MODEL 3

Nivelul 1 – clasele a V-a și a VI-a

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:

 Toate subiectele sunt obligatorii.
 În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota fiecare
rând pe care îl vei scrie.
 Textul care depășește limita maximă de rânduri, în cazul în care aceasta este precizată, nu va
fi luat în considerare.
 Timpul de lucru este de 3 ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește cu atenție fiecare text de la cele trei subiecte, apoi cerințele și răspunde la fiecare
dintre acestea.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

ADIO, FLOARE-GALBENĂ!
de Cinghiz Aitmatov
II
Ţinea minte, ţinea minte totul...
Venise în sfârşit şi luna mai. Armăsarii tânjeau, se încleştau în încăierări, răpeau
iepele tinere din alte herghelii de iepe. Amarnic mai alergau herghelegiii, împrăştiindu-i pe
bătăuşi, se înjurau între ei, când şi când se luau şi la bătaie, învârtindu-şi harapnicele. Puţin
îi păsa de toate acestea lui Floare-galbenă. În răstimpurile dintre ploi, lumina soarele, iarba
îşi făcea drum de sub copite. Păşunile se întindeau verzi-verzi, iar deasupra lor străluceau
zăpezile albe-albe de pe culmile munţilor. Buiestraşul şarg începea în acea primăvară
frumoasă vârsta a tinereţii. Dintr-un noaten lăţos cu coada de-o palmă se prefăcu într-un
armăsăraş zvelt, puternic. Se lungi, corpul îşi pierdu gingăşia liniilor şi căpătă forma unui
triunghi - piept lat, iar crucea şalelor îngustă. Capul luă şi el formă unui cap de buiestraş
adevărat - uscăţiv, cu botul coroiat, cu ochii depărtaţi şi buzele strânse, mlădioase. Dar prea
puţin îi păsa lui şi de toate astea. Deocamdată, o singură patimă îl stăpânea - a alergării,
pricinuindu-i lui Tanabai destule necazuri. Atrăgea după dânsul noatenii de-o seamă, zbura
printre ei ca o cometă galbenă. O nesecată putere îi gonea neobosit prin munţi şi văi, pe
povârnişuri, de-a lungul malului pietros, pe potecile priporii, prin clini de pădure şi prin
vâlcele. Chiar şi noaptea târziu, când adormea sub licărul stelelor, visa cum îi fuge pământul
sub el, cum îi şuieră vântul în coamă şi-n urechi, cum tropăie şi parcă îi zăngănesc copitele.
Cu stăpânu-său se purta ca faţă de cei cu care n-avea de-a face mai de-aproape. Nici
nu-l iubea, dar nici nu-i purta duşmănie, pentru că, oricum, nu-i încurca în nici un chip viaţa.
Atât doar că suduia, alergând după armăsari, când o rupeau la fugă şi se depărtau prea mult.
Câteodată se întâmpla ca stăpânul să-l croiască o dată, de două ori cu ukruk-ul peste crupă.
Atunci Floare-galbenă se cutremura din tot trupul, dar mai mult de surprindere, decât de
durere, şi-şi iuţea şi mai tare pasul. Cu cât fugea mai straşnic, înapoindu-se la herghelie, cu
atât îi plăcea mai mult stăpânului, care alerga din urmă cu ukruk-ul pus de-a curmezişul.
Buiestraşul asculta venind, din când în când, din urmă - strigăte de laudă, ce i se adresau lui,
îl auzea pe stăpân cum începe să cânte în şa, şi în asemenea clipe îl iubea, îi plăcea să alerge
în sunetele cântării sale. Mai târziu cunoscu bine aceste cântări - erau felurite: vesele şi
triste, lungi şi scurte, cu sau fără vorbe, îi plăcea şi ceasul când stăpânul hrănea herghelia cu
sare. Împrăştia drobi de sare pentru lins în troace lungi din scânduri, aşezate pe căpriori.
Atunci dădea năvală toată herghelia; era o adevărată desfătare. De aici, de la sare i s-a tras
şi lui buclucul.
Într-o zi stăpânul său prinse să bată darabana în găleata goală; se apucă să cheme
caii: „Po, po, po!" Caii se adunară în fugă la troace. Floare-galbenă lingea sarea, stând
între alţi cai, şi nu fu câtuşi de puţin tulburat când stăpânul împreună cu ajutorul său
începură să facă ocolul hergheliei cu ukruk-urile în mâini. Asta nu-l privea. Cu ukruk-urile
se prindeau doar caii de călărie, iepele mulgătoare şi alţii; el însă putea fi liniştit. Era
slobod. Şi dintr-o dată laţul de păr îi alunecă pe cap şi-i rămase atârnat de gât. Floare-
galbenă nu pricepea ce se întâmplase; deocamdată laţul nu-l speria, aşa că îşi văzu mai
departe de sare. Alţi cai se mai smucesc, se ridică în două picioare, când li se aruncă ukruk-
ul de gât, dar Gulsarî nici nu se clinti. Deodată însă îi veni poftă să tragă o fugă până la râu
să se adape. Laţul de pe gât se strânse şi-l opri locului. Aşa ceva nu i se mai întâmplase
nicicând. Gulsarî sări într-o parte, începu să horcăie, ochii i se holbară, apoi se ridică pe
picioarele de dinapoi. Caii din juru-i se împrăştiară şi el se pomeni singur, piept în piept cu
oamenii, care îl ţineau prins cu arcanul din fire de păr. Stăpânul stătea în faţă, în spatele lui
se găsea al doilea herghelegiu, şi tot pe-aci se învârteau plozii herghelegiilor, care nu se mai
iviseră de mult pe-acolo, dar ajunseseră să-l sâcâie destul cu nesfârşitele lor ţupăieli în jurul
hergheliei.
Buiestraşul fu cuprins de spaimă. Se mai smuci o dată pe picioarele dindărăt, apoi
încă o dată şi a treia oară. Soarele începu să-i joace înaintea ochilor, risipindu-se în cercuri
de foc. Munţii, pământul, oamenii cădeau răsturnându-se pe spate, ochii i se împăienjeniră
pentru o clipă de golul înspăimântător, pe care îl frămînta cu picioarele dinainte.
Dar cu cât se zbătea mai straşnic, laţul se înfăşură mai strâns. Înecându-se,
buiestraşul se repezi nu în lături, cât mai departe de oameni, ci înspre ei. Oamenii se
aruncară într-o parte, începură să strige, îşi alungară copiii pe la iurte. Totuşi herghelegiii
apucară să se ridice în picioare şi laţul se încolăci din nou strâns pe gâtul lui Floare-
galbenă. De astă dată într-atât de strâns, încât nu mai putea să răsufle. Atunci se opri, ajuns
la capătul puterilor din pricina ameţelii şi a înecăciunii.
Slobozind puţin câte puţin arcanul, stăpânul începu să se apropie dintr-o parte. Şargul
îl vedea cu un singur ochi. Stăpânul venea pas cu pas spre el cu haina zdrenţuită, cu
zdrelituri pe obraz. Ochii stăpânului îl priveau însă fără ură. El răsufla anevoie şi plescăind
din buzele-i numai răni îi vorbi încet, aproape în şoaptă:
- Tek, tek, Gulsarî, nu te teme, stai, stai!
În urma lui, fără a slăbi arcanul, se apropia ferindu-se mereu omul de ajutor.
Stăpânul ajunse în sfârşit cu mâna până la buiestraş, îl mângâie pe cap şi scurt, fără a
întoarce capul, aruncă vorbă ajutorului său:
- Frâul!
Acesta i-l întinse repede.
- Stai, Gulsarî, stai cuminţel, vorbea stăpânul. Acoperi cu palma ochii buiestraşului,
şi-i aruncă repede frâul pe cap.
Nu-i mai rămânea acum decât să-i pună zăbalele şi să-l înşeueze. După ce i se puse
frâul pe cap, Floare-galbenă prinse să sforăie, încercă să se smucească în lături. Stăpânul
însă izbutise să-l prindă de buza de sus.
- Iavaşa! strigă el către ajutorul său. Acesta veni în fugă, puse pe buza calului iavaşa
cu chingă şi începu s-o răsucească pe buză cu băţul, aşa cum învârteşti un vârtej.
De durere buiestraşul se lăsă puţin pe picioarele dinapoi şi nu se mai împotrivea.
Zăbalele reci de fier se izbiră de dinţi cu un clinchet puternic şi se lipiră în colţurile gurii. Îi
aruncară ceva pe spate, îi strânseră, trăgând din când în când cu smucituri, pieptul în curele,
făcându-l să se cumpenească pe-o parte şi pe alta. Dar asta nu mai avea însemnătate. Stăruia
doar durerea crâncenă, de necrezut, de la buză. Ochii dădeau să-i iasă din găvane. Nu putea
nici să se clintească, nici să geamă. Nici nu băgă de seamă când şi cum se urcase stăpânul pe
el şi-şi veni în fire abia după ce-i scoaseră iavaşa de pe buză.

2
 Stătuse câteva clipe fără să priceapă nimic, strâns legat peste tot şi împovărat, apoi se
uitase chiorâş cu un ochi, privind peste greabăn, şi deodată văzu în spatele său omul. De
spaimă, se aruncă într-o parte, dar zăbalele îi sfâşiau botul, iar călcâiele omului i se
înfipseră puternic în coaste. Buiestraşul se săltă pe picioarele dinapoi, necheză îndurerat şi
mânios, prinse să se zvârcolească, dând din copite şi încordându-se ca să lepede de pe el tot
ce-l apăsa. Apoi se repezi în lături, dar nu-l lăsa arcanul, al cărui capăt îl ţinea sub scara şeii
celălalt om, care călărea un alt cal. Atunci porni să alerge în cerc, să fugă în nădejdea că
acest cerc se va dezlega şi el va întinde-o de acolo, departe, încotro l-ar duce ochii. Cercul
însă nu se desfăcea, şi el alerga, alerga, într-una, făcând rotocol după rotocol. Tocmai asta
vroiau şi oamenii. Stăpânul îl şfichiuia în răstimpuri cu biciuşca şi-l ațâța cu tocurile
cizmelor. În două rânduri şargul izbuti totuşi să-l azvârle de pe spate. Stăpânul se scula însă
de jos şi-l încăleca iar. O ţinură aşa mult timp, mult de tot. I se învârtea capul, se învârtea
pământul în jurul său, se învârteau iurtele, se învârteau caii răspândiţi în depărtare, se
învârteau munţii, se învârteau norii pe cer. Pe urmă el osteni şi-o porni la pas. Tare ar mai fi
vrut să-şi ude limba.
Nu-l lăsară însă la apă. Seara, fără să i se scoată şaua, slăbindu-i doar puţin chingile,
fu pus la conovăţ să se odihnească. Dârlogii frâului au fost strâns înfăşuraţi pe oblâncul şeii,
aşa că trebuia să-şi ţină capul drept, întins, şi în starea asta nu putea să se culce. Scările au
fost de asemenea ridicate şi prinse pe oblânc. Aşa rămase toată noaptea. Stătu paşnic, frânt
de tulburările de neînchipuit prin care trebuise să treacă. Zăbalele din gură îl strângeau
mereu, cea mai mică mişcare a lor îi pricinuia dureri mari, iar gustul fierului era neplăcut.
Colţurile umflate ale botului se zdreliseră de zăbale. Îl usturau şi-l dureau locurile de sub
coastă frecate de curele. Şi sub tarniţă îl săgetau dureri în spinarea trudită. Straşnic ar fi vrut
să bea. Auzea gâlgâitul râului şi din pricina asta setea îl copleşea şi mai chinuitor. Acolo, de
partea cealaltă a apei erau, ca totdeauna, hergheliile la păscut. Răzbăteau până la el tropotul
multor copite, nechezatul cailor şi strigătele herghelegiilor de noapte. Oamenii de lângă iurte
aciuaţi pe lângă focuri se odihneau. Ştrengarii asmuţeau câinii, chelălăiau asemenea
javrelor. Floare-galbenă stătea părăsit şi nu-i păsa nimănui de el.
Într-un târziu răsări luna. Se iviră şi munţii din beznă, încet, parcă plutind şi se
clătinară lin, luminaţi de luna aurie. Stelele scăpărau tot mai viu, coborau mereu mai
aproape de pământ. El stătea liniştit, ţintuit locului, dar simţea că era totuşi cineva, care-l
căuta. Auzea nechezatul micuţei iepşoare murge, al celei cu care crescuse împreună şi de
care fusese totdeauna nedespărţit. Avea iepşoara aceea o stea albă în frunte. Îi plăcea să
alerge cu el. Armăsarii începuseră să-i dea târcoale, dar ea nu se lăsa, fugea împreună cu
dânsul, cât mai departe de ei. Era încă tinerică şi nici el nu atinsese încă vârsta, ca să facă
ceea ce vroiau şi încercau să facă alţi armăsari cu ea. Deodată răsună un nechezat undeva,
foarte aproape. Ea era. Floare-galbenă îi recunoscu fără şovăire glasul. Ar fi vrut să-i
răspundă, dar se temea să deschidă botul julit şi umflat. Îi era nespus de dureros s-o facă. În
cele din urmă dânsa îl găsi. Se apropie în fugă cu pasu-i uşor, făcând să-i licărească în
lumina lunii steluţa albă de pe frunte. Coada şi picioarele îi erau ude. Trecuse râul, aducând
cu ea o adiere răcoroasă de apă. Se lovi cu botul de el, începu să-l adulmece, atingându-l cu
buzele-i mlădioase, calde. Fornăi cu gingăşie, îl chemă să meargă cu ea. Dar el nu se putea
urni din loc. Pe urmă ea îşi lăsă capul pe grumazul lui şi începu să-l scarpine în coamă cu
dinţii. Ar fi trebuit să-şi pună şi el capul pe grumazul ei şi s-o scarpine pe greabăn. Nu putea
răspunde însă nici la mângâierea ei. Nu era în stare să facă cea mai mică mişcare. Vroia să
bea. Ce bine ar fi fost dacă ea ar fi putut să-l adape! Când se desprinse de el şi fugi, Floare-
galbenă privise în urma ei până când umbra i se mistui în întunericul nopţii, dincolo de râu.
Venise şi plecase. Lacrimi prinseră să-i curgă din ochi, i se prelingeau pe bot ca nişte boabe
mari şi-i cădeau fără zgomot la picioare. Buiestraşul plângea pentru întâia dată în viaţă. Dis-
de-dimineaţă veni stăpânul. El aruncă o căutătură în jur, învălui cu privirea munţii
primăvăratici, se întinse şi, zâmbind, oftă din pricina durerilor surde de la încheieturi.

3
 - Of, Gulsarî, mi-ai scos sufletul ieri. Ce-i? Ai îngheţat? Ia te uită, cum te-ai mai
subţiat! Frumos!
Îl bătu uşurel pe grumaz şi începu să-i spună ceva de bine, a zeflemea. De unde să ştie
Floare-galbenă ce anume vorbea omul? Iar Tanabai spunea:
- Ei, nu te supăra, prietene. Doar n-o să umbli veşnic fără rost şi fără treburi. Ai să te
înveţi, totul o să meargă strună. Da' că te-ai chinuit, deh, fără asta nu se poate. Viaţa,
frăţioare, aşa e, te potcoveşte la toate cele patru picioare. În schimb, n-ai să te mai ploconeşti
la fiece piatră întâlnită în drum. Ţi s-a făcut foame, nu? Şi sete? Las' că ştiu eu, ştiu...
Îl duse pe buiestraş la râu. Îi dete jos frâul, îi scoase, cu grijă zăbalele din gura
însângerată. Floare-galbenă se repezi tremurând spre apă; simţea dureri în ochi din pricina
frigului. Ah, ce gustoasă era apa şi cât de recunoscător îi era omului pentru asta!
Şi aşa, nu peste multă vreme se obişnui într-atât cu şaua, încât aproape nu mai simţea
vreo stinghereală de pe urma ei. Îi era uşor şi se bucura să poarte în spate un călăreţ. Acesta
îl strunea mereu, iar el se avânta înainte, bătând răspicat pe drumuri pasul ciocănit, mărunt
şi des, în buiestru. Se învăţase să umble cu tarniţa pe el atât de aprig şi fără zdruncinături,
încât oamenii se minunau:
- Pune o găleată cu apă pe dânsul - şi nu-ţi varsă o picătură!
Iar herghelegiul cel vechi, moşneguţul Torgai, îi spuse într-o zi lui Tanabai:
- Îţi mulţumesc; l-ai deprins bine. Să vezi acum cât de sus o să se-nalţe steaua
buiestraşului tău!
*
ukruk – băţ lung, având la capăt un laţ pentru a prinde caii.

A. (8 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Cum se numește calul?
a. Iavașa;
b.Torgai;
c. Floare-galbenă;
d. Tanabai.

2. Cine era Tanabai?

a. stăpânul;
b. bătrânul herghelegiu;
c. calul;
d. un călăreț.

3. Ce reiese din text referitor la Floare-galbenă?

a. Era un armăsar puternic.
b. Era un armăsar leneș.
c. Era un mânz negru.
d. Era o iapă murgă.

4. Gulsarî a fost prins pentru:

a. a fi vândut;
b. a fi dus la adăpat;
c. a fi eutanasiat;
d. a fi îmblânzit.

B. (8 puncte: 1 punct pentru fiecare idee plasată corect)

Notează pe foaia de concurs, într-o casetă similară celei de mai jos, cifrele
corespunzătoare ordinii din text a următoarelor idei:

4
1. Buiestrașul este prins cu ukruk-ul.
2. Stăpânul îl duce la adăpat la râu.
3. Gulsarî începe dresajul.
4. Floare-galbenă devine un armăsar puternic.
5. Îl vizitează iapa pe care o plăcea.
6. Calul a fost dresat repede mulțumind pe toată lumea.
7. Calului i se pune pentru prima oară echipamentul pentru a fi călărit.
8. Gulsarî nu se poate odihni din cauza oboselii.

C. (16 puncte: 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare dintre cerințe)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,
raportându-te la textul citat:
1. Precizează trei însușiri ale lui Floare-galbenă, așa cum se desprind din primul paragraf al
fragmentului dat.
2. Motivează, în 3 – 5 rânduri, alegerea numelui Floare-galbenă pentru cal, în raport cu textul.
3. Explică, în 3 – 5 rânduri, motivul pentru care calul este surprins atunci când este prins cu
ukruk-ul.
4. Prezintă, în 4 – 7 rânduri, relația care se stabilește între Floare-galbenă și stăpân.

D. (18 puncte)
Imaginează-ți că ești un cal. Redactează o pagină de jurnal, din data de 15.02.2020, de 13-18
rânduri, în care să prezinți experiența trăită în acea zi.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

TERAPIE PRIN ECHITAȚIE

Hipoterapia este o artă a comunicării dintre om şi cal. O artă unde încape o mare
cantitate de muncă şi un loc unde sănătatea vine cu ajutorul celui mai nobil dintre animale.
Terapia prin echitație sau hipoterapia este o metodă care dă rezultate excelente. Cei
mai mulți care apelează la ea sunt copii cu diagnostice care nu lasă speranțe prea mari, cu
deficienţe grave, ireparabile, care îi chinuie de ani de zile. Suferinţe de nevindecat, cu nume
teribile: paraplegie, scolioză, scleroză multiplă, traumatisme de coloană, spina bifida, autism
etc. Medicina nu le mai oferă soluții, dar terapia călare este o posibilitate. Nu de vindecare,
fiindcă procedura nu face minuni, nu vindecă fără greş, dar de ameliorare, de îmbunătăţire a
calității vieţii și chiar de reintegrare socială.
Tehnica răspunsului terapeutic
Hipoterapia e o ştiinţă întreagă, un întreg complex de calcule şi studii aplicate ce dau
rezultate uimitoare dar care, pentru a fi puse în practică, cer timp, ore lungi de cercetare, zile
de trudă, o dăruire totală şi multă multă dragoste de profesie a terapeuților. Metoda nu
înseamnă doar o simplă plimbare călare, iar aplicarea ei necesită corelații la care nu te-ai
gândi. De la calculul timpului terapeutic necesar, la lungimea centurii speciale care îi ţine pe
copii pe cal, de la ce fel de nisip pui în manej ca să nu cumva să alunece copitele, la graficele
de consum energetic, apoi la poziţia fiecăruia, la felul cum strânge picioarele sau cum se
împinge în bazin, şi până la ritmul pasului şi lungimea fuleului calului, necesare pentru a
obţine un răspuns terapeutic.
Structura lecţiilor de călărie terapeutică e gândită să producă o stare controlată
pentru ca cel care se află pe cal, să simtă propria persoană, iar corpul lui să devină unul cu
cel al calului. Mişcarea calului îl obligă să apeleze numai la propriile instincte, la echilibrul

5
natural al corpului şi astfel se înregistrează o coordonare mai eficientă între membrele
superioare si cele inferioare, se menţine o postură corectă, muşchii se dezvoltă şi se tonifică,
se îmbunătăţesc ţinuta şi respiraţia, iar comportamentul devine mai calm şi mult mai hotărât.
Se instalează aproape imediat după urcarea pe cal, o stare controlată cu efect benefic,
terapeutic, asupra întregului organism, oferită de faptul că cel aflat în şa, îşi modifică ritmul
respiraţiei, are un tonus muscular diferit și o altă tensiune arterială.
Psihologia care vindecă
Dincolo de câştigurile fizice mai este partea interioară, psihoterapeutică, a metodei.
Aceşti copii au pierdut imens din cauza bolii, ei se tem de viaţă, de cei din jur, de aerul liber,
pur şi simplu nu ştiu cum este să mergi cu propriile picioare pe pământ, ce tărie are solul,
cum e să simţi iarba sau nisipul sub tălpi, ei n-au curajul să accepte provocările vieţii.
Călăria terapeutică le poate oferi această experienţă. Dându-i comenzi calului, conducându-l
sau chiar văzând pentru prima dată cum arată lumea de sus, ei se simt mai puternici, se simt
răsplătiţi pentru efortul lor, de multe ori dureros. E ca o recompensă instantanee pe care le-o
oferă animalul şi pe care, până acum au fost obişnuiţi să creadă că lumea le-o refuză. Urcat
pe un animal atât de mare copilul încearcă senzaţii noi, capătă mai mult control de sine şi pe
mediu, aceasta în afara unui echilibru şi unei coordonări mai bune. Ei se autodisciplinează,
îşi concentrează mai bine atenţia pentru a se menţine în şa, descoperă că având control
asupra sinelui creşte şi controlul asupra animalului şi au şansa unui mod de mişcare, a unui
sport în care au ca partener o fiinţă diferită de ei, cu care colaborează într-un mod unic, fiind
receptivi unul la mesajele celuilalt. În plus, îi creşte interesul pentru lumea înconjurătoare,
dragostea pentru animale şi natură şi devine mai încrezător în propria persoană.

(https://www.avantaje.ro/articol/terapia-prin-echitatie-rezultate-uimitoare)

A. (16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,
raportându-te la textul citat:
1. Notează ce reprezintă terapia prin echitație.
2. Indică două boli pe care hipoterapia le poate ameliora.
3. Menționează de ce este nevoie pentru a obține un răspuns terapeutic.
4. Precizează ce experiență le poate oferi copiilor călăria terapeutică, valorificând informațiile
din textul dat.

B. (14 puncte)
Imaginează-ți că îi prezinți unui coleg cu dizabilități beneficiile terapiei prin echitație.
Redactează un text de cel mult 15 rânduri, în care să scoți în evidență argumentele pentru
această terapie.

SUBIECTUL al III-lea (20 puncte)

(4 puncte pentru fiecare dintre cerințele 1-3; 8 puncte pentru cerința 4)
Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,
raportându-te la imaginea dată:

1. Precizează numele organizatorului expoziției.

2. Menționează elementele care demonstrează că este vorba despre tablouri cu cai.
3. Explică rolul textului scris în centrul afișului.
4. Prezintă, în 6-10 rânduri, mesajul afișului, valorificând două elemente grafice sugestive.

6
7
 MODEL 3

Nivelul 1 – clasele a V-a și a VI-a

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

 În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, elevilor li s-a
cerut să numeroteze rândurile scrise.
 În cazul cerințelor în care limita maximă de rânduri este precizată, nu se vor lua în
considerare rândurile excedentare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

A. 8 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect
1. c 2. a 3. a 4. d

B. 8 puncte: 1 punct pentru fiecare idee plasată corect

4 1 7 3 8 5 2 6

C. 16 puncte: câte 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare cerință

1. Precizarea celor trei însușiri ale lui Floare-galbenă: armăsăraș zvelt, puternic, neobosit,
visător etc.
Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere
gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea
răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 0 p.

2. Motivarea alegerii numelui calului în raport cu textul, de exemplu: comparația ca o cometă

galbenă indică în mod clar motivul alegerii numelui etc.
Conținut: motivare clară, nuanțată – 3 p.; motivare schematică – 2 p.; încercare de a explica –
1p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0,5 p.; formularea răspunsului adecvat
cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.
Numerotarea rândurilor – 0,5 p.

3. Explicarea motivului pentru care calul este surprins atunci când este prins cu ukruk-ul, de
exemplu: nu se aștepta la acest lucru, așa ceva nu i se mai întâmplse niciodată etc.
Conținut: explicare clară, nuanțată – 3 p.; explicare schematică, tendința de reluare a ideilor –
2 p.; încercare de a explica – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0,5 p.; formularea răspunsului adecvat
cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.
Numerotarea rândurilor – 0,5 p.

4. Prezentarea relației care se stabilește între Floare-galbenă și stăpân, de exemplu: între cele
două se stabilește o relație de încredere, prietenie etc.
Conținut: prezentare clară, nuanțată – 3 p.; prezentare schematică, tendința de reluare a ideilor
– 2 p.; încercare de prezentare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0,5 p.; formularea răspunsului adecvat
cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.
Numerotarea rândurilor – 0,5 p.

8
D. 18 puncte
- Adecvarea textului la situaţia de comunicare (mărci ale subiectivității, precizarea datei etc.):
adecvat în totalitate – 4 p.; parțial adecvat – 2 p.
- Prezentarea nuanțată a întâmplărilor și a semnificațiilor acestora din perspectivă personală,
surprinzând emoțiile și stările trăite – 8 p.; prezentare schematică a întâmplărilor și a
semnificațiilor acestora din perspectivă personală, surprinzând sporadic emoțiile și stările
trăite – 4 p.; prezentarea întâmplărilor în mod neutru, detașat – 2 p., încercare de prezentare –
1 p.
- Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate – 3 p, parțial – 1 p.
- Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: în totalitate – 2 p, 1-2 greșeli – 1 p.; 3
sau mai multe greșeli – 0 p.
- Numerotarea rândurilor – 1 p.

Notă! Nu se vor puncta: tendința de comentare a textului, apelul nejustificat la concepte

de teorie literară.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. 16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect
1. Notarea definiției terapiei prin echitație: este o artă a comunicării dintre om şi cal
Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de
vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea
răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 0 p.

2. Indicarea a două boli pe care hipoterapia le poate ameliora: paraplegie, scolioză, scleroză
multiplă, traumatisme de coloană, spina bifida, autism etc.
Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de
vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea
răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 0 p.

3. Menționarea condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a obține răspuns terapeutic: calculul

timpului terapeutic necesar, lungimea centurii speciale care îi ţine pe copii pe cal, ce fel de
nisip pui în manej ca să nu cumva să alunece copitele, graficele de consum energetic, poziţia
fiecăruia, felul cum strânge picioarele sau cum se împinge în bazin, şi ritmul pasului şi
lungimea fuleului calului etc.
Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de
vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea
răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 0 p.

4. Precizarea experienței pe care călăria terapeutică le-o poate oferi copiilor: cum este să
mergi cu propriile picioare pe pământ, ce tărie are solul, cum e să simţi iarba sau nisipul sub
tălpi
Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.
Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de
vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea

9
răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 0 p.

B. (14 puncte)
Adecvarea textului la situația de comunicare dată: în totalitate – 3 p., parțial – 1 p.
Prezentarea argumentelor: nuanţat şi adecvat – 6 p.; schematic – 3 p.; încercare de prezentare
– 1 p.
Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate – 2 p., parțial – 1 p.
Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 0–1 greșeli – 2 p.; 1–2 greșeli – 1 p.; 3
sau mai multe greșeli – 0 p.
Numerotarea rândurilor – 1 p.

SUBIECTUL al III-lea (20 puncte)

(20 de puncte: 4 puncte pentru cerințele 1-3 și 8 puncte pentru cerința 4)
1. Precizarea numelui organizatorului expoziției: Rodica Nichiforiuc
Conținut: răspuns corect și complet – 3 p. (1,5 p. + 1,5 p.); răspuns greșit sau lipsa
răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț
corect din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

2. Menționarea elementelor care demonstrează că este vorba despre tablouri cu cai (textul
scris de pe primul rând, imaginea cu calul, cuvintele galerie de artă și vernisaj)
Conținut: răspuns corect și complet – 3 p. (1,5 p. + 1,5 p.); răspuns greșit sau lipsa
răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț
corect din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

3. Explicarea rolului textului scris în centrul afișului (conține informații despre evenimentul
organizat)
Conținut: răspuns corect și complet – 3 p. (1,5 p. + 1,5 p.); răspuns greșit sau lipsa
răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț
corect din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

4. Prezentarea mesajului afișului: oferă prin simboluri și text informații succinte, clare despre
evenimentul organizat și rolul acestui eveniment etc.
Conținut: răspuns nuanțat, persuasiv – 6 p., răspuns schematic, cu tendință de
persuadare – 4 p., încercare de motivare – 2 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0
p.
Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical,
cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea răspunsului
adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație
– 0 p.
Numerotarea rândurilor – 1 p.

10