4,173  10 3  40  33,384 MJ / zi

Suprafaţa de captare a colectorului solar:

E nec
S col   
 col  G med
m2

unde:
 col  randamentul mediu al colectorului pe perioada de funcţionare = 45%;
G med  radiația solară globală zilnică determinată ca media pe perioada martie-
octombrie

S col 
33,384
0,45  16,47
 4,5 m 2  

5.Volumul rezervorului de acumulare a apei calde:

Rezervorul de acumulare trebuie să acopere deficitul de producere a apei
calde între orele 5 şi 8 dimineaţa şi respectiv 18 şi 24 seara. Astfel, volumul
acumulatorului va fi :
Va  V1  V2  L 
 Va  27,2  85,8  113  L 

Temperatura apei calde produsă în luna martie, în care radiaţia solară este
cea mai mica:
C   S col   col
t caldă martie  t rece martie   38,36 0 C
C z  c apă
unde:

t rece martie  10 0 C ;
C  martie  11,69  10 6

Astfel, şi în luna martie se asigură o temperatură confortabilă a apei pentru

necesităţi menajere.

6.Cantitatea de energie termică produsă în perioada martie-octombrie:

E III  X  C z  G med  S col   col  6,670,35  MJ 