Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRO (scrie cel puțin două cuvinte-cheie CONTRA (scrie cel puțin două cuvinte-
care sunt în acord cu tema dată) cheie care sunt în dezacord cu tema dată)
Sinceritate Influență negativă
Valori comune Dezamăgire
Sprijin Anturaj
Aceasta schemă ne va ajuta să alcătuim ipoteza și să construim cel puțin două argumente
relevante pentru tema dată.
Ipoteza va fi alcătuită dintr-un enunț care va cuprinde cel puțin două cuvinte-cheie din
coloana PRO a și un enunț cu minimum două cuvinte-cheie din coloana CONTRA.
Construirea celui de-al doilea argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie
folosit în ipoteză din coloana CONTRA. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un
exemplu din literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea
acestora, putem apela și la experiențele personale.
II. Se dă textul:
Consider afirmația lui N. Iorga, conform căreia „Școala cea mai bună e aceea în care
înveți înainte de toate a învăța” este îndreptățită, căci școala trebuie să furnizeze, înainte de
toate, metode de învățare, nu cunoștințe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la
nesfârșit.
Mai întâi, trebuie spus că noțiunea de școală a fost mereu asociată cu cea de educație.
De altfel, sensul etimologic însuși al cuvântului se poate constitui în argument care să susțină
afirmația gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creștere
spirituală, iar acest sens încă se menține. Desigur că școala trebuie să devină tot mai dinamică
și să răspundă ritmului alert al dezvoltării societății. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev
în așa fel încât el să-și canalizeze atenția totdeauna spre ceea ce este esențial pentru cariera pe
care vrea s-o urmeze.
Apoi, nimeni nu poate nega importanța școlii în formarea omului, întrucât acesta este o
ființă rațională pe care o caracterizează capacitatea de a învăța. Cu certitudine arma
imbatabilă a omului este gândirea și cred că, în afara, școlii aceasta este insuficient stimulată.
Prin urmare, conservatoare sau liberală, școala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul
ei suprem, acela de a forma spiritul uman. Pentru aceasta, orice elev trebuie, firește, să învețe
mai întâi a învăța.
III. Se dă textul:
Despre joc și joacă putem vorbi oriunde și oricând. La orice vârstă, în orice generație
au existat jocuri. [...] Ce se întâmplă astăzi? Se mai joacă copiii? Da, se joacă, și încă sunt
foarte activi și implicați în ceea ce numesc ei joc. Doar că mare parte din aceste jocuri nu se
mai întâmplă în timp real, față în față, ci într-un timp virtual, într-o succesiune de momente.
Spre deosebire de jocurile anterioare, care aveau totuși un caracter stereotip, permițând un
minimum de improvizație, dar puneau accent pe relație, pe reguli, pe spiritul de echipă,
aceste jocuri online au un caracter foarte creativ, se transformă pe măsură ce sunt jucate, îl
solicită pe copil din punct de vedere intelectual, dar și emoțional pentru că trăirile sunt
foarte intense.
[...]
Principala particularitate a jocului este că permite apropierea copilului de realitate
cu mijloacele sale. Primul beneficiu nu este de natură cognitivă în sensul învățării clasice, ci
unul în sensul dezvoltării emoționale și maturizării copilului în adaptarea sa socială. Jocul îi
permite să înțeleagă, să repete, să creeze, să strice, să repare, să simtă multe din experiențele
pe care le vede în jurul său și le trăiește. Este absolut necesar ca un copil să aibă capacitatea
de a se juca și de a pune în joc o parte din universul său interior.
(„Timp pentru joc” de Cristina CĂLĂRĂŞANU)